Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

De astăzi, avem mai multe recomandări pentru tine. Codruța Simina ne explică cea mai cea dezinformare a lunii, aflăm de la adolescenți ce-i atinge în materie de jurnalism și alegem o fotografie preferată.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunilor decembrie și ianuarie este Cristian Delcea, reporter și unul dintre fondatorii publicației independende Recorder.

Cristian Delcea: „Cu mulți ani în urmă, pe când eram ziarist sportiv, sfârșiturile și începuturile de an erau mereu la așa: în pauza dintre turul și returul Diviziei A, fotbalul îngheța pentru două luni, ne trăgeam sufletul, făceam clasamente și scriam povești despre sportivii de altădată. Încetineam. Și în viteza asta de tren în triaj, vedeam mai limpede ceea ce trebuia să așternem în ziar.

Am păstrat până azi, în mod involuntar, ceva din ciclicitatea ziaristului de sport. Dar făcând selecția pentru această rubrică mi-am dat seama că vidul dintre tur și retur e pentru toți jurnaliștii, indiferent dacă scriu de pe stadioane, din spitale sau din săli de judecată. Nu e o vacanță, dar ne acordăm un timp mai îndelungat între respirații.

În decembrie și ianuarie, între alegeri și incendiu, am încetinit cu toții, iar ăsta nu e păcat. Am încetinit după un an galopant și am avut ochi pentru povești, timp pentru calcule, răbdare pentru cei de lângă noi și uneori și pentru noi.”

SUPERSCRIERILE LUNILOR DECEMBRIE + IANUARIE – SELECȚIE DE CRISTIAN DELCEA

Ultima tură
Liliana Botnariuc (Oameni și Kilometri)

 „În mașină spre Cupcini, medicului Iurie Corobov îi vine greu să creadă că azi e ultima zi. Nu-și poate lua gândul de la ordinul de eliberare care o să-i fie înmânat peste trei zile, când o să împlinească 80 de ani.

Privește pe geam abătut. Încearcă să-și imagineze cum are să fie ultima sa tură de gardă pe UAZ-ul folosit pe post de ambulanță: «Vor fi mai puțini oameni de salvat? Bolnavi gravi de COVID-19 care se sufocă?». Privise știrile de dimineață despre ultimele 17 victime din țară. «Da` dacă moare cineva în brațele mele chiar în ultima tură?». 

Deliciile banului public în provincie: Când preotul e și director, subalterni sunt rudele; Când nu-ți place slujba, stai acasă 9 luni
Toma Petcu (Digi 24)

„Caz incredibil la Biblioteca Municipală din Câmpulung Muscel. Directorul, care este şi preot, a falsificat chiar în faţa primarului semnătura de pe un document oficial. Este vorba despre cererea de concediu a fiicei sale, angajată şi ea a bibliotecii. De altfel, întreaga familie a directorului lucrează acolo. În plus, un funcţionar al Primăriei nu a mai venit la serviciu timp de nouă luni de zile. Iniţial a spus că este bolnav, apoi a recunoscut că nu îi mai place slujba. Spune că a ales să lucreze la stat pentru aici postul este mai sigur şi mai bine plătit. Urmăriţi cum s-a întâmplat totul într-un nou episod al campaniei Statul la Stat.”

Câți români a ucis COVID-19 cu adevărat?
Dani Sandu (Mindcraft Stories)

„Conform informațiilor oficiale, aproape 18.000 de români au murit din cauza coronavirusului. Folosind un instrument de calcul validat științific, Mindcraft Stories evaluează că numărul victimelor COVID-19 în România în primele nouă luni ale pandemiei este cu cel puțin 60% mai mare decât cifrele oficiale.”

foto DSP Dolj

Prioritari după tipic românesc: expuși unui risc crescut de îmbolnăvire, mii de români din centre rezidențiale n-au fost încă vaccinați de statul care îi găzduiește
Diana Oncioiu, Vlad Stoicescu (Dela0)

„Doar patru rapoarte de supraveghere publicate în ultimul an de Institutul Național de Sănătate Publică au inclus date despre focarele de COVID-19 înregistrate în România.

Apoi, capitolul statistic a dispărut cu totul din raportările săptămânale, de parcă statul s-ar fi oprit cu totul din a mai colecta astfel de date și a le prezenta publicului plătitor de taxe și impozite.

Chiar și așa, însă, cu toată secretomania instituțională care a marcat odiseea românilor din primul an de pandemie COVID-19, acele patru rapoarte unicat, publicate în săptămânile de la sfârșitul lunii septembrie și începutul lui octombrie 2020, au dat imaginea exactă a celor mai expuse medii socio-profesionale din țară.”

ilustrație de Roma Gavrilă

Încă un om a murit în tăcerea generală. Niciunul dintre cei 10 pacienți cu Covid știuți care s-au sinucis în spitale n-a primit ajutor psihologi
Diana Meseșan, Iulia Roșu (Libertatea)

„Autoritățile continuă să trateze cu ușurință un fenomen care crește în ignoranța oficială, dar și în cea a comunităților. Cel puțin 10 persoane, diagnosticate sau suspecte de Covid-19, și-au luat viața chiar în spitalele din România. Stigmatizarea bolnavilor infectați cu noul coronavirus și lipsa de sprijin psihologic din sistemul medical de stat a atins cote riscante pentru sănătatea publică.”

Acasă la Copiii Soarelui
Delia Marinescu, fotografii de Bogdan Dincă (Scena9)

„Într-o comunitate alternativă din Munții Apuseni, vin să trăiască oameni obosiți de zgomotul vieții la oraș, marcați de crize personale sau aflați în căutări spirituale. La pachet cu liniștea meditației și cu viața aproape de natură, primesc o doză zdravănă de pseudoștiință și teorii ale conspirației.”

De ce a votat Diaspora cu AUR
Elena Stancu, Cosmin Bumbuț (Teleleu)

 „Atunci când ești suspendat între două țări, ești exploatat în Germania, Spania sau UK, ești jignit de românii din țară care te fac sclav sau lepros, iar identitatea ta etnică e confuză, riști să te radicalizezi.

Primii români din diaspora care ne-au spus că votează AUR au fost muncitorii sezonieri din Knoblauchsland (Ținutul Usturoiului), una din cele mai mari zone agricole din Germania. Aici lucrează zeci de mii de muncitori sezonieri – asociația românească Integro Mittelfranken e.V. estimează că în jur de 180.000 de români muncesc în fiecare an în agricultură în Germania.”

„Toată lumea zâmbește aici. În afară de români”
Lina Werschwele, Vlad Odobescu (Decât o Revistă)

„Condițiile în care munceau românii în abatoarele din Germania erau proaste dinainte ca noul coronavirus să infecteze mii de lucrători. S-ar putea schimba în bine după ce pandemia a arătat problemele din industria cărnii?”

+ BONUS de la FFFF
Cum ni se fură pădurile și ce ar trebui să facă statul ca să-i oprească pe hoți, de Alex Nedea (Recorder)

—-

Cristian Delcea

Este reporter și unul dintre fondatorii publicației independente Recorder. A lucrat ca reporter special pentru Evenimentul Zilei și apoi pentru Adevărul, de unde a plecat după opt ani, în 2017, ca să fondeze Recorder alături de jurnaliștii Mihai Voinea, Răzvan Ionescu și Andrei Crăciun. Munca lui a fost recunoscută cu numeroase premii Superscrieri.

Dezinformarea lunii
de Codruța Simina

Deschidem această nouă rubrică, realizată de Codruța Simina, jurnalistă PressOne și autoare a newsletterului săptămânal cu știri despre știri false, Misreport.
Abonează-te aici ca să fii la curent cu dezinformările.

Ianuarie 2021 este luna în care România a demarat campania națională de vaccinare împotriva COVID-19. În consecință, o mare parte din informațiile greșite, trunchiate sau manipulatoare pe care le-ați putut citi online se referă la vaccinurile aprobate spre folosință în România, durata de testare a acestora și efectele secundare pe care administrarea lor le poate produce. 

Poate ați auzit de “asistenta portugheză” care ar fi decedat din cauza administrării vaccinului anti COVID-19. Atunci e bine să știți că nu era o asistentă, ci o angajată a unui institut de cercetare din Portugalia, iar cauza morții ei nu a fost vaccinarea. 

Ați auzit, probabil, și că vaccinurile Pfizer/BioNTech și Moderna, care folosesc tehnologia ARN-ului mesager, “ne modifică genetic”, au fost insuficient testate, iar acum “se fac teste pe noi”. 

Adevărurile mai puțin palpitante sunt că tehnica ARN-ului mesager este studiată de câteva decenii, iar vaccinurile care o folosesc nu au cum să “ne modifice genetic”. În plus, a durat mai puțin ca ele să fie puse pe piață pentru că unele din etapele de testare, la fel de riguroase ca pentru oricare alte medicamente sau vaccinuri puse pe piață, s-au desfășurat în același timp. 

Deși nu au încredere în vaccinurile testate riguros și aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, unii români au golit farmaciile veterinare de un medicament destinat animalelor – ivermectină, o substanță prezentată de unele televiziuni ca fiind “medicament minune” împotriva COVID-19.

Totuși, de ce găsim atât de multe informații greșite, manipulatoare sau mincinoase? Ce interes au unele publicații să promoveze ficțiuni cu titluri bombastice? Unul din răspunsurile simple este: pentru bani. Pentru că fiecare click pe care îl dați spre un astfel de site este monetizat cu ajutorul marilor platforme de publicitate online, precum Google AdSense. 

Articolul lunii pentru adolescenți
recomandat de GEN, revistă

Ce faci, frumusețe?
de Ioana Burtea (Decât o Revistă)

„Articolul este relevant pentru noi, tinerii, deoarece vorbește despre etape în care ne regăsim mulți, împinși de presiunea societății de a ne încadra în anumite șabloane estetice. Căutăm validarea trecând prin diete, păr îndreptat, haine din reviste, până când ne dăm seama că alunecăm cu mintea tot mai mult și de fapt nu de asta avem nevoie ca să fim bine noi cu noi.”

Luăm pulsul noilor generații, vrem să știm ce li se pare lor interesant în materie de jurnalism și alte forme de storytelling care ne informează despre realitate. Am invitat pentru recomandări redacția revistei GEN, un colectiv de adolescenți autori mentorați de Forum Apulum.

Fotografia lunii
recomandată de Ioana Moldovan

Ioana Moldovan este jurnalistă, fotografă documentaristă freelance și autoare din București. Din 2019 face parte din juriul Superscrieri pentru categoria Fotojurnalism.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Invitatul special al lunilor decembrie și ianuarie este Florin Negruțiu, membru al juriului Superscrieri, co-fondator Republica.ro și gazdă a emisiunii „În fața ta”, alături de Claudiu Pândaru, la Digi24.
Urmărește-i pagina de Facebook și grupul Republica pentru opinii despre cele mai actuale subiecte. Îi super mulțumim pentru recomandări!

Florin Negruțiu: „După 30 de ani de libertate, privim înapoi ca să înțelegem cât de departe am ajuns și cât mai avem de făcut. De aceea am ales în selecția finală 3 articole care pun în discuție istoria noastră recentă. Selecția este completată cu cele mai bune producții despre actualitatea începutului de an 2020.”

Poți primi lista cu cele mai însemnate 8 apariții din presă direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți cunoscuții să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNILOR DECEMBRIE 2019 & IANUARIE 2020 – #semn de cititor de la FLORIN NEGRUȚIU

DOCUMENTAR RECORDER. 30 de ani de democrație
Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

„La finalul Revoluției din decembrie 1989, Ion Caramitru a încheiat transmisia TVR spunând aceste cuvinte: << Să ne bucurăm, vin zile fericite! >>. După 30 de ani, ne-am dorit să facem un film despre cum au fost, de fapt, zilele care au urmat. 
A rezultat un documentar de trei ore, dar noi sperăm că el va fi văzut și de generația Tik Tok, despre care se spune că se plictisește după 15 secunde. Ne-am încăpățânat să credem că nu e așa și că putem cuprinde istoria recentă a României într-o poveste care trece dincolo de vârstă, nivel de educație și convingeri politice.”

Dimitrie Culcer – „Apocalipsa zilelor noastre”
Cristina Stănciulescu (People Person)

„Dimitrie Culcer este Associate Professor, Department of Physics, la The University of New South Wales din Sydney. L-am întrebat cum s-a simțit fiind la 15 km de incendii și trăind, practic, printre flăcări. Mi-a dat un răsuns amplu, care îmbină istoria locului, a incendiilor, cauzele, felul în care aceste incendii sunt stinse, reacțiile politice, efectul lor. Ca un profesor adevărat, ca un om de știință care mi-a predat o lecție complexă despre felul în care trebuie privite lucrurile, Dimitrie Culcer m-a introdus în atmosfera locului și am senzația că știu Australia acum mult mai bine.”

Ministrul Sănătăţii şi secretarul de stat operează în continuare la clinicile private care beneficiază de schimbările la legea sănătăţii promovate de minister!
Alexandra Nistoroiu, Cătălin Tolontan (Libertatea)

„Atât Victor Costache, ministrul Sănătății, cât şi Horaţiu Moldovan, secretar de stat, şi-au păstrat calitatea de medici şi operează în timpul liber, la clinicile Polisano Sibiu (grupul Medlife), respectiv Spitalul Sanador.”
 

Cel care a tras
Ruxandra Burcescu (Republica)

Primăria lui Firea a trimis spitalelor un regulament prin care îi poate da afară pe angajații care reclamă abuzurile sau corupția! Firea: „Nu cunosc regulamentul”
Alina Manolache, Cătălin Tolontan (Libertatea)

Cum împăcăm legenda lui Kobe Bryant cu acuzațiile de abuz sexual. Sau cum învățăm să privim idolii sportivi mai complex
Andreea Giuclea (Lead)

„La o zi după ce fostul baschetbalist Kobe Bryant a murit, într-un accident de elicopter alături de fiica lui de 13 ani și de alte șapte persoane, o jurnalistă de la The Washington Post a fost suspendată pentru că a postat pe Twitter un articol din 2016 (care nu era scris de ea) despre acuzațiile de viol care i-au fost aduse starului în 2003 de către o tânără de 19 ani. Felicia Sonmez, jurnalista de la Post, a primit în urma postării peste 10.000 de mesaje furioase și amenințări cu moartea din partea fanilor, care au simțit că nu e momentul potrivit pentru a aduce în discuție scandalul (între timp i-a fost ridicată suspendarea).”

Pădurea e un animal
Luiza Vasiliu, fotografii de Mircea Struțeanu (Scena9)

„Ne-a luat secole până să-nțelegem că noi, oamenii, suntem înrudiți cu animalele și-apoi ne-a mai luat ceva până să aflăm că nu suntem singurele ființe care posedă o oarecare formă de inteligență. Vacile își recunosc prietenii, elefanții au conștiință de sine, delfinii își dau nume, iar caracatițele rezolvă probleme (nu de matematică, dar totuși). Recent, un grup internațional de cercetători a scos la iveală o nouă disciplină, neurobiologia plantelor, care studiază felul în care plantele percep circumstanțele exterioare și răspund la stimuli. Ne-a luat mult până să-ncepem să înțelegem lumea din jur și nici acum nu ne dezmeticim, după ce-am dat planeta peste cap.”

Florin Negruțiu

De 18 ani în presă. Reporter politic mai întâi la Curentul, apoi, din 2005, la Gândul. În ultimii trei ani, redactor-șef la Gândul. În prezent, realizator al emisiunii „În fața ta”, la Digi24. Cercetător timp de 10 ani la Institutul de Lingvistică din București. Bursier Freedom House (2003), Marshall Memorial Fellowship (2012), Rosalynn Carter Fellowship for Mental Health Journalism (2012), International Visitor Leadership Program (2013). Fondator Republica. Membru al juriului Superscrieri.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Nu uita să-ți iei abonament la festivalul Festivalul Superscrieri #9 (22-23 martie) și să nominalizezi la cele 3 premii speciale.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea listei de recomandări avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Invitata specială a lunii este Luiza Vasiliu, editor-coordonator Scena9 și om de Superscrieri cu multe premii mari la activ, dar și cu câteva ediții de jurizare. Îi super mulțumim pentru recomandări!

Luiza Vasiliu: „În luna în care parlamentarii au votat o lege prin care vor să cumpere o parte din presă cu o scutire de impozite, în cinematografele din România a intrat documentarul „colectiv”, de Alexander Nanau, unul dintre cele mai importante filme despre puterea jurnalismului apărute în ultimii ani. În „colectiv”, puterea asta stă în echipa Neag-Tolontan-Luțac, cei trei jurnaliști de la Gazeta Sporturilor (acum, și Libertatea) care în 2016 au scos la iveală dezastrul mortal din sistemul sanitar și tăcerea ostilă a autorităților. 

Cele 197 de articole din seria de investigații Colectiv care ne-au dat peste cap certitudinile au fost adunate recent pe https://colectiv.libertatea.ro/ și cred că ele trebuie să stea în capul listei de luna asta, și, în general, în capul oricărei liste de jurnalism independent de orice fel de interese în afara interesului public. 

Plus: o reverență avertizorilor de integritate, fără de care jurnalismul de investigație n-ar putea decât să zgârie suprafața lucrurilor.”

Poți primi lista cu cele mai însemnate 8 apariții din presă direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți cunoscuții să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE – #semn de cititor de la LUIZA VASILIU

Cum se transformă banii europeni în apă contaminată
Alex Nedea (Recorder)

„Am vrut să aflăm unde s-au scurs banii europeni care ar fi trebuit să îmbunătățească viețile a milioane de români și am descoperit o adevărată catastrofă: licitații cu câștigători cunoscuți dinainte, firme de partid care umflă prețurile de sute de ori, lucrări făcute doar pe hârtie și echipamente performante înlocuite cu cele mai ieftine instalații, rețele de apă care cedează la scurt timp după inaugurare sau care le livrează cetățenilor apă contaminată cu bacterii fecale pe post de apă potabilă, instituții de control politizate, asistând pasive la fraudarea fondurilor europene.”

video Omul cu valiza
Elena Dumitru, Mihai Munteanu, Sergiu Brega (RISE Project)

„Faceți cunoștință cu Sergiu Iordan, omul care ne-a adus #valiza Tel Drum: un monument de curaj pe feuda unei grupări de crimă organizată. Aceasta este perspectiva lui, de martor cu identitate protejată la DNA.”

Prahova, județ înecat în dejecții. Familia Cosma și scandalul care a zguduit DNA și SRI
Alex Dima (România, te iubesc/Pro TV)

„Seria Județe la stăpân ajunge în Prahova, o zona cu un potențial uriaș, dar stăpânită de indivizi care o țin pur și simplu pe loc. Vorbim de politicieni corupți, oameni de afaceri și nu numai. Armate întregi de funcționari incompetenți. Rezultatul? Fonduri europene pierdute, lucrări care ar fi dus la dezvoltarea județului, blocate și o poluare masivă care ucide încet și sigur oamenii locului.”

POLITICA PĂCĂNELELOR. Un bluf liberal anunță intenția guvernării de a înlocui alocațiile cu vouchere
Diana Oncioiu (Dela0)

„Oameni de frunte ai guvernării PNL – premierul Ludovic Orban, ministrul Muncii Violeta Alexandru și ministrul Finanțelor Florin Cîțu –  au luat poziții publice referitoare la posibilitatea înlocuirii alocațiilor pentru copii cu vouchere, cu justificarea (politică) că mulți părinți folosesc acești bani pentru alcool, tutun sau păcănele, și mai puțin pentru nevoile reale ale odraslelor.”

foto Lucian Muntean

13.000 de doze de vaccin au expirat în 2018, în grija Ministerului Sănătății
Codruța Simina (PressOne)

„Ministerul Sănătății nu are un sistem de monitorizare la zi a stocurilor de vaccinuri pe care le deține. Așa se face că în 2018, peste 13.000 de doze de vaccin au expirat în depozite, fără să fie înlocuite de altele aflate în termen de valabilitate. Informația este menționată parțial în raportul Curții de Conturi al României pentru anul 2018.

Vaccinul cu cel mai mare număr de doze expirate – tetravalent DTPa-IPV se administrează, de regulă, în jurul vârstei de 6 ani. Potrivit informațiilor publice publicate pe site-ul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Cluj, acesta oferă protecție împotriva următoarelor boli: difterie, tetanos, tuse convulsivă și poliomielită.”

Cine sunt magistraţii care au decis că o fetiţă de 11 ani poate consimţi sexul cu un bărbat de 52 de ani
Adriana Oprea (Libertatea)

„Jurj Viorel, agresorul sexual de 52 de ani, a susţinut că «fetiţa l-a provocat să facă sex cu ea, deoarece era mereu îmbrăcată sumar». Iar magistraţii l-au crezut. Fetiţa de 11 ani a fost violată în curtea vecinilor, acolo unde mergea să se joace cu copiii care erau de-o seamă cu ea. La insistenţele lui Jurj, alţi cinci adolescenţi au agresat sexual minora. Pentru fapta lor, ei au primit nişte amenzi simbolice. Mai bine de un deceniu, fata s-a străduit să le demonstreze magistraţilor români că a fost victima unui viol. Doar trei din şapte judecători i-au dat până acum dreptate.” 

Femeile care au spus adevărul
Ioana Ulmeanu, Paul Petrache (ELLE România)

„Colectiv, un documentar necesar, care ne arată impactul tragediei din 2015 asupra întregului sistem de sănătate din România, ne prezintă și eroinele improbabile fără care nu am fi știut niciodată adevărul. Fiecare dintre personajele documentarului a contribuit la modul în care noi toți privim astăzi tema sănătății în România. Dar trei dintre ele, apariții mai degrabă discrete în film, au fost esențiale pentru a face lumină în modul în care funcționa (și încă funcționează) sistemul de sănătate. Numele lor sunt Camelia Roiu, Nicoleta Ciobanu și Laura Nițu, și toate trei sunt ceea ce se cheamă whistleblowers sau, cum se spune în română, avertizori de integritate. Asta înseamnă că au denunțat neregulile din spitalele în care lucrau.”

Primul episod din documentarul audio „100% legal”
Diana Meseșan, fotografii de Ioana Cîrlig, ilustrații de Roma Gavrilă (Scena9)

„Industria îngrijirii bătrânilor austrieci se desfășoară sub brandul legalității. Pe Facebook, OLX sau alte platforme online găsești zilnic anunțuri noi cu locuri de muncă. Toate promit contract de muncă, siguranță și transparență. Am descoperit că există fisuri în discursul care promite 100% legalitate. În triunghiul format de firmele de intermediere din România, cele din Austria și firmele de transport se petrec multe abuzuri. «I-am trimis mesaje, am sunat, nu mi-a răspuns niciodată, niciodată. Baba m-o încuiat în cameră, avea demență. M-o încuiat în cameră. Am stat de joi încuiată până duminică.»”

+ BONUS DE LA FFFF
De mărțișor, mai punem pe listă un material (pe care Luiza nu l-a propus pentru că e editat de ea), dar pe care-l considerăm important, mai ales în aceste vremuri în care ne găsim tot mai legați de industria pharma:
Seria de investigații „Unde sunt pastilele”, de Victor Ilie (Inclusiv).

Luiza Vasiliu

În 2017 a devenit și editor coordonator al proiectului Scena9, platformă care radiografiază viața culturală din România (și nu numai). Timp de șase ani a semnat texte în Dilema Veche. Îi mai găsim semnătura în publicații autentice precum Casa Jurnalistului, Decât o Revistă sau Suplimentul de Cultură, dar și pe multele cărți pe care le-a tradus. Dă cu sfatul pentru platforma de jurnalism Inclusiv. A câștigat și jurizat la Superscrieri.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Nu uita:

• să-ți iei bilete la Festivalul și la Gala Superscrieri #9

• să citești și să votezi materialul preferat dintre nominalizările ediției.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Invitata specială a lunii aprilie este Cristina Lupu, Director Executiv al CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent. Coordonează programe privind diversitatea în presă și programe pentru presa locală.

 Îi super mulțumim pentru recomandări! 

Cristina Lupu: „De când a fost declarată starea de urgență provocată de pandemia Covid-19, autoritățile au încercat constant să restrângă informarea noastră doar la acele comunicări oferite de Grupul de Comunicare Strategică și la declarațiile oficialilor. Au blocat legea accesului la informații de interes public, au refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor, au amenințat cu dosare penale oamenii din spitale care îndrăzneau să vorbească. «Informați-vă doar din surse oficiale» și oximoronul «știri oficiale» au devenit mantra comunicării publice a autorităților.
De aceea, noi, la CJI, am vorbit despre cum informațiile salvează vieți iar pentru a marca Ziua Mondială a Libertății Presei (3 mai) am decis să ne lansăm o provocare: «dacă v-ați fi informat doar din surse oficiale, ați fi ratat:…» Am adunat, și încă adunăm, o colecție de jurnalism curajos care spune întreaga poveste.

Mi-a fost imposibil să aleg doar 8 articole într-o lună în care jurnalismul bun a fost mai important și mai mult ca aproape niciodată. Ele spun povestea din spatele cifrelor oficiale, arată corupția, degringolada, nepăsarea față de cetățeni. Mi-aș fi dorit să fie o listă mai veselă, dar este totuși o listă care mă face să fiu recunoscătoare că acești jurnaliști, împreună cu sute de alți colegi, și-au făcut în fiecare zi meseria.”

Poți primi lista cu cele mai însemnate 8 apariții din presă direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți cunoscuții să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII APRILIE – #semn de cititor de la CRISTINA LUPU

Cronica unor morți colective neglijate în rețeaua privată de dializă Diaverum
de Diana Meseșan (Libertatea)
 

„Un subiect despre care s-a discutat foarte puțin: rețeaua de clinici private Diaverum are 8 decese, mai multe decât focarul de la Țăndărei, unde au pierit patru oameni. Afacerea de sănătate Diaverum a fost lansată în România în 2011, prin cumpărarea centrelor de dializă Polisano. Multinaționala Diaverum, cu peste 400 de clinici în 22 de țări, este, potrivit propriilor declarații, cea mai mare rețea privată de dializă din Europa. Filiala din România nu a comunicat public câți oameni au fost infectați cu COVID, iar DSP i-a protejat numele, până când presa i l-a dezvăluit.”

Să naști în anul morții
de Luiza Vasiliu, ilustrații de Wanda Hutira (Scena9)
 

„Planul statului român pentru lupta împotriva pandemiei a lăsat milioane de oameni pe dinafară. Printre ei, și femeile însărcinate. Numai în luna februarie, statul a numărat 11424 nașteri în România.
De câteva luni tot citesc de ce-are nevoie o femeie ca să treacă cu bine peste sarcină, naștere și primele luni cu copilul ei. Sunt în săptămâna 37. Din momentul în care public textul ăsta, aș putea naște oricând.
O femeie însărcinată are nevoie de: Liniște, Sprijin, Siguranță, Încurajare, Soluții, Informație
Ce are acum în România o femeie însărcinată: Nimic.”

foto: Inquam Photos / Ciprian Petcut

Cum a ratat România startul testării pentru coronavirus
de Andreea Pavel, cu contribuția lui Cristi Leonte (Info Sud Est)

„În România se găseau, la începutul crizei, mai multe echipamente pentru realizarea de teste pentru coronavirus, însă acestea au zăcut nefolosite în centre de cercetare sau universități. În cazul unor aparate, autoritățile nici măcar nu știau că există, după cum rezultă dintr-o investigație realizată de G4Media.ro și Info Sud-Est.
Mai mult, nici după identificarea lor, autoritățile nu s-au grăbit să le preia și să le utilizeze, deși creșterea capacității de testare este estențială pentru a avea o imagine cât mai corectă asupra numărului real de cazuri de infectare și pentru a identifica zonele critice.”

Sfârșitul unui om de treabă
de Andrei Udișteanu, Andreea Pocotilă, Laurențiu Ungureanu (Recorder)
 

„Cristian Stupiuc, a 198-a victimă a pandemiei de COVID-19 în România, a fost, timp 29 de ani, șofer pe ambulanță. Acum două zile, când abia mai putea respira în apartamentul lui din Suceava, s-a gândit că o să se descurce singur și nu a chemat ambulanța. Refuzul său de a se interna în spital și această moarte solitară ne arată fața cea mai urâtă a crizei prin care trecem. Avem atât de puțină încredere în statul nostru veșnic nepregătit, încât ajungem să ne facem greșit calculele cu privire la viață.”

foto: Mediafax / Andreea Alexandru

STAREA DE VIOLENŢĂ. Anatomia unei minciuni guvernamentale
de Diana Oncioiu (Dela0)
 

„Pe 6 aprilie secretarul general al Organizației Națiunilor Unite Antonio Gutteres cerea guvernelor țărilor membre să se implice cu prioritate în combaterea violenței domestice în perioada pandemiei de coronavirus: «Cer tuturor guvernelor să facă prevenirea şi scăderea violenţei împotriva femeilor o parte esenţială a planurilor lor naţionale de reacţie faţă de COVID-19. Respectiv creşterea investiţiilor în servicii online şi în organizaţii ale societăţii civile, instalarea sistemelor de alertare de urgenţă în farmacii şi magazine şi crearea unor moduri sigure ca femeile să poată cere ajutor fără alertarea agresorilor.»

Solicitarea a venit în contextul în care pentru femeile aflate în relații abuzive izolarea la domiciliu cu agresorul face dificilă spre imposibilă solicitarea ajutorului.”

Felia interlopă din afacerea cu măști
de Ana Poenariu, cu contribuția Romanei Puiuleț (RISE Project)
 

„Întâi a lucrat cu rakeții din Clanul Sportivilor, apoi a monitorizat achizițiile din ministerul condus de Ludovic Orban, iar acum importă măști și combinezoane medicale turcești de la activiștii politici ai lui Erdogan.
Simona Ciulavu, condamnată în trecut pentru activități interlope, a preluat o firmă inactivă exact când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declara pandemia de coronavirus, iar câteva zile mai târziu intermedia deja o comandă în numele Unifarm, marcând un profit de sute de mii de euro.”

---

Te-am văzut goală pe pagina „fete cuminți”
de Venera Dimulescu, ilustrații de Wanda Hutira (Scena9)

„Am urmărit timp de trei săptămâni mai multe conturi de Instagram și un chat privat de pe aplicația Telegram, care înlesnesc pornografia infantilă și pornografia fără consimțământ. Victime sunt zeci de adolescente care, pe lângă violarea vieții private și hărțuirea online, au de-a face și cu reacția lentă din partea rețelei de socializare unde au fost expuse imaginile lor. Pe timp de pandemie, de când ne-am mutat viețile și mai mult pe net, compania spune că are prea puțini angajați să rezolve la timp toate abuzurile semnalate de utilizatori.”

VIDEO Români la kilogram. Muncitori români din Germania, sechestrați și obligați să muncească
de Radu Ciorniciuc și Lina Vdovîi (Inclusiv)

„La începutul lunii aprilie, guvernul german anunță că relaxează condițiile pentru intrarea în țară a muncitorilor străini care vin sezonier pentru a lucra în agricultură. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Ministerul de Interne din Germania pun la punct un plan, aduc la cunoștință că vor deschide frontierele pentru 40.000 de lucrători sezonieri și stabilesc o serie de măsuri prin care să prevină răspândirea infecției cu coronavirus.”

BONUS

Cristina Lupu: „Am și un bonus – două editoriale, unul din presa centrală și unul din cea locală, care ating subiecte importante pentru mine:

🙊 libertatea de exprimare: Lașitatea în fața politicului ne-a adus aici. Cum s-au supus Gabrielei Firea o agenție de publicitate și firmele de outdoor, de Cătălin Tolontan (Libertatea)
👍 implicarea civică: Ce n-a văzut ministrul muncii, de Cătălin Moraru (Monitorul de Botoșani)”

Cristina Lupu

Invitata specială a lunii aprilie este Cristina Lupu, Director Executiv al CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent. Coordonează programe privind diversitatea în presă și programe pentru presa locală.

Înainte de a lucra la CJI a fost reporter special la Evenimentul Zilei și specialist PR la o firmă de relații publice și comunicare.
În această perioadă, Cristina se uită la achizițiile de publicitate din bani publici, pentru a vedea cine și cum beneficiază de banii noștri și monitorizează ce se mai întâmplă cu libertatea de expresie și presa pe timp de pandemie. Și, nu în ultimul rând, întreaga echipă de la CJI s-a mobilizat pentru a oferi cât mai multe oportunități pentru elevi și profesori de a învăța educație media: dezvoltăm materiale pentru orele de clasă, organizăm întâlniri între elevi și jurnaliști și transformăm activitățile din offline în cursuri adecvate digitalului.

INTEGRAMA LUNII – Super redacții

REZOLVĂ AICI INTEGRAMA LUNII

——————————–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Vlad Stoicescu (co-fondator Dela0.ro și coordonator Să fie lumină, alături de Ovidiu Vanghele) este cel care a selectat 8 materiale care au însemnat luna noiembrie. Este nou membru al juriului Superscrieri și un puternic reper pentru etica meseriei de jurnalist. Cu un follow pe Facebook îi poți urmări și opiniile pertinente și argumentate pe subiecte importante. Îi super mulțumim pentru recomandări!

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE 2019 – #semn de cititor de la VLAD STOICESCU

Oameni de vânzare
Rareș Năstase (România, Te iubesc/PRO TV)

„Intrăm în culisele unui fenomen rușinos și dureros, care pune România pe primul loc într-un clasament care nu ne face deloc onoare. Suntem țara cu cele mai multe tinere traficate.”

Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că, după tragedia de la Caracal, e obligatoriu să aflăm cu adevărat țara în care trăim. Instituțiile românești funcționează la cote de avarie – dar nici societatea nu e departe de faliment.”

Cum s-a transformat o școală de dans într-un centru de abuzuri fizice și sexuale
Matei Bărbulescu, ilustrații de Wanda Hutira (Libertatea)
Partea I
Partea a II-a

„În spatele acestui paravan, în unul din cele mai vechi și mai mari cluburi de dans din Constanța, Total Dance Centre, cel care își spune maestru coregraf, Gigi Marian Osoloș, își abuzează psihic, fizic și sexual elevele, multe dintre ele fiind minore.”

Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că o mulțime de forme de abuz trec neobservate în România – iar orice documentare a unor astfel de cazuri contribuie la «ridicarea vălului».”

Nu mă uita – o criză națională de sănătate ignorată de autorități
Ștefania Matache, ilustrații de Emi Balint (Inclusiv)

„România îmbătrânește într-un ritm mai accelerat ca niciodată. Aproape 20% din populație are peste 65 de ani și riscă să se îmbolnăvească de demență. Aproximativ trei sute de mii de bolnavi ar avea nevoie de îngrijiri specializate, dar centrele de stat nu acoperă cererea. În lipsa lor, apar tot mai multe centre private, însă prea puțini vârstnici își permit serviciile lor.”

Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că puterea exemplului e mobilizatoare – dar e bine să știm că problemele sistemice nu se pot rezolva în absența statului, ci prin implicarea lui.”
 

20 de ani fără Ioan Chirilă
Cătălin Tolontan (tolo.ro)

Pacientul și sistemul sanitar. Scurtă comparație între două sisteme de sănătate
Vintilă Mihăilescu, ilustrații de Mircea Pop (Scena9)

Un preot președinte
Octavian Coman (Să fie lumină) foto: Inquam Photos, George Călin

„Mai multe documente obținute de Să fie lumină, dar și mărturiile unor actuali și foști angajați sau colaboratori ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, arată o instituție a statului român – fundamentală în misiunea ei istorică – adusă într-o criză profundă sub conducerea unuia dintre cei mai cunoscuți teologi ortodocși români, Radu Preda.”

Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că simbioza dintre stat și cultul majoritar e atât de puternică încât poate deraia activitatea unui întreg institut de cercetare doar pentru a împlini cariera teologică a unei persoane.”

foto: Alexandru Dobre, Mediafax

Dreptate strâmbă: 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite
Diana Oncioiu (Dela0.ro)

„Când un minor cu vârsta sub 15 ani este abuzat sexual în România, șansele ca o instanță de judecată națională să încadreze ca viol infracțiunea comisă sunt reduse. Statistic: cam o șansă din patru. Dacă agresorul nu lasă urme care să probeze constrângerea fizică, judecătorii pleacă în cele mai multe cazuri de la premisa că actul sexual s-a produs și cu acceptul copilului căzut victimă.”

Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că avem nevoie, mai mult ca oricând, să înțelegem cât de prost funcționează pe alocuri sistemul de justiție din România. Anticorupția, oricât de performantă (nu a fost cazul, dar nu e locul să dezvolt aici), nu poate fi idealul ultim de dreptate în nicio țară. Important e și cum se face dreptate în micile judecătorii și tribunale.”

Vlad Stoicescu

Vlad este nou membru al juriului Superscrieri, ediția #9.
Face presă scrisă de un deceniu. Este editor co-fondator al publicației online Dela0.ro, „o platformă de jurnalism alternativ care documentează și publică serii de presă despre hibele sistemice ale României”. Coordonează și proiectul Să fie lumină alături de Ovidiu Vanghele, dedicat cultelor din România, pentru care au câștigat anul trecut Premiul Special al Juriului, ca formă de recunoștință pentru munca pe care o fac pe această nișă.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Nu uita, înscrierile la premiilie ediției #9 – Festivalul Superscrieri sunt deschise pentru autori – vezi aici detalii. Iar cititorii pot nominaliza pentru cele 7 premii onorifice.

UPDATE: S-a încheiat perioada de nominalizare.

Le mulțumim tuturor celor care și-au nominalizat poveștile & povestitorii preferați și, prin asta, le-au dus vocea un pic mai departe.

Pentru că cititorii sunt o parte esențială a Festivalui Superscrieri, îi invităm să se implice activ în construirea acestei ediții, prin nominalizarea premiilor onorifice.

Superscrierile sunt ușor de recunoscut pentru că lasă în noi semne de cititori. Vrem să știm care sunt jurnaliștii, editorii, redacțiile sau poveștile de non-ficțiune care te-au însemnat în ultimul an. Cu semne de revoltă, de iubire, de schimbare, de mirare. Semn c-ai trăit ce-ai citit.

Ca o extindere a categoriilor de concurs, la această ediție vom acorda șapte premii onorifice, la care vă invităm să trimiteți nominalizările voastre, până pe 10 ianuarie 2020:

**PREMIU NOU**

Premiul onorific „Radio/Podcast”

Prin această distincție premiem un material sau brand audio de non-ficțiune (emisiuni radio, episoade/serii de podcast) care s-a remarcat în 2019 prin felul în care a prezentat povești despre lumea în care trăim.

nominalizează aici la premiul onorific Radio/Podcast

Premiul onorific „Carte de non-ficțiune”

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific pentru carte de non-ficțiune

Premiul onorific „Redacția anului”

Există redacții și redacții. Iar deasupra tuturor, există Redacții. Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific pentru redacția anului

Premiul onorific „Presă locală”

Prin această distincție vrem să recunoaștem publicațiile care se remarcă în presa locală. Pot fi inițiative, redacții sau materiale apărute în ultimul an, care au avut un impact sau duc o muncă susținută de a acoperi subiecte importante la nivel local.

Mulțumim, CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru implicare în oferirea acestui premiu!

nominalizează aici la premiul onorific „Presă locală”

Premiul onorific „Editorul anului”

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific pentru un super editor

Premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem un jurnalist/o inițiativă care se remarcă prin consecvența depusă în punerea pe agenda publică a unui subiect de interes sau impactul produs în percepția societății.

nominalizează aici la premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Premiul onorific „Premieră (în presa cotidiană)”

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea muncii de exclusivitate a unui jurnalist sau reporter pe teren care a dat primul o știre relevantă.

nominalizează aici la premiul onorific Premieră (în presa cotidiană)

Înscrierile la premiile ediției #9 sunt deschise pentru autori până pe 10 ianuarie 2020. VEZI AICI DETALII DESPRE ÎNSCRIERI ȘI PREMII.

LE SUPER MULȚUMIM CELOR CARE NE SUSȚIN să ducem aceste povești mai departe:

BRD-Groupe Société Générale este, de 6 ani, partenerul strategic de bază, partener în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea celor două volume „Superscrieri”; FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: Medlife, Romanian Business Leaders, ENEL România, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, inițiator FFFF: Friends\TBWA și noii prieteni, Conan PR.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, The Institute, Bookster, Books-Express, Centrul pentru Jurnalism Independent, Decât o Revistă, RISE Project, IGLOO Media, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Răzvan Luțac (jurnalist GSP & Libertatea) este cel care a selectat cele 8 materiale care au însemnat luna octombrie. Este unul dintre tinerii jurnaliști care ne-au câștigat respectul prin toată munca investită în unele dintre cele mai grele investigații din România ultimilor ani (Colectiv, Hexi Pharma și investigațiile medicale post-Colectiv).

Îi mulțumim pentru semnul de cititor pe care îl lasă în această lună:

„Am ales 8 materiale dintr-o lună lungă și aglomerată, un trenuleț de subiecte din care n-am vrut să pierd ceva – deși, inevitabil, nu poți condensa o întreagă presă într-o listă cât jumătate de pagină de Word. M-am rezumat la câte un titlu pe fiecare temă principală – pădurile, Colectiv, industria pharma, imigrația. La campania electorală a fost mai ușor, pentru că e de departe cea mai săracă din câte țin eu minte (ce-i drept, nu foarte multe; plus că Recorder a dat documentarul în noiembrie, moștenire pentru următorul!). Și un bonus de Gazeta Sporturilor, un ziar pe care nu mulți oameni care urmăresc acest top îl răsfoiesc.” (Răzvan Luțac)

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE 2019 – #semn de cititor de la RĂZVAN LUȚAC

seria Cultul lui Pomohaci – „La părintele îi e frică să doarmă singur”
Andreea Pocotilă, Mira Gomboș, fotografii de Mircea Topoleanu, editori Ioana Moldoveanu și Iulia Roșu (VICE România)

„Highschool gay porn teen” e numele unui video pe care polițiștii l-au găsit accesat în tableta fostului preot.
Într-o zi de mai din 2018, polițiști judiciari trimiși de Parchetul General din București bat la poarta cântărețului de muzică populară Cristian Pomohaci, preot exclus din Biserică și suspectat că ar fi abuzat sexual minori. În aceeași zi, oamenii legii percheziționează moșia acestuia din satul Moșuni, județul Mureș, un apartament al său din Cluj și unul din Bistrița.

Pe urmele hoților de lemn: cum funcționează sistemul de șpăgi care decimează pădurile României
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

România e în plin boom de muncitori asiatici. Dar cine sunt ei?
Adina Florea, fotografii de Bogdan Dincă, ilustrații Liviu Bărbulescu, editor Michael Bird (Inclusiv)

Mircea Stoenescu, interviu tulburător de pe patul de cămin: „E «Apusul meu de soare». Visez să mai trec pragul casei cu soția”
Eduard Apostol (GSP)

Fața plânsă a satului românesc. Cum sunt ignorate de poliție micile furturi care devin crime
Andrada Lăutaru (Libertatea)

foto: Sergiu Brega

Industria farmaciilor-fantomă
Ionuț Stănescu (RISE Project)

Ministerul Sănătății – în concurs cu un număr nedeterminat de primării din țară și cu filialele din teritoriu ale Colegiului Farmaciștilor – a eliberat mii de autorizații pentru farmacii înființate, în mod fraudulos, în orașe de pe tot cuprinsul României. Frauda a constat fie în nerespectarea regulii proporționalității demografice stabilită de lege: de cel mult o farmacie la 5.000 de locuitori, până în 2004, și de cel mult una la 3.000-3.500 de locuitori, după aceea.

Filmările secrete făcute la Colectiv de pompieri și ascunse până azi publicului, Guvernului și procurorilor! ”Nu le-au luat nici măcar pulsul!”
echipa Libertatea*

Libertatea a intrat în posesia celor 20 de minute și 40 de secunde filmate chiar de către subofițerul care a însoțit primul echipaj ISU București Ilfov, ajuns la locul dezastrului, și ascunse de superiorii lui. Astăzi restituim adevărul intervenției de la Colectiv celor care sunt adevărații proprietari ai filmărilor: victimele, familiile și cetățenii.

*Disclaimer Răzvan Luțac: „Deși apar și eu semnat la cel din urmă, e vorba de un subiect la care au lucrat cel puțin 15 persoane (reporteri, editori, DTP, art director, producători, montaj, prezentator), așa că îl propun ca fiind un text de redacție.”

Răzvan Luțac

Jurnalist Libertatea și GSP, Răzvan Luțac e în presă din 2009. A început la Gazeta Sporturilor, unde a lucrat la departamentul de ligi inferioare, apoi, din 2011, este reporter special. Desemnat de AFAN jurnalistul anului 2015 în presa scrisă sportivă. Face parte din echipa de investigații GSP / Libertatea care s-a ocupat de cazuri precum Gala Bute, Hexi Pharma, Colectiv și investigațiile medicale post-Colectiv. Din 2018 scrie și pentru Libertatea.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

Nu uita, înscrierile la Festivalul Superscrieri, premiile ediției #9, sunt deschise – vezi aici detalii.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună sub Topul Superscrierile Lunii.

Invitatul pentru a realiza un best of 2 în 1, pentru lunile august + septembrie, este Teodor Tiță (fost jurat și președinte al juriului Superscrieri, unul dintre cei mai de bază susținători ai noștri).

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNILOR AUGUST + SEPTEMBRIE – selecție de TEODOR TIȚĂ

Acest top reprezintă o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Secretele chiliilor
Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu (Să fie lumină)

Teodor Tiță: N-am să obosesc niciodată să recomand textele din proiectul “Să fie lumină” din mai multe motive. Primul și cel mai evident e că ele vorbesc despre o zonă de care o bună parte din presă se ferește. Aceea a complexului spiritual-religios a cărui influență în viața publică și privată e permanent subestimată. Al doilea ține de binele pe care, cu intenție sau fără, autorii îl fac instituțiilor despre care scriu. O invitație la atenție și la introspecție.

intro: „Justiția română a băgat la sertar probele video ale abuzurilor sexuale comise de fostul episcop BOR Corneliu Bârlădeanu asupra elevilor de la Seminarul Teologic Ioan Gură de Aur din Huși.”

Cât mai trăiești pe Facebook după ce ai murit
Răzvan Băltărețu (VICE România)

Teodor Tiță: Viața înainte de singularitate

intro: Facebook mă întreabă, din când în când, dacă vreau să setez vreun contact moștenitor. Câmpul ăla încă e gol și va rămâne așa o vreme. Dacă l-aș seta și aș muri, acea persoană ar avea acces la contul meu, ca să informeze internetul că am murit și să-l păstorească în continuare. Dar dacă moare ea/el înaintea mea? Asta e una dintre grijile mele.”

La psihiatrie, în România, n-a venit nimeni să-mi spună: măi, băiatule, ești alcoolic
Iulia Roșu (VICE România)

Teodor Tiță: “Beau până mor și-am să mor ca n-am măsură”, ziceau Paraziții. Adevărat, dar suferi mult până ajungi acolo.

intro: „Tragedii precum cea de la Săpoca ar fi putea fi evitate dacă statul român ar recunoaște că alcoolismul este o boală.”

Școala pe care copiii s-au înfuriat
Venera Dimulescu, fotografii de Andrei Pungovschi (Scena9)

Teodor Tiță: Orice articol despre copii furioși își are locul într-un top.

intro: „Am fost la școala din Clejani, care a fost distrusă săptămâna trecută de trei copii, să particip la slujba de binecuvântare a instituției, după ce a fost reparată. Preotul n-a mai venit, dar autoritățile au defilat cu acuzații și prejudecăți prin fața elevilor pe care îi au în grijă.”

AUDIO „I-a trecut glonțul pe lângă cap lui nevastă-ta”
Diana Meseșan, ilustrații de Roma Gavrilă (Scena9)

Teodor Tiță: Măcar pentru paragraful ăsta: “Femeia povestește despre toate astea la mijloc de iulie anul acesta, într-o cameră unde mai mulți pisoi se joacă și se ascund pe sub scaune și cuverturi. E camera unde a intrat în comă la finalul lui 1987, după zece zile de hemoragie.”

intro: „Era iarna lui ‘87, în ultima zi când la Cinema Feroviar din București rula un film cu arte marțiale pe care fiul Ancăi Moșneguțu ținea la nebunie să-l vadă. Femeia de 25 de ani și-a adunat toate puterile, «cu șapte pachete de vată» la ea, și-a luat copilul la film. Cu mai mult de o săptămână în urmă, Anca își provocase un avort acasă, care dusese la o infecție. «Septicemie», explică aceasta la distanță de aproape 32 de ani. «Medicul nu era în țară și am tot zis că poate, poate. Dă-i cu antibiotic. Hemoragie. Dă-i și dă-i. Am stat, cred, vreo zece zile.»”

Site-ul Coaliției conduse de Alexandru Cumpănașu e copiat după site-ul SRI
Codruța Simina (PressOne)

Teodor Tiță: Structura sau design-ul unui site oarecare n-ar trebui să fie subiect demn de citit. Și totuși e. Ridicolul românesc e pe cât de scump pe atât de inabil. A, și nu lipsesc rușii.

intro: „PressOne a descoperit că site-ul oficial al Coaliției a fost realizat prin copierea site-ului Serviciului Român de Informații (SRI). Astfel, toată structura site-ului CNMR este identică cu cea a site-ului SRI, multe bucăți din conținutul acestuia fiind pur și simplu clonate în site-ul CNMR.”

Liceeni în grevă pentru mediu
La realizarea acestui material au contribuit Nicoleta Coșoreanu și Oana Barbonie, din redacția Școala9 și patru eleve de liceu care au participat la marș: Teodora Bercea, Alexandra Boboc, Maria Comărniceanu și Cătălina Perju (Școala9)

Teodor Tiță: Got Greta?

intro: „Câteva sute de elevi au ieșit în stradă în București să atragă atenția asupra schimbărilor climatice. Știu că ei sunt generația care va avea de suferit de pe urma lor.”

The Book of Prince
Dan Piepenbring (The New Yorker)

Teodor Tiță: Unul în engleză din presa altora. Voi fi iertat. Dar e frumos dacă îți place Prince. Sau dacă scrii. Sau dacă trăiești o vreme în preajma unei personalități copleșitoare

intro: „Prince had grand plans for his autobiography, but only a few months to live.”

Curatorul acestei luni este Teodor Tiță. Teo a fost alături de Superscrieri încă de la primii pași ai proiectelor pe care le-am creat sub această umbrelă, iar la edițiile 2016 și 2017 a fost președintele juriului.

Biografie: Jurnalist, a fost redactor-șef la Europa FM, a lucrat la BBC World Service, Digi24 și altele. A colaborat cu mai multe publicații tipărite și online. Autorul rubricii „Contraintuiția” din Dilema Veche. Îl găsiți zilnic pe blogul incentru.ro sau pe Twitter.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Înscrierile la ediția #9 sunt deschise. Citește regulamentul și ÎNSCRIE-TE.

După 8 ediții în care a creat o tradiție din susținerea jurnalismului narativ și a scrierii creative de non-ficțiune în România, prin peste 100 de autori premiați, 30 ateliere și talkuri susținute, Superscrieri se întoarce într-un nou format, dar cu aceeași misiune – de a crea o punte între scriitor și cititori. În 2020, Festivalul Superscrieri va include două zile pline de evenimente și va premia, ca în fiecare an, cele mai bune materiale jurnalistice din 2019, în cadrul competiției la care autorii sunt invitați să  se înscrie până pe 10 ianuarie.

Ediția din 2020 a Festivalului Superscrieri, o inițiativă a Fundației Friends for Friends (FFFF.ro), este dedicată temei „De ce citim?” – o sărbătoare a scrisului, o celebrare a cititului, fiindcă fără super-cititori nu există super-scriitori.

De fiecare dată când vrem să scriem un lucru esențial, căutăm să citim cât mai multe lucruri despre acel subiect. Nu poți spune povești fără a citi povești, tot așa cum nu poți fi un bun scriitor fără să fii un atent cititor. Și fiindcă în 2019 unii scriu cu pixul, alții cu pixeli sau cu sunete, și tu, cititorule, ajungi să citești imagini și sunete, nu întotdeauna cuvinte. Și privitul sau ascultatul e citit, câteodată.

Desfășurat pe parcursul a două zile la finalul lunii martie 2020, programul festivalului va cuprinde ateliere, masterclass-uri, expoziții, proiecții de film, un Cerc al Donatorilor și alte activități dedicate publicului interesat de felul în care funcționează jurnalismul de calitate și ce poate aduce valoros în viețile lor de cititori.

Festivalul se va încheia la Teatrul Național București, cu Gala de Premiere a Superscrierilor de anul acesta. Pentru a participa la competiție, autorii își pot înscrie lucrările la cele 6 categorii (Reportaj, Investigație, Portret, Opinie, TV&video-jurnalism și Fotojurnalism/Fotografie de news și Fotografie documentară), până pe 10 ianuarie, prin completarea formularului de pe site-ul www.ffff.ro/superscrieri.

Materialele vor fi evaluate de un juriu reprezentat de: Emilia Șercan (președinta juriului), Mona Dîrțu, Irina Păcurariu, Cătălin Tolontan, Paul Radu, Florin Negruțiu, Dan Duca, Oana Giurgiu, Marius Comper, Robert Schwartz, Paula Herlo, Vlad Stoicescu, Georgiana Ilie, Ioana Moldovan, Ioana Cîrlig și Marko Risovic.

Despre festival – Sorin Trâncă, preşedintele FFFF si iniţiatorul competiţiei

„La ultimele ediții, Superscrieri a crescut deja în spirit de festival. Tot ce facem acum este să mergem mai departe cu misiunea asumată încă de la început, de a ne adresa atât autorilor, dar și cititorilor, de a-i pune în relație directă și de a crea și co-crea un context în care aceștia pot interacționa și de a face astfel evenimentul chiar și mai inclusiv pentru cei din urmă.”

Despre premii – Emilia Șercan, Președinta juriului

„Premiile Superscrieri este, incontestabil, cel mai important eveniment anual pentru presa din România. Dincolo de aprecierea cititorilor, pe care o primesc după fiecare subiect publicat, jurnaliștii au nevoie de evaluare, de recunoaștere și de validare din partea breslei, iar Premiile Superscrieri oferă apreciere pentru cele mai bune materiale de presă, pentru efortul de documentare din spatele lor și pentru modul în care servesc interesul public”.

Competiția din cadrul Festivalului Superscrieri își propune să scoată în față acele povești puternice, materiale scrise, video sau foto de calitate care informează corect, emoționează și ajung să schimbe percepții. În cadrul ediției de anul acesta se vor oferi peste 30 de premii, dintre care: premii I de categorie în valoare de 800 de euro, susținute de FAN Courier, Kaufland, ERSTE Asset Management, Enel România, premii speciale susținute de Romanian Bussiness Leaders (premiul cel mare, Superscrierea Anului, 1.500 euro), Orange România și Bitdefender, precum și premii onorifice, cu participarea publicului.

Pe parcursul celor 8 ediții precedente, competiția a adunat peste 500 de participanți unici, cu aproximativ 2000 de lucrări înscrise și a premiat peste 100 de câștigători, cu premii în valoare totală de 40.000 de euro.

BRD-Groupe Société Générale este de 6 ani partenerul strategic de bază, partener în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea celor două volume „Superscrieri”; FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor Romanian Business Leaders, ENEL România, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, inițiator FFFF: Friends\TBWA și noi prieteni, Conan PR.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, The Institute, Bookster, Books-Express, Centrul pentru Jurnalism Independent, Decât o Revistă, RISE Project, IGLOO Media, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.

Ne bucurăm să anunțăm finaliștii acestui nou program: cei 5 tineri fotografi care vor beneficia de Seminarii Superscrieri – alături de mentorii Andrei Pungovschi și Ștefan Mako – și, dintre ei, bursierul care va intra în programul intensiv de mentorat, pentru realizarea și publicarea primului story documentar.

TINERI FOTOGRAFI FINALIȘTI & BURSIERUL

⭐ Irisz Kovacs – bursieră
⭐ Ina Alice Dănilă
⭐ Matei Bumbuț
⭐ Oana Iulia Brîndușe
⭐ Zsuzsanna Fodor

Juriul care a evaluat cele 70 de aplicații primite: Andrei Pungovschi, Adina Popescu, Bogdan Dincă, Ioana Moldovan și Ștefan Mako.

„Nu-mi amintesc vreun concurs sau bursă în România, pe fotografie documentară sau fotojurnalism, care să fi avut un număr atât de mare de înscrieri. Cel puțin 70 de tineri au aplicat la bursa George Popescu Poqe, o dovadă că următoarea generație de fotografi este mult mai vie decât a noastră și un antidot la apatia generalizată din breaslă.” (Andrei Pungovschi)

——-

Am lansat în această vară Bursa Superscrieri/George Poqe Popescu pentru fotojurnalism prin care ne dorim să oferim susținere financiară, logistică și editorială unui fotograf din noile generații de talente, în vederea realizării și publicării primului său story documentar.

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe), cu sprijinul familiei și al prietenilor, și se desfășoară sub umbrela Superscrieri.

Programul constă în acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro + suport logistic și editorial, prin mentorat intensiv alături de fotojurnalistul Andrei Pungovschi (Documentaria.ro) și de reporterul Ștefan Mako (Inclusiv.ro) + oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

Cum ne raportăm pe bune la jurnalism și cât de conștienți suntem de puterea de schimbare pe care ne-o aduce?

Te invităm la FILIT Iași la o discuție despre cum arată jurnalismul astăzi (mainstream & independent) și cum ne păstrăm încrederea în el, fiind pregătiți să filtrăm materialele de presă prin gândire critică.

Încercăm să vedem și care e super puterea noastră de cititori responsabili și co-implicați în poveștile pe care le ducem mai departe. Vorbim despre cum ne menținem „igiena” de cititori în era post-adevărului și a fake news-ului, cum triem informațiile care intră în viața noastră și cum putem contribui la impactul unor subiecte care pot schimba lumea.

💠 JURNALISTE INVITATE: Irina Pacurariu, Mona Dîrțu, Oana Olariu
💠 MODEREAZĂ: Vlad Tăușance

💠 INTRARE LIBERĂ, PE BAZĂ DE ÎNREGISTRARE AICI:
https://forms.gle/UuumhfabcdPFjYuKA

💠 EVENIMENT UTIL: jurnaliștilor, publicului interesat de presă de calitate, profesioniștilor din industria comunicării, organizațiilor, studenților, scepticilor și nu numai.
______
DESPRE INVITAȚI

⭐️ Irina Păcurariu ⭐️
Este realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR. A fost primul reporter român care a realizat un documentar în Himalaya – „Ţara Şerpaşilor”, desemnat şi cel mai bun documentar al anului de APTR. A primit numeroase premii, cele mai importante fiind: Jurnalistul Anului pentru documentarul „Marţi, Joi, Sâmbătă”, Premiul Consiliului Naţional al Cinematografiei pentru reportajul „EU – marginea Europei”– si cele şase premii APTR, între care trebuie amintit Marele Premiu APTR pentru reportajul „Codrina”. A urmat stagii de pregătire la BBC, Thomson Foundation, Discovery Campus, France 3, ARD, Circom Regional. Printre cele mai importante programe realizate şi prezentate se numără: „Poveşti în halate albe”, „România deşteaptă”, „Zona Zero”, „Culoarele Puterii”, „Poveste fără sfârşit”, „Mari români”, „Un european ca mine”, „Cealaltă Românie”, ultimul dintre acestea vorbind despre românii care au ales ca soluție de supraviețuire, o țară de împrumut.

⭐️ Mona Dîrțu ⭐️
S-a pregătit să devină profesor de chimie și fizică, dar a devenit jurnalist, meserie pe care a făcut-o aproape 20 de ani deopotrivă în presa generalistă, în fosta rețea de ziare Monitorul, în cea de business, ca redactor șef la Business Magazin și MONEY EXPRESS și în digital, ca director al diviziei online a TVR. În 2012 alege calea antreprenoriatului, dezvoltând proiecte de business storytelling, training, e-learning. În plus, este writing coach, continuă să se implice în proiecte de jurnalism și scrie pe teme de business și media pe blogul său, monadirtu.ro.
Este co-autor al cărții „Cei care schimbă jocul” (2014) împreună cu Andreea Roșca.
În fiecare luni realizează newsletter-ul Moday Memo.

⭐️ Oana Olariu ⭐️
Din 2009, Oana intermediază primul contact cu reportajul și interviul pentru juniorii în Jurnalism din Iași. Colaborator Radio România Cultural și fost bursier Superscrieri (2017), a trecut prin școala de presă de la Opinia Studențească. După mai mulți ani de implicare în ONG-uri civice, pentru construcție comunitară, s-a convins că jurnalismul narativ, cu miez și context bine articulat, însănătoșește comunitățile și le imunizează la populism, ură și manipulare. Ultimul documentar la care a lucrat urmărește cum au reușit spaniolii să aducă democrația directă în primăria Madridului, după patru ani de proteste în stradă.

⭐️ Vlad Tăușance ⭐️
Vlad este designer de experiențe de învățare și consultant de strategie în comunicare. Lucrează alături de agenția Argo din Iași și alături de Fundația Friends For Friends din București. În ultimii ani a fost alături de organizații neguvernamentale din țară în proiecte de comunicare, branding și strângere de fonduri, colaborând cu finanțatori precum Romanian-American Foundation și Fundația pentru o Societate Deschisă.
A participat, în calitate de speaker sau moderator, la numeroase conferințe și evenimente din zona culturală – Linked Culture Timișoara, FILIT Iași, EEMC Sibiu – sau din domeniul marketingului și comunicării.
A coordonat, în calitate de director artistic, dosarul de candidatură al orașului Baia Mare pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Ocazional semnează în calitate de scriitor și jurnalist.

—–
Superscrieri este un proiect al Fundației Friends For Friends (www.ffff.ro), care din 2011 încurajează jurnalismul onest și de calitate din România – acel tip de jurnalism care poate da cititori mai conștienți de lumea în care trăiesc și mai avizați să acționeze pentru schimbarea în bine.

Sub umbrela Superscrieri s-au dezvoltat mai multe proiecte, pe lângă premiile oferite jurnaliștilor de 9 ani, la Gala Superscrieri – programe de burse, seminarii, întâlniri dintre autori și cititori la Zilele Superscrieri, câteva proiecte editoriale, newsletterul lunar Superscrierile Lunii și altele. Nu ar fi fost posibile fără viziunea unor susținători de cursă lungă, care investesc de câțiva ani buni pentru ca noi să reușim să aducem Superscrieri mai aproape de oameni: BRD – Groupe Societe Generale, FAN Courier, Medlife sunt prieteni de bază cărora le suntem recunoscători.

💠 Poți susține aici proiectul și primești cartea Superscrieri 2.0, care adună cele mai bune materiale premiate la edițiile 2015-2017: https://ffff.ro/doneaza/

Ne bucurăm să lansăm Bursa Superscrieri/Poqe pentru fotojurnalism prin care ne dorim să oferim susținere financiară, logistică și editorială unui fotograf din noile generații de talente, în vederea realizării și publicării primului său story documentar.

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe), cu sprijinul familiei și al prietenilor, și se desfășoară sub umbrela Superscrieri.

Programul constă în acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro + suport logistic și editorial, prin mentorat intensiv alături de fotojurnalistul Andrei Pungovschi (Documentaria.ro) și de reporterul Ștefan Mako (Inclusiv.ro) + oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

Bursa Superscrieri/Poqe pentru fotojurnalism nu are o tematică specifică, însă își propune să profesionalizeze tineri din noua generație în spiritul onest și dedicat al fotoreporterului George Popescu. Bursa nu presupune doar realizarea de fotografii, ci un proces complex de la alegerea subiectului, la felul în care te raportezi și cum relaționezi cu el, la abordare stilistică și tehnică și, în cele din urmă, a felului în care reușești să transmiți vizual o serie puternică de imagini care prezintă povestea unui om, a unei comunități sau a unui fenomen.

Poate aplica până pe 31 august orice tânăr autor fotograf, amator sau profesionist, indiferent de ocupație, care nu a mai publicat un story documentar.
EXPLOREAZĂ AICI PENTRU REGULAMENT, FORMULAR DE APLICAȚII ȘI ALTE DETALII

George Popescu (www.poqe.com) a fost unul dintre cei mai talentați și muncitori foto-jurnaliști documentari ai generației sale, un suflet bun și curajos, cum l-au descris prietenii și colegii. Pentru că George se gândea mereu la alții, familia, prietenii și colegii de breaslă au decis să îi ducă mai departe munca printr-o bursă de fotografie documentară, prin care sperăm să descoperim tineri fotografi apropiați de valorile lui George, dar care nu au avut încă șansa să-și încerce simțurile într-un proiect de anvergură.

Pasiunea care l-a mânat pe George în relațiile cu oamenii se regăsește în mare parte din creația lui artistică. Capacitatea fantastică de a transforma interacțiuni de câteva clipe în prietenii de lungă durată i-au permis să surprindă în fotografiile sale momente intime și autentice din viețile personajelor sale. Așa a observat de doar la câțiva centimetri metamorfoza ultimilor mineri din Valea Jiului, traiul copiilor fără adăpost din București, comunități tradiționale de romi sau supraviețuirea în condițiile aspre din deșerturile Mauritaniei.