UPDATE: S-a încheiat perioada de nominalizare.

Le mulțumim tuturor celor care și-au nominalizat poveștile & povestitorii preferați și, prin asta, le-au dus vocea un pic mai departe.

Pentru că cititorii sunt o parte esențială a Festivalui Superscrieri, îi invităm să se implice activ în construirea acestei ediții, prin nominalizarea premiilor onorifice.

Superscrierile sunt ușor de recunoscut pentru că lasă în noi semne de cititori. Vrem să știm care sunt jurnaliștii, editorii, redacțiile sau poveștile de non-ficțiune care te-au însemnat în ultimul an. Cu semne de revoltă, de iubire, de schimbare, de mirare. Semn c-ai trăit ce-ai citit.

Ca o extindere a categoriilor de concurs, la această ediție vom acorda șapte premii onorifice, la care vă invităm să trimiteți nominalizările voastre, până pe 10 ianuarie 2020:

**PREMIU NOU**

Premiul onorific „Radio/Podcast”

Prin această distincție premiem un material sau brand audio de non-ficțiune (emisiuni radio, episoade/serii de podcast) care s-a remarcat în 2019 prin felul în care a prezentat povești despre lumea în care trăim.

nominalizează aici la premiul onorific Radio/Podcast

Premiul onorific „Carte de non-ficțiune”

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific pentru carte de non-ficțiune

Premiul onorific „Redacția anului”

Există redacții și redacții. Iar deasupra tuturor, există Redacții. Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific pentru redacția anului

Premiul onorific „Presă locală”

Prin această distincție vrem să recunoaștem publicațiile care se remarcă în presa locală. Pot fi inițiative, redacții sau materiale apărute în ultimul an, care au avut un impact sau duc o muncă susținută de a acoperi subiecte importante la nivel local.

Mulțumim, CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru implicare în oferirea acestui premiu!

nominalizează aici la premiul onorific „Presă locală”

Premiul onorific „Editorul anului”

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific pentru un super editor

Premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem un jurnalist/o inițiativă care se remarcă prin consecvența depusă în punerea pe agenda publică a unui subiect de interes sau impactul produs în percepția societății.

nominalizează aici la premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Premiul onorific „Premieră (în presa cotidiană)”

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea muncii de exclusivitate a unui jurnalist sau reporter pe teren care a dat primul o știre relevantă.

nominalizează aici la premiul onorific Premieră (în presa cotidiană)

Înscrierile la premiile ediției #9 sunt deschise pentru autori până pe 10 ianuarie 2020. VEZI AICI DETALII DESPRE ÎNSCRIERI ȘI PREMII.

LE SUPER MULȚUMIM CELOR CARE NE SUSȚIN să ducem aceste povești mai departe:

BRD-Groupe Société Générale este, de 6 ani, partenerul strategic de bază, partener în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea celor două volume „Superscrieri”; FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: Medlife, Romanian Business Leaders, ENEL România, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, inițiator FFFF: Friends\TBWA și noii prieteni, Conan PR.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, The Institute, Bookster, Books-Express, Centrul pentru Jurnalism Independent, Decât o Revistă, RISE Project, IGLOO Media, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Răzvan Luțac (jurnalist GSP & Libertatea) este cel care a selectat cele 8 materiale care au însemnat luna octombrie. Este unul dintre tinerii jurnaliști care ne-au câștigat respectul prin toată munca investită în unele dintre cele mai grele investigații din România ultimilor ani (Colectiv, Hexi Pharma și investigațiile medicale post-Colectiv).

Îi mulțumim pentru semnul de cititor pe care îl lasă în această lună:

„Am ales 8 materiale dintr-o lună lungă și aglomerată, un trenuleț de subiecte din care n-am vrut să pierd ceva – deși, inevitabil, nu poți condensa o întreagă presă într-o listă cât jumătate de pagină de Word. M-am rezumat la câte un titlu pe fiecare temă principală – pădurile, Colectiv, industria pharma, imigrația. La campania electorală a fost mai ușor, pentru că e de departe cea mai săracă din câte țin eu minte (ce-i drept, nu foarte multe; plus că Recorder a dat documentarul în noiembrie, moștenire pentru următorul!). Și un bonus de Gazeta Sporturilor, un ziar pe care nu mulți oameni care urmăresc acest top îl răsfoiesc.” (Răzvan Luțac)

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE 2019 – #semn de cititor de la RĂZVAN LUȚAC

seria Cultul lui Pomohaci – „La părintele îi e frică să doarmă singur”
Andreea Pocotilă, Mira Gomboș, fotografii de Mircea Topoleanu, editori Ioana Moldoveanu și Iulia Roșu (VICE România)

„Highschool gay porn teen” e numele unui video pe care polițiștii l-au găsit accesat în tableta fostului preot.
Într-o zi de mai din 2018, polițiști judiciari trimiși de Parchetul General din București bat la poarta cântărețului de muzică populară Cristian Pomohaci, preot exclus din Biserică și suspectat că ar fi abuzat sexual minori. În aceeași zi, oamenii legii percheziționează moșia acestuia din satul Moșuni, județul Mureș, un apartament al său din Cluj și unul din Bistrița.

Pe urmele hoților de lemn: cum funcționează sistemul de șpăgi care decimează pădurile României
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

România e în plin boom de muncitori asiatici. Dar cine sunt ei?
Adina Florea, fotografii de Bogdan Dincă, ilustrații Liviu Bărbulescu, editor Michael Bird (Inclusiv)

Mircea Stoenescu, interviu tulburător de pe patul de cămin: „E «Apusul meu de soare». Visez să mai trec pragul casei cu soția”
Eduard Apostol (GSP)

Fața plânsă a satului românesc. Cum sunt ignorate de poliție micile furturi care devin crime
Andrada Lăutaru (Libertatea)

foto: Sergiu Brega

Industria farmaciilor-fantomă
Ionuț Stănescu (RISE Project)

Ministerul Sănătății – în concurs cu un număr nedeterminat de primării din țară și cu filialele din teritoriu ale Colegiului Farmaciștilor – a eliberat mii de autorizații pentru farmacii înființate, în mod fraudulos, în orașe de pe tot cuprinsul României. Frauda a constat fie în nerespectarea regulii proporționalității demografice stabilită de lege: de cel mult o farmacie la 5.000 de locuitori, până în 2004, și de cel mult una la 3.000-3.500 de locuitori, după aceea.

Filmările secrete făcute la Colectiv de pompieri și ascunse până azi publicului, Guvernului și procurorilor! ”Nu le-au luat nici măcar pulsul!”
echipa Libertatea*

Libertatea a intrat în posesia celor 20 de minute și 40 de secunde filmate chiar de către subofițerul care a însoțit primul echipaj ISU București Ilfov, ajuns la locul dezastrului, și ascunse de superiorii lui. Astăzi restituim adevărul intervenției de la Colectiv celor care sunt adevărații proprietari ai filmărilor: victimele, familiile și cetățenii.

*Disclaimer Răzvan Luțac: „Deși apar și eu semnat la cel din urmă, e vorba de un subiect la care au lucrat cel puțin 15 persoane (reporteri, editori, DTP, art director, producători, montaj, prezentator), așa că îl propun ca fiind un text de redacție.”

Răzvan Luțac

Jurnalist Libertatea și GSP, Răzvan Luțac e în presă din 2009. A început la Gazeta Sporturilor, unde a lucrat la departamentul de ligi inferioare, apoi, din 2011, este reporter special. Desemnat de AFAN jurnalistul anului 2015 în presa scrisă sportivă. Face parte din echipa de investigații GSP / Libertatea care s-a ocupat de cazuri precum Gala Bute, Hexi Pharma, Colectiv și investigațiile medicale post-Colectiv. Din 2018 scrie și pentru Libertatea.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

Nu uita, înscrierile la Festivalul Superscrieri, premiile ediției #9, sunt deschise – vezi aici detalii.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună sub Topul Superscrierile Lunii.

Invitatul pentru a realiza un best of 2 în 1, pentru lunile august + septembrie, este Teodor Tiță (fost jurat și președinte al juriului Superscrieri, unul dintre cei mai de bază susținători ai noștri).

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNILOR AUGUST + SEPTEMBRIE – selecție de TEODOR TIȚĂ

Acest top reprezintă o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Secretele chiliilor
Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu (Să fie lumină)

Teodor Tiță: N-am să obosesc niciodată să recomand textele din proiectul “Să fie lumină” din mai multe motive. Primul și cel mai evident e că ele vorbesc despre o zonă de care o bună parte din presă se ferește. Aceea a complexului spiritual-religios a cărui influență în viața publică și privată e permanent subestimată. Al doilea ține de binele pe care, cu intenție sau fără, autorii îl fac instituțiilor despre care scriu. O invitație la atenție și la introspecție.

intro: „Justiția română a băgat la sertar probele video ale abuzurilor sexuale comise de fostul episcop BOR Corneliu Bârlădeanu asupra elevilor de la Seminarul Teologic Ioan Gură de Aur din Huși.”

Cât mai trăiești pe Facebook după ce ai murit
Răzvan Băltărețu (VICE România)

Teodor Tiță: Viața înainte de singularitate

intro: Facebook mă întreabă, din când în când, dacă vreau să setez vreun contact moștenitor. Câmpul ăla încă e gol și va rămâne așa o vreme. Dacă l-aș seta și aș muri, acea persoană ar avea acces la contul meu, ca să informeze internetul că am murit și să-l păstorească în continuare. Dar dacă moare ea/el înaintea mea? Asta e una dintre grijile mele.”

La psihiatrie, în România, n-a venit nimeni să-mi spună: măi, băiatule, ești alcoolic
Iulia Roșu (VICE România)

Teodor Tiță: “Beau până mor și-am să mor ca n-am măsură”, ziceau Paraziții. Adevărat, dar suferi mult până ajungi acolo.

intro: „Tragedii precum cea de la Săpoca ar fi putea fi evitate dacă statul român ar recunoaște că alcoolismul este o boală.”

Școala pe care copiii s-au înfuriat
Venera Dimulescu, fotografii de Andrei Pungovschi (Scena9)

Teodor Tiță: Orice articol despre copii furioși își are locul într-un top.

intro: „Am fost la școala din Clejani, care a fost distrusă săptămâna trecută de trei copii, să particip la slujba de binecuvântare a instituției, după ce a fost reparată. Preotul n-a mai venit, dar autoritățile au defilat cu acuzații și prejudecăți prin fața elevilor pe care îi au în grijă.”

AUDIO „I-a trecut glonțul pe lângă cap lui nevastă-ta”
Diana Meseșan, ilustrații de Roma Gavrilă (Scena9)

Teodor Tiță: Măcar pentru paragraful ăsta: “Femeia povestește despre toate astea la mijloc de iulie anul acesta, într-o cameră unde mai mulți pisoi se joacă și se ascund pe sub scaune și cuverturi. E camera unde a intrat în comă la finalul lui 1987, după zece zile de hemoragie.”

intro: „Era iarna lui ‘87, în ultima zi când la Cinema Feroviar din București rula un film cu arte marțiale pe care fiul Ancăi Moșneguțu ținea la nebunie să-l vadă. Femeia de 25 de ani și-a adunat toate puterile, «cu șapte pachete de vată» la ea, și-a luat copilul la film. Cu mai mult de o săptămână în urmă, Anca își provocase un avort acasă, care dusese la o infecție. «Septicemie», explică aceasta la distanță de aproape 32 de ani. «Medicul nu era în țară și am tot zis că poate, poate. Dă-i cu antibiotic. Hemoragie. Dă-i și dă-i. Am stat, cred, vreo zece zile.»”

Site-ul Coaliției conduse de Alexandru Cumpănașu e copiat după site-ul SRI
Codruța Simina (PressOne)

Teodor Tiță: Structura sau design-ul unui site oarecare n-ar trebui să fie subiect demn de citit. Și totuși e. Ridicolul românesc e pe cât de scump pe atât de inabil. A, și nu lipsesc rușii.

intro: „PressOne a descoperit că site-ul oficial al Coaliției a fost realizat prin copierea site-ului Serviciului Român de Informații (SRI). Astfel, toată structura site-ului CNMR este identică cu cea a site-ului SRI, multe bucăți din conținutul acestuia fiind pur și simplu clonate în site-ul CNMR.”

Liceeni în grevă pentru mediu
La realizarea acestui material au contribuit Nicoleta Coșoreanu și Oana Barbonie, din redacția Școala9 și patru eleve de liceu care au participat la marș: Teodora Bercea, Alexandra Boboc, Maria Comărniceanu și Cătălina Perju (Școala9)

Teodor Tiță: Got Greta?

intro: „Câteva sute de elevi au ieșit în stradă în București să atragă atenția asupra schimbărilor climatice. Știu că ei sunt generația care va avea de suferit de pe urma lor.”

The Book of Prince
Dan Piepenbring (The New Yorker)

Teodor Tiță: Unul în engleză din presa altora. Voi fi iertat. Dar e frumos dacă îți place Prince. Sau dacă scrii. Sau dacă trăiești o vreme în preajma unei personalități copleșitoare

intro: „Prince had grand plans for his autobiography, but only a few months to live.”

Curatorul acestei luni este Teodor Tiță. Teo a fost alături de Superscrieri încă de la primii pași ai proiectelor pe care le-am creat sub această umbrelă, iar la edițiile 2016 și 2017 a fost președintele juriului.

Biografie: Jurnalist, a fost redactor-șef la Europa FM, a lucrat la BBC World Service, Digi24 și altele. A colaborat cu mai multe publicații tipărite și online. Autorul rubricii „Contraintuiția” din Dilema Veche. Îl găsiți zilnic pe blogul incentru.ro sau pe Twitter.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Înscrierile la ediția #9 sunt deschise. Citește regulamentul și ÎNSCRIE-TE.

După 8 ediții în care a creat o tradiție din susținerea jurnalismului narativ și a scrierii creative de non-ficțiune în România, prin peste 100 de autori premiați, 30 ateliere și talkuri susținute, Superscrieri se întoarce într-un nou format, dar cu aceeași misiune – de a crea o punte între scriitor și cititori. În 2020, Festivalul Superscrieri va include două zile pline de evenimente și va premia, ca în fiecare an, cele mai bune materiale jurnalistice din 2019, în cadrul competiției la care autorii sunt invitați să  se înscrie până pe 10 ianuarie.

Ediția din 2020 a Festivalului Superscrieri, o inițiativă a Fundației Friends for Friends (FFFF.ro), este dedicată temei „De ce citim?” – o sărbătoare a scrisului, o celebrare a cititului, fiindcă fără super-cititori nu există super-scriitori.

De fiecare dată când vrem să scriem un lucru esențial, căutăm să citim cât mai multe lucruri despre acel subiect. Nu poți spune povești fără a citi povești, tot așa cum nu poți fi un bun scriitor fără să fii un atent cititor. Și fiindcă în 2019 unii scriu cu pixul, alții cu pixeli sau cu sunete, și tu, cititorule, ajungi să citești imagini și sunete, nu întotdeauna cuvinte. Și privitul sau ascultatul e citit, câteodată.

Desfășurat pe parcursul a două zile la finalul lunii martie 2020, programul festivalului va cuprinde ateliere, masterclass-uri, expoziții, proiecții de film, un Cerc al Donatorilor și alte activități dedicate publicului interesat de felul în care funcționează jurnalismul de calitate și ce poate aduce valoros în viețile lor de cititori.

Festivalul se va încheia la Teatrul Național București, cu Gala de Premiere a Superscrierilor de anul acesta. Pentru a participa la competiție, autorii își pot înscrie lucrările la cele 6 categorii (Reportaj, Investigație, Portret, Opinie, TV&video-jurnalism și Fotojurnalism/Fotografie de news și Fotografie documentară), până pe 10 ianuarie, prin completarea formularului de pe site-ul www.ffff.ro/superscrieri.

Materialele vor fi evaluate de un juriu reprezentat de: Emilia Șercan (președinta juriului), Mona Dîrțu, Irina Păcurariu, Cătălin Tolontan, Paul Radu, Florin Negruțiu, Dan Duca, Oana Giurgiu, Marius Comper, Robert Schwartz, Paula Herlo, Vlad Stoicescu, Georgiana Ilie, Ioana Moldovan, Ioana Cîrlig și Marko Risovic.

Despre festival – Sorin Trâncă, preşedintele FFFF si iniţiatorul competiţiei

„La ultimele ediții, Superscrieri a crescut deja în spirit de festival. Tot ce facem acum este să mergem mai departe cu misiunea asumată încă de la început, de a ne adresa atât autorilor, dar și cititorilor, de a-i pune în relație directă și de a crea și co-crea un context în care aceștia pot interacționa și de a face astfel evenimentul chiar și mai inclusiv pentru cei din urmă.”

Despre premii – Emilia Șercan, Președinta juriului

„Premiile Superscrieri este, incontestabil, cel mai important eveniment anual pentru presa din România. Dincolo de aprecierea cititorilor, pe care o primesc după fiecare subiect publicat, jurnaliștii au nevoie de evaluare, de recunoaștere și de validare din partea breslei, iar Premiile Superscrieri oferă apreciere pentru cele mai bune materiale de presă, pentru efortul de documentare din spatele lor și pentru modul în care servesc interesul public”.

Competiția din cadrul Festivalului Superscrieri își propune să scoată în față acele povești puternice, materiale scrise, video sau foto de calitate care informează corect, emoționează și ajung să schimbe percepții. În cadrul ediției de anul acesta se vor oferi peste 30 de premii, dintre care: premii I de categorie în valoare de 800 de euro, susținute de FAN Courier, Kaufland, ERSTE Asset Management, Enel România, premii speciale susținute de Romanian Bussiness Leaders (premiul cel mare, Superscrierea Anului, 1.500 euro), Orange România și Bitdefender, precum și premii onorifice, cu participarea publicului.

Pe parcursul celor 8 ediții precedente, competiția a adunat peste 500 de participanți unici, cu aproximativ 2000 de lucrări înscrise și a premiat peste 100 de câștigători, cu premii în valoare totală de 40.000 de euro.

BRD-Groupe Société Générale este de 6 ani partenerul strategic de bază, partener în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea celor două volume „Superscrieri”; FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor Romanian Business Leaders, ENEL România, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, inițiator FFFF: Friends\TBWA și noi prieteni, Conan PR.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, The Institute, Bookster, Books-Express, Centrul pentru Jurnalism Independent, Decât o Revistă, RISE Project, IGLOO Media, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.

Ne bucurăm să anunțăm finaliștii acestui nou program: cei 5 tineri fotografi care vor beneficia de Seminarii Superscrieri – alături de mentorii Andrei Pungovschi și Ștefan Mako – și, dintre ei, bursierul care va intra în programul intensiv de mentorat, pentru realizarea și publicarea primului story documentar.

TINERI FOTOGRAFI FINALIȘTI & BURSIERUL

⭐ Irisz Kovacs – bursieră
⭐ Ina Alice Dănilă
⭐ Matei Bumbuț
⭐ Oana Iulia Brîndușe
⭐ Zsuzsanna Fodor

Juriul care a evaluat cele 70 de aplicații primite: Andrei Pungovschi, Adina Popescu, Bogdan Dincă, Ioana Moldovan și Ștefan Mako.

„Nu-mi amintesc vreun concurs sau bursă în România, pe fotografie documentară sau fotojurnalism, care să fi avut un număr atât de mare de înscrieri. Cel puțin 70 de tineri au aplicat la bursa George Popescu Poqe, o dovadă că următoarea generație de fotografi este mult mai vie decât a noastră și un antidot la apatia generalizată din breaslă.” (Andrei Pungovschi)

——-

Am lansat în această vară Bursa Superscrieri/George Poqe Popescu pentru fotojurnalism prin care ne dorim să oferim susținere financiară, logistică și editorială unui fotograf din noile generații de talente, în vederea realizării și publicării primului său story documentar.

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe), cu sprijinul familiei și al prietenilor, și se desfășoară sub umbrela Superscrieri.

Programul constă în acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro + suport logistic și editorial, prin mentorat intensiv alături de fotojurnalistul Andrei Pungovschi (Documentaria.ro) și de reporterul Ștefan Mako (Inclusiv.ro) + oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

Cum ne raportăm pe bune la jurnalism și cât de conștienți suntem de puterea de schimbare pe care ne-o aduce?

Te invităm la FILIT Iași la o discuție despre cum arată jurnalismul astăzi (mainstream & independent) și cum ne păstrăm încrederea în el, fiind pregătiți să filtrăm materialele de presă prin gândire critică.

Încercăm să vedem și care e super puterea noastră de cititori responsabili și co-implicați în poveștile pe care le ducem mai departe. Vorbim despre cum ne menținem „igiena” de cititori în era post-adevărului și a fake news-ului, cum triem informațiile care intră în viața noastră și cum putem contribui la impactul unor subiecte care pot schimba lumea.

💠 JURNALISTE INVITATE: Irina Pacurariu, Mona Dîrțu, Oana Olariu
💠 MODEREAZĂ: Vlad Tăușance

💠 INTRARE LIBERĂ, PE BAZĂ DE ÎNREGISTRARE AICI:
https://forms.gle/UuumhfabcdPFjYuKA

💠 EVENIMENT UTIL: jurnaliștilor, publicului interesat de presă de calitate, profesioniștilor din industria comunicării, organizațiilor, studenților, scepticilor și nu numai.
______
DESPRE INVITAȚI

⭐️ Irina Păcurariu ⭐️
Este realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR. A fost primul reporter român care a realizat un documentar în Himalaya – „Ţara Şerpaşilor”, desemnat şi cel mai bun documentar al anului de APTR. A primit numeroase premii, cele mai importante fiind: Jurnalistul Anului pentru documentarul „Marţi, Joi, Sâmbătă”, Premiul Consiliului Naţional al Cinematografiei pentru reportajul „EU – marginea Europei”– si cele şase premii APTR, între care trebuie amintit Marele Premiu APTR pentru reportajul „Codrina”. A urmat stagii de pregătire la BBC, Thomson Foundation, Discovery Campus, France 3, ARD, Circom Regional. Printre cele mai importante programe realizate şi prezentate se numără: „Poveşti în halate albe”, „România deşteaptă”, „Zona Zero”, „Culoarele Puterii”, „Poveste fără sfârşit”, „Mari români”, „Un european ca mine”, „Cealaltă Românie”, ultimul dintre acestea vorbind despre românii care au ales ca soluție de supraviețuire, o țară de împrumut.

⭐️ Mona Dîrțu ⭐️
S-a pregătit să devină profesor de chimie și fizică, dar a devenit jurnalist, meserie pe care a făcut-o aproape 20 de ani deopotrivă în presa generalistă, în fosta rețea de ziare Monitorul, în cea de business, ca redactor șef la Business Magazin și MONEY EXPRESS și în digital, ca director al diviziei online a TVR. În 2012 alege calea antreprenoriatului, dezvoltând proiecte de business storytelling, training, e-learning. În plus, este writing coach, continuă să se implice în proiecte de jurnalism și scrie pe teme de business și media pe blogul său, monadirtu.ro.
Este co-autor al cărții „Cei care schimbă jocul” (2014) împreună cu Andreea Roșca.
În fiecare luni realizează newsletter-ul Moday Memo.

⭐️ Oana Olariu ⭐️
Din 2009, Oana intermediază primul contact cu reportajul și interviul pentru juniorii în Jurnalism din Iași. Colaborator Radio România Cultural și fost bursier Superscrieri (2017), a trecut prin școala de presă de la Opinia Studențească. După mai mulți ani de implicare în ONG-uri civice, pentru construcție comunitară, s-a convins că jurnalismul narativ, cu miez și context bine articulat, însănătoșește comunitățile și le imunizează la populism, ură și manipulare. Ultimul documentar la care a lucrat urmărește cum au reușit spaniolii să aducă democrația directă în primăria Madridului, după patru ani de proteste în stradă.

⭐️ Vlad Tăușance ⭐️
Vlad este designer de experiențe de învățare și consultant de strategie în comunicare. Lucrează alături de agenția Argo din Iași și alături de Fundația Friends For Friends din București. În ultimii ani a fost alături de organizații neguvernamentale din țară în proiecte de comunicare, branding și strângere de fonduri, colaborând cu finanțatori precum Romanian-American Foundation și Fundația pentru o Societate Deschisă.
A participat, în calitate de speaker sau moderator, la numeroase conferințe și evenimente din zona culturală – Linked Culture Timișoara, FILIT Iași, EEMC Sibiu – sau din domeniul marketingului și comunicării.
A coordonat, în calitate de director artistic, dosarul de candidatură al orașului Baia Mare pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Ocazional semnează în calitate de scriitor și jurnalist.

—–
Superscrieri este un proiect al Fundației Friends For Friends (www.ffff.ro), care din 2011 încurajează jurnalismul onest și de calitate din România – acel tip de jurnalism care poate da cititori mai conștienți de lumea în care trăiesc și mai avizați să acționeze pentru schimbarea în bine.

Sub umbrela Superscrieri s-au dezvoltat mai multe proiecte, pe lângă premiile oferite jurnaliștilor de 9 ani, la Gala Superscrieri – programe de burse, seminarii, întâlniri dintre autori și cititori la Zilele Superscrieri, câteva proiecte editoriale, newsletterul lunar Superscrierile Lunii și altele. Nu ar fi fost posibile fără viziunea unor susținători de cursă lungă, care investesc de câțiva ani buni pentru ca noi să reușim să aducem Superscrieri mai aproape de oameni: BRD – Groupe Societe Generale, FAN Courier, Medlife sunt prieteni de bază cărora le suntem recunoscători.

💠 Poți susține aici proiectul și primești cartea Superscrieri 2.0, care adună cele mai bune materiale premiate la edițiile 2015-2017: https://ffff.ro/doneaza/

Ne bucurăm să lansăm Bursa Superscrieri/Poqe pentru fotojurnalism prin care ne dorim să oferim susținere financiară, logistică și editorială unui fotograf din noile generații de talente, în vederea realizării și publicării primului său story documentar.

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe), cu sprijinul familiei și al prietenilor, și se desfășoară sub umbrela Superscrieri.

Programul constă în acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro + suport logistic și editorial, prin mentorat intensiv alături de fotojurnalistul Andrei Pungovschi (Documentaria.ro) și de reporterul Ștefan Mako (Inclusiv.ro) + oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

Bursa Superscrieri/Poqe pentru fotojurnalism nu are o tematică specifică, însă își propune să profesionalizeze tineri din noua generație în spiritul onest și dedicat al fotoreporterului George Popescu. Bursa nu presupune doar realizarea de fotografii, ci un proces complex de la alegerea subiectului, la felul în care te raportezi și cum relaționezi cu el, la abordare stilistică și tehnică și, în cele din urmă, a felului în care reușești să transmiți vizual o serie puternică de imagini care prezintă povestea unui om, a unei comunități sau a unui fenomen.

Poate aplica până pe 31 august orice tânăr autor fotograf, amator sau profesionist, indiferent de ocupație, care nu a mai publicat un story documentar.
EXPLOREAZĂ AICI PENTRU REGULAMENT, FORMULAR DE APLICAȚII ȘI ALTE DETALII

George Popescu (www.poqe.com) a fost unul dintre cei mai talentați și muncitori foto-jurnaliști documentari ai generației sale, un suflet bun și curajos, cum l-au descris prietenii și colegii. Pentru că George se gândea mereu la alții, familia, prietenii și colegii de breaslă au decis să îi ducă mai departe munca printr-o bursă de fotografie documentară, prin care sperăm să descoperim tineri fotografi apropiați de valorile lui George, dar care nu au avut încă șansa să-și încerce simțurile într-un proiect de anvergură.

Pasiunea care l-a mânat pe George în relațiile cu oamenii se regăsește în mare parte din creația lui artistică. Capacitatea fantastică de a transforma interacțiuni de câteva clipe în prietenii de lungă durată i-au permis să surprindă în fotografiile sale momente intime și autentice din viețile personajelor sale. Așa a observat de doar la câțiva centimetri metamorfoza ultimilor mineri din Valea Jiului, traiul copiilor fără adăpost din București, comunități tradiționale de romi sau supraviețuirea în condițiile aspre din deșerturile Mauritaniei.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Superscrierile lunii februarie sunt pași noi și apăsători în afara bulei, fie că vorbim despre depresie, medici falși, ingineri falși, lumi uitate și dumnezei scumpi.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și recomandăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

VIDEO. Dumnezeul achizițiilor
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)
https://goo.gl/Cczjds

Recorder a descoperit că cel mai mare program de modernizare a satului românesc din ultimii 30 de ani este, într-o bună măsură, un jaf generalizat: lucrări făcute de mântuială și cu prețuri supraevaluate de zeci de ori; telefoane venite direct din Guvern care condiționează acordarea finanțărilor în funcție de alegerea firmei cu care se face lucrarea; primari care se ascund sau se îmbolnăvesc instantaneu când presa le cere explicații pentru cheltuirea banilor; un preot de la o măruntă parohie de țară care, în timp ce era consilier în Ministerul Dezvoltării, controla o rețea de firme prin care încasa milioane de euro din PNDL; artificii procedurale prin care contractele sunt sparte în bucăți mai mici pentru a evita organizarea de licitații.liniștit”, îl mângâie pe frunte, „tu oricum ești liniștit”.

Protocoalele puterii lor
Vlad Stoicescu, Diana Oncioiu (Să fie lumină)
https://goo.gl/xeZoCP

O serie de protocoale – semnate strategic cu zeci de instituții publice locale și centrale – au transformat Biserica Ortodoxă Română în cel mai mare beneficiar privat de resurse publice, betonând simbioza indestructibilă dintre stat și instituția de cult. Pe fondul actelor semnate, BOR și-a extins și consolidat în regim ultra-preferențial baza materială, asigurându-și totodată tot felul de beneficii lumești – pază cu efective ale Poliției Locale, trafic periat de blocaje prin intervenția Poliției Rutiere, ba chiar și o linie operativă specială cu ofițerii Ministerului de Interne.

Cum a produs Universitatea de Construcții din București 30 de ingineri cu diplome false
Andreea Pocotilă, fotografii de Sorin Vidis (VICE România)
https://goo.gl/U5G1xb

„Poate și cartea funciară a apartamentului în care stai tu a fost făcută de unul dintre inginerii ăștia falși.
Clădim educație, anunță Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) pe site și te invită să te înscrii, „pentru o recunoaștere globală”. Cea mai veche în domeniu din țară, e printre primele pe listă pentru cei care vor o carieră în construcții. După patru ani de cursuri tehnice, opt sesiuni de examene, un proiect de diplomă și un examen de licență, ajungi inginer. Numai că, în ultimii 14 ani, 30 de studenți au ieșit pe poarta acestei universități de stat cu diploma de licență în mână, fără să fi îndeplinit condițiile de mai sus.”

Mizerabilii
Diana Oncioiu (Dela0.ro)
https://goo.gl/q2t5LB

„Justiția din România a achitat săptămâna trecută 26 de interlopi, capii unei rețele din Țăndărei care a exploatat 181 de copii, puși să cerșească pe străzile britanice. Eșecul societății nu stă însă doar în nedreptatea administrată pe cale juridică, ci și în felul în care statul român abordează, prin diferitele sale instituții, fenomenul cerșetoriei.”

Depresia, me too
Roxana Dascălu, ilustrații de Alina Marinescu (Decât o Revistă)
https://goo.gl/GbrhTp

„Prima dată am stat închisă în casă, în dormitorul mamei mele, în patul ei, în poziţie fetală, cu veioza aprinsă noaptea, timp de aproape un an. Era în 2001, aveam 45 de ani. Nimeni şi nimic nu mă mai putea atinge în hăul în care plonjasem, încet, dar sigur. Rugămintea interioară funcţiona, dar parcă nu avea ecou. Eram imobilizată într-o cămaşă de forţă închipuită și mintea mea măcina avid gânduri sumbre şi scenarii apocaliptice, iar sufletul meu era devastat, golit, pustiit, mort de-a binelea.”

Investigațiile despre rețeaua medicilor falși
Cătălin Tolontan, Mirela Neag, Răzvan Luțac și Alexandra Nistoriu (Libertatea)
https://goo.gl/MnRqZu

„După dezvăluirile care l-au arătat pe escrocul fără studii medicale Matteo Politi operând în clinici private fără aviz, ministrul Sorina Pintea a declarat cetăţenilor: Vă asigur că în sistemul public aşa ceva nu se poate întâmpla!

Libertatea a descoperit încă un caz de fals medic: o femeie de 30 de ani și-a inventat o diplomă de medic și lucrează de 10 ani la Secția de Ginecologie a Spitalului de Urgență Ilfov. Deşi ea susţine că nu am profesat, nu am făcut decât să observ, ca voluntar, există filmări cu falsul medic în blocul operator ginecologic, când coase o pacientă.”

Ce ascunde un sondaj de opinie? Ghidul alegătorului circumspect
Maria Tufan (PressOne)
https://goo.gl/MRRFiq

„PressOne a făcut, cu ajutorul a trei sociologi și un politolog − Alin Teodorescu, Barbu Mateescu, Mircea Kivu și Cristian Pîrvulescu −, un ghid în şapte puncte care să vă ajute să citiţi în cheie critică rezultatele tot mai numeroaselor sondaje de opinie.”

„Când vom muri nici nu a avea cine ne săpa groapa”
Victoria Borta, fotografii de Mihail Calarașan (DoR & Oameni și Kilometri)
https://goo.gl/ye6M1n

„Cum se vede Republica Moldova pe timp de alegeri de pe ulițele unui sat părăsit.
Ne întrebam cum o fi în Zviozdocica, un sat din raionul Căușeni, la circa 70 de kilometri de Chișinău și doar trei de frontiera cu Ucraina. Un sat în care, din ce auzisem, nu stă mai nimeni, nici zece oameni. Dar niciun taximetrist din Căușeni nu voia să pornească spre sat. Unii nici nu știau unde se află.”

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Pentru realizarea topului vom avea câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care să scaneze aparițiile cu însemnătate din presa noastră.
Primul invitat este Marius Comper (membru al juriului Superscrieri, Editorial Associate @ NewsNow UK), citește best of-ul propus de el pentru luna mai.

”Cum vrem să arate România? Ce nu ne place, și dorim să schimbăm? În mai, dorința de schimbare a provocat cutremure pe scena politică, lucru reflectat și în materialele pe care le-am ales mai jos. De la problemele pe care le dorim rezolvate, până la exemple pozitive pe care le vrem emulate, superscrierile lunii mai oferă câteva răspunsuri la întrebările care au definit ultimele 30 de zile.” (Marius Comper)

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII MAI – selecție de Marius Comper

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Politica lui Cioloș
Vlad Odobescu, fotografii de Bogdan Dincă (Decât o Revistă)
https://bit.ly/2wKs8he

Acest articol va fi publicat în DoR #36.

„Mașina care-l duce pe Dacian Cioloș la întâlnirea cu simpatizanții PLUS din Râmnicu Vâlcea leagă curbe tot mai strânse către Dealu Negru. Husa cu sacoul de schimb se bălăngăne în spatele șoferului, lângă rucsacul fostului premier. E cald pentru începutul ăsta de martie, suntem prinși între tiruri, iar la viteza asta răzbat de prin mașini vecine muzici populare ce se-asortează cu fumul de mici din zare. Așezat pe scaunul din dreapta, cu telefonul în mână și cu o tabletă în brațe, Cioloș încearcă să dezamorseze un scandal nou-nouț.”

Drumurile și hoția
Alex Nedea, David Muntean (Recorder.ro)
https://bit.ly/2XwpEyT

„În luna februarie, Recorder a publicat investigația Dumnezeul achizițiilor, scoțând la lumină o mică parte din ceea ce se profilează a fi cel mai mare jaf din istoria recentă a României: Programul Național de Dezvoltare Locală, inventat de Liviu Dragnea și finanțat cu 10 miliarde de euro din bugetul României. În timpul care s-a scurs de atunci, am mers prin țară să cuprindem adevărata dimensiune a acestei afaceri.”

Bătălia pe adolescență
Diana Meseșan, ilustrații de Roma Gavrilă (Scena9)
https://bit.ly/2I3l8CV

„Articolul acesta a pornit de la o știre despre un nou opțional adresat liceenilor, Adolescență și autocunoaștere, aprobat în decembrie 2017 și introdus în școli începând cu 2018. Disciplina a fost recomandată la Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din 23 ianuarie 2018, ca parte a educației sănătoase pentru tineri.

De partea cealaltă, Daniela Drăghici, o activistă care luptă din anii ‘90 pentru dreptul la sănătate al adolescenților, a avertizat că opționalul e o disimulare a educației pentru sănătate, inclusiv cea sexuală, cu tentă religioasă. În plus, a semnalat că programa a fost aprobată fără o dezbatere cu specialiști și organizațiile cu experiență în domeniu.”

Comuna care a cheltuit cei mai mulți bani UE și atrage românii stabiliți în străinătate
România, te iubesc/Știrile ProTV
https://bit.ly/31fJbpv

„La 12 ani de la adererare, am contribuit cu peste 17 miliarde de euro, dar am primit, până acum, aproape 56 de miliarde de euro. Un sold pozitiv de peste 38 de miliarde de euro. Bani care au ajuns în marea și mica infrastructură, dar și în investiții private.
Despre Ciugud se ştie de ani buni că este comuna din România care a accesat cele mai mari fonduri europene. Cele aproape 30 de milioane de euro nerambursabili, investiţi până acum în localitate, au făcut ca mică localitate aflată la doi paşi de Alba Iulia să ofere condiţii pe care nu le găseşti în multe oraşe de la noi. Primarul e încă din 2000 la conducerea comunei şi îşi aminteşte că din prima zi de mandat s-a axat pe banii Uniunii.”

Reportaj video: Școli pierdute (în 360º)
Octavian Coman (Școala9)
https://bit.ly/2WWjc7j

„În satele depopulate ale României, școlile închise au devenit semnul decăderii comunităților. În comuna Dealu Morii din județul Bacău, directorul școlii și primarul sunt de-a dreptul pesimiști. Ei au toate motivele să fie îngrijorați. În 1968, când a fost reorganizată localitatea, satele care o compuneau aveau aproape 7.000 de locuitori. La ultimul recensământ din 2011, mai erau 2.700, iar acum, după estimările celor de la primărie, populația care trăiește efectiv în comună ar fi aproximativ 1.600 de locuitori.”

ISIS a folosit companii românești ca să-și finanțeze acțiunile! Libertatea e parte a unei investigații internaționale care arată cum banii plătitorilor de taxe finanțează grupări criminale
Laura Ștefănuț, Răzvan Luțac (Libertatea.ro)
https://bit.ly/2K6pfQO

„Ani la rând, România a fost țara cu cea mai proastă colectare a TVA dintre statele europene. O investigație lansată și coordonată de redacția germană Correctiv, căreia i s-a alăturat și o echipă Libertatea, arată cum banii cetățenilor sunt furați și folosiți pentru finanțarea mafiei, corupției și chiar a teroriștilor. Are loc cea mai mare fraudă financiară, din cauza căreia se pierd anual 50 de miliarde de euro în Europa. Cea mai comună schemă de fraudare se numește ”carusel”. În țara noastră lipsesc mecanismele de control, așa că inclusiv teroriștii folosesc companii românești ca să fure banii europenilor.”

Consilierul român de la Primăria orașului Castellón de la Plana
Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu.eu)
https://bit.ly/2Zc7KSr

„Manuel Păduraru, membru în partidul spaniol Ciudadanos, e primul consilier străin de la Primăria orașului Castellón de la Plana, localitatea în care trăiesc 14.000 de români. A venit în Spania în 2004, când avea 24 de ani. Nu-i lipsea nimic în România: avea casă, mașină și o afacere în Târgoviște, dar se săturase de corupție. A găsit de lucru la negru în construcții în prima săptămână după ce a ajuns în Castellón. „În 2004, când am venit eu, nu era ceea ce vedem acum în Castellón – toată centura orașului nu exista“, spune Manuel Păduraru. „S-a construit mult cu românii, care au adus o contribuție mare la economia Spaniei.”

Acest articol face parte din seria Plecat, un proiect despre românii din diaspora.

Superscrierea lunii din presa locală: Cum moare un râu de munte. Exemplul Râului Mare
Traian Deleanu (turnulsfatului.ro)
https://bit.ly/2wHM1Wr

„Râul Mare – una din cele două ape de munte din care se formează Cibinul – este unul din primele râuri de munte ale județului Sibiu pe al cărui curs a fost construită o microhidrocentrală. La patru ani de la punerea în funcțiune, peste jumătate din indivizii speciei peşte de interes conservativ european zglăvocul (specie indicatoare pentru starea ecologică a râului) au dispărut. În paralel, cei care administrează microhidrocentrala restricţionează ilegal debitul minim care ar asigura o stare cât de cât bună a râului, pentru a direcționa mai multă apă în țeava de mari dimensiuni prin care râul curge pe o distanță de aproape cinci kilometri, înainte de a ajunge în centrala de producere a energiei electrice.”

Marius Comper este membru al juriului Superscrieri și curatorul topului din luna mai.

Este Editorial Associate la NewsNow.co.uk, unde combină cunoștințele editoriale și cele tehnice pentru a struni algoritmii ce adună știri și articole din toate colțurile lumii. Înainte de experiența londoneză a fost redactor șef la Descoperă.ro.
Pentru mulți dintre noi, profilul de Facebook al lui Marius Comper funcționează ca o agenție de știri 24/7. Un follow și ești abonat la breaking news de politică internațională, cultură, economie, ce mai mișcă în știință și curiozități din toată lumea – un platou de articole care să facă din tine un om mai la curent cu ce se-ntâmplă în jurul lui.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Începând de luna trecută, pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună sub Topul Superscrierile Lunii.
Invitata acestei luni este Irina Păcurariu (membră a juriului Superscrieri, realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR) – citește best of-ul propus de ea pentru luna iunie.

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE – selecție de Irina Păcurariu

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Cea mai frumoasă formă de patriotism
Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder.ro)
http://bit.ly/2L5CxgM

„Un campionat de fotbal pentru tineret i-a făcut pe români să redescopere bucuria de avea o echipă națională și, pe mulți dintre ei, i-a făcut chiar să-și regăsească țara pe care au părăsit-o cu inima frântă. Această țara despre care nu mai credeau că poate să-i facă vreodată fericiți.

Echipa României a fost revelația Campionatului European Under 21, desfășurat în Italia, și a mobilizat în jurul său un entuziasm nemaiîntâlnit pentru această competiție. La semifinala de Bologna, naționala noastră a fost susținută din tribune de peste 15.000 de români, cei mai mulți din Diaspora.”

Credits photo: Pixabay

Am vorbit cu mame din România care au adoptat copii romi pe care nimeni nu i-a vrut
Iulia Roșu (VICE România)
http://bit.ly/30kaD4i 

„A fost nevoie de un caz revoltător ca să vadă o societate întreagă cât de putred este un sistem care se presupune că-i protejează pe copii. Drama Sorinei, fetița de opt ani din Baia de Aramă, luată cu mascații de la asistenta maternală, l-a scos pe ministrul Muncii în fața camerelor de televiziune cu anunțul în mână: legea adopțiilor se va schimba. Doar că schimbarea e mai degrabă praf în ochi, când eșecul este unul comun: de la angajații din sistem la întregul sistem.”

Ilustrație de Robert Obert

Sfînta Fecioară La Roche
Victor Ilie (Medium.com)
http://bit.ly/2YJpIvS

„În fiecare an, opt mii de femei mor din cauza cancerului de sîn în România. Un orășel de femei cît Bușteni sau Nădlac dispare pur și simplu din țara noastră. Cel puțin un cartier al acestui orășel ar putea să rămînă în viață dacă boala ar fi depistată din timp, dar la capitolul ăsta nu sîntem campioni în Europa.

Statul român, după ce că nu e în stare să le identifice diagnosticele din timp ca să le crească șansele de viață pacientelor, le mai pune și la cheltuieli inutile.”

VIDEO Dosarul complet al conflictului româno-maghiar de la Valea Uzului. Câți români sunt îngropați în cimitirul eroilor, disputa teritorială și problemele de legalitate.
Clarice Dinu, Victor Cozmei (Hotnews.ro)
http://bit.ly/2RZJmkI

„Peste șaizeci de ani, cimitirul a fost fișat și cam atât până în 1994, când într-un articol apărut în Adevărul de Cluj se vorbea că maghiarii au ars crucile românilor ca să spună că doar morții lor erau îngropați acolo. „Nu era nicio cruce, nu era nimic acolo, doar pășune. Din 1994 s-a început documentarea, s-a mers la biblioteci, la arhive, și după aceea s-a construit. Nu s-a pus niciun nume pe cruce pentru că nu s-a reușit identificarea”, spune acum Borboly Csaba, președintele UDMR al Consiliului Județean Harghita.”

Am măsurat poluarea din București de Ziua Mediului, ca să-ți arăt ce aer toxic respiri
Roxana Bucată (VICE România)
http://bit.ly/2YDUoyp

„România a fost trimisă în fața Curții Europene de Justiție din cauza încălcării constante a valorilor limită pentru poluanții din aer, iar în cazul unei condamnări suntem în pericol să plătim penalități de două sute de mii de euro pe zi. Dar banii sunt ultima problemă când te gândești că 23 de mii de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare.

Procedura de infringement declanșată de UE împotriva României pe calitatea aerului nu e de ieri, ci din 2009. De vină sunt București, Brașov și Iași. Adică, de zece ani suntem avertizați să facem ceva, dar măsurile se lasă așteptate.”

Credit photo: Hepta

Agenția Agerpres a furnizat toate filmările și fotografiile cu manifestanții din 10 august la cererea poliției lui Carmen Dan, „Ca să fie identificați oamenii”!
Cătălin Tolontan (Libertatea.ro)
http://bit.ly/2JyzD0Q

„Presa din toată lumea își face datoria de a nu furniza informații și imagini aflate în posesia sa Guvernului sau altor autorități, care le pot folosi apoi împotriva oamenilor.

Pe 11 august 2018, la o zi după mitingul Diasporei împotriva Guvernului PSD-ALDE, Agerpres a făcut ceea ce jurnaliști din interior susțin că a fost „un act obedient către Carmen Dan și o trădare a interesului public”.

Poliția condusă de Carmen Dan, consiliată atunci de Claudia Nicolae, fostă adjunctă la Agerpres, a solicitat fotografiile și filmările brute ale manifestației din 10 august.”

Sursa foto: FRF

Cele trei revoluții care au transformat radical naționala de tineret: Hagi, educația marilor cluburi străine și regula care a supărat patronii români
Emanuel Roșu (G4Media.ro)
http://bit.ly/2YJrnBC

„Cum era să fii nebun după România U21 înainte să devină cool? Nu prea știm, că n-au fost mulți care să depună mărturie și s-o lase scrisă pe undeva. Aproape nimeni n-a crezut, aproape nimeni n-a avut motiv să creadă, aproape pe nimeni n-a interesat de echipa asta. Jucători sau fani.”

Document declasificat după 27 de ani: în iunie 1990, Armata i-a hrănit şi îmbrăcat pe minerii care au “restabilit ordinea” în Bucureşti
Codruța Simina (PressOne.ro)
http://bit.ly/2Ju2Rhq

„Un document pe care Ministerul Apărării Naționale (MApN) l-a declasificat luna trecută arată că, din dispoziţia Guvernului, Armata i-a hrănit şi echipat pe minerii implicaţi în evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Desecretizarea a fost făcută la cererea Parchetului General și anunţată în Monitorul Oficial. Documentul are 5 file şi a ajuns în posesia PressOne ca urmare a unei solicitări trimise MApN în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații publice.”

Irina Păcurariu este membru al juriului Superscrieri și curatorul topului din luna iunie.

Este realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR. A fost primul reporter român care a realizat un documentar în Himalaya – „Ţara Şerpaşilor”, desemnat şi cel mai bun documentar al anului de APTR. A primit numeroase premii, cele mai importante fiind: Jurnalistul Anului pentru documentarul „Marţi, Joi, Sâmbătă”, Premiul Consiliului Naţional al Cinematografiei pentru reportajul „EU – marginea Europei”– si cele şase premii APTR, între care trebuie amintit Marele Premiu APTR pentru reportajul „Codrina”.

A urmat stagii de pregătire la BBC, Thomson Foundation, Discovery Campus, France 3, ARD, Circom Regional. Printre cele mai importante programe realizate şi prezentate se numără: „Poveşti în halate albe”, „România deşteaptă”, „Zona Zero”, „Culoarele Puterii”, „Poveste fără sfârşit”, „Mari români”, „Un european ca mine”, „Cealaltă Românie”, ultimul dintre acestea vorbind despre românii care au ales ca soluție de supraviețuire, o țară de împrumut.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Faza I a jurizării s-a încheiat. VEZI AICI NOMINALIZAȚII EDIȚIEI #8 și detalii despre ce urmează.

Faza I a jurizării s-a încheiat. VEZI AICI NOMINALIZAȚII EDIȚIEI #9 și detalii despre ce urmează.