Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.
Am distilat ultima lună a anului trecut și prima din acest an într-o singură listă de 8 materiale jurnalistice de referință.
Agentul de pază al echilibrului din toate aceste materiale este însuși faptul că ele există, prin instrumentul jurnalismului de acest calibru.
Prin povești spuse altfel, avem ocazia să chestionăm granițele dihotomiilor și să ne reperăm mai bine locul în lume.
Pentru asta, le mulțumim și acum jurnaliștilor neobosiți care ne ajută să vedem mai în profunzime lumea în care trăim.
Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și recomandăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.
SUPERSCRIERILE LUNILOR DECEMBRIE ȘI IANUARIE
Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.
Pentru tine, ceva veșnic
Nicoleta Rădăcină, fotografii de Andrei Pungovschi, Decât o Revistă
https://goo.gl/rFJf2D
Hrănitul durează și 45 de minute și e momentul lor de stat la povești. Loredana îi spune că trebuie să meargă la dispensar pentru rețetele părinților, că Alex a luat 8 la franceză, că va merge să ia scutece, că vine vecinul ‘nea Mărin să stea cu el. Îi explică mereu unde pleacă și-l întreabă dacă e OK. „Să stai liniștit”, îl mângâie pe frunte, „tu oricum ești liniștit”.
Umilința supremă
Venera Dimulescu, ilustrații de Andreea Chirică, Casa Jurnalistului
https://goo.gl/F361kt
A făcut mai multe conturi false de Facebook și a trimis poze cu ea dezbrăcată familiei, prietenilor și colegilor. A postat pozele public, le-a lăsat în comentarii la postările prietenilor. A pus anunțuri pe site-uri de escorte cu numele ei real, pozele, numărul de telefon, chiar și adresa. Apoi o suna să o mai hărțuiască.
Tizic
Viorel Ilișoi, PressOne
https://goo.gl/nYp8LN
O veste grea, venită din nordul înzăpezit al țării, a lovit în sufletele noastre: doi bătrâni dintr-o comună botoșăneană au murit de frig în casă, sub plapumă. Presa a publicat știrea fără alte lămuriri, lăsând pe seama imaginației contextul sinistru. Și nu puteai să-ți imaginezi decât un sat sărac, dintr-o zonă unde focul încă se face cu tizic – turte de bălegar amestecat cu paie, uscate la soare; și, mai ales, un sat dezbinat, cu legăturile umane rupte până la cea mai subțire fibră, încât niște amărâți pot pieri de frig sub ochii vecinilor. […] Tocmai aici, în bălegar, se manifestă solidaritatea social.
Nobelul fals care a păcălit Academia Română
Andra Matzal, Ioana Pelehatăi, Ionuț Sociu, Luiza Vasiliu, ilustrații de Sorina Vazelina, Scena9
https://goo.gl/EUP5Bz
Academicianul Eugen Simion a primit de curând „medalia Nobel pentru Filologie”, pe care ar mai fi primit-o în anii trecuți VIP-uri culturale precum Umberto Eco și Noam Chomsky. Chiar dacă nimeni nu auzise despre instituția care acordă medalia și nici despre distincție, o bună parte din presa și din lumea literară din România au preaslăvit reușita: avem, în sfârșit, un premiu Nobel!
Anul copiilor de la 1B
eseu foto de Mircea Reștea, Școala9
https://goo.gl/AdpyXa
„Nu pot să nu mă întreb cum vor fi peste un an. Și atunci îmi vine ideea de a-i urmări pe parcursul anului școlar. Avea să fie un an plin. Voi merge cu ei la teatru, la joacă, la teme. O să văd cum părinții lor își reconstruiesc colibele distruse de furtună. Vor fi și momente mai tensionate: Alexandra și Denisa se vor refugia la un unchi împreună cu mama și frații lor mai mici din cauza furiei tatălui lor. Părinții lor se vor împăca a doua zi, iar tatăl lor mă va întreba stânjenit dacă l-am fotografiat cu o zi înainte pentru că băuse și nu-și mai amintește ce-a făcut.”
Cel mai mare dușman al mediului este Parlamentul României
Roxana Bucată, VICE România
https://goo.gl/M9pfrC
Tribunalul București forfotea de oameni într-o zi de la finalul lui septembrie 2018. Pe coridoarele întunecate, reclamanți, pârâți, procurori și avocați se intersectau căutându-și sala. Într-una dintre ele începea prima audiere de martori în ceea ce presa denumise la începutul anului „crima de la grădiniță”. Atunci, pe 26 ianuarie, Nicoleta Botan, proprietara grădiniței, a fost înjunghiată de soț, Marius Botan, chiar în biroul ei, în timp ce la parter avea loc o petrecere aniversară. Copiii lor, de cinci și un an, erau și ei la petrecere.
Crima de la grădiniță
Oana Sandu, ilustrații de Andreea Chirică, Decât o Revistă
https://goo.gl/x3zYK9
Tribunalul București forfotea de oameni într-o zi de la finalul lui septembrie 2018. Pe coridoarele întunecate, reclamanți, pârâți, procurori și avocați se intersectau căutându-și sala. Într-una dintre ele începea prima audiere de martori în ceea ce presa denumise la începutul anului „crima de la grădiniță”. Atunci, pe 26 ianuarie, Nicoleta Botan, proprietara grădiniței, a fost înjunghiată de soț, Marius Botan, chiar în biroul ei, în timp ce la parter avea loc o petrecere aniversară. Copiii lor, de cinci și un an, erau și ei la petrecere.
Rămas bun, Emil Brumaru!
Redacția Suplimentul de Cultură
https://goo.gl/wXAPCh
Brumaru e un adolescent romantic și timid, mult mai inocent și mai misterios. În plus, scrie în versuri. Stilul său este unic pentru literatura română. A ridicat poezia erotică la rang de bestseller. Întrebat despre cuvintele tari din poezia sa, el glumea adesea că vrea să folosească absolut toate cuvintele limbii române. Când l-am întrebat în interviu dacă nu-i este teamă de eticheta de poet porno, mi-a vorbit despre porno-lirism. În timp ce scria și doar când scria, trăia la modul absolut. Restul e documentare – zicea.
+ BONUS. Interviul la care se face referire – „Amorurile poetului Emil Brumaru”, publicat în 2004 în Ziarul de Iași, de Emilia Chiscop
——–
VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.
MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.
Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii.
——–
Patru autorități din București trebuie să se sincronizeze pentru a începe lucrările de reabilitare la un pod folosit de 79 de ani, dar niciodată reparat. Podul Constanța este una dintre cele mai importante lucrări de infrastructură din București. A fost construit în doar cinci luni, mai exact în anul 1939, pe vremea când
Care a fost rolul Cenaclului în România anilor 70- 80 și de ce, în 2018, românii se simt din nou atrași de mesajele sale? Și, mai ales, de ce finanțează Ministerul Culturii un eveniment repezentativ pentru cultura comunistă?
„Puric ne asigură că facem parte dintre popoarele vechi și că suntem superiori din punct de vedere spiritual popoarelor din Occident (chiar și față de Rusia „avem 800 de ani de creștinism în fața lor”), dar suntem în primejdie și trăim într-o lume fără repere. Reviste de cultură care dau în Eminescu, taximetriști lipsiți de educație „care au nevoie de GPS și ca să ajungă la nevastă acasă” (aplauze), tineri absolvenți de regie de teatru care umblă ca niște spermatozoizi liberi și tot așa. Omul frumos versus omul stupid, așa se împarte lumea după Puric.”
Fotograful Tiberiu Căpudean a realizat peste 200 de fotografii alb-negru nud cu bărbați homosexuali și bisexuali din diverse țări, aparținând celor mai diferite straturi sociale, de diferite profesii: de la medici și biochimiști, la vânzători, avocați, croitori și studenți. ”Am vrut să dau un chip celor pe care comunitatea românilor îi urăște fără să-i cunoască măcar. Am mai vrut să distrug niște stereotipuri. Am vrut să arăt că diversitatea este ceva normal – și mă refer aici atât la orientarea sexuală, cât și la diversitatea corpurilor, a vârstelor, a raselor”, a declarat Căpudean pentru DW.
Ne-am împuținat cu niște milioane. De când granițele sunt deschise, dar mai ales de când viitorul în România ne sperie tot mai tare, se tot pleacă. Cei mai mulți oameni și-au promis că stau un pic, strâng un ban și vin acasă, dar au îmbătrânit acolo. Părinții mei sunt printre aceştia. M-am întrebat mult, mai întâi ca fiică de emigranți, apoi ca jurnalistă, ce e mai greu – să pleci încotro vezi sau să revii după ani de trăit în altă țară? Am avut timp, în 30 de ore de mers cu autocarul pe ruta Cluj-Napoca – Paris, să mă gândesc la toate și să caut răspunsuri în poveștile altora despre depărtare.
Wang Yan, Mihai și ceilalți lideri ai organizației ”Fraților” au cumpărat, au șantajat și au integrat, de-a lungul anilor, zeci de angajați ai statului român. Unii funcționari erau mărunți, alții importanți, de la început. Dar chinezii au avut răbdare ca, dintre cei pe care au pariat ”la negru”, să aștepte să crească în funcții. Și, pentru că DIICOT nu i-a trimis în fața instanței, rețeaua a tot sporit, s-a umflat și s-a infiltrat până în biroul Curții de Casație și Justiție unde se dau autorizațiile de interceptări și percheziții pe siguranță națională!
O investigație din presa locală care aduce în atenție un caz extrem de corupție. Secretele din spatele scandalului Oancea: 4.000 mp dați cu scandal în 2010 printr-o sentință a aceleiași judecătoare care acum e asociata imobiliarului Vasile Filip. Acesta a cumpărat drepturile litigioase ale unei comori din Copou: 4.000 mp mai jos de Penitenciar, lângă blocurile Bellevue.
Tânărul Liviu Dragnea a deschis o cârciumă în satul soției și apoi s-a extins în satele din jur. A fost taximetrist de marfă cu un ARO făcut din bucăți. A vândut bere la halbă în birturi comunale improvizate în casele unor țărani, în camerele de la drum. A preluat de la stat un hotel și mai multe restaurante în locație de gestiune, iar mai apoi s-a făcut stăpân peste ele.
“Eu? Păi, eu mă întorc în ţară! Alina (n. red. Bica) are afacere aici, s-a pregătit din timp, Radu (n. red. Mazăre) mi-a zis că el nu mai poate trăi în România, dar eu sunt altfel. 
Șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Gigi-Valentin Ștefan, s-a îmbogățit cu două terenuri retrocedate ilegal de gruparea fugarului Radu Mazăre. Frauda imobiliară din care s-a hrănit și procurorul implică mai mulți funcționari și face obiectul unui dosar celebru la DNA. Unul dintre loturi a fost cumpărat de magistrat chiar în timp ce subalternii săi închideau cauze penale cu retrocedări orchestrate de gruparea Mazăre.
Interviu cu George-Norocel Harabagiu, care spune că „viața va dovedi” dacă el este omul care le-a cerut filialelor PSD să distribuie pe Facebook „informația” că Simona Halep, și nu Gabriela Firea, ar fi fost huiduită, luni seară, pe Arena Națională. După aproximativ o oră de la publicarea acestui interviu, președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat pentru Antena3 că l-a concediat pe George Harabagiu.
În teza de doctorat susținută în 2010 la Academia Națională de Informații, Gabriel Vlase a plagiat zeci de pasaje. „Nu neg, dar, în 99% din cazuri, am o construcţie cinstită care s-a răsfrânt asupra activităţi mele.”, a spus Vlase pentru Newsweek România.
Maria Ruxandra Burcescu: „Cred că, din tot ce a înseamnat bursa şi materialul final, partea asta mi s-a părut cea mai grea – să discutăm cu toţi oamenii implicaţi în povestea asta fără să îi pierdem încrederea. Să balansăm deasupra unei prăpăstii, în întuneric, sperând că facem pasul corect. Ceea ce m-a motivat în tot timpul ăsta în care aveam senzaţia că ţinem în mâini viaţa unei adolescente, a fost gândul că materialul final va ajunge la oameni. Că îl vor citi şi că dacă, măcar lumea unuia dintre cei care îl citesc, se dă un metru mai încolo, merită. Că dacă un părinte se va gândi de două ori înainte să îşi insulte copilul, că dacă un profesor îşi va pune întrebarea cum să amelioreze şi nu ce măsuri punitive să ia şi, în fine, că dacă un adolescent va ezita înainte să dea click şi să publice nişte fotografii, atunci tot efortul ăsta va fi meritat. ”
Mara Mărăcinescu: „Cel mai revelator lucru pe care l-am descoperit lucrând la documentar a fost să văd câte victime adolescente și-au găsit puterea să iasă singure din situațiile de abuz în care se aflau. Mi-a fost greu să le aud vorbind cu atâta maturitate și calm despre faptul că au reușit să treacă este aceste momente îngrozitoare. De ce au trebuit să iasă singure din aceste situații? De ce nu există un sistem care să le protejeze? M-am simțit de multe ori neputincioasă în fața acestor povești.”
Lorelei Mihală: „Bursa Superscrieri mi-a dat ocazia sa stau de vorba cu liceeni si sa descopar, cu placere, ca dincolo de etichetele pline de prejudecati – “tinerii din ziua de azi beau, fumeaza, se drogheaza”, sunt adolescenti cu opinii bine conturate pe care stiu sa si le exprime clar. Prin intermediul lor am putut sa disec formele fine prin care tehnologia isi face loc abuziv in viata noastra, un aspect despre care nu se vorbeste in Romania.”
