Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Superscrierile lunii februarie sunt pași noi și apăsători în afara bulei, fie că vorbim despre depresie, medici falși, ingineri falși, lumi uitate și dumnezei scumpi.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și recomandăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

VIDEO. Dumnezeul achizițiilor
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)
https://goo.gl/Cczjds

Recorder a descoperit că cel mai mare program de modernizare a satului românesc din ultimii 30 de ani este, într-o bună măsură, un jaf generalizat: lucrări făcute de mântuială și cu prețuri supraevaluate de zeci de ori; telefoane venite direct din Guvern care condiționează acordarea finanțărilor în funcție de alegerea firmei cu care se face lucrarea; primari care se ascund sau se îmbolnăvesc instantaneu când presa le cere explicații pentru cheltuirea banilor; un preot de la o măruntă parohie de țară care, în timp ce era consilier în Ministerul Dezvoltării, controla o rețea de firme prin care încasa milioane de euro din PNDL; artificii procedurale prin care contractele sunt sparte în bucăți mai mici pentru a evita organizarea de licitații.liniștit”, îl mângâie pe frunte, „tu oricum ești liniștit”.

Protocoalele puterii lor
Vlad Stoicescu, Diana Oncioiu (Să fie lumină)
https://goo.gl/xeZoCP

O serie de protocoale – semnate strategic cu zeci de instituții publice locale și centrale – au transformat Biserica Ortodoxă Română în cel mai mare beneficiar privat de resurse publice, betonând simbioza indestructibilă dintre stat și instituția de cult. Pe fondul actelor semnate, BOR și-a extins și consolidat în regim ultra-preferențial baza materială, asigurându-și totodată tot felul de beneficii lumești – pază cu efective ale Poliției Locale, trafic periat de blocaje prin intervenția Poliției Rutiere, ba chiar și o linie operativă specială cu ofițerii Ministerului de Interne.

Cum a produs Universitatea de Construcții din București 30 de ingineri cu diplome false
Andreea Pocotilă, fotografii de Sorin Vidis (VICE România)
https://goo.gl/U5G1xb

„Poate și cartea funciară a apartamentului în care stai tu a fost făcută de unul dintre inginerii ăștia falși.
Clădim educație, anunță Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) pe site și te invită să te înscrii, „pentru o recunoaștere globală”. Cea mai veche în domeniu din țară, e printre primele pe listă pentru cei care vor o carieră în construcții. După patru ani de cursuri tehnice, opt sesiuni de examene, un proiect de diplomă și un examen de licență, ajungi inginer. Numai că, în ultimii 14 ani, 30 de studenți au ieșit pe poarta acestei universități de stat cu diploma de licență în mână, fără să fi îndeplinit condițiile de mai sus.”

Mizerabilii
Diana Oncioiu (Dela0.ro)
https://goo.gl/q2t5LB

„Justiția din România a achitat săptămâna trecută 26 de interlopi, capii unei rețele din Țăndărei care a exploatat 181 de copii, puși să cerșească pe străzile britanice. Eșecul societății nu stă însă doar în nedreptatea administrată pe cale juridică, ci și în felul în care statul român abordează, prin diferitele sale instituții, fenomenul cerșetoriei.”

Depresia, me too
Roxana Dascălu, ilustrații de Alina Marinescu (Decât o Revistă)
https://goo.gl/GbrhTp

„Prima dată am stat închisă în casă, în dormitorul mamei mele, în patul ei, în poziţie fetală, cu veioza aprinsă noaptea, timp de aproape un an. Era în 2001, aveam 45 de ani. Nimeni şi nimic nu mă mai putea atinge în hăul în care plonjasem, încet, dar sigur. Rugămintea interioară funcţiona, dar parcă nu avea ecou. Eram imobilizată într-o cămaşă de forţă închipuită și mintea mea măcina avid gânduri sumbre şi scenarii apocaliptice, iar sufletul meu era devastat, golit, pustiit, mort de-a binelea.”

Investigațiile despre rețeaua medicilor falși
Cătălin Tolontan, Mirela Neag, Răzvan Luțac și Alexandra Nistoriu (Libertatea)
https://goo.gl/MnRqZu

„După dezvăluirile care l-au arătat pe escrocul fără studii medicale Matteo Politi operând în clinici private fără aviz, ministrul Sorina Pintea a declarat cetăţenilor: Vă asigur că în sistemul public aşa ceva nu se poate întâmpla!

Libertatea a descoperit încă un caz de fals medic: o femeie de 30 de ani și-a inventat o diplomă de medic și lucrează de 10 ani la Secția de Ginecologie a Spitalului de Urgență Ilfov. Deşi ea susţine că nu am profesat, nu am făcut decât să observ, ca voluntar, există filmări cu falsul medic în blocul operator ginecologic, când coase o pacientă.”

Ce ascunde un sondaj de opinie? Ghidul alegătorului circumspect
Maria Tufan (PressOne)
https://goo.gl/MRRFiq

„PressOne a făcut, cu ajutorul a trei sociologi și un politolog − Alin Teodorescu, Barbu Mateescu, Mircea Kivu și Cristian Pîrvulescu −, un ghid în şapte puncte care să vă ajute să citiţi în cheie critică rezultatele tot mai numeroaselor sondaje de opinie.”

„Când vom muri nici nu a avea cine ne săpa groapa”
Victoria Borta, fotografii de Mihail Calarașan (DoR & Oameni și Kilometri)
https://goo.gl/ye6M1n

„Cum se vede Republica Moldova pe timp de alegeri de pe ulițele unui sat părăsit.
Ne întrebam cum o fi în Zviozdocica, un sat din raionul Căușeni, la circa 70 de kilometri de Chișinău și doar trei de frontiera cu Ucraina. Un sat în care, din ce auzisem, nu stă mai nimeni, nici zece oameni. Dar niciun taximetrist din Căușeni nu voia să pornească spre sat. Unii nici nu știau unde se află.”

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Pentru realizarea topului vom avea câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care să scaneze aparițiile cu însemnătate din presa noastră.
Primul invitat este Marius Comper (membru al juriului Superscrieri, Editorial Associate @ NewsNow UK), citește best of-ul propus de el pentru luna mai.

”Cum vrem să arate România? Ce nu ne place, și dorim să schimbăm? În mai, dorința de schimbare a provocat cutremure pe scena politică, lucru reflectat și în materialele pe care le-am ales mai jos. De la problemele pe care le dorim rezolvate, până la exemple pozitive pe care le vrem emulate, superscrierile lunii mai oferă câteva răspunsuri la întrebările care au definit ultimele 30 de zile.” (Marius Comper)

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII MAI – selecție de Marius Comper

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Politica lui Cioloș
Vlad Odobescu, fotografii de Bogdan Dincă (Decât o Revistă)
https://bit.ly/2wKs8he

Acest articol va fi publicat în DoR #36.

„Mașina care-l duce pe Dacian Cioloș la întâlnirea cu simpatizanții PLUS din Râmnicu Vâlcea leagă curbe tot mai strânse către Dealu Negru. Husa cu sacoul de schimb se bălăngăne în spatele șoferului, lângă rucsacul fostului premier. E cald pentru începutul ăsta de martie, suntem prinși între tiruri, iar la viteza asta răzbat de prin mașini vecine muzici populare ce se-asortează cu fumul de mici din zare. Așezat pe scaunul din dreapta, cu telefonul în mână și cu o tabletă în brațe, Cioloș încearcă să dezamorseze un scandal nou-nouț.”

Drumurile și hoția
Alex Nedea, David Muntean (Recorder.ro)
https://bit.ly/2XwpEyT

„În luna februarie, Recorder a publicat investigația Dumnezeul achizițiilor, scoțând la lumină o mică parte din ceea ce se profilează a fi cel mai mare jaf din istoria recentă a României: Programul Național de Dezvoltare Locală, inventat de Liviu Dragnea și finanțat cu 10 miliarde de euro din bugetul României. În timpul care s-a scurs de atunci, am mers prin țară să cuprindem adevărata dimensiune a acestei afaceri.”

Bătălia pe adolescență
Diana Meseșan, ilustrații de Roma Gavrilă (Scena9)
https://bit.ly/2I3l8CV

„Articolul acesta a pornit de la o știre despre un nou opțional adresat liceenilor, Adolescență și autocunoaștere, aprobat în decembrie 2017 și introdus în școli începând cu 2018. Disciplina a fost recomandată la Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din 23 ianuarie 2018, ca parte a educației sănătoase pentru tineri.

De partea cealaltă, Daniela Drăghici, o activistă care luptă din anii ‘90 pentru dreptul la sănătate al adolescenților, a avertizat că opționalul e o disimulare a educației pentru sănătate, inclusiv cea sexuală, cu tentă religioasă. În plus, a semnalat că programa a fost aprobată fără o dezbatere cu specialiști și organizațiile cu experiență în domeniu.”

Comuna care a cheltuit cei mai mulți bani UE și atrage românii stabiliți în străinătate
România, te iubesc/Știrile ProTV
https://bit.ly/31fJbpv

„La 12 ani de la adererare, am contribuit cu peste 17 miliarde de euro, dar am primit, până acum, aproape 56 de miliarde de euro. Un sold pozitiv de peste 38 de miliarde de euro. Bani care au ajuns în marea și mica infrastructură, dar și în investiții private.
Despre Ciugud se ştie de ani buni că este comuna din România care a accesat cele mai mari fonduri europene. Cele aproape 30 de milioane de euro nerambursabili, investiţi până acum în localitate, au făcut ca mică localitate aflată la doi paşi de Alba Iulia să ofere condiţii pe care nu le găseşti în multe oraşe de la noi. Primarul e încă din 2000 la conducerea comunei şi îşi aminteşte că din prima zi de mandat s-a axat pe banii Uniunii.”

Reportaj video: Școli pierdute (în 360º)
Octavian Coman (Școala9)
https://bit.ly/2WWjc7j

„În satele depopulate ale României, școlile închise au devenit semnul decăderii comunităților. În comuna Dealu Morii din județul Bacău, directorul școlii și primarul sunt de-a dreptul pesimiști. Ei au toate motivele să fie îngrijorați. În 1968, când a fost reorganizată localitatea, satele care o compuneau aveau aproape 7.000 de locuitori. La ultimul recensământ din 2011, mai erau 2.700, iar acum, după estimările celor de la primărie, populația care trăiește efectiv în comună ar fi aproximativ 1.600 de locuitori.”

ISIS a folosit companii românești ca să-și finanțeze acțiunile! Libertatea e parte a unei investigații internaționale care arată cum banii plătitorilor de taxe finanțează grupări criminale
Laura Ștefănuț, Răzvan Luțac (Libertatea.ro)
https://bit.ly/2K6pfQO

„Ani la rând, România a fost țara cu cea mai proastă colectare a TVA dintre statele europene. O investigație lansată și coordonată de redacția germană Correctiv, căreia i s-a alăturat și o echipă Libertatea, arată cum banii cetățenilor sunt furați și folosiți pentru finanțarea mafiei, corupției și chiar a teroriștilor. Are loc cea mai mare fraudă financiară, din cauza căreia se pierd anual 50 de miliarde de euro în Europa. Cea mai comună schemă de fraudare se numește ”carusel”. În țara noastră lipsesc mecanismele de control, așa că inclusiv teroriștii folosesc companii românești ca să fure banii europenilor.”

Consilierul român de la Primăria orașului Castellón de la Plana
Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu.eu)
https://bit.ly/2Zc7KSr

„Manuel Păduraru, membru în partidul spaniol Ciudadanos, e primul consilier străin de la Primăria orașului Castellón de la Plana, localitatea în care trăiesc 14.000 de români. A venit în Spania în 2004, când avea 24 de ani. Nu-i lipsea nimic în România: avea casă, mașină și o afacere în Târgoviște, dar se săturase de corupție. A găsit de lucru la negru în construcții în prima săptămână după ce a ajuns în Castellón. „În 2004, când am venit eu, nu era ceea ce vedem acum în Castellón – toată centura orașului nu exista“, spune Manuel Păduraru. „S-a construit mult cu românii, care au adus o contribuție mare la economia Spaniei.”

Acest articol face parte din seria Plecat, un proiect despre românii din diaspora.

Superscrierea lunii din presa locală: Cum moare un râu de munte. Exemplul Râului Mare
Traian Deleanu (turnulsfatului.ro)
https://bit.ly/2wHM1Wr

„Râul Mare – una din cele două ape de munte din care se formează Cibinul – este unul din primele râuri de munte ale județului Sibiu pe al cărui curs a fost construită o microhidrocentrală. La patru ani de la punerea în funcțiune, peste jumătate din indivizii speciei peşte de interes conservativ european zglăvocul (specie indicatoare pentru starea ecologică a râului) au dispărut. În paralel, cei care administrează microhidrocentrala restricţionează ilegal debitul minim care ar asigura o stare cât de cât bună a râului, pentru a direcționa mai multă apă în țeava de mari dimensiuni prin care râul curge pe o distanță de aproape cinci kilometri, înainte de a ajunge în centrala de producere a energiei electrice.”

Marius Comper este membru al juriului Superscrieri și curatorul topului din luna mai.

Este Editorial Associate la NewsNow.co.uk, unde combină cunoștințele editoriale și cele tehnice pentru a struni algoritmii ce adună știri și articole din toate colțurile lumii. Înainte de experiența londoneză a fost redactor șef la Descoperă.ro.
Pentru mulți dintre noi, profilul de Facebook al lui Marius Comper funcționează ca o agenție de știri 24/7. Un follow și ești abonat la breaking news de politică internațională, cultură, economie, ce mai mișcă în știință și curiozități din toată lumea – un platou de articole care să facă din tine un om mai la curent cu ce se-ntâmplă în jurul lui.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Începând de luna trecută, pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună sub Topul Superscrierile Lunii.
Invitata acestei luni este Irina Păcurariu (membră a juriului Superscrieri, realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR) – citește best of-ul propus de ea pentru luna iunie.

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE – selecție de Irina Păcurariu

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Cea mai frumoasă formă de patriotism
Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder.ro)
http://bit.ly/2L5CxgM

„Un campionat de fotbal pentru tineret i-a făcut pe români să redescopere bucuria de avea o echipă națională și, pe mulți dintre ei, i-a făcut chiar să-și regăsească țara pe care au părăsit-o cu inima frântă. Această țara despre care nu mai credeau că poate să-i facă vreodată fericiți.

Echipa României a fost revelația Campionatului European Under 21, desfășurat în Italia, și a mobilizat în jurul său un entuziasm nemaiîntâlnit pentru această competiție. La semifinala de Bologna, naționala noastră a fost susținută din tribune de peste 15.000 de români, cei mai mulți din Diaspora.”

Credits photo: Pixabay

Am vorbit cu mame din România care au adoptat copii romi pe care nimeni nu i-a vrut
Iulia Roșu (VICE România)
http://bit.ly/30kaD4i 

„A fost nevoie de un caz revoltător ca să vadă o societate întreagă cât de putred este un sistem care se presupune că-i protejează pe copii. Drama Sorinei, fetița de opt ani din Baia de Aramă, luată cu mascații de la asistenta maternală, l-a scos pe ministrul Muncii în fața camerelor de televiziune cu anunțul în mână: legea adopțiilor se va schimba. Doar că schimbarea e mai degrabă praf în ochi, când eșecul este unul comun: de la angajații din sistem la întregul sistem.”

Ilustrație de Robert Obert

Sfînta Fecioară La Roche
Victor Ilie (Medium.com)
http://bit.ly/2YJpIvS

„În fiecare an, opt mii de femei mor din cauza cancerului de sîn în România. Un orășel de femei cît Bușteni sau Nădlac dispare pur și simplu din țara noastră. Cel puțin un cartier al acestui orășel ar putea să rămînă în viață dacă boala ar fi depistată din timp, dar la capitolul ăsta nu sîntem campioni în Europa.

Statul român, după ce că nu e în stare să le identifice diagnosticele din timp ca să le crească șansele de viață pacientelor, le mai pune și la cheltuieli inutile.”

VIDEO Dosarul complet al conflictului româno-maghiar de la Valea Uzului. Câți români sunt îngropați în cimitirul eroilor, disputa teritorială și problemele de legalitate.
Clarice Dinu, Victor Cozmei (Hotnews.ro)
http://bit.ly/2RZJmkI

„Peste șaizeci de ani, cimitirul a fost fișat și cam atât până în 1994, când într-un articol apărut în Adevărul de Cluj se vorbea că maghiarii au ars crucile românilor ca să spună că doar morții lor erau îngropați acolo. „Nu era nicio cruce, nu era nimic acolo, doar pășune. Din 1994 s-a început documentarea, s-a mers la biblioteci, la arhive, și după aceea s-a construit. Nu s-a pus niciun nume pe cruce pentru că nu s-a reușit identificarea”, spune acum Borboly Csaba, președintele UDMR al Consiliului Județean Harghita.”

Am măsurat poluarea din București de Ziua Mediului, ca să-ți arăt ce aer toxic respiri
Roxana Bucată (VICE România)
http://bit.ly/2YDUoyp

„România a fost trimisă în fața Curții Europene de Justiție din cauza încălcării constante a valorilor limită pentru poluanții din aer, iar în cazul unei condamnări suntem în pericol să plătim penalități de două sute de mii de euro pe zi. Dar banii sunt ultima problemă când te gândești că 23 de mii de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare.

Procedura de infringement declanșată de UE împotriva României pe calitatea aerului nu e de ieri, ci din 2009. De vină sunt București, Brașov și Iași. Adică, de zece ani suntem avertizați să facem ceva, dar măsurile se lasă așteptate.”

Credit photo: Hepta

Agenția Agerpres a furnizat toate filmările și fotografiile cu manifestanții din 10 august la cererea poliției lui Carmen Dan, „Ca să fie identificați oamenii”!
Cătălin Tolontan (Libertatea.ro)
http://bit.ly/2JyzD0Q

„Presa din toată lumea își face datoria de a nu furniza informații și imagini aflate în posesia sa Guvernului sau altor autorități, care le pot folosi apoi împotriva oamenilor.

Pe 11 august 2018, la o zi după mitingul Diasporei împotriva Guvernului PSD-ALDE, Agerpres a făcut ceea ce jurnaliști din interior susțin că a fost „un act obedient către Carmen Dan și o trădare a interesului public”.

Poliția condusă de Carmen Dan, consiliată atunci de Claudia Nicolae, fostă adjunctă la Agerpres, a solicitat fotografiile și filmările brute ale manifestației din 10 august.”

Sursa foto: FRF

Cele trei revoluții care au transformat radical naționala de tineret: Hagi, educația marilor cluburi străine și regula care a supărat patronii români
Emanuel Roșu (G4Media.ro)
http://bit.ly/2YJrnBC

„Cum era să fii nebun după România U21 înainte să devină cool? Nu prea știm, că n-au fost mulți care să depună mărturie și s-o lase scrisă pe undeva. Aproape nimeni n-a crezut, aproape nimeni n-a avut motiv să creadă, aproape pe nimeni n-a interesat de echipa asta. Jucători sau fani.”

Document declasificat după 27 de ani: în iunie 1990, Armata i-a hrănit şi îmbrăcat pe minerii care au “restabilit ordinea” în Bucureşti
Codruța Simina (PressOne.ro)
http://bit.ly/2Ju2Rhq

„Un document pe care Ministerul Apărării Naționale (MApN) l-a declasificat luna trecută arată că, din dispoziţia Guvernului, Armata i-a hrănit şi echipat pe minerii implicaţi în evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Desecretizarea a fost făcută la cererea Parchetului General și anunţată în Monitorul Oficial. Documentul are 5 file şi a ajuns în posesia PressOne ca urmare a unei solicitări trimise MApN în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații publice.”

Irina Păcurariu este membru al juriului Superscrieri și curatorul topului din luna iunie.

Este realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR. A fost primul reporter român care a realizat un documentar în Himalaya – „Ţara Şerpaşilor”, desemnat şi cel mai bun documentar al anului de APTR. A primit numeroase premii, cele mai importante fiind: Jurnalistul Anului pentru documentarul „Marţi, Joi, Sâmbătă”, Premiul Consiliului Naţional al Cinematografiei pentru reportajul „EU – marginea Europei”– si cele şase premii APTR, între care trebuie amintit Marele Premiu APTR pentru reportajul „Codrina”.

A urmat stagii de pregătire la BBC, Thomson Foundation, Discovery Campus, France 3, ARD, Circom Regional. Printre cele mai importante programe realizate şi prezentate se numără: „Poveşti în halate albe”, „România deşteaptă”, „Zona Zero”, „Culoarele Puterii”, „Poveste fără sfârşit”, „Mari români”, „Un european ca mine”, „Cealaltă Românie”, ultimul dintre acestea vorbind despre românii care au ales ca soluție de supraviețuire, o țară de împrumut.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Faza I a jurizării s-a încheiat. VEZI AICI NOMINALIZAȚII EDIȚIEI #8 și detalii despre ce urmează.

Faza I a jurizării s-a încheiat. VEZI AICI NOMINALIZAȚII EDIȚIEI #9 și detalii despre ce urmează.

Marele câștig al Premiilor Superscrieri nu sunt doar cei peste 100 de autori pe care am reușit să-i premiem în cele 7 ediții încheiate. Lor li se adaugă sutele de materiale jurnalistice care au ajuns pe masa juriului, ne-au ajutat să aflăm povești în afara bulei noastre și ne-au dat încredere că meseria asta este încă pe mâini bune.

Trimite-ne materialele tale cele mai muncite în 2018, până pe 31 decembrie.
Vezi Regulamentul și înscrie-te aici

Îți reamintim principalele noutăți ale ediției:

• am crescut valoarea premiilor I/categorie de la 500 la 800 de euro, iar premiul cel mare, Superscrierea Anului, va fi 1.500 euro
• susținem încă o categorie de concurs (Fotojurnalism/Fotografie documentară & Fotografie de news), deci 6 categorii de premii în total (alături de Investigație, Reportaj, Portret, Opinie, TV&video-jurnalism)
• Gala de Premiere va fi în martie 2019, împreună cu o nouă ediție a Zilelor Superscrieri.

MESAJ PENTRU CITITORI

În toți acești 8 ani de Superscrieri am văzut cât de mult contează legătura directă dintre public și autori.
Dacă ai citit ceva care te-a marcat și crezi că ar merita mai multă recunoaștere, spune-i autorului că materialul lui e demn de un premiu și trimite-l la Superscrieri (până pe 31 decembrie). Așa ne poți ajuta și pe noi să aflăm despre povești din afara bulei noastre și să-i adunăm pe cei mai buni autori la Superscrieri.

+ Între timp, am lansat și Premiile Onorifice, unde oricine poate nominaliza, până pe 31 ianuarie (Presă Locală, Editorul Anului, Redacția Anului, Generația2020, Watchdog-câinele de pază al democrației, Premiere în presa cotidiană, Carte de non-ficțiune, Revoluția Cititorului).

Dragi prieteni,

Suntem în plină desfășurare a celei de-a opta ediții a Premiilor Superscrieri. Pe lângă înscrierile pe care le fac autorii (până pe 31 decembrie la ediția curentă), de câțiva ani tot extindem aria de acoperire a poveștilor și povestirilor care merită apreciere, totodată invitând publicul larg să facă propuneri.

Vom acorda opt premii onorifice, la care vă invităm să trimiteți nominalizările voastre, până pe 31 ianuarie:

Premiul onorific „Carte de non-ficțiune”

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific pentru carte de non-ficțiune

Premiul onorific „Redacția anului”

Există redacții și redacții. Iar deasupra tuturor, există Redacții. Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific pentru redacția anului

Premiul onorific „Editorul anului”

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific pentru un super editor

Premiul onorific „Presă locală”

Prin această distincție vrem să recunoaștem publicațiile care se remarcă în presa locală. Pot fi inițiative, redacții sau materiale apărute în ultimul an, care au avut un impact sau duc o muncă susținută de a acoperi subiecte importante la nivel local.

Mulțumim, CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru implicare în oferirea acestui premiu!

nominalizează aici la premiul onorific „Presă locală”

Premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem un jurnalist/o inițiativă care se remarcă prin consecvența depusă în punerea pe agenda publică a unui subiect de interes sau impactul produs în percepția societății.

nominalizează aici la premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Premiul onorific „Generația 2020”

Prin această distincție vrem să recunoaștem și să încurajăm un jurnalist la început de carieră, care se remarcă prin talent și dedicație: fie c-a publicat deja un material curajos, de impact, sau are toate calitățile pentru un super jurnalist în devenire (perseverență, aplicare).

nominalizează aici la premiul onorific Generația 2020

[nou] Premiul onorific „Revoluția cititorului”

• Premiem un demers pornit de un cititor care a luat inițiativă în urma unui material jurnalistic și a contribuit el însuși la schimbarea în bine a unei povești.

nominalizează aici la premiul onorific Revoluția Cititorului

[nou] Premiul onorific „Premieră (în presa cotidiană)”

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea muncii de exclusivitate a unui jurnalist sau reporter pe teren care a dat primul o știre relevantă.

nominalizează aici la premiul onorific Premieră (în presa cotidiană)

Vă super-mulțumim!

Înscrierile la ediția #8 sunt deschise. Citește regulamentul și ÎNSCRIE-TE

Dacă știm ce s-a întâmplat după #colectiv, e pentru că autorii români precum cei premiați la Superscrieri ți-au explicat. Dacă știm ce se va întampla la primul cutremur din București, este pentru că un jurnalist s-a pus în locul tău și a muncit luni de zile să îți aducă în față o hartă informată – și clară – a impactului probabil. Acești autori sunt câștigători de Superscrieri, un premiu nu doar prestigios, ci și mai consistent din punct de vedere financiar.

+ + + +

Deschidem ediția #8 a Premiilor Superscrieri, care de anul acesta va reprezenta mai mult decât o competiție jurnalistică (singura de acest gen din România). După primele 7 ediții și cei peste 100 de autori unici premiați pentru munca lor responsabilă și indispensabilă pentru publicul căutător de adevăr, Superscrieri revine ca un program integrat prin care autorii și cititorii să beneficieze mai mult fiecare de forța celorlalți.

Plusuri pe care le aduce noul format Superscrieri:

• creșterea valorii în bani a premiilor oferite – premiile I pentru fiecare categorie vor fi 800 de euro, iar premiul cel mare, Superscrierea Anului, va fi 1500 euro
• o nouă structură de premii, care include și mai multe categorii principale de concurs (Fotojurnalismul se alătură celorlalte 5 categorii la care autorii se pot înscrie: Reportaj, Investigație, Portret, Opinie și TV&video-jurnalism)
• noul format al competiției vine cu o perioadă mai mare de înscriere pentru autori, până la finalul anului 2018 (31 decembrie termen de aplicații)
• Gala de Premiere va avea loc la început de primăvară 2019, ca o deschidere a anului jurnalistic
• extinderea proiectului este în principal susținută de BRD-Groupe Société Générale (partener strategic) și FAN Courier (partener de creștere), care contribuie la realizarea unor evenimente mari dedicate comunității, sub forma unor congrese de new journalism, Zilele Superscrieri (ediția a doua în această toamnă și ediția a treia, înainte de Gala din 2019)
• în cadrul ediției curente va fi lansat și cel de-al doilea volum al cărții Superscrieri, care va regrupa materiale premiate în perioada 2015-2018
• FFFF își propune realizarea unei cercetări naționale despre consumul de presă, pentru a înțelege mai bine nevoile și obiceiurile publicului
• două jurnaliste vor aduce o voce nouă în juriul confirmat până în acest moment, Paula Herlo (Pro TV, „România, te iubesc!”) și Georgiana Ilie (Școala9 & Decât o Revistă), iar Emilia Șercan este noul președinte al juriului. Alături de ele vor juriza membrii deja veterani, precum Dan Duca, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Marius Comper, Mona Dîrțu, Mihnea Măruţă, Oana Giurgiu, Paul Radu, Robert Schwartz și Teodor Tiță, precum și Bogdan Dincă și Petruț Călinescu (pentru jurizare Fotojurnalism).

MAI MULTE DETALII DESPRE REGULAMENT, ÎNSCRIERI, JURIU ȘI SUSȚINĂTORI AI EDIȚIEI #8

Superscrieri #8 va fi despre cum ne unim bulele, prin adevăr și încredere:

Emilia Șercan, președintele juriului:
„Era digitală a redefinit atât presa în ansamblu, cât și relația dintre jurnaliști și audiență, astfel încât conexiunea dintre cele două părți este acum la un click distanță. Cititorul ajută voluntar la căutarea adevărului, oferă informații, opinii sau critici. Cititorul distribuie articole de presă sau deschide dezbateri. Iar fundamentul acestei relații este încrederea. Tot ce trebuie să facă jurnalistul este să își respecte misiunea, aceea de a furniza știri și informații corecte, de încredere.”

Sorin Trâncă, președinte FFFF, inițiator Superscrieri:
„Acesta este rolul nostru, al Superscrierilor: să construim Încredere, prin propagarea Adevărului. Să construim o punte între cititori și autori de creative writing și jurnalism narativ, investind într-o platformă pe care Cititorul primeste adevăr, pentru ca, la rândul său, Autorul să primească recunoaștere și susținere.”

În această primă fază, îi invităm pe autori să se adune iarăși la Premiile Superscrieri, ediția #8, cu cele mai bune materiale de non-ficțiune pe care le-au realizat în ultima vreme. Autorii pot aplica doar online. Regulamentul și formularele de aplicații sunt disponibile aici: FFFF.ro/Premiile-Superscrieri.

Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității:

BRD-Groupe Société Générale, de 5 ani partenerul strategic de bază, partener în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea celor două volume „Superscrieri”; FAN Courier, partener de creștere, investește în exdinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: Friends\TBWA, Romanian Business Leaders, Kaufland România, Bitdefender.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: IQads, Pagina de Media, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, Europa FM, Radio România Cultural, Dilema Veche, Recorder.ro, Republica.ro, PressOne, Decât o Revistă, The Power of Storytelling, The Institute, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Project, Think Outside The Box, IGLOO Media, România Pozitivă, Editura Humanitas, Editura Publica, Cărturești și mulți alții.

Dacă vrei să susții în vreun fel proiectul, primim cu drag vești la hello@ffff.ro. Mulțumim!

Pornim de la: Jurnaliști.
Ne orientăm către: Cititori.

Pornim de la: Educație.
Ne orientăm către: Impact.

Pornim de la: Talent.
Ne orientăm către: Adevăr.

++++

Cuvânt înainte

În septembrie 2011, lansam prima ediție a Premiilor Superscrieri, folosind ca afiș celebra imagine a „Omului Tanc” (Omul din Piața Tiananmen), reprezentată prin texte jurnalistice de Pulitzer.

Pentru 17 septembrie 2018 ne pregătim să lansăm a 8-a ediție, iar această imagine a căpătat din ce în ce mai mult sens pentru misiunea noastră. Vremurile de dezechilibru social pe care le trăim o confirmă ca fiind ceva către care e nevoie de mai mulți dintre noi să ne întoarcem. Motto-ul FFFF este „empowering creative people” și așa am pornit și Superscrieri, cu ideea de „empowering” și către autorii care au curaj și răbdare să descopere și să ne prezinte adevărul lumii în care trăim.

Provocarea pe care ne-o vom da începând cu a 8-a ediție a premiilor este să extindem legătura dintre acești autori și cititori și să aducem publicul pe o poziție mai asumată de „empowerement”.

Noutăți ale ediției 8

Ne-am distilat experiența acestor ani într-un format nou pentru Premiile Superscrieri și proiectele de sub umbrela lor, care ne dorim să consolideze această coaliție autori-public: vom lansa a 8-a ediție Superscrieri la jumătatea lunii septembrie, care se va încheia cu Gala de Premiere ce va avea loc în primăvara lui 2019. În acest interval vom pregăti și alte evenimente și intervenții care să ne aducă mai împreună.

Super-plusuri din această toamnă
La aceste noi manifestări vă invităm să contribuiți, odată cu ediția a 8-a, toamnă 2018-primăvară 2019:

+ mai multe luni de înscriere pentru autori – aplicațiile vor fi în perioada 17 septembrie-31 decembrie

+ reflectăm un an complet de subiecte publicate (aducem anul calendaristic Superscrieri la zi, astfel, de acum încolo vom avea o privire generală asupra materialelor publicate pe parcursul unui întreg an, cap-coadă)

+ integrăm mai multe evenimente pentru comunitate: pregătim mini-congresul de new journalism Zilele Superscrieri atât pentru această toamnă, cât și pentru primavară, înainte de Gală

+ ne provocăm să mijlocim un impact mai mare pentru toți storymakerii pe care îi vom implica în acțiunile noastre (de la autorii premiați, la partenerii de evenimente)

+ un plus de premii, vor fi mai multe și mai mari (șase categorii de concurs + premii speciale + noi premii onorifice)

+ în octombrie, veți regăsi cele mai importante premii din perioada 2014-2017 regrupate în volumul II al cărții Superscrieri

+ mutăm Gala de Premiere în primăvară și invităm comunitatea la un plus de energizare de început de an

+ continuăm să fim o prezență constantă în feed-ul cititorilor: prin lista de recomandări lunare, Superscrierile Lunii

+ nu în ultimul rând, îi regrupăm în juriu pe aceia dintre cei mai buni și experimentați jurnaliști români care, prin excelența lor, reprezintă temelia acestor premii; câțiva dintre cei confirmați pentru ediția 8, care ne-au mai fost alături și la edițiile de până acum: Emilia Șercan, Mona Dîrțu, Irina Păcurariu, Teodor Tiță, Florin Negruțiu, Paul Radu, Dan Duca, Marius Comper, Robert Schwartz.

Ce reprezintă Superscrieri și de ce merită susținere

Până revenim cu programul oficial pentru toate aceste manifestări, să nu uităm câteva cuvinte despre ce înseamnă Superscrieri și direcția către care invităm publicul să facem următorii pași împreună.

Premiile Superscrieri reprezintă o întâlnire zilnică între autorii de adevăr și cititorii lor.

Misiunea Superscrieri e să alimenteze constant cu energie această interacțiune, interacțiunea dintre poveștile care schimbă lumea și căutătorul de adevăr – acel „fiecare dintre noi”: cititorul, privitorul, omul ce caută să înțeleagă, prin povești bine scrise și documentate, care este locul lui-ei în lumea complicată în care trăiește.

Credem că doar poveștile de acest tip – Superscrieri – pot schimba lumea în care trăim, prin impact, sau ne pot schimba pe noi în raport cu ea, cu alte cuvinte că pot aduce un sens al nostru, în raport cu ceilalți. Fiindcă, dintotdeauna, poveștile au avut acest rol, de punți între minți și suflete, între oameni și civilizații. Suntem suma poveștilor pe care le lăsăm în urma noastră.

Mai aplicat, Superscrieri este, în primul rând, un festival anual de storymaking, ajuns în 2018 la a 8-a ediție. Include un eveniment important, Gala Premiilor Superscrieri, care începând cu această ediție se va desfășura în primăvara lui 2019.
Excelența juriului este punctul central al acestei manifestări, în jurul careia am mai dezvoltat:

Evenimente dedicate autorilor:

1. Bursele Superscrieri (finantare pentru realizarea de subiecte pe teme de interes public)
2. Ateliere, seminarii și mentorate de storytelling cu Mona Dîrțu
3. Cercul Șercan (întălniri periodice private între autori/redacții, de debate pe starea actuală a presei și identificare de subiecte de interes cros-redacțional)

Evenimente de întâlnire dintre autorii noului jurnalism românesc cu autorii lor:

1. Mini-congresul de new journalism (Zilele Superscrieri) + Cercul Donatorilor de Presă = 2 zile de întâlniri ale redacțiilor, organizațiilor jurnalistice și autorilor cu cititorii lor, reprezentate prin ateliere, expoziții, masterclass-uri și alte evenimente)
2. Masterclass-uri (întâlniri periodice ale jurnaliștilor cu experiență cu publicul lor)
3. Inițierea unui studiu național, în colaborare cu sociologul Barbu Mateescu, pe tema consumului de presă
4. Menținerea unui interes constant asupra materialelor cu potential de schimbare, prin alcătuirea și publicarea, lunar, a topului „Superscrierile lunii” (social media)

++++

Pentru Superscrieri #8 ne bazăm, ca în fiecare an pe oameni și companii care înțeleg rostul de a trăi și de a funcționa normal într-o realitate în care lucrurile sunt clare pentru toți. Le mulțumim celor care ne-au confirmat deja că ni se realătură: BRD – Groupe Société Générale, cel mai implicat partener al nostru de până acum, precum și Orange, Romanian Business Leaders, FAN Courier, Kaufland, Bitdefender și suntem încrezători că lista se va extinde.

Vă mulțumim tuturor celor care ne-ați fost alături în acești ani de Superscrieri!
Vă invităm să aducem în continuare un plus de resurse de orice fel în aceste comunități. Scrieți-ne pentru orice idee de susținere și colaborare: hello@ffff.ro.

Fundația Friends For Friends, ffff.ro

[București, septembrie 2018]

Chiar de-i vară și atmosferă de vacanță, ne bucurăm să tot descoperim munca neobosită a jurnaliștilor.
Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

*Mulțumiri super-speciale acelor super-jurați neobosiți, care ne conectează cu cele mai puternice povești actuale și lui Marius Cosmeanu, autorul newsletterului Savantgarde, invitat să contribuie la lista de recomandări.

SUPERSCRIERILE LUNII IULIE

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Războiul imaginar cu „asistații sociali”
Diana Meseșan, ilustrații de George Roșu (Scena9)
https://goo.gl/stjeZB

Oamenii își pierd ajutorul social dacă refuză o singură dată un loc de muncă oferit sau un curs de calificare. Chiar dacă locul de muncă oferit e în afara localității și omul nu are cum să ajungă acolo, pentru că nu există mijloc de transport. Chiar dacă acel loc de muncă e foarte prost plătit. (În varianta anterioară a legii, ajutorul se pierdea la trei locuri de muncă refuzate.) Dacă pierd ajutorul, pot să mai aplice pentru el abia peste 12 luni.

Viața secretă a țărăncilor noastre (video)
Alina Păduraru, Cristian Delcea, Laurențiu Ungureanu (Recorder)
https://goo.gl/CFpuRV

Ce înseamnă să fii femeie tânără și să locuiești într-un sat din România, la zeci de kilometri de cel mai apropiat spital, să crești într-un mediu în care vizita la medic e văzută ca un lux, să nu-ți cunoști corpul și să rămâi însărcinată. Să ajungi pentru prima data în fața unui ginecolog, cu teamă și rușine, și să pleci de acolo umilită după un consult și mai multe cuvinte arogante. Să te gândești la avort, dar să fie prea târziu. Să nu ai bani să schimbi doctorii după preferințe, să renunți la drumurile la oraș, să naști acasă, în căruță sau pe prispă, ca acum 100 de ani.

OAMENI ȘI BULDOZERE. Un veac de singurătate pentru Corabia, un ”genocid cultural” pentru romi. ”Sunt țigancă, vreau să mor țigancă”
Sorina Ionașc, Ștefan Pană (Libertatea)
https://goo.gl/tKZ8JV

‘Suntem un popor care are și bune, și rele. Toate popoarele de pe glob fac lucruri urâte, nu există un popor care să n-aibă un hoț sau un criminal. Nu contează că e țigan sau altceva’. Corabia este unul dintre modelele de succes ale comunității rome. Nu e artist internațional, nu studiază la Harvard și nu a luat vreun premiu Nobel. Dar este o femeie, o mamă, un om, un rom care a luptat pentru drepturile celor ca ea, indiferent de etnie. Corabia vrea doar ca umanitatea să fie dincolo de rasă și fix asta face: îi învață pe ceilalți cum să fie mai toleranți cu alte culturi.

Toți la mare pe banii statului: cursurile de vară storc bugetele celor mai sărace comune
Cristi Zavastin (Reporteris)
https://goo.gl/qcQUQr

Angajat în Primăria Vlădeni se duce la Băile Felix să se specializeze, pe o cazare de 6.100 de lei! Unul nu s-ar duce să se perfecționeze la Vaslui, în mijlocul verii, cu 1.000 de lei camera o săptămână. Comuna Ion Neculce, din coasta orașului Târgu Frumos, trimite 9 funcționari la mare, la cursuri de Contabilitate. Vlădeniul dă 30.000 de lei pe cazări la Riviera și Florida, e-adevărat, hoteluri de 3 stele din Mamaia. În Vlădeni, în schimb, te îneci în noroaie și școlile au WC-urile în curte. Firmele care organizează perfecționările fac profituri consistente, sute de mii de euro/an, cu marje de 70% din cifra de afaceri.

Omul nostru din Monaco
Paula Căbescu, Ovidiu Vanghele (Să fie lumină)
https://goo.gl/ezAy5E

Patriarhia Română vrea să vândă un teren de peste cinci mii de metri pătrați, într-o zonă căutată a Bucureștiului, pentru a-și finanța, spune ea, „acțiunile social-filantropice”. Totul pare normal, însă povestea e puțin mai complicată: prețul cerut este sub cel al pieței, cumpărător este tot un om al Bisericii – reprezentantul BOR la Nisa, iar vânzarea ar urma să lase practic fără curte un centru comunitar destinat copiilor săraci și femeilor, cu sau fără copii, aflate în situații de risc.

10 zile fără somn în Bogotá
Cosmin Popan (Scena9)
https://goo.gl/4yuGiY

Cosmin Popan este doctor în sociologie și cercetător la Manchester Metropolitan University. Îl interesează mobilitățile urbane & bicicletele. Recent, a fost invitat în Bogotá să susțină un workshop în cadrul unei școli de vară organizate de Universidad Nacional de Colombia. Dacă tot a fost acolo, a scris puțin despre orașul care nu doarme niciodată – despre autobuze miraculoase, „primarul fericirii” sau graffiti-uri anti-imperialiste. Ca să ştiţi la ce să vă aşteptaţi dacă mergeţi acolo vara asta. Sau în altă vară.

Un ziarist de investigații blochează titlul de doctor al fostului ministru Liviu Pop
Emilia Șercan (PressOne)
https://goo.gl/fSXiq5

După nici 15 minute, fostul ministru și-a încheiat prezentarea, lucrur total neuzual, având în vedere că timpul alocat doctorandului este de o jumătate de oră. „Recunosc că am mai mari emoții decât atunci când am depus jurământul militar”, s-a confesat Pop cu vocea încă nesigură, după ce își ceruse scuze pentru „greșeli” și „bâlbe”.

Omorâtă de infecții și mințită
Mirela Neag, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan (Tolo.ro)
https://goo.gl/ajNujW

Expertiza face lumină în cazul dramatic al Georgianei Maxim, tânăra care a intrat în 6 decembrie 2016 în operație și n-a mai ieșit din spital.

Georgiana n-a știut niciodată că, din eroare, în intervenția chirurgicală i s-a secționat măduva.

N-a știut nici că, după operație, a luat două infecții nosocomiale.

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU SUSȚINERE!

Luna august ne-a adus multe surprize plăcute și neplăcute pe plan social, politic, economic, cultural/educațional. Jurnaliști neobosiți ne-au ținut la curent cu poveștile care ne influențează lumea, fie că ne dăm seama sau nu. Te invităm să citești selecția de materiale a ultimei luni de vară, în care regăsim personaje noi sau ipostaze noi ale unor oameni cu diverse puteri. Puterea ta constă în felul în care alegi să-i încadrezi sau nu în continuare în propria ta poveste. Căci, de jucat un rol, fiecare o va face în continuare.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII AUGUST

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Curiosul caz al Rodicăi Nica, fata care a ajuns prim-ministrul României
Ionuț Stănescu (Recorder.ro)
https://goo.gl/EAv9ew

Există și români care atunci când o văd pe Viorica Dăncilă la televizor nu îl zăresc pe Dragnea în spatele ei, suflându-i ce să spună, dându-i coate când să aprobe, când să nege și când să se îndepărteze de periculosul pupitru cu microfoane. Ci o văd doar pe Rodica Nica, fosta lor colegă de liceu din Ploiești. Fata prietenoasă, comună, mediocră la învățătură, la fel ca ei, alături de care au împărțit băncile Liceului „Mihai Viteazul”, la sfârșitul anilor ’70.

LIVE VIDEO: Protestul Diasporei
Vlad Ursulean (Casa Jurnalistului)
https://goo.gl/QwB8ec

Pe 10 august, 100 000 de oameni s-au adunat în București, Piața Victoriei, pentru a participa la Protestul Diasporei. Transmisiunea live a lui Vlad Ursulean este o mostră a realității în care forțele de ordine au degenerat un protest pașnic într-un haos violent, soldat cu victime.  

Mi-am petrecut noaptea la urgențe, cu oamenii bătuți de Jandarmeria Română
Iulia Roșu (VICE România)
https://goo.gl/qPrwzD

E 1.00 dimineața și pe ușa spitalului de Urgențe Floreasca intră doi paramedici care împing un pat mobil în care zace un băiat cu gâtul imobilizat. N-are mai mult de 25 de ani. Poartă un tricou cu #muiepsd. E ușor să-i recunoști pe oamenii care au ajuns aici după protestul anti-PSD din 10 august, în care intervențiile jandarmilor au dus la peste 400 de oameni care au avut nevoie de îngrijiri.

FOTOJURNALISM: Protestul Diasporei
Fotografii de Adrian Catu, Ioana Moldovan și Andrei Pungovschi (Documentaria.ro)
https://goo.gl/SyUXbH

Vezi aici toată seria de fotografii Documentaria din seara de 10 august.

Avocații elevilor
Georgiana Ilie (Școala9)
https://goo.gl/KFkrGJ

Interviu cu Mihai Tănase, 15 ani, președintele asociației elevilor-activiști din Constanța care a dat în judecată primăriile pentru a cere respectarea drepturilor prevăzute de lege ale elevilor: „Ideea e că, la început, înainte să începem demersul acesta, erau doar vreo patru primării care acordau burse școlare, printre care nu se afla și municipiul Constanța. După ce am început să vorbim noi despre asta, s-a ajuns la 37 de primării. Și vrem să ajungem să fie toate 70.”

INVESTIGAȚIE EXCLUSIVĂ. Cum face Dragnea jr bani în vremea molimei
Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan (Libertatea.ro)
https://goo.gl/ZAyJm5

Ziarul Libertatea continuă dezvăluirile, bazate pe documente oficiale, despre cei care profită de pesta porcină africană. „Valentin Dragnea nu doar că a scăpat de porci, dar și-a și rotunjit conturile într-un mod greu de imaginat”, descrie un producător de carne povestea firmei din Teleorman a băiatului liderului PSD.
Vezi aici toată seria de investigații.

Despăgubiri? Când o zbura porcul
Matei Bărbulescu (PressOne)
https://goo.gl/HDQudT

În localitățile afectate de pesta porcină, autoritățile nu le explică oamenilor de ce sunt omorâți porcii sănătoși, dacă și când vor fi despăgubiți și ce să facă pentru a se pune din nou pe picioare. Lăsați de izbeliște, țăranii ajung să creadă în conspirații dubioase. Așa stau lucrurile și la Gropeni, satul din județul Brăila unde se află cea mai mare fermă de porci din România și a doua ca mărime din Europa, cu 140.000 de animale.

Licu Nemuritorul
Ionuț Dulămiță (Scena9)
https://goo.gl/PFipyB

Liviu Canțer – zis și „Licu” – are 94 de ani. De curând, a pornit în turneu prin țară cu „Licu, o poveste românească”. Documentarul în care el e personajul principal a intrat de vineri, 24 august, în cinematografele din România, la un an după ce-a luat marele premiu la Festivalul Dok Leipzig. […] N-a vrut să-și recunoască singurătatea din film și ne-a lăsat impresia că trăiește o continuă minune.

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU SUSȚINERE!

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Pentru topul lunii noiembrie vă invităm să faceți un exercițiu de imaginație: transformați fiecare articol din lista de recomandări într-o caracteristică a României. Și întrebați-vă unde sunteți voi pe firul acestor repere și cum influențați tabloul general.

Ca de obicei, le mulțumim jurnaliștilor neobosiți care ne ajută să vedem mai în profunzime lumea în care trăim.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și recomandăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Cum trec miile de camioane încărcate cu lemn tăiat ilegal prin sate și oraşe fără ca autorităţile să ia măsuri (partea I)
Alex Dima, PRO TV, România, Te Iubesc!
https://goo.gl/RmKoFJ

„În total, în doi ani, inspectorii au reuşit să identifice dispariţia a 10 mii de metri cubi de lemn. Un studiu al Institului de cercetări şi amenajări silvice arată însă că de pe munţii din jur au dispărut alte 28 de mii de metri cubi de lemn. În total, 123 de hectare de pădure. Milioane de euro.”

Urmărește toată seria:

• partea a II-a: Aplicaţia “Inspectorul pădurii”, care a reprezentat pentru pădurile noastre o adevărată gură de oxigen, blocată de guvernanţi
• partea a III-a: Politicienii, principalii responsabili pentru tăierile masive din păduri: Furturile de lemne sunt girate de autorități

Americanii
Claudia Câmpeanu, Diana Meseșan, Mara Mărăcinescu, SCENA9
https://www.scena9.ro/americanii

Un podcast despre începuturile emigrării în masă la noi.

Nu se prinde nimic de ei
Diana Oncioiu, Dela0.ro
https://goo.gl/VdDwJv

„În România există “școli de țigani“ și școli de români, “clase de țigani“ și clase de elevi buni. Este o formă de segregare instituționalizată, alimentată chiar de factorii care ar trebui s-o preîntâmpine. Accesul inegal la educație rostogolește spre viitor cetățeni de mâna a doua școliți, de ochii statisticilor, în unități de învățământ de mâna a doua.”

Șapte evoluții care vor marca România următorilor 100 de ani
Adrian Mihălțianu, PressOne
https://goo.gl/gFRRvT

„Graba nevrotică a românilor de a cumpăra orice, de a parveni cu orice preț, goana nebună după satisfacții imediate sunt ușor explicabile prin deceniile de neajunsuri și de umilințe îndurate din partea unui aparat statal supradimensionat. Însă, din păcate, această manie individualistă ne ține pe loc atunci când e vorba să ducem România mai departe.”

Catedrala umilirii neamului [documentar video]
Redacția Recorder, Recorder.ro
https://goo.gl/M2tt1S

„Duminică, 25 noiembrie 2018: zeci de mii de români au venit la București să trăiască pe viu un eveniment istoric și au aflat că istoria nu e de nasul lor.

Deși au străbătut sute de kilometri pentru a participa la sfințirea Catedralei Naționale, catedrala le-a apărut ca o himeră învăluită în ceață, pe care au fost nevoiți să o privească din depărtare, urcați pe garduri și împrejmuiți de jandarmi.

La slujbă au avut acces doar clerul, politicienii și cei care s-au remarcat prin sponsorizări generoase. Oamenii de rând au rămas în stradă, îndurând frigul și înghesuindu-se unii într-alții.”

Taina pălincii şi cheia vieţii

Voicu Bojan, PressOne
https://goo.gl/U4VTGs

„Într-o zi, demult, nea Nicu Rus din Bârlea, un sat îmbătrânit printre cuminţi dealuri transilvane, a călcat pe un măr de vară, a alunecat și-a căzut pe spate cât era de lung. Ardelean aşezat, nu s-a grăbit să sară la loc în tălpi. A rămas un pic atent, să afle dacă nu și-a rupt ceva, și, din acea poziție de culcat, s-a apucat să contemple bătrâna livadă de meri din jur. Atunci, în ziua aia, i-a pus gând rău. Și nu s-a lăsat până când, într-o altă zi, dar tot demult, n-a tăiat toți merii și nu i-a băgat, rând pe rând, pe foc.”

Alexandru Cuc e românul care a pus tricolorul la Cercul Polar în urmă cu 18 ani
Andreea Archip, Libertatea
https://goo.gl/oVgSgH

„70 de grade. „70 grade” este scris pe ghidurile turistice, „70 de grade” e împletit pe mănuși și pe pulovere. La 70 de grade latitudine nordică, deasupra Cercului Polar, se află localitatea unde a sosit plin de speranță și emoție Alexandru Cuc, „românul originar”, cel care, mai apoi, a tras după el 400 de compatrioți. ”

#Teleormanleaks: Conținutul
Elena Dumitru, Mihai Munteanu, Sergiu Brega/grafică (RISE Project)
https://goo.gl/jdwtxa

„Când vin mascații la Tel Drum, nu rămân multe variante: Golești computerul, transferi pe hard, iei tableta lui șefu’, stick-ul de la Geta, aduni hârtiile, bagi tot în valiza neagră.DNA vine, ia ce crede, mai puțin ce trebuie. Ascunde-o. Coșmarul e că, peste un an, o va găsi un țăran în Teleorman.Valiza conține exact ce a vrut gruparea “Dragnea” să pitească de procurori la descinderile din 2017, în dosarul în care președintele partidului de guvernământ e acuzat de inițierea unui grup criminal organizat.

Acum e la noi.”

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE  PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

——–

P.S. Nu uitați, aplicațiile la Premiile Superscrieri #8 sunt deschise până pe 31 decembrie, cu premii mai multe și mai mari. Detalii aici. Gala de Premiere va avea loc în primăvara lui 2019.