Zilele #inarelationship – rețeaua neoficială de educație împotriva abuzurilor

sssds

Pregătim o experiență imersivă a proiectului In a Relationship – un proiect care a pornit ca o inițiativă de cercetare a violenței din relațiile romantice ale tinerilor.

Între timp, In a relationship s-a dezvoltat în direcția educației psiho-emoționale pentru tineri, clarificându-le noțiunile de abuz și ajutându-i să recunoască formele abuzive de relaționare din jurul lor. Ideea pe care mergem e că oamenii bine informați au mai multe șanse să ia decizii benefice, care să îi mențină în siguranță fără să încalce limitele de confort sau siguranță ale celorlalți.

Ne dorim să contribuim la deschiderea unor discuții despre multiplele forme de abuz la care sunt expuși tinerii și soluțiile sau resursele pe care le propun mai multe organizații din societatea civilă, ca răspuns la nevoile identificate în lucrul cu tinerii.

Evenimentul se întâmplă pe 25 și 26 noiembrie (vineri și sâmbătă) și este dedicat tinerilor, părinților, profesorilor, terapeuților, autorităților publice, presei și organizațiilor care activează în interesul tinerilor și al prevenției abuzurilor.

❗ 𝙇𝙤𝙘𝙪𝙧𝙞𝙡𝙚 𝙨𝙪𝙣𝙩 𝙡𝙞𝙢𝙞𝙩𝙖𝙩𝙚, 𝙞𝙖𝙧 𝙚𝙫𝙚𝙣𝙞𝙢𝙚𝙣𝙩𝙪𝙡 𝙚𝙨𝙩𝙚 𝙞̂𝙣 𝙥𝙧𝙞𝙢𝙪𝙡 𝙧𝙖̂𝙣𝙙 𝙥𝙚 𝙗𝙖𝙯𝙖̆ 𝙙𝙚 𝙞𝙣𝙫𝙞𝙩𝙖𝙩̦𝙞𝙚. 𝘼𝙫𝙚𝙢 𝙘𝙖̂𝙩𝙚𝙫𝙖 𝙡𝙤𝙘𝙪𝙧𝙞 𝙧𝙚𝙯𝙚𝙧𝙫𝙖𝙩𝙚 𝙨̦𝙞 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙖𝙡𝙩𝙚 𝙥𝙚𝙧𝙨𝙤𝙖𝙣𝙚 𝙞𝙣𝙩𝙚𝙧𝙚𝙨𝙖𝙩𝙚 𝙙𝙚 𝙨𝙪𝙗𝙞𝙚𝙘𝙩, 𝙖𝙨̦𝙖 𝙘𝙖̆ 𝙩𝙚 𝙧𝙪𝙜𝙖̆𝙢 𝙨𝙖̆ 𝙩𝙚 𝙞̂𝙣𝙨𝙘𝙧𝙞𝙞 𝙙𝙖𝙘𝙖̆ 𝙞̂𝙩̦𝙞 𝙙𝙤𝙧𝙚𝙨̦𝙩𝙞 𝙨𝙖̆ 𝙥𝙖𝙧𝙩𝙞𝙘𝙞𝙥𝙞 (𝙨̦𝙞 𝙣𝙪 𝙖𝙞 𝙥𝙧𝙞𝙢𝙞𝙩 𝙨̦𝙞 𝙞𝙣𝙫𝙞𝙩𝙖𝙩̦𝙞𝙚 𝙥𝙚 𝙢𝙖𝙞𝙡).

👉👉👉 REZERVĂ AICI UN LOC

💌 CE PREGĂTIM ÎN PROGRAM
(revenim în curând cu programul detaliat și cu toți invitații speciali)

VINERI, 𝟐𝟓 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞

🟨 PERFORMANCE „Generația nevorbită”

🟨 TALK In a relationship with love – Iubirea și abuzul: cât de necesară este educația despre emoții, corp și relații

🟨 TALK In a Relationship with myself – Adolescenții, trauma și tiparele de comportament autodistructive

SÂMBĂTĂ, 𝟐𝟔 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞

🟨 TEATRU SONOR Dialog incomplet despre limite – Audiție spectacol de teatru sonor „Ceilalți viruși”, Teatrul Improbabil

🟨 TALK In a Relationshiop with work&fun – Responsabilitate și distracție: limite și repere sănătoase în viața socială a tinerilor

🟨 TALK In a Relationship with authority – Când autoritatea devine abuzivă: abuzul sistemic asupra tinerilor

🟨 TEATRU Brainstorm – Spectacol de teatru tânăr, trupa 3,14 (Buzău)

👥 𝐈𝐍𝐕𝐈𝐓𝐀𝐓̦𝐈 𝐂𝐎𝐍𝐅𝐈𝐑𝐌𝐀𝐓̦𝐈 – 𝐦𝐚𝐧𝐲 𝐦𝐨𝐫𝐞 𝐭𝐨 𝐛𝐞 𝐚𝐧𝐧𝐨𝐮𝐧𝐜𝐞𝐝

Mădălina Dorobanțu – Studiourile Ferentari

Ilinca Prisăcariu – Teatrul Improbabil / Hey pisi

Diana Filimon – Forum Apulum / Gen Revistă & Gen Știri

Șerban Suciu – student SNSPA, activist drepturile tinerilor

Cosmin Pojoranu – Funky Citizens

Antonia Pup – studentă Istorie UMV, coordonator advocacy la Societatea Academică din România

Robert Florea – consilier școlar

Diana Lupu – psiholoagă, psihoterapeută asociația ALEG

Silvia Ciubotaru – coordonatoare In a Relationship

Theodora Dumitrică – AVON România

MODERATORI: Karin Ungureanu, Monica Jitariuc, Vlad Dumitrescu

—-

„In a Relationship” este un proiect de prevenție a violenței domestice creat în 2016 de Fundația Friends For Friends, în parteneriat cu Avon România și parte din Campania Respectului.

https://inarelationship.ro/

 

Superscrierile lunii octombrie, selecție de Mihai Voinea

sssds

În această ediție:

  • cele 8 recomandări ale lunii octombrie
  • best of Mindcraft Stories
  • despre dezinformare, din newsletterul Misreport

Cele 8 superscrieri ale lunii octombrie sunt selectate de Mihai Voinea, jurnalist co-fondator Recorder – un model de succes al presei independente din România.

Mihai Voinea: „Această listă este dovada că jurnalismul din România încă supraviețuiește, deși zace întins pe un pat de spital și e conectat la aparate. Cât încă se mai întâmplă să mergi cu mașina și să dai peste un interviu extraordinar difuzat la radio, cât încă se mai fac materiale la care s-a muncit cu lunile, cât încă apar investigații pornite de la informațiile unor whistlebloweri care nu și-au pierdut încrederea în presă, cât încă se mai scriu opinii în care simți expertiza unui jurnalist de școală veche și grija lui față de cititorul care merită să înțeleagă un subiect complicat…

Cât încă se mai întâmplă toate acestea, înseamnă că pacientul respiră și că suntem datori cu o reverență în fața tuturor celor care se luptă să-l țină în viață. Autorii materialelor de mai jos se numără printre ei.”

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE
SELECȚIE DE MIHAI VOINEA


EXCLUSIV. Generalul Cristian Radu, șeful IGSU care a ascuns filmările de la Colectiv, este cercetat penal pentru că și-a pus șoferul să-și asume, în locul lui, un accident
Ada Costanda, Cătălin Tolontan (Libertatea)

Dosarul penal a fost deschis la 7 luni după evenimente, pentru că «accidentul a fost mușamalizat cu ajutorul unor oameni din MAI», a explicat ziarului unul dintre angajații IGSU. Acesta susține că a fost obligat să participe la pitirea mașinii și la raportarea falsă a accidentului comis de Cristian Radu, prim-adjunct al șefului IGSU.  În primăvara acestui an, procurorii au găsit mașina chiar în hangarul MAI, unde fusese ascunsă. Ei au solicitat către INML să vadă al cui e sângele de pe airbagul din dreapta, unde spune generalul că a stat. Testul ADN a venit cu o surpriză.”

foto Justin Stavaru / Mediafax

Călin, file de poveste
Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu (Să fie lumină)

Puși în fața evidențelor care explicau, prin simpla corelare, acțiunile de intermediere a unei mite menite să ne oprească din publicarea unei investigații la care noi, de fapt, nu lucram, ne-am dat imediat seama că avem înaintea noastră un subiect de maxim interes public, a cărui dinamică deschisese două paliere care interacționau, într-un carusel nebun de posibile fapte penale.”

Cum ajung influenceri precum Justițiarul de Berceni să le vorbească elevilor în școli, în timp ce educatorii calificați stau la ușă
Alex Olaru (PressOne)

De patru luni, Justițiarul de Berceni prinde presupuși prădători sexuali, pe care îi momește cu identități false de minori sau cu ajutorul copiilor care au fost abordați în viața reală și care apoi îi scriu lui. Copiii vor să fie ca Justițiarul, pentru că se uită la videourile lui și simt că li se face dreptate. 

În realitate însă, legea din România nu pedepsește astfel de fapte, dacă identitatea victimei este fictivă, așa că rezultatul real e doar un conținut online provocator și apoi monetizat.”

foto Vadim Ghirda

INTERVIU AUDIO. Corespondentul de război Vadim Ghirdă: “Nu există justificare pentru agresiune, iar violența nu este o soluție”
Cristina Teacă (RFI)

Fotojurnalistul român Vadim Ghirdă, de la Associated Press, a obținut, recent, două premii în cadrul prestigiosului Prix Bayeux acordat, în Franța, corespondenților de război din lumea întreagă. Vadim Ghirdă a obținut Premiul Publicului și Premiul Juriului Internațional pentru munca sa din Ucraina.
Vadim Ghirdă lucrează pentru Associated Press din 1989. Trei decenii în care a acoperit foarte multe zone de conflict, începând cu tot ceea ce a ținut cu destrămarea Iugoslaviei, finalul războiului din Bosnia, conflictul din Kosovo, Macedonia iar apoi conflictul israeliano-palestinian – Teritoriile ocupate și Israel, a lucrat și în Irak, în Turcia – la frontiera siriană.”

🎧 Caută în articol playerul audio pentru a asculta interviul.

Cutia neagră a haosului din Armata Română: cum s-a prăbușit elicopterul care nu trebuia să decoleze
Andrei Udișteanu (Recorder)

Pe 2 martie 2022, la o săptămână de la izbucnirea războiului din Ucraina, Armata Română pierdea, într-o singură noapte, opt oameni și două aparate de zbor. O aeronavă MiG-21 LanceR, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, s-a prăbușit în zona localității Cogealac, din județul Constanța. Plecat în misiune de căutare, un elicopter IAR 330 PUMA, cu șapte oameni la bord, s-a prăbușit și el la câteva minute după decolare.

Ancheta Parchetului Militar trenează de peste o jumătate de an, iar Armata a oferit explicații evazive în care vina a fost aruncată mai mult asupra celor decedați în misiune. Recorder a intrat, însă, în posesia informațiilor de pe cutia neagră a elicopterului, precum și a notelor explicative olografe date la cald de cadrele militare implicate în coordonarea misiunii. Din toate aceste documente iese la iveală o lipsă de coordonare și o stare de degringoladă îngrijorătoare pentru Armata care ar trebui să ne apere în caz de război.”

Ce ne învață 10 ani în Parcul Văcărești despre cum să conservăm natura în orașe
Anca Iosif, fotografii de Cătălin Georgescu (DoR)

Parcul Natural Văcărești a fost cartier, groapă de gunoi, adăpost pentru nevoiași, loc de cuibărire pentru păsări, loc în care să simți din nou că trăiești. Iată cum a ajuns aici și cum a trecut de la oamenii care l-au fondat la Primăria care-l administrează azi.”

VIDEO | De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii
Elena Dumitru, Alex Varninschi (Panorama)

Lansăm astăzi primul documentar video Panorama, realizat în parteneriat cu McKinsey România. De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii a pornit din dorința de a înțelege ce stă în spatele statisticilor care încă ne plasează la coada clasamentelor europene privind economisirea și planurile pentru viitor.”
 

foto Inquam Photos

Marea amnistie. Lecția la care Curtea Constituțională a rămas repetentă
Liviu Avram (Adevărul)

„Da, este vorba despre scandalul privind prescripția și amnistia mascată de care urmează să se bucure mii de prezumtivi infractori.

Simplificând mult, dar fără să alterăm esența: instituția prescripției este concepută ca o ghilotină care lucrează în favoarea inculpatului. Atunci când cade, aceasta retează dreptul statului de a urmări și condamna un inculpat, iar acesta rămâne liber, ca și cum nu ar fi comis fapta.”

—-

Mihai Voinea
Este jurnalist la Recorder și unul dintre cei doi coordonatori editoriali ai proiectului. Lucrează în presă din 2006, când a început ca jurnalist sportiv la cotidianul Sport Total. A continuat la Evenimentul Zilei, iar apoi a devenit reporter special la Adevărul.
În 2017 și-a dat demisia din presa tradițională, pentru a porni de la zero un proiect de presă independentă. Așa a ajuns să fie unul dintre co-fondatorii Recorder, unde lucrează și astăzi.


 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „În Egipt a început COP 27, conferința dedicată schimbărilor climatice care e perturbată de război și criza economică. E o temă care ne-a preocupat mult anul acesta, la Mindcraft Stories, și care va continua să ne ocupe timpul – sper să venim cu informații interesante, chiar de la fața locului. Până atunci, iată o listă de articole publicate în ultima lună, care s-ar putea să te intereseze.”

🔵 Balaurul dobrogean naște fascinație și teamă, de Oana Racheleanu

Oana debutează în Mindcraft Stories cu o poveste despre cel mai mare șarpe din România – unul atât de rar și de discret încât nici măcar specialiștii care-l studiază n-au văzut decât câteva exemplare în ani de cercetare.


🔵 Jocuri video politice. Ce am învățat despre discriminare și putere la Clujotronic?, de Vlad-Marko Tollea

La Cluj, o expoziție de jocuri video indie a explorat teme politice. Vlad-Marko Tollea a avut răbdare să se joace cu ele. „…ca să nu te joci și tu”, ar fi fost probabil titlul dacă publica textul în Vice, site cu care mai colaborează. 


🔵 Gândacii de făină, chiriașii nedoriți din cămara ta, de Andreea Drăghici

Seria despre Biodiversitate Urbană realizată împreună cu  Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” continuă cu niște insecte cu care nu prea vrei să ai de-a face, dar care au profitat la maximum de condițiile oferite de om. Și care n-au nicio legătură cu celelalte insecte implicate într-un soi de făină, cele care îi agită pe indignații de serviciu.


🔵 Carlsen versus Niemann. O privire statistică asupra scandalului momentului în șah, de Ionuț Preda

Într-o lună în care s-a vorbit mult despre doping în sport, din cauza Simonei Halep, Ionuț scrie și despre șah. Asta pentru că tocmai s-a descoperit și acolo un caz de „doping” (sau se bănuiește că ar exista unul). Nu cu substanțe interzise, ci cu algoritmi care joacă șah mai bine decât orice om.


🔵 ​​Inteligența artificială e imprecisă, dar poate ajuta la rezolvarea problemelor matematice complexe, de Mihai Ghiduc

Am vorbit cu Petar Veličković, cercetător la Deep Mind, despre două lucruri care mă pasionează: matematică și inteligența artificială. Un algoritm dezvoltat pe Petar a fost folosit pentru a ajuta matematicienii să descopere o teoremă – o premieră pentru colaborarea dintre acest domeniu și AI.


Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.


Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

 

Superscrierile lunii septembrie, selecție de Bianca Oanea

sssds

În această ediție:

  • cele 8 recomandări ale lunii septembrie
  • best of Mindcraft Stories
  • despre dezinformare, din newsletterul Misreport

Cele 8 superscrieri ale lunii septembrie sunt selectate de Bianca Oanea, autoarea newsletterului In the News – un rezumat de presă săptămânal (la care te poți abona aici – unul dintre newsletterele noastre preferate).

Bianca Oanea: „Selecția mea pentru Superscrierile lunii septembrie vine într-un moment în care toată lumea deplânge închiderea Dor. E firesc pentru ca a marcat o perioadă și o serie de oameni. A fost o primă reușită a unui jurnalism altfel. Închiderea unei publicații înseamnă mai puține alegeri pentru public. Dar ne mai putem bucura, atâta vreme cât există oameni care se încăpățânează să învețe, atâta timp cât se nasc proiecte noi, cât explanatory își caută traducerea românească, fără glorie și like-uri, cât efortul unui om se traduce într-o inițiativă legislativă care să aducă lumină în banii politici care poluează presa. Cât redacții din 3 sau din 5 oameni fac investigație și mai puțin jurnalism la persoana întâi. Cât fotoreporterii rămân curioși pentru noi, nu glossy pentru vânzări. Cât șefii de redacții înțeleg limite, dreptul muncii și cât ia meseria asta oamenilor care o fac.

Deși recunoștința o ia pe drumul lui resilience, cel al tocirii, îmi permit să fiu recunoscătoare pentru textele următoare și pentru cei care nu vor fi fost nominalizați aici, dar lucrează pentru public, nu pentru bule.”

SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE
SELECȚIE DE BIANCA OANEA


Cine era, cu adevărat, bărbatul împușcat de polițiștii bucureșteni în pandemie, pentru că „ne-a amenințat cu un cui”. Suferință psihică tratată cu 6 gloanțe
Iulia Roșu, Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Bianca Oanea: „Povestea unui nebun agresiv împușcat putea să moară la 24 de ore după el. Așa fusese prezentat cazul lui Alexandru Găzdac și avea să treacă în iadul faptului divers, fără niciun follow up, dar Libertatea a avut jurnalismul de a nu face asta, ci de a analiza cauze, sisteme, proceduri. Moartea lui ar trebui să schimbe ceva, pentru că la fel ca în cazul Caracal sau cel al femeii condamnate în Sălaj pentru că a fost bătută în încercarea de a merge cu microbuzul, vorbim despre servicii publice de interes pentru toți, 112, Poliție. E o serie completă, care nu aruncă vinovați leilor, nu flutură steagul răzbunării, ci explică situații în care oamenii vulnerabili sunt victime din oficiu.”

preview material: Cumva, deși parte a aceluiași sistem precar și găunos, polițiștii din sectorul 4 au știut să negocieze și să-l determine într-un fel sau altul să accepte internarea”, spune pentru ziar și una dintre cele mai bune prietene ale lui Alexandru, care a dorit să-și păstreze anonimatul. Un an mai târziu, în 2018, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a decis să-i prelungească tratamentul medical de specialitate. Nu a avut nicio internare la psihiatrie de-a lungul acelui an. „Boala lui nu i-a afectat niciodată munca de inginer”. Alexandru avea însă o viață întreagă dincolo de diagnosticul său. Era un inginer de bază la Institutul COMOTI, spune chiar șeful său, Andrei Mitru. Mitru nu l-a privit niciodată ca pe o persoană cu probleme sau cu vreo tulburare psihică. „Nu am simțit niciodată că ar fi diferit, că ar fi altfel decât noi, era un angajat integrat perfect în colectiv, sociabil, comunicativ, un bun profesionist”, îl descrie pe Alexandru.


foto Octav Ganea /Inquam Photos

Agenția confidențială
Cristian Andrei (Europa Liberă)

B.O.: „Cristi s-a încăpățanat să scrie despre un subiect care nu e deloc sexy, dar e esențial pentru sănătatea media. Transparența banilor cheltuiți de partide. A fost singur pe drumul ăsta aproape doi ani. Pentru că banii pe care nu îi vedem ne conturează viața. Datorită eforturilor sale, există acum o inițiativă legislativă care să repare găurile ce permit asta.”

preview material: Site-urile antena3.ro, digi24.ro, realitateaplus.ro, rtv.ro, b1tv.ro, hotnews.ro, dcnews.ro, stiripesurse.ro, newsweek.ro au încasat bani publici de la PNL sau PSD, potrivit informațiilor Europa Liberă. Plățile s-au făcut, uneori, prin intermediul unor agenții, iar contractele sunt confidențiale.

Prețul tăcerii, o investigație în contabilitatea presei de partid
Victor Ilie, Cristian Delcea, Mihai Voinea (Recorder)

B.O.: „Băieții vin să încununeze cu glam-ul Recorder efortul lui Cristian Andrei. Au adus în fața unui public mai mare subiectul prețului plătit de partide pentru ca presă să tacă și să se uite în altă parte. Ce mai e minunat aici e că Recorder are cumva o tradiție a avertizorului de integritate, a sursei care înțelege să facă dezvăluiri dintr-un sistem putred, pentru că investigația pornește de la o serie de documente primite de redacție.”

preview material: Partidele politice au inventat un sistem prin care cumpără presa cu bani de la bugetul de stat, trecuți prin conturile unor intermediari și livrați apoi către trusturile media. Este un pact între jurnaliști și politicieni, în care presa s-a grupat într-o singură tabără și stă cu capul plecat în fața partidelor care s-au grupat și ele într-o singură coaliție. Un monolit de putere pe care nu mai are cine să-l conteste și despre derapajele căruia află tot mai puțină lume, pentru că informația este atent controlată.

foto Octav Ganea /Inquam Photos

Cum legiferează Sorin Cîmpeanu în interes propriu: a plagiat în 2006, ca universitar, iar în 2022, ca ministru, încearcă să-și auto-amnistieze plagiatul
Emilia Șercan (Pressone)

B.O.: „Mă amuz puțin amintindu-mi titlurile de pe vremea lui Sorin Blejnar. Cine e regina? Luna asta, cu siguranță investigația Emiliei, care a dus la demisia lui Sorin Câmpeanu. Și nu e doar despre demisie, pentru că jurnaliștii scriu ca să se știe faptele, indiferent de urmări, ci despre efortul constant, devenit dureros pentru Emilia cu amenințările și încercările de intimidare, și e o victorie de etapă, într-un an în care a scris despre plagiatul premierului sau cel al ministrului de interne, ascunse cu orice preț de întreaga infrastructură de apărare a puterii.”
 
preview material: În 2006, Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori.

foto Shutterstock

Importurile care dau dependențe toxice Europei, dincolo de petrol și gaze din Rusia
Andrei Luca Popescu (Panorama)

B.O.: „Analizele și jurnalismul explanatory promovate de Panorama sunt păsări rare și un pic ciudate într-un decor de fast food, unde de multe ori știrile sunt postări pe Facebook ale politicienilor. Să îți iei timp să analizezi cifre, să le explici, să le arăți cu măiestria lui Edit Gyenge, să pui context, esențial altminteri, e extrem de valoros și reconfortant. Jurnalism slow cooked, ca să înțelegem mai bine în lumea persoanei I și a social media unde trăim.”

preview material: Europenii au cheltuit pe telefoanele importate din China de două ori mai mult decât pe gazele luate din Rusia și aproape la fel de mult ca pe petrolul venit de la Moscova: peste 45 de miliarde de euro, în 2021. Aparatura de telefonie este a doua cea mai importată marfă din afara UE, iar 65% din ea e achiziționată din China. Este o dependență mai acută decât cea de Rusia, unde petrolul are o pondere medie de doar 25% la nivelul UE (din totalul importurilor extra-UE), iar gazele, de 33%. 

Autopsia laserului mic de la Măgurele
Mihaela Tănăse (Context.ro)

preview material: „Milioane de euro din fonduri publice au fost topite pentru construcția primului laser de mare putere, fratele mai puțin cunoscut al celebrului laser european ELI. Ministrul Cercetării Sebastian Burduja l-a lăudat recent și l-a trecut cu coroniță pe lista proiectelor de succes. O investigație Context.ro a descoperit că, în opt ani de la inaugurare, laserul de la Măgurele nu a reușit să producă experimente la capacitate maximă. În schimb, contractele prin care s-au scurs fondurile publice sunt pline de urmele unor fraude financiare.”

România moare. Sate de hârtie unde bugetul se cheltuie exclusiv după voia primarilor
Bianca Felseghi (Pressone)

B.O.: „Bianca Felseghi documentează mereu minuțios peisaje autohtone cu risipă, delăsare și politici publice șchioape. Spun peisaje pentru că cifrele, legile și tot ce fundamentează textele sunt însuflețite de o scriitură alertă și personaje care te fac să te bucuri că ai aflat ce ai aflat. E un fel de kinder surprise. Și documentare, și scriitură și prăjitură cu lapte.”

preview material: Conform legii în vigoare, existența comunelor, ca entități, nu e amenințată prin faptul că au tot mai puțini rezidenți, ci de scăderea numărului de consilieri locali. Redus la absurd și într-un scenariu în care populația scade în mod constant, o comună ar putea fi condusă pur și simplu de un primar, fără să mai aibă un for decizional local. 
Dar chiar și acum primarii sunt cei care taie și spânzură în comunele mici, unde orice decizie administrativă se ia fără nicio opoziție. Angajații primăriilor mici nici nu-și bat capul să organizeze licitații de lucrări. 
Rămâne o întrebare deschisă: de ce se risipesc resursele publice pentru alocarea de bugete către entități atât de mici și de ce o dezbatere publică reală despre reorganizarea administrativă nu are loc? 
 

Iulia Marin, Libertatea – postarea unui jurnalist

Bianca Oanea: „Am început cu un text Libertatea despre un om cu probleme psihice. Termin cu postarea unui jurnalist. E de pe Facebook, da, unde nu se face jurnalism, dar e despre incredibilul curaj de a fi om al Iuliei Marin, un jurnalist excelent, care se întâmplă să nu abandoneze, nici când e incredibil de greu. Și să dea și altora curaj. Nu e presă, e viață. Și recunoștința mea pentru munca și curajul ei.”
 
preview postare: Pentru ca e pentru prima oară, de la diagnosticele mele, când am curaj. Si pentru ca am cunoscut multi oameni cu problema asta, lipsiți de curaj, infricosati de diagnostic, de stigmatul nebuniei, de faptul ca nu ii va mai angaja nimeni, ca nu vor mai putea lucra.
Eu cred azi ca exista viata după nebunie. Exista viața după 4 luni de spitalizare in 3 ani. După dezintegrarea totala a psihicului. După cea mai crunta deznădejde, in care iti zici ca ai pierdut orice aveai mai de preț – mintea.
In ultimele săptămâni, am recâștigat-o. Si o prețuiesc de o suta de ori de mai mult.
Cât despre stigmatizare, nu ma mai tem de ea. Ma tem mai mult de tăcerea tuturor celor care au trecut prin asta si care, din teama, se ascund – pentru ca tăcerea perpetuează stigma.

—-

Bianca Oanea
A fost mulți ani jurnalistă la publicații mari, atât în televiziune, cât și în presa scrisă. 
În prezent, este om de comunicare: Media Specialist la CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent și PR Specialist la Concordia. 
Este autoarea unuia dintre newsletterele noastre preferate – In the News, un rezumat al celor mai importante știri din domeniul social și economic într-o formă ușor de digerat. 


 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Iată care au fost cele mai interesante cinci articole pe care le-am publicat în ultima perioadă pe Mindcraft Stories. E doar o selecție, vei găsi și alte teme interesante pe site.
Și încă nu ne-am apucat să scriem despre inteligența artificială, un subiect pe care ne-am propus să-l aprofundăm în această toamnă – consideră acest anunț un call și contactează-mă dacă ai un subiect.”

🔵 De la sapă de lemn la încălzire globală. Cum a schimbat Revoluția Industrială cursul istoriei și clima planetei, de Alexandru Micu

Păcatul originar al schimbărilor climatice a început în Anglia. Până să trecem la o economie circulară, bazată pe energie regenerabilă, consumul tot mai accentuat de resurse va rămâne problema ceea mai mare pe care omenirea va trebui să o acomodeze. Încă un text din seria Climate 101.


🔵 Impactul este iminent. Iată ce trebuie să știi despre misiunea DART, de Laurențiu Păiuș

Pentru prima dată în istorie, omenirea a testat posibilitatea devierii unui asteroid. Impactul a avut loc, savanții analizează consecințele. Un subiect pe care vom mai reveni.


🔵 „Avem o planetă, nu cinci. Trebuie să ne gândim la asta.” Interviu cu ecologul Chris Hines, de Adriana Moscu

Chris Hines crede că multe gesturi mici pot duce la o schimbare importantă. Și, de aceea, fiecare persoană este importantă în lupta pentru a încetini efectele schimbărilor climatice.


🔵 Expirat nu înseamnă stricat. Care e diferența dintre data expirării și data limită de consum?, de Adriana Moscu

Pe scurt, ar trebui să înțelegem mai bine ce scrie pe ambalaj și să ne bazăm pe miros și gust înainte de a arunca laptele din frigider.


🔵 ​​Pescărușii, familiști și inteligenți, dar un pic (prea) gălăgioși, de Andreea Brezeanu

Natura care încearcă mereu să recucerească orașele, iar pescărușii sunt doar avangarda.


Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.


Și un reminder pentru noi toți: să apreciem mai mult faptul că avem jurnaliști a căror muncă produce schimbări importante. Ministrul Educației a demisionat la câteva zile după ce Emilia Șercan a publicat în PressOne o investigație care arăta plagiatul acestuia dintr-un curs. În același timp, pentru că a demontrat un alt plagiat la nivel înalt, al premierului, Emilia a fost victima unui kompromat, cu întreg sistemul împotriva ei. Emilia e jurnalistă, dar e un singur om care luptă pe niște fronturi inimaginabile pentru noi, ca cititori sau ca cetățeni. Își face doar meseria, așa cum zice și ea în postarea preluată în imaginea de mai jos. Dar pentru ca meseria ei să aibă mai mult sens, și poate să fie mai ușoară, e nevoie și ca societatea să fie mai educată în privința consumului de jurnalism.

postarea originală aici

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.


Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

 

Superscrierile lunii – ediție specială cu proiecte noi

sssds

 Am reluat newsletterul cu o ediție specială, în care îți recomandăm câteva publicații și proiecte care merită urmărite, dacă nu o faci deja. Unele sunt foarte noi, iar pe altele nu am apucat să le recomandăm până acum. Sperăm să-ți placă și să le susții.


Platforma CONTEXT

A fost lansată la începutul verii și face parte din rețeaua internațională OCCRP. Este un start-up media independent care își propune să crească și să extindă comunitatea jurnaliștilor de investigații din România, să scoată la lumină corupția, crima organizată și fraudele de orice natură prin publicarea de investigații jurnalistice.

CONTEXT este un hub pentru cooperarea între jurnaliștii de investigație din România.
Printre jurnaliștii fondatori se află Attila Biro (ex RISE Project) și Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est).

👍 Dă-le follow pe Facebook.

Seria Președinte de județ
Iulia Stănoiu (Context.ro)


”Înainte să ajungă pe coridoarele puterii din Palatul Parlamentului, senatorul Eugen Pîrvulescu a treierat bugetele publice din Teleormanul lui Liviu Dragnea.
Primul pas a fost să pună pe roate o rețea de firme. S-a aliat cu alți politicieni acuzați de corupție și s-a conectat la banul public.
Pasul doi: Banii publici urmau să se transforme în rețele de apă sau săli de sport. Prin firmele sale, politicianul a încasat banii fără să-și facă treaba.
Pasul trei: După ce le-a luat banii, le-a cerut și primit voturile teleormănenilor. Așa a devenit șeful liberalilor din județ și propovăduia public despre transparență și cinste.

În privat însă își folosea influența ca să obțină avantaje pentru apropiații săi. Context.ro i-a radiografiat activitatea pe parcursul a șase episoade.
A intrat pe radarul procurorilor, dar, după cum chiar el se laudă, a scăpat ușor până acum.”

Gangsterii de pe Riviera Maya. Oamenii lui Florian Tudor, judecați pentru skimming, au cumpărat proprietăți de lux în Paraguay și Brazilia
Daniela Castro (OCCRP), Aldo Benitez, Attila Biro (Context.ro)


„Gangsterii de pe Riviera Maya acuzați că au furat din bancomate folosind carduri clonate, au făcut investiții imobiliare în Paraguay și Brazilia. Operațiunea a fost coordonată de la distanță de interlopul craiovean Florian Tudor, cel care construit o grupare de crimă organizată care acum e investigată la nivel internațional. A fost ajutat în afacerile imobiliare de interpuși care au fost arestați și sunt acum judecați în Paraguay. Dosarul lor, deși unicat pentru poliția paraguayană, e tergiversat de ani de zile.

Reporterii rețelei internaționale Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) la care este afliată și Context.ro, alături de colegi jurnaliști din Mexic și Paraguay, au dat de urma proprietăților plasate de Tudor pe numele apropiaților săi.”



Platforma CAPTURA

Chiar dacă nu au avut o lansare oficială, au început să comunice pe diverse canale din primăvară, și chiar astăzi au publicat pe site-ul work in progress prima investigație (vezi mai jos).

Captura își propune să fie o platformă multimedia specializată în jurnalism de tip watchdog, care abordează, documentează și explică subiecte din unghiuri investigative. Producțiile sunt integrate în proceduri de fact-checking cu experții RISE Project sau RISE Moldova.

👍 Îi găsești pe Facebook, Instagram, Telegram

Marea cumetrie din energie
Elena Dumitru, Captura

„Sistemul energetic național a ajuns, pe timp de criză, terenul de joacă al unor prieteni din Severin.
Majoritatea au fost invitați de Virgil Popescu, ministrul Energiei, la nunta fiicei lui de sâmbăta trecută și populează consilii de administrație sau posturi de conducere în companiile naționale strategice.
Sunt vechii parteneri ai ministrului și copii de-ai lor, aduși masiv din Mehedinți sau pe alte filiere de partid. Alcătuiesc azi un algoritm de încredere, bazat pe obligații politice locale și afaceri personale.”

Mai poți citi câteva analize publicate de Captura pe Facebook și Telegram: 
Fundația prin care George Simion a colectat darul de nuntă a fost înființată de un fost director din cadrul DRP (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni)

O cumetrie liberală la nivel înalt răsare maiestuos pe malul lacului Pantelimon, lângă București, în două vile de lux construite pentru copii de politicieni


Podcastul video Judecata de Acum

Lansat la începutul acestui an de jurnaliștii Ovidiu Vanghele (CIM – Centrul de Investigații Media) și Vlad Stoicescu (Dela0, Să fie lumină).
Un podcast foarte util, de actualitate, în care cei doi dezbat subiectele importante ale săptămânii, LIVE pe Youtube în fiecare joi seară de la ora 20:00. 

👍 Follow pe Facebook și subscribe pe Youtube.

Podcastul este independent și are nevoie de susținere, mai ales din luna octombrie, când colega lor, Diana Oncioiu („vocea din cască”) va avea nevoie de un înlocuitor pe care să îl plătească. 
Te încurajăm să donezi pe Patreon: https://www.patreon.com/judecatadeacum


Newsletterul In the News
de Bianca Oanea

Este un rezumat săptămânal al celor mai importante știri din domeniul social și economic într-o formă ușor de digerat, realizat de Bianca Oanea, pentru Concordia.

E o plăcere să te informezi din subiectele și linkurile puse cap la cap de Bianca, cu un stil personal savuros și, mai ales, presărat cu poezie. Uau!

Citește acest proaspăt interviu IQads cu autoarea, ca să afli mai multe din culisele In the News.

👍 Subscribe aici la newsletter.


Proiectul Heritage Constanța

Heritage Constanța este un proiect al Asociației Info Sud-Est și a fost lansat în vară, la 10 ani de la apariția ziarului Info Sud-Est, fondat de Andreea Pavel și Cristian Andrei Leonte și își propune să mențină vie starea patrimoniului cultural al orașului și județului, să-l protejeze și să-l promoveze pentru turiștii de pretutindeni.

👍 Follow pe Facebook

„Suntem Heritage Constanța, prima arhivă digitală a patrimoniului cultural din Constanța. Vă arătăm atât monumentele istorice din lista Ministerului Culturii, cât și clădiri sau spații reprezentative pentru istoria locurilor.

Platforma Heritage Constanța va fi una interactivă, cu noutăți publicate periodic, atât de editori, cât și de invitați, pe blog sau în conținutul arhivei. De asemenea, în viitorul apropiat arhiva va fi completată cu toate monumentele istorice din LMI și cu alte locuri reprezentative pentru oraș și județ.”


Revista pov21.ro
Punctele de vedere ale tinerilor secolului 21

Asociația POV21 a fost înființată acum 4 ani la Bistrița. E o echipă de tineri din toată țara care gestionează o revistă online, organizează evenimente și 6 redacții internaționale. 

👍 Follow pe Facebook


GEN, știri

Dacă tot vorbim de tineri jurnaliști, nu putem să nu ne arătăm aprecierea încă o dată pentru colectivul GEN, revistă. Știm că sunt foarte buni, i-am premiat și la Superscrieri, dar ne-au impresionat cu canalul lor de știri care a avut flow constant în această vară, acoperind toate subiectele de interes public. 

👍 Dacă nu le-ai dat încă follow, nu ezita, aici e canalul lor de Insta, iar aici cel de TikTok, care te țin la curent cu subiectele zilei sintetizate cât să ai nu ai FOMO de știri.

 


 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Gata și vara, au început să curgă e-mail-urile și evenimentele „în format fizic” (nouă expresie la modă). Un moment bun să fac o selecție a articolelor interesante pe care le-am publicat pe Mindcraft Stories în iulie și august.”


🔵 Gazele cu efect de seră. Cum acționează efectul de seră?, de Alexandru Micu, Clima se schimbă din cauza oamenilor. Dovezile sunt concludente, de Tibi Puiu și Cum s-a schimbat clima planetei în timp geologic – și de ce de data asta e altfel?, de Andrei Mihai

Încăt trei articole din seria Climate 101, scrisă împreună cu jurnaliștii de la ZME Science, în care încercăm să explicăm, ca la un curs, care sunt motivele pentru care schimbările climatice sunt cea mai mare problemă cu care se confruntă omenirea în momentul de față.

🔵 Efectele topirii ghețarilor. Nivelul apelor crește în Pacific, dar scade în Islanda, de Anca Stănescu

Apropo de schimbări climatice, Anca a fost în Islanda și a văzut la fața locului cum arată un fenomen ciudat: topirea ghețarilor de acolo face, paradoxal, ca mai mult pământ să iasă din apele oceanului – inudațiile se produc la zeci de mii de kilometri depărtare.

🔵 Limacșii, melcii fără „casă”. Inspirație pentru un „bio-lipici”, de Oana Popa și Bufnițele. Vestitoare ale morții sau purtătoare de noroc?, de Andrei Ștefan

Seria despre biodiversitate urbană realizată în colaborare cu Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” continuă cu două povești despre animale pe care le vezi mai rar: unele, pentru că nu toată lumea are grădină, altele pentru că sunt silențioase și nocturne.

🔵 Juridiq, aplicația care își propune să eficientizeze munca juriștilor și Algoritmul care transcrie precis înregistrările în română, de Ionuț Preda

Două aplicații realizate de start-up-uri românești ar putea face munca avocaților, respectiv a jurnalișitlor, mai simplă, pentru că ar scurta timpul alocat unor taskuri politicoase (dar esențiale).

🔵 ​​Un circuit integrat românesc este folosit la CERN, de Mădălina Cocea

Începând cu luna august, Mădălina realizează o recapitulare a studiilor românești publicate în luna precedentă. Am aflat, astfel, nu doar de circuitul de la CERN, ci și de o fosilă de cobră găsită în Europa (niciun pericol, a trăit acum șapte milioane e ani).


Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

 

Superscrierile lunii iunie, selecție de Anda Simion

sssds

În această ediție:

  • cele 8 recomandări ale lunii iunie, selectate de Anda Simion
  • best of Mindcraft Stories
  • despre dezinformare, din newsletterul Misreport
  • In a Relationship – despre hărțuirea stradală

Cele 8 superscrieri ale lunii iunie sunt selectate de Anda Simion, jurnalistă la Gazeta de Sud, premiată la categoria Presă Locală de anul acesta la Superscrieri #11.

Anda Simion:
Când faci o selecţie de numai 8 materiale de presă, nu te poţi încumeta să pretinzi că le-ai ales pe “cele mai bune”. În plus, selecţia nu poate fi altfel decât extrem de subiectivă, iar mecanismele care produc declicul şi atrag atenţia sau admiraţia diferă enorm de la un cititor la altul. Aşa că nu vă propun, poate, cele mai bune texte jurnalistice ale lunii iunie, dar cu siguranţă vă propun texte asupra cărora merită zăbovit, texte care merită descoperite şi autori care merită citiţi. Iar pe lângă temele rezonante din presa centrală, am făcut loc și unor subiecte “fierbinți” pentru comunitățile de pe plan local, unde lupta crâncenă cu balaurii incompetenței rămâne, uneori, străină de marele public. Am ajuns, așadar, la un potpuriu din care cred eu că nu lipsesc originalitatea, neaşteptatul şi necesarul.

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE
SELECȚIE DE ANDA SIMION


Lăsaţi copiii să ştie că sunt cei mai tari! Să se simtă Cezari pe podium, cu lauri pe frunte. Azi. Ca să n-ajungă mâine să se-ncalţe cu fesul 
Liana Ganea (DCnews)

„Chiar dacă anul şcolar s-a încheiat deja şi subiectul începe să se-nvechească, practic se topeşte odată cu îngheţata din băţ pe temperaturile astea, eu am rămas cu o zgaibă pe marginea minţii. Am citit-o în online si pe Budeanu şi pe Băcanu şi pe toţi şi toate care au luat poziţie în “scandalul coroniţelor” şi am avut impresia, de la un capăt la altul, că au vorbit şi pentru mine, că au dat glas şi convingerilor mele.”


David Popovici vrea să fie cel mai bun înotător din lume și are toate șansele 
Andreea Giuclea (Decât o Revistă), fotografii de Matei Buță

„În bazin, sportivul de 17 ani e un fenomen. Experții spun că un înotător ca el, capabil să zdrobească recorduri mondiale, se naște la 100 de ani.”



Satul din nisip  
Ana Poenariu, Andrei Ciurcanu (RISE Project)



„Plaja sălbatică de la Corbu a fost betonată pentru zeci de clădiri, deși este situată într-o rezervație naturală inclusă în patrimoniul UNESCO.Noile construcții au fost posibile după ce instituția care administrează zona protejată a fost înlăturată treptat din lanțul de avizare a proiectului imobiliar.

Am urmărit banii și neregulile care au făcut posibilă construirea complexului imobiliar chiar pe malul mării.”

Pe toți sfinții! Petrecerile în capelă, obicei vechi al petrecăreților din politica locală 
Ana Maria Gebăilă (Știricraiova.ro)

„Sinistre plăceri în politica locală. Capelele par să fie în topul preferințelor ca locații de petrecere printre unii membri de partide. În ianuarie anul acesta, mai multe persoane publice din Craiova, între care directori de direcții și instituții din oraș, au particiat la o petrecere cu lăutari în capela Căminului de Seniori ”Sf. Mina” din Craiova. Petrecăreții au fost dați de gol de o filmare ”scăpată” în spațiul public.”

foto: Ilona Andrei G4Media
 

Cum a fost direcționat dosarul premierului Nicolae Ciucă prin metoda ”coperta” către judecătorul Marius Iosif, care s-a pensionat imediat după ce a anulat sesizările de plagiat 
Sorin Semeniuc, Dan Tăpălagă (G4Media)

„O scăpare a unui funcționar din cadrul Curții de Apel București constituie un indiciu solid, care arată că dosarul în care premierul Nicolae Ciucă a solicitat anularea sesizărilor de plagiat din teza sa de doctorat ar fi fost ”direcționat” spre un anumit complet, condus de judecătorul Marius Iosif, după cum au explicat pentru G4Media.ro surse din sistemul judiciar.”

Mai egali decât restul: cum parchează gratuit ”unde vor mușchii lor” aleșii și șefii instituțiilor sibiene
Traian Deleanu (Turnul Sfatului)

„În timp ce propovăduiesc mulțimilor despre mijloace alternative de deplasare, aleșii și șefii administrației sibiene nu suportă să-și parcheze mașinile altundeva decât fix în ușa biroului. Aproape zece la sută din totalul locurilor de parcare cu taxă din Sibiu sunt rezervate gratis șefilor și angajaților la stat. Primăria susține că locurile nu sunt pentru șefi și angajați, ci pentru mașinile instituțiilor. Realitatea este alta, cu nuanțe de aroganță gregară pe alocuri. Un milion de lei pierde, anual, bugetul orașului prin faptul că oferă locuri de parcare gratuite aleșilor și șefilor la stat.”

foto: Remus Badea / Mediafax Foto

Schema prin care „lumea bună” de la vile își plasează copiii la școlile de prestigiu dintre blocuri 
Vasile Ernu (Libertatea)

„În București (dar asta se întâmplă în toate orașele din România – mai ales cele cu pretenții) sunt câteva școli primare publice foarte bune. Sau hai să le zicem bine cotate, de prestigiu. Cu rezultate. Toată „lumea bună” care nu intră în upper class (cei care pot da 15.000 de euro taxa pe an) se bate pe ele.  Școlile au un număr limitat de locuri. Apartenența la aceste școli nu e doar un acces la o șansă mai mare pentru educație, cât mai degrabă la o poziție socială de prestigiu și la un statut social (am mai scris aici despre asta). „Școală bună – lume bună” – poziție de castă.”

Bazinele de înot fantomă din Craiova, pe uscat
Anca Dumitrașcu (Gazeta de Sud)

„În Craiova există două bazine de înot care ar putea fi puse la dispoziţia copiilor doritori să practice acest sport. Este vorba despre Bazinul Carol I şi cel din curtea Colegiului Naţional Ştefan Velovan, care este mai mult o piscină nefuncţională. Practica ne omoară, însă, iar aceste bazine stau pe uscat, în timp ce copiii din oraşul nostru rămân doar cu gândul la un astfel de sport sau merg la piscine private, pe bani mulţi.”

—-

Anda Simion este jurnalistă la Gazeta de Sud. A intrat în echipa cotidianului în 2009, ca specialist PR. A luat o pauză vreo 2 ani, fiind consilier de imagine, iar în 2019 a revenit la ziar, de data aceasta ca jurnalist. 
După liceu, a dat admitere la Jurnalism şi la SNSPA. A intrat la ambele, dar a ales Comunicarea. Viaţa, însă, are ironiile ei, aşa că a întors, până la urmă, cârma, spre redacţie, unde se simte mai acasă decât oriunde.
Este contributor comentator la Republica şi scrie cronici de teatru pentru revista literară Scrisul Românesc. 

 


 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

 

Mihai Ghiduc: Mihai Ghiduc: „Este atât de cald, încât cel mai de succes articol de pe Mindcraft Stories, din ultima săptămână, a fost o știre despre un studiu științific în care e calculată temperatura atmosferică maximă la care rezistă corpul uman. Pentru cine e curios, e de sub 30°C – dar măsurată cu un termometru înfășurat într-un material umed, ceea ce înseamnă peste 44°C resimțite real. Nu s-a ajuns acolo, dar e destul de cald încât să preferi să-ți petreci ziua la umbră (sau pe plajă, dacă ai cum să ajungi), citind ceva. De ce nu, unul din articolele pe care le-am publicat recent. Sau o povestire SF.”

🔵 Bătaia unei inimi de maşină”, de Michael Swanwick

Această povestire, publicată la finalul secolului trecut și premiată cu premiul Hugo în 1999, s a fost ecranizată recent în seria Love, Death & Robots (episodul 3 al sezonului al treilea) de pe Netflix. Traducerea îi aparține lui Radu Pavel Gheo, iar Horia Nicola Ursu a realizat un interviu în exclusivitate cu autorul


🔵 Care e secretul vieții și de ce crede Dennis Sullivan, laureat Abel, că ar trebui schimbat numele matematicii?, de Andrei Mihai

Dacă tot suntem la interviuri, Andrei Mihai a avut ocazia de a vorbi cu cel mai nou laureat al premiului Abel. Acesta susține că matematica ar fi mai atractivă dacă ar primi un nou nume: Logica Spațiului și Numerelor.


🔵 (Aproape) totul despre Net Zero

Am publicat un minidosar despre Net Zero (sau neutralitatea climatică), un concept despre care vom tot auzi în următoarele decenii, și pentru că este o țintă politică importantă, mai ales în Europa, și pentru că ar putea deveni o nouă țintă a războiului cultural. Au contribuit la dosar: Iulian Comănescu, Mihai Ghiduc, Adriana Moscu și Ionuț Preda.
Pe o temă similară este și un articol despre viitorul aviației și cât de sustenabilă poate deveni.


🔵 POPCRAFT

Mihai Tița debutează pe Mindcraft Stories cu ceastă nouă rubrică, dedicată culturii pop, care va conține analize, cronici de filme, seriale și muzică, discuții despre internet și serviciile de streaming. Mihai a promis că va da și note mai mari de 6 filmelor și serialelor pe care le analizează.


🔵 ​​Sunt DALL-E sau GPT-3 o amenințare pentru munca creativă?, de Alin Răuțoiu

Inteligența artificială va înlocuit nenumărate locuri de muncă – e o afirmație care se tot aude în ultimii ani. Puțini s-au gândit însă că ar fi vorba de munca creativă, ba chiar se simțeau confortabili în domenii acestea ce părea intangibile. Și au apărut programe ca DALL-E sau GPT-3, care generează imagini și texte „de la zero”. Cât de periculoase sunt acestea pentru ilustratori și, chiar, jurnaliști?

FYI by Mindcraft Stories înscrie-te în Facebook Group
„Suntem aici pentru a discuta despre știință și tehnologie, și influența acestor domenii asupra societății. Vrem să creăm un spațiu în care vorbim despre ce mai este nou în această lume aglomerată, în care ne împărtășim articole, informații și, da, chiar și glume care au legătură cu știința și tehnologia.”


Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.


Hărțuirea stradală și vacanța de vară

IN A RELATIONSHIP | Hărțuirea stradală. Ghid de supraviețuire la început de vară

IN A RELATIONSHIP | Ultima vacanță de vară înainte de clasa a XII-a. „Mă gândesc doar la cât stres și zile negre mă așteaptă”

Începutul verii a readus și în rubrica In a Relationship niște subiecte cu caracteristici de cartof fierbinte: hărțuirea stradală ca formă de abuz sexual acceptat tacit de societate prin normalizarea practicilor, scuzarea agresorilor și blamarea victimelor și vacanța de vară, sau mai precis ce ne spune atitudinea elevilor care tocmai au trecut în clasa a XII-a despre relația românilor cu școala, în general.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

 

[video] Ziua Superscrieri #11 – jurnalistul Walter Robinson (Boston Globe/Spotlight) la București

sssds

Jurnalistul Walter Robinson a fost invitatul special al ediției #11 Superscrieri, unde a susținut un Masterclass moderat de jurnalistul Cristian Leonte (Pro tv, emisunea România, te iubesc!).

Walter Robinson a condus diviziunea de investigații Spotlight a ziarului Boston Globe și a primit în 2003 premiul Pulitzer pentru Public Service, pentru investigația privind ascunderea sistematică de către Biserica Catolică a numeroase acte de pedofilie comise de peste 70 de preoţi ai săi.

Investigația stă la baza filmului „Spotlight”, premiat cu 2 Premii Oscar (și alte 4 nominalizări) în 2016.

[video] Ziua Superscrieri #11 – dezbaterea despre importanța presei locale, cu Andrei Cristian Leonte, Codruța Simina, Cristina Lupu și Florin Ciucaș

sssds

Tema ediției #11 Superscrieri a fost „presa locală” și s-a concretizat prin introducerea unei secțiuni dedicate jurnaliștilor din presa locală, o caravană Superscrieri în 5 orașe din România (Iași, Constanța, Sibiu, Cluj Napoca și Oradea) și evenimentul Ziua Superscrieri de la București – care a avut loc cu o zi înainte de decernare, în prezența jurnaliștilor din presa locală și a unui jurnalist american premiat cu Pulitzer, la care s-a discutat despre cât de important este să avem o presă locală puternică.

INVITAȚI:

Cristina Lupu – directoare executivă Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Cristian Leonte – jurnalist co-fondator Info Sud-Est

Codruța Simina – jurnalistă Misreport / președintă APPC (Asociația Profesioniștilor din Presa – Cluj)

Florin Ciucaș – redactor-șef Bihoreanul

MODERATOR: Vlad Tăușance – manager de dezvoltare FFFF

Câștigătorii Premiilor Superscrieri #11

sssds

foto de Alexandra Iftime

Gala Premiilor Superscrieri #11 a avut loc ieri, 16 mai, la Amfiteatrul Teatrului Național și a fost transmisă live pe pagina de Facebook a Fundației Friends For Friends și pe paginile de Facebook ale partenerilor.

Gala Superscrieri poate fi revăzută aici

Tema Superscrieri din acest an a fost presa locală și s-a concretizat prin introducerea unei secțiuni dedicate jurnaliștilor din presa locală, o caravană Superscrieri în 5 orașe din România (Iași, Constanța, Sibiu, Cluj Napoca și Oradea) și evenimentul Ziua Superscrieri de la București – care a avut loc cu o zi înainte de decernare, în prezența jurnaliștilor din presa locală și a unui jurnalist american premiat cu Pulitzer, la care s-a discutat despre cât de important este să avem o presă locală puternică.

Totodată, un premiu important al ediției, Premiul Juriului, a mers către redacția locală Info Sud-Est, pentru seria de investigații „Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării” (premiat și cu locul 1 la categoria Presă Locală). Cei de la Reporter de Iași au primit premiul onorific pentru Redacția Anului, iar Florin Ciucaș de la Bihoreanul a fost recunoscut cu premiul onorific Editorul anului.

Andrei Cristian Leonte, Info Sud-Est | foto de Andreea Goia

Gala Premiilor Superscrieri #11 a fost prezentată de jurnalistul Tudor Mușat. Anul acesta, 44 de materiale (presă scrisă, audio, video și foto) au fost selectate de un juriu format din 21 specialiști din media și sunt nominalizate la cele 8 categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotojurnalism. Alături de acestea, au fost acordate Premiile Onorifice și Premiile Speciale.

Superscrierea Anului, marele premiu al Galei, în valoare de 3000 de euro, a fost câștigată de Victor Ilie de la Recorder, pentru investigația  „Clanul Marelui Alb”:

„Premiul acesta nu e al meu, e al unei echipe care și-a stors creierii să organizeze o documentare mamut. Aș fi luat premiul 1 la SuperDocumentări, dar editorii m-au urcat «cu forța» pe scena SuperScrieri. Mai mult decât premiul m-a bucurat, însă, să văd oameni, zeci de ziariști la un loc, vorbind de subiecte făcute și nefăcute ca într-o mega redacție.”

Paula Herlo (Pro TV) și Victor Ilie (Recorder) | foto de Andreea Goia

Walter Robinson, jurnalistul care a condus echipa Spotlight din cadrul publicației Boston Globe în investigația care a primit în 2003 premiul Pulitzer pentru Public Service a fost invitatul special al ediției numărul 11 Superscrieri.

„România este departe pentru mine, dar acest eveniment nu este. Nu vorbesc limba, dar este o limbă pe care o împărtășesc, care nu are nevoie de traducere. Suntem oameni care căutăm doar adevărul, oameni care înțeleg că ceea ce facem contează. Că ceea ce facem întărește rădăcinile democrației. Nu există pentru mine o lumină mai strălucitoare decât jurnalismul bun. Și mai ales la nivel local. Jurnalismul de calitate promovează civilizația în piața publică. Ridică calitatea discursului public. Acesta atrage oamenii împreună, mai degrabă decât să-i depărteze. Face posibil ca cetățenii bine informați să voteze pentru candidații care doresc să servească interesul public. Și nu interesul lor.” – a spus Walter Robinson în discursul susținut la Gala Superscrieri.

Începând de anul acesta, Superscrieri a crescut valoarea premiilor: premiile I pentru fiecare categorie vor au o valoare de câte 1500 de euro; Superscrierea Anului și Superscrierea Cititorilor au fost premiate cu câte 3000 de euro; Premiul Juriului – 1000 de euro, iar premiile speciale de susținere câte 600 de euro.

Premiul Superscrierea Cititorilor, a fost votat de peste 2,500 de cititori și a mers către fotoreportajul lui Matei Bumbuț – „Cea mai mare chestie și apoi nimic”, (Gen, revistă / Decât o Revistă #46).

Lista de câștigători finali a fost selectată de juriu din cele 44 de materiale nominalizate, în urma evaluării înscrierilor făcute de autori în competiție, preponderent independentă, dar și mainstream: Paul Radu (co-fondator OCCRP și RISE Project) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Barbu Mateescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Dan Radu, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Ioana Cîrlig, Irina Păcurariu, Liviu Avram, Marius Comper, Marko Risovic, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Octav Ganea, Paula Herlo, Răzvan Exarhu, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu. Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă și este posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere FAN Courier și Kaufland România, și cu susținerea sponsorilor de categorie: Medlife, Think Digital, Google, Enel, Bitdefender, Azaria Food, Manifatture Neamț, Humane Society International.

CÂȘTIGĂTORII PREMIILOR SUPERSCRIERI #11

PREMII ONORIFICE

Redacția Anului în Presa Locală – Reporter de Iași

Editorul Anului în Presa Locală – Florin Ciucaș, Bihoreanul

Feature Writing/LongformRușine, Ionuț Sociu (Scena9)

Best Use of Digital Media – INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora – Alina Mărculescu Matiș; grafică de Edit Gyenge (Panorama)

Carte de non-ficțiune – „Nu te găsesc pe nicăieri”, de Laura Ionescu (Ed. Publica)

CATEGORIILE PRINCIPALE DE CONCURS

PRESĂ LOCALĂ

Locul ISeria de investigații – Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama, Tristen Taylor (Info Sud-Est)

Locul IINumărul 2 din Apele Române și-a angajat tatăl de 69 de ani prin „detașare” – Cezar Moraru (Reporter de Iași)

Locul IIICraiova arde – Anda Simion (Gazeta de Sud)

OPINIE

Locul IFemeie educată, caut partener – Radu Umbreș (ISCOADA)

Locul IICând presa devine ecoul minciunilor spuse de un înalt prelat al BOR pe tema COVID. Și Libertatea greșește – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Locul IIIDe ce pleacă românii din țară? – Elena Stancu (Teleleu / Libertatea)

DEBUT JURNALISTIC

Locul I: Bianca Albu pentru cele 3 materiale: Armata de troli a sectorului 4. Peste o sută de conturi false îl susțin și îl apară pe Daniel Băluță pe Facebook / Medalioane „de protecție” împotriva Covid-19 din Coreea, cumpărate cu 30 de mii de EURO de două societăți publice din Voluntari / 12 milioane de lei de la Robert Negoiță către presă, în ultimii doi ani. Digi24, Digi Sport, Antena3 și România TV, cele mai mari sume – (Buletin de București)

Locul II: Țară în service | Poveștile românilor vindecați de Covid-19 pentru care mâncarea are gust de metal și florile miros a gunoi – Gabriela-Lucia Neagu (Europa Liberă România)

Locul III: Închide ochii și imaginează-ți un măr. Poți? – Maria Angele (Gen, revistă)

AUDIO/PODCAST

Locul I: mini-seria Între linii pe drumul morții – Ani Sandu (Europa FM)

Locul II: Viața mea după ce am aflat că am HIV – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu)

Locul III: Viața mea intimă a început cu un abuz sexual în România anilor ‘90 – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu / VICE România)

FOTOJURNALISM

mențiune specială FOTOJURNALISM – YOUNG TALENTS – Matei Bumbuț

Fotografie Documentară

Locul I: The bear neccessities – Ioana Moldovan (ioanamoldovan.com / Scena9)

Locul II: Mândrie și Beton – Petruț Călinescu (Scena9 / Cdfd.ro)

Locul III ex aequo: Supraviețuitori – Andrei Pungovschi (Scena9) / Sfat – Dialog intergenerațional despre sustenabilitate – Claudiu Popescu (claudiupopescu.com)

Fotografie de News

Cine sunt cei care îi ajută pe migranții de pe străzile Timișoarei. „Vreți să ne rugăm acum? Voi în limba voastră, noi în limba noastră” – Vlad Chirea (Libertatea)

Bursa Superscrieri/Poqe pentru Fotojurnalism

Andreea Harabagiu

TV&VIDEO-JURNALISM

Locul I: Singur împotriva mafiei lemnului – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul II: Așa arată un dezastru sanitar – Andrei Udișteanu, David Muntean (Recorder)

Locul III: Noi dezvăluiri despre politizarea Apelor Române: un „animal politic” și o chelneriță pe post de inginer – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

REPORTAJ

Locul I ex aequo: INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora – Alina Mărculescu Matiș; grafică de Edit Gyenge (Panorama.ro) / Blocuri strâmbe: cum ajungem să locuim prost pe bani mulți – Vlad Odobescu (Scena9)

Locul II: Spitalul uman – Ruxandra Pătrașcu-Maian (Inclusiv)

Locul III ex aequo: Am devenit o prizonieră în propria casă – Delia Marinescu (Scena9) / O zi la ATI Covid: Mărturiile dramatice ale unor bolnavi, medici şi asistente din secţiile de Terapie Intensivă ale Spitalului Municipal Oradea – Adrian Criș (Bihoreanul)

INVESTIGAȚIE

Locul I: Clanul Marelui Alb – Victor Ilie (Recorder)

Locul II: Hidra electorală – Ioana Moldoveanu (RISE Project)

Locul III ex aequo: „Domnul Florin Roman nu a urmat cursurile și nu a luat licență la noi” – Răzvan Luțac, Ciprian Ranghel, Cătălin Tolontan (Libertatea) / Judecătorul lui Șor – Iurie Sanduța (RISE Project Moldova)

PREMIILE SPECIALE

Premiul special ACTI-VLOGGER-ul Anului

Ruxandra Gîdei, 4fără15

Premiul special ANIMAL WELFARE ÎN ROMÂNIA

Ferma ilegală de urși din Arad începută în anii ’90 și tolerată de autorități până azi. Instituțiile statului ridică din umeri: „Nu este responsabilitatea noastră” – Cristina Radu, Vlad Chirea foto (Libertatea)

PREMIILE SUPER SPECIALE

SUPERSCRIEREA CITITORILOR

„Cea mai mare chestie și apoi nimic”, Matei Bumbuț (Gen, revistă / Decât o Revistă #46)

PREMIUL JURIULUI

seria de investigații „Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării” – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama, Tristen Taylor (Info Sud-Est)

SUPERSCRIEREA ANULUI

Victor Ilie, Clanul Marelui Alb (Recorder)

Lista completă cu toate cele 44 de materiale nominalizate la această ediție a premiilor poate fi accesată aici: https://www.ffff.ro/premiile-superscrieri-2/nominalizarile-premiilor-superscrieri-11-voteaza-materialul-preferat/

—–

FFFF le mulțumește încă o dată tuturor celor care fac, an de an, ca Superscrieri să se întâmple. Ediția actuală nu ar fi fost posibilă fără susținerea partenerilor și prietenilor: Susținătorii Superscrieri de anul acesta sunt FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere ai proiectului.

Sponsorii de categorie: Medlife, Think Digital, Google, Enel, Humane Society International, Bitdefender, Azaria Food, Manifatture Neamț.

Parteneri media: Rock Fm, Pagina de Media, Iqads, Hotnews, Smark.
Parteneri locații: Teatrul Național București, Apollo111, Club Expirat

Susținători ai galei: Pop Cola, Adrian Bujeniță, Nordic Fokus Lab, Gramma Wines, Editura Publica, Editura Humanitas, Black Button Books, TIFF Unlimited, Doamne Ferește, Anagram, Creative Broadcast, Adistu Visuals, Dare to Rug.

Superscrierile lunii mai – selecție din presa locală

sssds

În această ediție:

  • 8 recomandări din luna mai, publicate în presa locală
  • VIDEO dezbatrea de la Ziua Superscrieri, despre importanța presei locale
  • best of Mindcraft Stories
  • despre dezinformare, din newsletterul Misreport
  • romanul „Instabil”

Dedicăm această ediție specială „Superscrierile lunii” presei locale. Am selectat cele 8 materiale ale lunii mai din diverse publicații locale, premiate sau nu anul acesta la Superscrieri, pentru a ne conecta cu câteva știri pe care poate altfel le-am omite. Altă viață sau nu în presa locală, ne privește pe toți, mai mult decât ne imaginăm.

SUPERSCRIERILE LUNII MAI
SELECȚIE DIN PRESA LOCALĂ



Constanța sunt deținute de companii rusești/ Una dintre ele aparține Gazprom Neft, aflat sub sancțiuni UE și SUA (UPDATE)
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est) / a contribuit Attila Biro (OCCRP)

„Una dintre companii face parte din grupul Gazprom Neft, pus sub sancțiuni de Uniunea Europeană și Statele Unite după izbucnirea războiului în Ucraina. Occidentul a stabilit, în 15 martie, că Gazprom Neft intră sub sancțiuni economice, dar a permis în continuare importul de petrol de la gigantul rus, implicit și serviciile navelor de bunkeraj.
Luni seară, însă, liderii UE au decis un nou pachet de sancțiuni pentru Kremlin, cea mai importantă fiind embargoul progresiv privind importurile de petrol rusesc pe mare. În acest context, nu se știe cum vor fi alimentate în viitor navele care ajung în Portul Constanța.”


BREAKING Parchetul European anchetează cum au fost cheltuiți banii din proiectul ITI Delta Dunării/ Percheziții în 15 locații din mai multe județe
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est)

„Parchetul European anchetează cum a fost cheltuit miliardul pentru Delta Dunării. Percheziții în 15 locații din mai multe județe. Info Sud-Est și G4Media au scris în exclusivitate cum a fost cheltuit miliardul din Delta Dunării și a semnalat neregulile din desfășurarea proiectului.”

Investigația cu pricina a primit Premiul Juriului și premiul 1 la categoria Presă Locală la Gala Premiilor Superscrieri #11.

Iașul pierde rușinos prima rundă PNRR: Chirica trage 15,4 milioane de euro, Boc ia 55 de milioane
Cezar Moraru (Reporter de Iași)

„E ciudat cum Emil Boc trage la Cluj 97% din fondurile de reabilitare termică a întregului județ. La Iași, municipiul are cerere doar pentru o treime din suma alocată județului.
Cluj, Oradea, București cumpără mijloace de transport electrice din banii PNRR, Mihai Chirica la Iași preferă să facă 180 de locuințe sociale.”

Se extinde cea mai mare carieră din CEO, Roșia Jiu
Eugen Măruță (Gazeta de Sud)

„Este de amintit că unitatea minieră vizată este cea mai mare din Complexul Energetic Oltenia și din țară. Conform Planului de restructurare și decarbonare va fi principala care va avea continuitate și în care se va investi în continuare. Este singura carieră minieră în care se investește pentru extinderea fronturilor de lucru.”

Primari din Dolj, temători după condamnarea lui Piedone
Anca Dumitrașcu (Gazeta de Sud)

„Mai mulţi primari din judeţul Dolj sunt contrariaţi şi temători după condamnarea la 4 ani de închisoare a lui Cristian Popescu Piedone, după tragedia de la Colectiv, în timpul căreia 65 de oameni şi-au pierdut viaţa. GdS a stat de vorbă cu mai mulţi edili din Dolj şi cu toţii au susţinut că nu cunosc toate detaliile din dosarul fostului primar al Sectorului 5 Bucureşti, însă că este anormal ca un primar să tragă ponoasele după o simplă semnătură. În plus, aceştia au spus că, în fiecare zi, există zeci sau sute de documente pe care trebuie să le semneze.”

Investiţii de 373,6 milioane lei: OTL pregăteşte achiziţia a 130 de autobuze nepoluante și mutarea autobazei
Dan Simai (Bihoreanul)

“Încercăm să modernizăm cât mai mult flota OTL şi să determinăm orădenii să circule cu mijloacele de transport în comun. Suntem conştienţi că blocajele din ultima vreme de pe şantierele din oraş îngreunează transportul în comun, dar, când toate aceste investiţii vor fi finalizate şi toate mijloacele de transport în comun vor fi achiziţionate, se va îmbunătăţii mult calitatea transportului în comun”, a promis Birta.


După ce s-a îmbogățit din comerț online, un sibian s-a mutat în Bali: Visam la asta de când eram angajat într-un call center
Adina Torop (Turnul Sfatului)

„Din Sibiu în Bali, de la un call center, la business-uri de cinci milioane de dolari în vânzări. Cam așa ar putea fi rezumați cei mai recenți ani din viața sibianului Răzvan Aleman. Pasionat de mediul online, tânărul și-a dorit mereu să evolueze, să investească în dezvoltarea personală și să găsească un business care să îi permită să lucreze de oriunde, să călătorească și să fie liber. A muncit în fiecare zi pentru visul său, a cunoscut oameni, a dobândit experiențe, iar în prezent poate spune că trăiește viața la care cu câțiva ani înainte doar visa.”

Gigantul „Perseus”, renașterea navei-fanion a flotei de la Dunăre
Ovidiu Amălinei (Viața Liberă)

“Perseus” are un trecut demn de filmele de acţiune. Iniţial, nava s-a numit “Albatros” și a devenit celebră după ce, în septembrie 2000, după aproape trei luni de sechestrare prin mijloace nu tocmai ortodoxe în Portul Alexandria (Egipt), a reuşit să evadeze şi să ajungă în ţară la capătul unui marş plin de peripeţii.

VIDEO Ziua Superscrieri
Dezbatere despre importanța presei locale

După ce Superscrieri a vizitat 5 orașe din țară, i-am adus la București pe câțiva dintre jurnaliștii locali pe care i-am cunoscut, pentru a-și spune povestea și a ne ajuta să înțelegem mai bine cum funcționează jurnalismul local, de ce avem nevoie să fie puternic și susținut și cum și cum ne influențează viața.

INVITAȚI:
Cristina Lupu – directoare executivă Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Cristian Leonte – jurnalist co-fondator Info Sud-Est
Codruța Simina – jurnalistă Misreport / președintă APPC (Asociația Profesioniștilor din Presa – Cluj)
Florin Ciucaș – redactor-șef Bihoreanul

MODERATOR: Vlad Tăușance – manager de dezvoltare FFFF

>>> URMĂREȘTE DEZBATREA AICI


 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

 

Mihai Ghiduc: „Recent, Mindcraft Stories și-a lansat canalul de YouTube cu o serie de video-uri despre echipele de la pre-acceleratorul Innovation Labs 2022 intitulată „Huge if Real”. E o primă încercare a noastră de a spune povești și altfel decât prin text – și chiar îmi doresc să continuăm în direcția asta. 
Între timp, n-am neglijat nici subiectele zilele. Iată câteva recomandări dintre textele publicate în ultima perioadă:”


🔵 O mică istorie a micilor și mititeilor, de Cosmin Dragomir
Un articol care ar fi trebuit să apară pe 1 mai, dacă n-am fi fost învinși de tehnologie – textul lui Cosmin a ajuns în folderul de spam. Nici o problemă, totuși, micii și mititei vor fi un subiect întreaga vară.

🔵 FAQ: Roe v. Wade și disputa pe seama avorturilor din SUA, de Ionuț Preda
Explainer e nouă rubrică (cu un singur articol, momentan), în care încercăm să scriem despre subiecte hot, de aici sau de afară, pentru cei care vor să înțeleagă, pe scurt, care-i treaba cu o anumită temă (nu neapărat de știință și tehnologie).

🔵  Variola maimuței. Cel mai probabil, nu începe următoarea pandemie, de Mihai Ghiduc
Am aruncat un ochi asupra bolii care dă noi bătăi de cap medicilor și, deși e puțin probabil să provoace o nouă pandemiei, ar putea genera noi valuri de homofobie (suspecții de serviciu s-au activat deja).

🔵 Căpușele, vampirii nevăzuți de la firul ierbii, de Rozalia Motoc
Cercetătorii de la Muzeul „Grigore Antipa” au ales un subiect de sezon pentru rubrica lunară de biodiversitate urbană pe care o realizează pentru Mindcraft Stories.  

🔵 ​​„Rusia nu va câștiga războiul din Ucraina.” Interviu cu istoricul Mark Galeotti, de Adriana Moscu
Un interviu destul de lung (dar extrem de interesant) despre cum s-ar putea termina războiul din Ucraina. Cert e că nu va fi o victorie rusă, mai puțin cert e ce se va întâmpla în Rusia.


Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Romanul „Instabil”, de Ruxandra Burcescu
O nouă apariție în urma programului nostru, Prima Carte

Ne bucurăm de o nouă carte publicată în colecția SCRIITORI ROMÂNI CONTEMPORANI de la Humanitas. Manuscrisul acestei cărți a fost selectat în cadrul programului nostru, Bursa Prima Carte, susținut fr Friends\TBWA, din dorința de a oferi sprijin pentru finalizarea unei cărți scriitorilor români talentați, dar nepublicați.

 >>> Găsești romanul „Instabil” aici.
 >>> Ascultă un interviu RRC cu autoarea Ruxandra Burcescu.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

 

Vocile noilor generații: Acti-vloggerii nominalizați la Superscrieri #11

sssds

În fiecare an căutăm voci ale noilor generații, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

Vlad Petreanu este juratul dedicat acestui premiu special, pe care l-am creat împreună cu Bitdefender.

Iată care sunt acti-vloggerii din finala acestei ediții:

Adriana Radu / SEXUL vs BARZA
„E nevoie de informație publică ușor de înțeles pe subiectul relațiilor sexuale. Adriana Radu face foarte mult pentru comunicarea drepturilor și obligațiilor ce survin o dată cu actul sexual.”

Andrei Terbea
„Andrei e în altă ligă. Nivelul lui de informație, calitatea analizei, elocința și claritatea explicațiilor îl plasează pe lista scurtă a oricui vrea să înțeleagă un pic mai bine cum funcționează lumea de azi.”

Cătălin Moise
„Interesant, polarizant, și presupun că următoarele editoriale despre capitalism vor avea Internaționala pe fundal.”

Eli Neicuț / Eli vorbește
„Remarcabil succesul lui Eli, atunci când își pune în cap să ajute pe cineva. Excepțional s-o vezi cum deconstruiește o campanie de strângere de fonduri, astfel încât oricare dintre privitorii ei să vadă nu doar cum se face, ci și cum nu se face, dacă vrei să-ți iasă.”

Jimmy Hex
„Entertaining, chill, fun, îmi place că pornește mereu de la cererile publicului.”

Ruxandra Gîdei / 4fără15
„Privind-o pe Ruxandra, poți spera că, vreodată, lectura și piața de carte din România vor deveni fenomene măcar semnificative, dacă nu neapărat dominante ca volum și întindere.”

Află câștigătorii finali pe 16 mai, la decernarea Premiilor Superscrieri #11, când premiem cel mai bun jurnalism al anului 2021 în România.

Nominalizările Premiilor Superscrieri #11. Votează materialul preferat

sssds

Continuând misiunea asumată în urmă cu 11 ani în urmă, Fundația Friends For Friends anunță nominalizările pentru cele mai bune materiale jurnalistice ale anului, ce vor fi premiate în cadrul galei #Superscrieri11, care va avea loc pe 16 mai 2022.

44 de materiale (presă scrisă, podcast, video și foto) au fost selectate de un juriu format din 21 specialiști din media și sunt nominalizate la cele 8 categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotojurnalism. Alături de acestea, vor fi anunțate premiile onorifice și premiile speciale.

Cele 44 de materiale selectate de juriu pentru finala Superscrieri 2022 sunt piese dintr-un puzzle româno – moldovenesc de presă locală și centrală, care devine mai complet cu fiecare an.

Paul Radu, jurnalist co-fondator RISE Project & OCCRP, președintele juriului Superscrieri:
„Investigațiile superserioase se alătură unor reportaje excelent documentate, dezvăluirile video de profunzime acompaniază podcasturi «earworm», iar reportajele dau și ele și adâncime și context alături de materialele foto care asigură un background cuprinzător pentru opiniile informate. Li se alătură, pentru a completa tabloul, articolele foarte bune din categoriile debut jurnalistic și presă locală unde, din nou, găsim superinvestigații și un mix de reportaj și opinie.
E o ediție Superscrieri cu inovație, educație, mediu, virus, politică și viitor, mult viitor.

Până pe 9 mai, publicul poate vota pentru premiul special Superscrierea Cititorilor, un premiu în valoare de 3000 de euro pe care îl vom oferi celui mai votat material dintre nominalizările ediției.

VOTEAZĂ AICI MATERIALUL PREFERAT
pentru premiul Superscrierea Cititorilor

NOMINALIZĂRILE EDIȚIEI #11

Presă locală

Drumul nimănui: Drumul construit ilegal în defileul Crişului Repede a fost promis în campanie de Ilie Bolojan – Adriana Totorean (Bihoreanul)

seria de investigații „Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării” – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama, Tristen Taylor (Info Sud-Est)

Craiova arde – Anda Simion (Gazeta de Sud)

Numărul 2 din Apele Române și-a angajat tatăl de 69 de ani prin „detașare” – Cezar Moraru (Reporter de Iași)

Codrii Iașilor, comunitatea care se luptă să salveze plămânii unui oraș – Ioan Stoleru (Iașul Nostru)

 

Audio/Podcast

Despre corp – vârstă și cunoaștere (partea 1) + Despre corp – tehnologie și atingere (partea 2) – Andreea Novac, Delia Oniga, Laura-Maria Ilie (ISCOADA)

mini-seria Între linii pe drumul morții – Ani Sandu (Europa FM)

Viața mea după ce am aflat că am HIV – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu)

Viața mea intimă a început cu un abuz sexual în România anilor ‘90 – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu / VICE România)

Cea mai absurdă situație în care te-ai putea trezi ca femeie în România mai ales dacă ești educată – Ruxandra Pătrașcu-Maian (VICE România)

 

Debut jurnalistic

Rușinea – Anna Aroș (Gen, revistă)

12 milioane de lei de la Robert Negoiță către presă, în ultimii doi ani. Digi24, Digi Sport, Antena3 și România TV, cele mai mari sume – Bianca Albu (Buletin de București)

Medalioane „de protecție” împotriva Covid-19 din Coreea, cumpărate cu 30 de mii de EURO de două societăți publice din Voluntari – Bianca Albu (Buletin de București)

Armata de troli a sectorului 4. Peste o sută de conturi false îl susțin și îl apară pe Daniel Băluță pe Facebook – Bianca Albu (Buletin de București)

Țară în service | Poveștile românilor vindecați de Covid-19 pentru care mâncarea are gust de metal și florile miros a gunoi – Gabriela-Lucia Neagu (Europa Liberă România)

Cum e ținută-n viață extrema dreaptă din România prin preoți, tabere izolate şi manipulare – Maria Teodoroiu (VICE România)

Închide ochii și imaginează-ți un măr. Poți? – Maria Angele (Gen, revistă)

 

Opinie

Când presa devine ecoul minciunilor spuse de un înalt prelat al BOR pe tema COVID. Și Libertatea greșește  – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Problemele reale ale educației, nu fițele lui Selly (și Iohannis) – Dinu Guțu, Sebastian Țoc (Tltxt.ro)

De ce pleacă românii din țară? – Elena Stancu (Teleleu / Libertatea)

Rușine – Ionuț Sociu (Scena9)

Femeie educată, caut partener – Radu Umbreș (ISCOADA)

 

Investigație

Genocidul stejarilor seculari – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Hidra electorală – Ioana Moldoveanu (RISE Project)

Judecătorul lui Șor – Iurie Sanduța (RISE Project Moldova)

„Domnul Florin Roman nu a urmat cursurile și nu a luat licență la noi” – Răzvan Luțac, Ciprian Ranghel, Cătălin Tolontan (Libertatea)

Clanul Marelui Alb – Victor Ilie (Recorder)

 

Reportaj

O zi la ATI Covid: Mărturiile dramatice ale unor bolnavi, medici şi asistente din secţiile de Terapie Intensivă ale Spitalului Municipal Oradea – Adrian Criș (Bihoreanul)

INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora – Alina Mărculescu Matiș; grafică de Edit Gyenge (Panorama.ro)

Am devenit o prizonieră în propria casă – Delia Marinescu (Scena9)

Spitalul uman – Ruxandra Pătrașcu-Maian (Inclusiv)

Blocuri strâmbe: cum ajungem să locuim prost pe bani mulți – Vlad Odobescu (Scena9)

 

TV & video-jurnalism

Ce se ascunde în spatele atacurilor din pădurile Bucovinei – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Singur împotriva mafiei lemnului – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Noi dezvăluiri despre politizarea Apelor Române: un „animal politic” și o chelneriță pe post de inginer – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Așa arată un dezastru sanitar – Andrei Udișteanu, David Muntean (Recorder)

„Soluție anti-Covid-19 de milioane” și „Digital, ne merge prost” – Liuba Șevciuc, Daniela Cuțu (Cusens.md)

Sistemul medical – Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

 

Fotojurnalism * fotografie documentară

Supraviețuitori – Andrei Pungovschi (Scena9)

Dialog intergenerațional despre sustenabilitate – Claudiu Popescu (claudiupopescu.com)

The bear necessities – Ioana Moldovan (ioanamoldovan.com; Scena9)

Cea mai mare chestie și apoi nimic – Matei Bumbuț (Gen, revistă / Decât o Revistă #46)

Mândrie și beton – Petruț Călinescu (Scena 9, Cdfd.ro)

La garaje – Petruț Călinescu (Cdfd.ro)

* Pentru subcategoria Fotografie de news fiind prea puține înscrieri, împreună cu juriul categoriei am decis să anunțăm doar câștigătorul locului I în cadrul galei.

 

JURIUL EDIȚIEI:
Paul Radu (co-fondator OCCRP și RISE Project) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Barbu Mateescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Dan Radu, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Ioana Cîrlig, Irina Păcurariu, Liviu Avram, Marius Comper, Marko Risovic, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Octav Ganea, Paula Herlo, Răzvan Exarhu, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu.

Precizare: membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.

Altă viață în presa locală. La Oradea, cu Diana Oncioiu: „Avem ce învăța de la colegii din local. Trebuie doar să-i ascultăm.”

sssds

foto de Paul Lelea / Bihoreanul

Am închis seria de evenimente Superscrieri în țară cu orașul Oradea.

După vizionarea filmului „Spotlight”, studenții, profesorii și jurnaliștii locali au participat la o discuție cu jurnalista Diana Oncioiu (Dela0, Să fie lumină), moderată de Octavian Haragoș.

Diana a demonstrat încă de la început că în România se poate face jurnalism de impact, făcând o paralelă între subiectul filmului (premiat cu Oscar și realizat după o investigație premiată cu Pulitzer) și munca pe care o face alături de colegii din proiectul editorial „Să fie lumină”.

Participanții au putut înțelege că, practic, Spotlight se întâmplă chiar acum în România, prin dezvăluirile pe care jurnaliștii independenți de la Dela0 și Centrul de Investigații Media le realizează despre mijloacele prin care se manifestă instituțional cultele religioase din România și, în special, abuzurile sexuale asupra minorilor, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Hușilor.

Pornind de la celebra replică din film „If it takes a village to raise a child, it takes a village to abuse one” / „Dacă este nevoie de un sat pentru a crește un copil, este nevoie de un sat pentru a abuza unul”, Diana a punctat importanța presei locale și puterea pe care ar putea să o manifeste, făcând referire la faptul că, deși în comunitatea din Vaslui se știa de zece ani despre abuzurile investigate de Să fie lumină, subiectul nu a fost tratat așa cum ar fi trebuit de către presă, ceea ce poate ar fi avut ca rezultat mai puțini copii abuzați astăzi.

În același timp, s-a discutat și ideea că, în plan local, presiunea e mai mare și mai greu de dus atunci când se publică subiecte sensibile. Dar că nu trebuie să uităm că presa este un bun public și se face în interes public.

Diana Oncioiu, jurnalistă Dela0 & Să fie lumină:Dacă nouă la București ni se pare că e greu, pentru presa locală e de două ori mai greu. Presiunile, lipsurile și dependența de partide fac ca astăzi să avem din ce în ce mai puțin jurnalism local, iar asta e o pierdere pentru noi toți. La Oradea, din fericire, avem presă locală. Și încă una foarte bună. Și cred că avem ce învăța de la colegii din local. Trebuie doar să-i ascultăm.”

Florin Ciucaș, redactorul șef al ziarului Bihoreanul, a povestit și el despre lucrurile pe care ți le asumi atunci când ești dedicat meseriei și mai ales investigațiilor care necesită timp și resurse: „Devii singur, nu ai prieteni, ai mai mulți cunoscuți. (…) La Bihoreanul, ne mână pasiunea, suntem forjați, suntem obosiți și, totuși, ziarul funcționează – și online, și tipărit.”

Noi am reușit să cunoaștem echipa Bihoreanul și chiar să le vizităm redacția și suntem impresionați de această pasiune – pe care am regăsit-o în fiecare membru al echipei -, de profesionalismul și standardele la care își fac meseria.

Mai multe despre cum s-a desfășurat vizita noastră poți afla din acest articol scris de Adriana Totorean pentru Bihoreanul și din ziarul Crișana, un articol în print (de Vasilică Ichim) – pentru care le mulțumim foarte mult!

Le mulțumim partenerilor noștri:

FAN Courier și Kaufland România, partenerii de creștere ai acestei ediții Superscrieri

Universitatea din Oradea – Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării

Te invităm să afli aici mai multe despre ediția curentă Superscrieri.