8/8: Superscrierile Lunii Iunie

sssds

În fiecare zi de 8 ale lunii pregătim împreună cu juriul și cu membri din comunitatea Superscrieri o listă de 8 recomandări lunare de super materiale din noul jurnalism românesc.

Astfel, vom vorbi mai mult despre materiale jurnalistice valoroase și autori pe care îi apreciem, iar tu vei ști că la noi găsești permanent scurtături către ei. Te invităm să le urmărești și să-ți inviți toți amicii să o facă.

*Mulțumiri super-speciale acelor super-jurați neobosiți, care au răbdare să tot crească idei alături de noi!

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

„Institutul de boli inventate”, Victor Ilie (RISE Project)
https://goo.gl/EaGhp7


Practica diagnosticelor fictive – afecțiuni adăugate din burtă oamenilor care vin la spital cu diferite probleme și pentru care statul plătește, pacient cu pacient, note de plată umflate – are un efect devastator: sărăcește artificial sistemul, intoxică statisticile naționale de sănătate, umflă achiziții publice de medicamente, generează crize. „Suntem o națiune bolnavă pentru că uneori inventăm diagnostice”, admite actualul ministru al Sănătății.

 

„Medicina bazată pe dovezile preoților”
Diana Oncioiu (Să fie lumină)
https://goo.gl/Ykcht9


Multiple autorități publice tolerează prezența creștin-moralizatoare a BOR în zone ce ar trebui să țină exclusiv de experiențele și recomandările medicale. De ce e asta o problemă majoră? Pentru că Biserica, prin reprezentanții săi, nu își depășește doar atribuțiile misionar-pastorale, ci ajunge să promoveze în spitale și școli teorii apocaliptice, ultra-alarmiste, care se bat cap în cap cu programele și politicile sanitar-educaționale ale statului.

 

„VIDEO: România în zece minute: ură, furie, rușine”
Alina Păduraru, Iulia Marin, Teodora Preda, Isabela Pop, David Muntean, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder.ro)
https://goo.gl/h3pRLa

O zi cu moțiune de cenzură și proteste de stradă în care toată lumea a părut că urăște pe toată lumea. Sunt oameni luați cu forța de la birou și duși într-un loc în care nu-și doreau să fie. Nu e vorba de oameni de la țară, săraci și ușor de manipulat, ci de oameni din clasa de mijloc, cetățeni lucizi, înțelegând foarte bine unde sunt și ce li se întâmplă. Oameni cuprinși de rușine, lăsând capul în pământ și acoperindu-și fața ca să nu fie filmați în timp ce se obișnuiesc cu dictatura.

„Cele două păcate ale procurorului șef”
Andreea Pavel, Ana Poenariu, Cristian Leonte (RISE Project)
https://goo.gl/7K7pFS

Șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Gigi-Valentin Ștefan, s-a îmbogățit cu două terenuri retrocedate ilegal de gruparea fugarului Radu Mazăre. Frauda imobiliară din care s-a hrănit și procurorul implică mai mulți funcționari și face obiectul unui dosar celebru la DNA. Unul dintre loturi a fost cumpărat de magistrat chiar în timp ce subalternii săi închideau cauze penale cu retrocedări orchestrate de gruparea Mazăre.

„George Harabagiu, coordonatorul comunicării online de la PSD: S-a pus la cale un plan odios pentru a o discredita pe Gabriela Firea”
Codruța Simina (PressOne)
https://goo.gl/MsDPby

Interviu cu George-Norocel Harabagiu, care spune că „viața va dovedi” dacă el este omul care le-a cerut filialelor PSD să distribuie pe Facebook „informația” că Simona Halep, și nu Gabriela Firea, ar fi fost huiduită, luni seară, pe Arena Națională. După aproximativ o oră de la publicarea acestui interviu, președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat pentru Antena3 că l-a concediat pe George Harabagiu.

„Trecutul lui Dragnea (III)”
Cristian Delcea & Mihai Voinea (Recorder.ro)
https://goo.gl/XxLL34

Ultima parte dintr-o serie de 3 materiale, care încheie cu perioada în care Liviu Dragnea a devenit președinte de Consiliu Județean și și-a pregătit ascensiunea către vârful politicii. Au fost 12 ani (2000-2012) tumultuoși, în care micul afacerist s-a transformat în baron de județ: și-a subordonat presa și instituțiile, și-a fidelizat primarii, și-a împărțit bugetul județului cu prietenii transformați în patroni.

„Aurul lui Enescu”
Viorel Ilișoi (PressOne)
https://goo.gl/7uK7H4

Acum 40 de ani, liceanul din Buzău câștiga medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matemativă și devenea oficial cel mai bun matematician dintre toți elevii lumii, de până în 20 de ani. După Revoluție ar fi pututu să plece la orice mare universitate a lumii, așa cum au făcut mai toți olimpicii noștri. N-a vrut. Azi în găsim tot în Buzău. Predă matematică la liceul unde  a fost elev.

„EXCLUSIV. Gabriel Vlase, propus la șefia SIE, plagiat la doctoratul său făcut la SRI”
Sorin Semeniuc (Newsweek.ro)
https://goo.gl/V4egVk

În teza de doctorat susținută în 2010 la Academia Națională de Informații, Gabriel Vlase a plagiat zeci de pasaje. „Nu neg, dar, în 99% din cazuri, am o construcţie cinstită care s-a răsfrânt asupra activităţi mele.”, a spus Vlase pentru Newsweek România.

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNII MARTIE, APRILIE & MAI.

Mulțumim susținătorilor noștri, Monday Memo, IQads, Pagina de Media.

Înscrieri: 2 noi ateliere corporate cu Mona Dîrțu

sssds

Gândește-te câte mail-uri, rapoarte, prezentări, proiecte, memo-uri de ședință ai scris în ultima săptămână. Scriem, zilnic, enorm, chiar dacă nu facem o meserie care presupune direct asta și deși nu am învățat niciodată să comunicăm eficient prin scris. În școală „a scrie” e despre compuneri, literatură, ficțiune, nu despre comunicare. Ori în viața reală, orice job ai face, îți dai seama că e esențial să știi să comunici clar, atât în extern cât și în intern. 

Pentru a răspunde nevoilor acestea, din bucătăria creativă FFFF au ieșit două ateliere nou-nouțe, gândite împreună cu Mona Dîrțu, jurnalistă și editoare cu experiență de 20+ ani și sintetizatoare extraordinaire a celor mai importante subiecte din lume pentru newsletterul săptămânal Monday Memo. Este vorba despre atelierul de corporate writing (reguli, tehnici, modele ca să scrii curat și concis) atelierul de corporate storytelling (narațiunile, nu cifrele generează impact, învață să le folosești) gândite să le fie de folos deopotrivă oamenilor din companii, ONG-uri sau freelanceri.

Recomandăm prezența la ambele ateliere și oferim și o reducere pentru participare.

ATELIER CORPORATE WRITING (17-18 mai)

VEZI AICI toate detaliile despre structură & participare aici. 

Se poate învăța scrisul?

Bună parte din munca noastră înseamnă scris. Scriem zilnic enorm – mail-uri, rapoarte, prezentări, proiecte, memo-uri de ședință, invitații, newslettere – deși nu am învățat niciodată, de fapt, să comunicăm eficient prin scris. În școală „a scrie” e despre literatură, nu despre comunicare de calitate – care presupune relevanță, argumente convingătoare, claritate și concizie.

„Scrisul prost vă distruge productivitatea companiei”, scria în septembrie 2016 Harvard Business Review. “Costă miliarde” în fiecare an, nota o lună mai târziu Daily Beast. Iar în februarie 2017 un site de marketing lista cinci feluri în care scrisul bun, convingător, poate fi “un game changer în business“.

Este un program de folos deopotrivă companiilor, ONG urilor și freelancerilor.

ATELIER CORPORATE STORYTELLING 14-15 iunie

VEZI AICI toate detaliile despre structură & participare. 

Se poate învăța storytelling-ul?

Primul lucru cu care pleacă oamenii de la atelier e gândul că storytelling-ul nu-i o magie; o chestie pe care doar cei aleși o pot face. Storytelling înseamnă, în fond, „a povesti” – iar ăsta-i un meșteșug pe care oricine-l poate deprinde. Nu doar cei care-au fost „buni la compunere” pot scrie o poveste bună.

Al doilea lucru pe care îl iau cu ei e un kit de instrumente care să-i ajute să detecteze povestea relevantă, să-i extragă miezul și apoi să-o structureze.

 

Cadouri noi pentru donatorii FFFF

sssds

Ne-am propus, prin proiectele pe care le facem, să căutăm și să multiplicăm acea energie de care România are nevoie pentru a se dezvolta. 

Noi numim acea energie creativitatea practica\inovația. Când aduce un plus de valoare, când transformă un proces, produs, om sau întreprindere, creativitatea e o marfă valoroasă.
Vă invităm să privim FFFF ca pe un avocat și facilitator al acestui tip de marfă, care este un PLUS și are valoare transformativă.
Pe lângă susținătorii pe care îi avem alături pentru fiecare proiect în parte, fiecare dintre fanii noștri poate fi o resursă importantă ca noi să putem opera și aduce tot mai multă valoare „mărfii” noastre.

 

DONEAZĂ AICI

Dacă vreți să ne susțineți, o puteți face din pagina noastră de donații, recurent sau singular. Acum avem și cadouri noi prin care să vă mulțumim celor care o faceți. Pentru contribuțiile de 50 lei sau mai mult, puteți alege acum dintre cartea Superscrieri, tricoul și sacoșa FFFF.




Vă super mulțumim pentru energie!

Ce trebuie să știi despre violența în cupluri de adolescenți – Bursele Superscrieri/Avon

sssds
Uite ce au aflat pentru noi jurnaliștii care au câștigat în luna mai 2017 burse prin care să documenteze tema violenței în cuplurile de adolescenți: ascultă un podcast în două epidoade (110 min) și citește 2 materiale scrise (4 texte în total). 

Împreună cu partenerii AVON Cosmetics România, de patru ani contribuim la un mediu în care putem înțelege mai multe despre fenomenul violenței domestice. După 3 ediții de burse jurnalistice pe tema violenței domestice și un an de experimentat un proiect cu liceeni (In a Relationship), în mai 2017 am oferit trei Burse Superscrieri pentru documentarea violenței în cuplurile de adolescenți.

DE CE? Pentru că violența timpurie, cea din cuplurile de adolescenți – dacă e tolerată, ajunge să fie privită, la maturitate, ca fiind „parte din viață”. Pentru că nimeni nu tratează acest subiect suficient de serios, deși e all over the place. Pentru că liceenii se confruntă, singuri, cu situații din ce în ce mai ciudate, care le modelează comportamentul. Pentru că ne gândim la un viitor mai bun.

„Și au trăit fericiți până la prima poză” | Republica.ro
de Maria Ruxandra Burcescu, Nicoleta Rădăcină și Alexandra Crisbășan (foto)
partea I, partea a II-a, partea a III-a

FATA-BĂIATUL-FOTOGRAFIA-DESPĂRȚIREA-RĂZBUNAREA: așa încep toate poveștile de „revenge porn” din liceele românești. Uneori, deznodământul e exmatricularea, alteori plângerea la poliție, câteodată tentativa de sinucidere.
foto: alexandra Crisbășan
[BACKGROUND] Maria Ruxandra Burcescu și Nicoleta Rădăcină au început documentarea materialului pentru Republica.ro cu un chestionar la care au răspuns 140 de liceeni. 120 dintre ei au spus că ştiu de cel puţin un caz de revenge porn la ei în şcoală. 28 au mărturisit că au trăit pe propria piele o întâmplare de acest tip. 

REVENGE PORN – deși a început să arate a fenomen, nu are încă un nume în legislația românească. Nu avem nici măcar statistici care să dea o dimensiune fenomenului, însă polițiștii sunt de acord cu termenul „fenomen” și sunt conștienți că numărul de plângeri nu reflectă numărul real al victimelor.

[INFO MATERIAL] O fată de 15 ani este victima revenge porn-ului: fostul ei prieten face publice fotografii cu ea aproape nud. Evelina devine un paria în propria viață: părinții, prietenii, profesorii, întreaga școală, vecinii – îi oferă oprobiul public, nimeni nu se gândește că are nevoie serioasă de ajutor.

[GOOD TO KNOW] Din iunie 2017, Poliția Română, în colaborare cu Europol, a început prin școli o campanie – sub hashtag-ul #SayNo – care abordează „revenge porn”-ul din perspectiva șantajului.

„Ca și în cazul violenței domestice, a violului ori a altor agresiuni asociate cu rușinea, adolescenții care cad victime “revenge porn”-ului arareori depun plângere. Prima barieră ține de faptul că, pentru plângere, trebuie să vii la Poliție obligatoriu împreună cu părinții, de vreme ce ești minor – or, de multe ori, asta e spaima principală a adolescenților: să nu afle părinții. Plângerea, în caz că ea există, ar putea ajunge la polițiștii de la Biroului de Combatere a Pornografiei Infantile prin Sisteme Informatice (BCPISI) – doar că și aici e o piedică: nu toate cazurile de fotografii nud cu minori pot fi încadrate, juridic, la pornografie infantilă. E nevoie ca imaginea să aibă conținut sexual explicit.

O altă variantă de încadrare în legea penală e șantajul – dar nici aici nu e simplu să probezi infracțiunea; termenul “șantaj”, așa cum e el definit de lege, e mai riguros definit și mai rigid decât cel pe care noi îl folosim în judecățile de fiecare zi. De exemplu, explică avocata Casadra Pînzaru, șantajul făcut cu scopul “de a de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial” nu este reglementat încă în mediul online. Desigur, la nivel de principiu, captarea imaginii unei persoane – a Evelinei, în cazul nostru – ori utilizarea acestei imagini sunt interzise, teoretic, în absența consimțământului prealabil al persoanei fotografiate. Dar dreptul la imagine nu este nici el un drept absolut, spune Pînzaru; în plus, “delimitarea dreptului la imagine de dreptul la liberă exprimare nu este un exercițiu simplu”.”

Maria Ruxandra Burcescu: „Cred că, din tot ce a înseamnat bursa şi materialul final, partea asta mi s-a părut cea mai grea – să discutăm cu toţi oamenii implicaţi în povestea asta fără să îi pierdem încrederea. Să balansăm deasupra unei prăpăstii, în întuneric, sperând că facem pasul corect. Ceea ce m-a motivat în tot timpul ăsta în care aveam senzaţia că ţinem în mâini viaţa unei adolescente, a fost gândul că materialul final va ajunge la oameni. Că îl vor citi şi că dacă, măcar lumea unuia dintre cei care îl citesc, se dă un metru mai încolo, merită. Că dacă un părinte se va gândi de două ori înainte să îşi insulte copilul, că dacă un profesor îşi va pune întrebarea cum să amelioreze şi nu ce măsuri punitive să ia şi, în fine, că dacă un adolescent va ezita înainte să dea click şi să publice nişte fotografii, atunci tot efortul ăsta va fi meritat. ”

„Sunt în casă cu răul” | SCENA9
de Diana Meseșan, Mara Mărăcinescu, Cristian Vieriu (muzică), Roma Gavrilă (ilustrații)
PODCAST, 2 episoade (110 min)

 „CE CUPLURI DE ADOLESCENȚI? CARE CUPLURI D-ASTEA LA ADOLESCENȚI?” (director de liceu). Părinții, profesorii și politicile publice nu iau în serios semnele violenței de cuplu la adolescenți, care mai târziu devine violență domestică.
ilustrație: Roma Gavrilă
 

[BACKGROUND] Referințele la adolescentele de 14-18 ani nu sunt explicite în politicile publice, sunt asimilate categoriilor de copii, sau „tineri pe piața muncii”. Părinții îi consideră pe adolescenți niște copii supradimensionați. E responsabilitatea diriginților și consilierii școlari să vorbească despre educație sexuală, dar nu au pregătire specială. Lipsa unui raport echilibrat îi face pe tineri să nu știe când/cum/cui pot cere ajutorul în situații delicate, ce pot deveni extreme.

[INFO MATERIAL] O documentare audio în 2 părți, ilustrat de Roma Gavrilă. Diana Meseșan și Mara Mărăcinescu au cercetat timp de patru luni pentru SCENA9 cum „nu există” violența de cuplu la liceeni – deși 2/3 adolescenți spun că au auzit de un astfel de caz, iar 2/10 au recunoscut că au fost loviți într-o ceartă cu prietenul/prietena (studiul FFFF & AVON, 2016). Destăinuirile personajelor arată cum violența de cuplu apare la vârste tot mai fragede, că este considerată fenomen marginal și că nimeni nu se preocupă de soluții.

[GOOD TO KNOW] 
~EVENT – Luni, 30 ianuarie, are loc Sâmbăta Sonoră – podcast listening session, Q&A @ Apoll0111 – FB event aici.
~Campanii & programe utile: ANES – Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Bărbați și Femei), ALEG – Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen.”

Mara Mărăcinescu: „Cel mai revelator lucru pe care l-am descoperit lucrând la documentar a fost să văd câte victime adolescente și-au găsit puterea să iasă singure din situațiile de abuz în care se aflau. Mi-a fost greu să le aud vorbind cu atâta maturitate și calm despre faptul că au reușit să treacă este aceste momente îngrozitoare. De ce au trebuit să iasă singure din aceste situații? De ce nu există un sistem care să le protejeze? M-am simțit de multe ori neputincioasă în fața acestor povești.”

 

 „Block și de la capăt” | Republica.ro
de Lorelei Mihală
publicat și în limba engleză „Teenage Romance in Digitale Era”

CUM PERCEP ADOLESCENȚII RELAȚIILE DE CUPLU PRIN PRISMA REȚELELOR SOCIALE – locul care redefinește noțiunea de intimitate? 
caption din material
[BACKGROUND] Patru dintre cinci cele mai populare platforme de social media(Facebook, Instagram, Snapchat, Whatsapp, Youtube) produc probleme psihice în rândul tinerilor, precum anxietatea şi depresia, în formele lor pathologice – arată o cercetare realizată în Marea Britanie de către Royal Society for Public Health şi Young Health Movement, la care au participat aproape 1.500 de persoane cu vârste între 14-24 ani.

În şcolile din România, norma unui consilier psihologic este de 800 de elevi. Înainte de a sta de vorbă cu un consilier, adolescentul trebuie să aducă un acord de colaborare semnat de un părinte.

[INFO MATERIAL] Lorelei Mihală analizează pentru Republica.ro felul în care adolescenții de azi transferă o mare parte din intimitatea relațiilor lor în mediul online, devenind mai expuși unor situații delicate: o elevă de 15 ani este șantajată de fostul iubit, cu fotografii de când erau împreună, iar un băiat este hărțuit în mediul online de foști iubiți de-ai prietenei lui – cyberbulliyng. Patru astfel de situații care par doar „niște copilării” îi fac pe tineri să treacă prin episoade traumatizante.

[GOOD TO KNOW] Potrivit codului penal, în România ameninţarea se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, pentru hărţuire o persoană poate fi condamnată de la 3 la 6 luni de închisoare sau poate primi o amendă. Cel care şantajează poate fi condamnat la închisoare de la unu la 5 ani.

Conform legii, hărţuire este considerată şi „efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane.”

Lorelei Mihală: „Bursa Superscrieri mi-a dat ocazia sa stau de vorba cu liceeni si sa descopar, cu placere, ca dincolo de etichetele pline de prejudecati – “tinerii din ziua de azi beau, fumeaza, se drogheaza”, sunt adolescenti cu opinii bine conturate pe care stiu sa si le exprime clar. Prin intermediul lor am putut sa disec formele fine prin care tehnologia isi face loc abuziv in viata noastra, un aspect despre care nu se vorbeste in Romania.”

 

 

DESPRE PROIECTUL DE BURSE
Împreună cu partenerii AVON Cosmetics România, de patru ani contribuim la un mediu în care să putem înțelege mai multe despre fenomenul violenței domestice. Oferim burse de câte 2000 de euro & suport editorial în redactarea materialelor. Până acum, douăsprezece echipe de jurnaliști din noua generație au documentat diferite tipuri și aspecte ale violenței domestice.

Urmărește:

  • Primele 9 materiale publicate pe tema violenței domestice, cu suportul Burselor Superscrieri/Avon
  • Proiectul In a Relationship – pagina de Facebook (noutăți în curând), cercetarea cu cei 1.500 de adolescenți
  • Campania Respectului – de mai bine de 10 ani, AVON se implică și investește în proiecte de prevenție a violenței domestice 

Propune „Acti-vloggerul anului” @ premiul special Superscrieri & Bitdefender

sssds

Ne bucurăm să continuăm demersul început la ediția trecută alături de prietenii Bitdefender și continuăm căutările în zona vlogging-ului. Pentru că vlogging-ul este un nou mod de exprimare și o sursă importantă de informare a adolescenților, vrem să-i susținem pe aceia dintre ei care expun subiecte relevante pentru o mai bună înțelegere a realității.

Așadar, împreună cu super susținătorii Bitdefender, căutăm vloggeri tineri, care au potențial să schimbe percepții și să devină un model pozitiv, inspirându-i și pe alții să se exprime și să aibă o atitudine sănătoasă pentru poveștile care le definesc lumea.

Propune până pe 10 februarie un astfel de vlogger implicat, iar noi îl putem premia la Gala Premiilor Superscrieri.

Tudor Chirilă, foto de Tudor Cucu


Tudor Chirilă ne va fi alături în diviziunea specială a superjuriului pentru desemnarea acestui premiu.

INTRĂ AICI ȘI PROPUNE

Acest premiu special este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

 

 

Câștigătorii Premiilor Superscrieri #7

sssds

foto: Adi Bulboacă

Noua generație de jurnaliști și autori de non-ficțiune este mai pusă pe treabă ca oricând și demonstrează, prin realizările din ultimul an, că presa românească de calitate nu mai este un mit. La ediția #7, competiția Premiile Superscrieri a adunat cele mai multe materiale de impact de până acum, oferind juriului o misiune grea.

Tudor Mușat, moderatorul Galei Superscrieri #7, a anunțat aseară, pe scena Teatrului Național București, cele douăzeci și nouă de premii oferite în cadrul ediției, împreună cu juriul Superscrieri, cu patronul acestei ediții, BRD – Groupe Société Générale și cu ceilalți parteneri.

Evenimentul de decernare a fost trasnmis LIVE și poate fi urmărit pe Scena9 și FFFF (transmisiune realizată de super-echipa video True Art Promotions).

La Gală au participat, ca invitați speciali, doi pionieri ai jurnalismului independent, Natalia Anteleva și Paul Steiger, fondatorii unor proiecte de notorietate: Coda Story și ProPublica. Paul are la activ nu mai puțin de 16 premii Pulitzer cu Wall Street Journal și 4 cu ProPublica, iar Natalia a reușit să arate lumii întregi adevărata situație a drepturilor omului în țările lovite de criză. Ambii au vorbit despre meseria lor în cadrul Zilele Superscrieri – mini-congres de New Journalism (înregistrarea dezbaterii).

Paul Steiger (ProPublica): „Fac jurnalism de mai bine de o jumătate de secol și totuși mă uimește în continuare energia, inteligența și curajul pe care îl aduc oamenii acestei meserii. Aceste premii au ilustrat exact asta, și au adus la lumină o gamă largă de probleme. De la cele foarte locale, un jurnalism necesar și greu de susținut, pe care vă admir că-l lăudați și premiați, până la o problemă care e, desigur, specifică României, dar în același timp este una cu bătaie universală, și anume cine se poate căsători și cine nu.”

Natalia Antelava (Coda Story): „Sunt din Georgia și deși am lucrat o mare parte a vieții mele în media internațională, unde e mult mai ușor decât să lucrezi în media locală, știu ce se întâmplă în țara mea foarte bine și toți prietenii mei sunt acolo. Voi sunteți cu 10 ani înaintea noastră. Și în același fel în care ce a creat Paul cu ProPublica a fost o inspirație pentru atâția dintre noi, ce faceți voi aici ar trebui să fie o inspirație pentru mulți din regiune, și ar trebui să fiți mândri de asta și să creșteți mai departe.”

„Zilele Superscrieri – mini-congres de New Journalism” s-a întâmplat în weekendul de dinainte de gală și a fost co-creat cu peste 20 de redacții, inițiative & ONG-uri de jurnalism din România. Punctul culminant a fost reprezentat de o ediție specială a Cercului de Donatori, prin care s-au adunat peste 23.000 de euro donații pentru patru inițiative care și-au pitch-uit proiectele către publicul din sală: Factual, Să fie lumină, Acasă – The Film și Recorder. Pitch-ul poate fi urmărit aici: https://goo.gl/ru1prF. Un alt eveniment important a fost Masterclass-ul despre noul jurnalism și relația cu publicul: https://goo.gl/7gfDyy.

CÂȘTIGĂTORII SUPERSCRIERI 2017


SUPERSCRIEREA ANULUI (premiul cel mare, în valoare de 1000 de euro, susținut din donații private de comunitatea Romanian Business Leaders) a fost câștigată de RISE PROJECT, pentru seria de 10 investigații „Liviu Dragnea” 

Mihai Munteanu, RISE Project, a câștigat și unul dintre cele două premii onorifice „Editorul anului”, pentru contribuția adusă la această serie de investigații: „E veselie cu premiul cel mare pentru că la concursul ăsta participă textele cele mai bune. Ale noastre sunt destul de aride și impersonale, cu nume, sume și fapte plus acele câteva constrângeri de exprimare care închid prezumțiile. Încercăm dintotdeauna, însă, să îmbunătățim narativul ca să valorificăm cât mai bine documentarea. Fiecare subiect de-al nostru e un film, o carte, o poveste care închide cercul și produce efecte timp de ani. Aseară a fost un alt semn că ne mișcăm în direcția bună.” 

PREMIUL JURIULUI (300 euro, din taxa de participare la competiție): reportajul „Cutremur în orașul vulnerabil” – Georgiana Ilie, Decât o Revistă

PREMIILE PE CATEGORII DE CONCURS – premiile I în valoare de 500 de euro fiecare

PORTRET
categorie susținută de FAN Courier
PREMIUL I: „MODELE de CURAJ. Greti, îngerul speranţei”– Valentin Șchiopu, PressOne

PREMIUL II x 2: „Muzicant, om, civilizație” – Delia Marinescu, Casa Jurnalistului și „„Medic la sat. Scor 1:6” – Polina Cupcea, Oameni și Kilometri (Republica Moldova)

PREMIUL III: „[Colectiv] Invizibilă nu pot să devin” – Oana Sandu, Decât o Revistă

REPORTAJ
categorie susținută de Orange România
PREMIUL I: „Ciori versus porumbei” – Andrada Fiscutean & Sorina Vasile, Decât o Revistă

PREMIUL II: „Noi aici suntem universali” – Vlad Odobescu, Decât o Revistă

PREMIUL III: „Internatul testamentar” – Polina Cupcea, Oameni și Kilometri (Republica Moldova)

OPINIE – New Media & Blogging
categorie susținută de Kaufland România
Premiul I: „Mic tratat de auto-manipulare” – Vlad Andriescu, Start-up.ro

PREMIUL II: „Du-te, vino” – Alex Tocilescu, Decât o Revistă

PREMIUL III: „Ura de după taste şi experimentul Marinei Abramović, femeia care s-a transformat de bunăvoie într-un obiect” – Ruxandra Burcescu, Republica & „Buzduganul democrației” – Alin Fumurescu, PressOne

INVESTIGAȚIE
PREMIUL I: Seria de 10 materiale despre Liviu Dragnea – RISE Project

PREMIUL II: „Trafic de viață și moarte” – Victor Ilie, RISE Project

PREMIUL III x 2: „Raiul funcționarilor” – Cristian Delcea & Mihai Voinea, Recorder & „Retezat. De Schweighofer” – Ovidiu Vanghele, Centrul de Investigații Media

TV & VIDEO-JURNALISM
categorie susținută de Rogalski Damaschin
PREMIUL I x 2: „Datori pe viață” – Alex Nedea & „Despre viață și alte nimicuri”  – Andrei Ciurcanu, episoade „În premieră”, Antena3

PREMIUL II: „Experimentul Lehliu” – Cristian Delcea & Mihai Voinea, Recorder

PREMIUL III: „Nicolae Simatoc. Variațiuni pe un nume” – Violeta Gorgos, TVR

PREMIUL SPECIAL SUPERSCRIEREA CITITORILOR – premiu susținut în totalitate de public: cel mai votat material din cele 35 de nominalizări, premiat cu banii adunați din vânzarea cărții Superscrieri: reportajul „Ciori versus porumbei” – Andrada Fiscutean & Sorina Vasile, Decât o Revistă

PREMIUL SPECIAL PENTRU FOTOJURNALISM
Jurizat de Bogdan Dincă, Petruț Călinescu & Stoyan Nenov și susținut de Enel România:
Ioana Moldovan, „A country doctor and her calling” (ioanamoldovan.com & New York Times) – atât premiul juriului, cât și premiul de popularitate al publicului

PREMIUL SPECIAL ACTI-VLOGGERUL ANULUI – creat în parteneriat cu Bitdefender, din dorința de a încuraja vocile tinerilor care au potențial de a schimba atitudini și percepții prin vlogging (jurizat împreună cu Laura Ionescu/Luluts.ro): Levi Elekes

Membrii juriului s-au recuzat în situațiile de conflict de interese. Juriul Superscrieri 2017: Teodor Tiță (președintele juriului), Dan Duca, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Luiza Vasiliu, Marius Comper, Mona Dîrțu, Mihnea Măruţă, Oana Giurgiu, Paul Radu, Robert Schwartz, Vintilă Mihăilescu și Vlad Mixich.

„Juriul a avut o misiune teribil de complicată. La stabilirea ierarhiilor finale, a fost nevoie să mergem până la un nivel de detaliu de care nu aveam nevoie în trecut, când câștigătorii erau la distanță mare de următorii clasați. Asta e o veste bună. Partea sănătoasă a presei românești se întărește după ani de declin și fiecare text sau video înscris la concurs e o dovadă fermă și ușor de verificat.”  Teodor Tiță, director de știri Europa FM, președintele juriului

6 PREMII ONORIFICE, în afara categoriilor de concurs:

VEZI FOTOGRAFII DE LA GALĂ

Le mulțumim tuturor celor care fac, an de an, ca Superscrieri să se întâmple. Ediția actuală nu ar fi fost posibilă fără susținerea partenerilor și prietenilor:

Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends for Friends (FFFF.ro), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității: BRD – Groupe Société Générale, a patra oară patron al ediției, partenerul FFFF în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea cărții: „Superscrieri: drumul generației noastre”; Avon Cosmetics România, sponsor principal pentru al patrulea an și susținătorul a 12 Burse Superscrieri pe tema violență domestică.
Sponsori de categorie și susținători de bază a premiilor: Romanian Business Leaders, Orange România, FAN Courier, Rogalski Damaschin Public Relations, Kaufland România, ENEL, Bitdefender și inițiatorul FFFF, Friends\TBWA.
Printre susținătorii media se numără:Radio România Cultural, Marie Claire, Cosmopolitan, IQads, Dilema Veche, The Institute, Scena9, Hotnews, Șapte Seri, Republica.ro, IGLOO Media, Decât o Revistă, The Power of Storytelling, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Project, Active Watch, Frontline, Think Outside The Box,  România Pozitivă, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica, Zelist și mulți alții.

Video-mapping la gală: Aural Eye Visions Studio
Cadouri câștigători: Tea Forte România, Editura Publica, Editura Humanitas, Catleya, Heidi România

After-party

Control Club

Sprijin punctual (și concis): iVox, Mediatech, StudioPLot, Mavericks, Zelist, Beautyfood, Sbang, Silviu Bratosin (3DLP)

Super mulțumim Silent Strike & Dan Basu și Raul Gheba, pentru cele două super-intervenții artistice.

Fundația Friends For Friends îi invită pe cei interesați de susținerea proiectului pentru 2018 să se alăture în continuarea celor 3 direcții principale Superscrieri: Premiile Superscrieri, Programul de burse jurnalistice pe diverse tematici de interes social, Seminariile și atelirele de bune practici.

Zilele Superscrieri: în weekend-ul dinainte de Gală cititorii își întâlnesc autorii

sssds

WHY Zilele Superscrieri
[sau de ce ne-am înhămat la 3 zile de Superscrieri în 2017]

Pentru că jurnalismul se schimbă: nu mai există redacții clasice, ci din ce în ce mai multe inițiative colaborative. Pentru că publicul are un rol din ce în ce mai important în economia jurnalismului alternativ, iar publicațiile care își fac treaba bine au nevoie de crowdfunding, donații și formule de abonament. Pentru că în 7 ani de Superscrieri ne-am dat seama de importanța de a aduce împreună comunitatea de jurnaliști și de a face legături între aceștia și cititorii lor, ONG-uri sau companii care le pot susține viitorul.

INTRĂ AICI PENTRU PROGRAMUL DETALIAT

Zilele Superscrieri (18-19 noiembrie) completează Gala Premiilor Superscrieri 2017 (20 noiembrie) c-un program intensiv de weekend, adresat tuturor cititorilor de Superscrieri. Cei care vor să înțeleagă și să schimbe lumea în care trăiesc sunt invitați, timp de două zile, să cunoască o parte dintre autorii Superscrieri și să participe la workshop-urile, proiecțiile și talk-urile propuse de un număr de 20 de redacții, inițiative & ONG-uri de jurnalism din România. Invitații speciali ai acestui mini-congres de New Journalism care ne vor onora cu prezența la Zilele Superscrieri sunt Paul Steiger, fondator Pro Publica & multiplu câștigător al premiului Pulitzer, Natalia Antelava, fostă corespondentă BBB și fondatoare Coda Story și Jacqui Banaszynski, reporter cu 40 de ani experiență și câștigătoare a premiului Pulitzer.

Highlight-urile Zilelor Superscrieri sunt două mese rotunde pe tema schimbărilor de paradigmă care redefinesc frontierele dintre instituțiile de presă și public, în România și în lume. Masterclass-ul Superscrieri de sâmbătă seara (18 noiembrie) reunește trei dintre inițiativele de jurnalism care au schimbat peisajul presei independente de la noi și unul dintre cele mai importante ONG-uri care le-a sprijinit de la început. Cristian Lupșa – Decât o Revistă, Victor Ilie – Rise Project, Luiza Vasiliu – Casa Jurnalistului și Ioana Avădani – Centrul pentru Jurnalism Independent vor discuta împreună cu Vlad Tăușance despre relația dintre cetățean și media. Duminică seara (19 noiembrie), Zilele Superscrieri se încheie cu SuperZiceri: Pioneers, o discuție moderată de Cristian Lupșa, fondator Decât o Revistă și The Power of Storytelling, la care participă jurnaliștii străini Paul Steiger, Natalia Antelava și Jacqui Banaszynski.

Participă la Zilele Superscrieri: ProPublica, Coda Story, Balkan International Reporting Network (BIRN), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Cercul de Donatori, The Power of Storytelling, Decât o Revistă, Scena9, Rise Project, Casa Jurnalistului, dela0.ro, Brrlog, Documentaria, Teleleu.eu, Recorder, Să fie lumină, Acasă: the film, One World România la Școală, Funky Citizens, Factual, Cărturești.

Expozițiile, întâlnirile și proiecțiile din cadrul Zilelor Superscrieri sunt cu intrare liberă, în limita locurilor disponibile, în afară de Masterclass și SuperZiceri, care sunt cu intrare 50 lei fiecare. Workshop-urile sunt cu înscriere în prealabil.

Zilele Superscrieri este hotspot cultural BRD – Groupe Société Générale.

 

Urmărește:
https://www.facebook.com/FundatiaFriendsForFriends/
www.ffff.ro

„Acti-vloggerul anului” – cui să-i oferim un premiu special Superscrieri?

sssds

Pentru că vlogging-ul este un nou mod de exprimare și o sursă importantă de informare a adolescenților, vrem să-i susținem pe aceia dintre ei care expun subiecte relevante pentru o mai bună înțelegere a realității.

Așadar, împreună cu super susținătorii Bitdefender, căutăm vloggeri tineri, care au potențial să schimbe percepții și să devină un model pozitiv, inspirându-i și pe alții să se exprime și să aibă o atitudine sănătoasă pentru poveștile care le definesc lumea.

Propune până pe 31 octombrie un astfel de vlogger implicat, iar noi îl putem premia la Gala Premiilor Superscrieri.

INTRĂ AICI ȘI PROPUNE

Acest premiu special este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

Cum alegem câștigătorul? Laura Ionescu va participa ca membră a juriului care va evalua propunerile și va alege câștigătorul, alături de noi (FFFF) și Bitdefender.

Luluts – cum i se spune – este una dintre vocile greu de ratat din Social Media. Își folosește super-puterea de povestitoare cu ștaif pentru a susține cauze de interes pentru societate și inițiative care vorbesc despre schimbare. De 9 ani gândește campanii, concepte și idei pentru branduri mari și mici, businessuri care de-abia fac ochi și companii globale, ONG-uri și mișcări grassroots. Este co-owner Dume de mestecat, își scoate gândurile la aer pe Facebook (#delirmatinal), scrie pe www.luluts.ro și face urât când oamenii atentează la cartofii ei prăjiți. În prezent este head of copy la Tribal Worldwide Romania.

Laura Ionescu/Luluts:

„Dacă tot ai o voce, de ce s-o lași să devină zgomot de fundal? Dacă tot o ai și dacă zeci de mii de oameni te ascultă, folosește-o ca să provoci, ca să schimbi, ca să pui pe gânduri, ca să vorbești și despre ceea ce contează. Căutăm vloggeri care au curaj să discute lucruri care dor și care ne dor. Oameni care-și folosesc vocea pentru bine. Tu îi urmărești. Dacă au mișcat ceva în tine, adu-i la noi să-i premiem.”

 

Superscrieri: Nominalizează la Premiile Onorifice și Premiul Special Fotojurnalism

sssds

Dragi prieteni,

Suntem în plină desfășurare a celei de-a șaptea ediții a Premiilor Superscrieri. Chiar acum, juriul evaluează materialele înscrise la cele cinci categorii de concurs. La începutul lunii noiembrie vom anunța nominalizații și, pe 20 noiembrie câștigătorii finali, în cadrul Galei de Premiere.


Vom acorda șase premii onorifice și un premiu special pentru Fotojurnalism, la care vă invităm să trimiteți nominalizările voastre, până pe 20 octombrie:

Premiul Special pentru FOTOJURNALISM
powered by ENEL

Invităm autorii, dar și publicul larg, să ne propună serii fotografice de impact din ultimul an (publicate în perioada 1 octombrie 2016 – 30 septembrie 2017), cu puterea de a sensibiliza, a schimba percepții sau a aduce lumină asupra unor subiecte.

Un juriu profesionist (Stoyan Nenov, Bogdan Dincă, Petruț Călinescu) va evalua propunerile și va alege cel mai bun proiect. Vom acorda, de asemenea, un Premiu al publicului.

nominalizează aici
la premiul special pentru Fotojurnalism

Premiul onorific „Carte de non-ficțiune”

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

 

 

 

nominalizează aici la premiul onorific pentru carte de non-ficțiune

 


Premiul onorific „Redacția anului”

Există redacții și redacții. Iar deasupra tuturor, există Redacții. Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, a editorilor săi.

 

nominalizează aici la premiul onorific pentru redacția anului

 

Premiul onorific „Editorul anului”

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

 

 

 

nominalizează aici la premiul onorific pentru un super editor

 

 

Premiul onorific „Presă locală”

Prin această distincție vrem să recunoaștem publicațiile care se remarcă în presa locală. Pot fi inițiative, redacții sau materiale apărute în ultimul an, care au avut un impact sau duc o muncă susținută de a acoperi subiecte importante la nivel local.

 

 


nominalizează aici la premiul onorific „Presă locală”

 

Premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem un jurnalist/o inițiativă care se remarcă prin consecvența depusă în punerea pe agenda publică a unui subiect de interes sau impactul produs în percepția societății.

 


nominalizează aici la premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

 

Premiul onorific „Generația 2020”

Prin această distincție vrem să recunoaștem și să încurajăm un jurnalist la început de carieră, care se remarcă prin talent și dedicație: fie c-a publicat deja un material curajos, de impact, sau are toate calitățile pentru un super jurnalist în devenire (perseverență, aplicare).

 

 

nominalizează aici la premiul onorific Generația 2020

 

Vă super-mulțumim!

Întâlnire @ Cărturești: „Cum scoți prima carte din sertar?”

sssds

Vă invităm miercuri, 04 octombrie, de la ora 19:00, la cafeneaua Cărturești Verona, la o discuție despre debuturi literare cu scriitorii Andreea Răsuceanu, Irina Georgescu Groza și Răzvan Petrescu, moderată de Florin Iaru. Răzvan Petrescu este probabil cel mai cunoscut autor român de proză scurtă și redactor la editura Curtea Veche, Andreea Răsuceanu va coordona noua colecție de literatură română de la editura Humanitas, iar Irina Georgescu Groza a debutat anul trecut, după participarea la cursul de creative writing cu Marius Chivu și Florin Iaru. Tema discuției va fi debutul literar, din perspectiva autorilor, a editurilor și a unui trainer de creative writing.

Florin Iaru și Marius Chivu sunt mentori și coordonatori ai „Prima Carte”, program care oferă unui autor care nu și-a făcut încă debutul cadrul necesar pentru a-și finaliza și publica prima carte de ficţiune. Data limită de înscriere: 15 octombrie.

Cum scoți prima carte din sertar?

Invitați: Andreea Răsuceanu, Irina Georgescu Groza și Răzvan Petrescu
Moderator: Florin Iaru
Miercuri, 04 octombrie, ora 19:00, Cărturești Verona (cafenea)

Intrare liberă, în limita locurilor disponibile.

Andreea Răsuceanu este scriitoare, traducătoare și critic literar. Prima ei carte, „Cele două Mântulese”, a apărut la Editura Vremea, în anul 2009 și a fost nominalizată la premiile României literare, ale Uniunii Scriitorilor din România şi la Marile Premii Prometheus, secţiunea Opera Prima. În 2013 a apărut, la Editura Humanitas, cartea „Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară”. În 2016 a publicat, la Editura Humanitas, „Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului”.

Irina Georgescu Groza a debutat anul trecut cu colecția de proză scurtă „Dincolo de ferestre”, publicată la Casa de pariuri literare. A lucrat timp de 17 ani ca analist economic, din 2012 a început sa scrie, iar din 2015 s-a dedicat în întregime scrisului. A urmat cursul de creative writing susținut de Marius Chivu și Florin Iaru, în urma căruia i-au fost publicate proze scurte în Revista de Povestiri și în Iocan (2016).

Răzvan Petrescu este eseist, dramaturg și prozator. Este descoperit în 1986 de criticul literar Mircea Martin şi publică la Cartea Românească volumele de proză scurtă „Grădina de vară” (1989), „Eclipsa” (1993), „Într-o după-amiază de vineri” (1997) și metajurnalul „Foxtrot XX” (2008, Premiul Radio România Cultural). La Curtea Veche Publishing i se publică în 2011 „Rubato”, apoi volumul „Variaţiuni pe o temă de Vater-Puccini” (interviuri în proză, 2013) şi „Scrisori către Mihai” (epistolar, 2014). A scris două piese de teatru: Farsa (1994) şi Primăvara la bufet (1995) şi, recent, i s-a pus în scenă povestirea „Jaf armat”, cu mare succes la critică şi melomani. În 2015 apare și „Ursulețul lui Freud”, o colecție de cronici literare ale autorului. E tradus în Israel, Spania, Anglia, Franţa şi SUA, iar anul viitor va apărea în Ucraina.

Florin Iaru este poet și prozator. Ultima lui carte publicată este „Sînii verzi”, la editura Polirom (2017).

—–

Programul „Prima Carte” este o bursă pentru debut oferită de agenția de publicitate Friends\TBWA împreună cu Fundația Friends For Friends.

#superscrierilemele: Tu pe cine ai premia anul ăsta la Superscrieri?

sssds

I-am întrebat pe câștigătorii Superscrieri de până acum pe cine ar premia ei anul acesta și am adunat aici câteva recomandări de neratat.

Credem că e important să vorbim mai mult despre jurnalismul de calitate, așa că vă invităm să scrieți un status despre cele mai bune materiale pe care le-ați citit în ultimul an. Haideți să-i încurajăm pe autorii buni să-și pună realizările pe masa juriului Superscrieri #7 și să facă treabă bună în continuare.

Vă rugăm să puneți linkuri către materiale, să dați tag autorilor și să folosiți #superscrierilemele.

 

Ce vor să vadă la Premiile Superscrieri#7 foștii câștigători

Laurențiu Colintineanu
jurnalist

  1. Ioana Moldovan cu povestea unui doctor la țară publicată în New York Times – pentru că găsește un exemplu pozitiv într-un sistem cu mari probleme și arată că povești aparent – doar aparent – marginale din România își găsesc locul într-una din cele mai mari publicații ale lumii.
  2. Victor Ilie cu o investigație despre traficul de medicamente care ies din România, deși sunt decontate de statul român – pentru că dă o dimensiune concretă unui fenomen despre care se vorbește mult, dar pentru combaterea căruia se face prea puțin. O găsiți pe Rise Project.
  3. Luiza Vasiliu cu povestea doctorului Burnei – publicată de Casa Jurnalistului. Pentru mine seria de articole merge dincolo de cazul concret și arată ce înseamnă lipsa unor protocoale clare într-un sistem sanitar.
  4. Victor Marin care explică loteria trucată din spatele sistemului de calcul a necesarului de medici într-o anumită zonă. Articolul publicat pe Biziday, rebotezat între timp, explică, de fapt, cât de dăunătoare este situația în care deciziile publice nu se bazează pe date clare și corecte.
  5. Jo Ilie cu textul din Decât o Revistă despre un cutremur care ar lovi Bucureștiul – pentru că arată dincolo de dezastrul natural cum sănătatea publică depinde de un număr de factori mult mai mare decât avem disponibilitatea să înțelegem.

Vlad Stoicescu
jurnalist Dela0.ro

Mi-au plăcut diverse lucruri dintre cele documentate și publicate în ultimul an. Mi-au displăcut altele. Plăcutul și displăcutul instituie însă propria lor dictatură, care n-are întotdeauna legătură cu valorile de bază ale jurnalismului. Un text de presă poate fi anost, dar capital pentru înțelegerea publică. Sau poate avea un splendid fir narativ, fără a avea totuși vreo miză în raport cu ideea de interes public.

Cum putem să le facem tuturor dreptate? Singurul răspuns pe care eu l-am găsit în anii ce-au trecut e acesta: citind, răspândind și finanțând jurnalismul pe care fiecare, făcând uz de propria dictatură a plăcutului și displăcutului, îl consideră relevant și – într-un sens larg al termenului – frumos.

Unele din #superscrierilemele ar prinde, probabil, topurile tuturor – și mă gândesc la Jo Ilie cu al său “Cutremur în orașul vulnerabil” sau la Diana Oncioiu urcată în “Trenul cerșetorilor”.

Dincolo de orice stilistică, altele ar trebui să însemne ceva pentru mersul societății noastre – Ovidiu Vanghele, de pildă, a început să publice recent o serie de presă despre (ne)recuperarea prejudiciilor din marile dosare de corupție; Luiza Vasiliu ține de un an de zile în priză subiectul Burnei); oamenii de la RISE Project inventariază trecerea prin viață a lui Liviu Dragnea & alte lucruri importante.

În fine, printre #superscrierilemele își fac loc negreșit și Vlad Odobescu întors în “Orașul care n-a fost” sau Voicu Bojan cu “No castle for old men” sau Bianca Felseghi cu “Tulai, ce vede becu’ aiesta!”

Mi-au plăcut, în egală măsură, și subiecte precum senatorul șomer, multimedia măiestrit de Cristian Delcea & Mihai Voinea sau articolul Ioanei Burtea despre rădăcinile anticorupției românești sau interviurile lui Andrei Crăciun cu actori și scriitori (pe el l-aș promova și cu reportajele din Ferentari Lux, dar e conflict de interese, că am meșterit și eu pe-acolo).

Astea-s o parte din #superscrierilemele. Unele poate vor fi premiate. Altele, cele mai multe, nu. Și totuși ele rămân. E important să rămâi.

 

Ani Sandu
jurnalistă DOR

Dacă e să aleg trei povești cu care rămân din ultimul an, constat că toate arată adevăruri incomode. Prima e investigația Luizei Vasiliu despre medicul Burnei, care m-a marcat în special prin toleranța breslei la abuzuri. A doua e textul despre cutremurul care va lovi Bucureștiul scris de Jo Ilie, care m-a făcut să conștientizez cât de nepregătiți suntem de fapt. A treia e Satul Mădălinei, o poveste audio despre sărăcie și altruism documentată cu grijă de Ana Ciobanu, care a avut și curajul de a vorbi despre propriile vulnerabilități (o puteți asculta de vineri).

 

Elena Stancu
jurnalistă Teleleu.eu

Investigația despre serviciul secret pe care și l-a tras Liviu Dragnea.
Investigația despre oamenii și banii lui Liviu Dragnea, la care a lucrat împreună cu Ștefan Mako, care ar merita, de asemenea, un premiu:
Investigația despre afacerile cu bani publici ale PSD-ului, la care a lucrat împreună cu Elena Dumitru.

Și, în general, aș premia toată echipa RISE Project care a investigat afacerile lui Dragnea cu Tel Drumul, fortăreața lui din Brazilia și toți banii publici care au ajuns în buzunarele celui mai mare hoț al țării. Nici nu mai dau linkuri aici, le găsiți pe toate la ei pe site și, dacă tot ajungeți acolo, vă recomand să îi sprijiniți cu donații, pentru că munca lor e foarte importantă.

Aș premia-o și  pe Sorana Stanescu, care a făcut un material amplu despre băiatul din Pitești cu ADHD pe care care colegii lui au vrut să-l dea afară din clasă. Presa care a fost acolo a împărțit personajele în “răi” și “buni”, exact ceea ce nu se face în jurnalism.

Sorana a mers la Pitești, a vorbit cu părinții, cu profesorii, cu ONG-urile care au reacționat și a scris despre nuanțe, adică exact ce ar trebui să facă un jurnalist bun. Pentru că, de fapt, nimeni dintre cei implicați în această poveste nu a fost rău intenționat: nici părinții celorlalți copii, nici profesorii, nici Protecția Copilului, nici ONG-urile. În realitate, nimeni n-a știu cum să gestioneze această situație și toată a lumea a greșit. Nu au existat “răi” și “buni”. Citiți materialul acesta pentru că el arată cel mai bine starea învățământului românesc și cât de nepregătiți suntem să integrăm în școlile de masă pe copiii cu cerințe educaționale speciale.

Îmi place mult cum scrie Vlad Odobescu, îmi plac scriitura lui curată și atenția lui la detalii. M-a emoționat articolul lui despre Huși, un oraș de care a fugit, dar pe care l-a păstrat cu el peste tot pe unde s-a dus. E un text extrem de sincer și de personal, pe care vă recomand să-l citiți și care merită un premiu la Premiile Superscrieri.

 

Cristian Delcea
jurnalist Recorder.ro

„Greti, îngerul speranţei“ scris de Valentin Schiopu pe site-ul PressOne. Atunci când l-am citit am avut o neliniște, ca o senzație de strănut a inimii. Era invidia. Aș fi vrut să fiu eu autorul. În epoca presei multimedia, Valentin reușește ceva foarte rar și prețios: se ajută doar de cuvinte, însă, la final, rămâi cu sentimentul că ai văzut un film.

 

 

Ovidiu Vanghele
jurnalist Centrul de Investigații Media, Factual

 1.Pentru că investigația e regina jurnalismului și pentru că ea e “veatza mea”, consider că cea mai bună chestie scrisă anul ăsta de cineva este seria lui Victor Ilie (și-a colegilor cu care a lucrat la ea, adică Mako, Mihai, Ana, Biro și toți ceilalți de la RISE Project) despre legăturile lui Dragnea cu Teldrum. Chapeau, fraților, mă-nclin și cred că a voastră ar trebui să fie statuia-stilou anu’ ăsta.

 1.(da, tot 1., nu e nicio greșeală) Din același motiv, pentru că jurnalism de investigație, Luiza Vasiliu și povestea felcerului Burnei merită în egală măsură stiloul-statuie. Nu mi-aș dori să fiu în blana celor din juriu, nu știu cum ar putea fi facută departajarea între cele două. […]

(2. doar pentru că nu e neapărat investigație). Textul lui Jo Ilie despre cum o să murim ca proștii la cutremur pentru că orașul ăsta nu e administrat de zeci de ani mi s-a părut răscolitor. Pur și simplu excelent, așa că aș zice că e de departe cel mai bun text de anul ăsta care nu e neaparăt investigație. 

 3.Un portret cât o lume care există deși noi nu vrem să auzim de ea este, după mintea mea, cel facut de Matei M. Bărbulescu unui puști dependent de droguri. 

 4.Pentru că există și o secțiune video, eu aș propune la această categorie munculița bunilor mei colegi și prieteni de la Dela0.ro despre o familie din Ferentari. Nu e investigație, e o incursiune de bun simț în adâncurile vieții unor oameni care se chinuie să trăiască printre noi în vremurile astea deși nu au școală. Au însă bun simț, și cu el se luptă să scape de sărăcia lucie în care noi toți i-am aruncat. Documentarul “O lună din viața lor”.

Totuși, mi se pare complet aiurea să nu amintesc aici de super-materialele făcute de HotNews (Dan Tapalagă &Co) pe tema Dragnea-Teldrum, care mi se pare că s-au completat bine de tot cu cele ale prietenilor de la RISE, cum la fel de aiurea ar fi să uit de textele lui Dan care ne-au pus pe toți în gardă înainte de oroarea OUG13.

 

Romana Puiuleț
jurnalistă RISE Project & OCCRP

  1. Subiectiv, dar onest, plasez RISE Project în cap de listă, cu Victor Ilie vîrf de lance în munca de teren pentru seria Dragnea. (Victor va aduce și alte surprize anul acesta). Seria Dragnea a fost, însă, un efort de echipă si s-a completat perfect cu materialele colegilor de la România Liberă și Hotnews. 
  2. Luiza Vasiliu pentru curajul de a aborda subiectul Burnei, într-o societate coruptă, bolnavă de ipocrizie și hrănită cu stereotipuri, care evită să-și vadă propriii monștri.
  3. Andrei Ciurcanu, pentru video investigația “Despre viață și alte nimicuri”, în urma căreia procurorii DIICOT au făcut percheziții la Institutul Clinic de Urologie din Cluj si la clinica privata Lukmed a medicului Mihai Lucan, sub suspiciunea că acesta ar coordona un grup infracțional organizat, care ar acorda discreționar organe în schimbul unor sume de bani, în detrimentul paciențiilor care așteaptă cu speranță pe lungile liste de așteptare.
  4. Matei M. Bărbulescu, Casa Jurnalistului, cu “A fost un copil slab”, un reportaj excepțional despre un puști dependent de droguri. Este incursiunea lui Matei într-o lume aparent marginală cu care ne străduim să nu ne identificăm, deși premise de rătăcire sunt in fiecare dintre noi. Alex a murit, dar poate urmatorul are o șansă.
  5. Dan Tapalagă, Hotnews, pentru că știrea legată de OUG 13 a scos sute de mii de oameni în stradă. Momentul ne-a aratat că uneori jurnalismul preventiv, susținut de credibilitatea ziaristului, poate fi mai util interesului public decît orice alt gen de presă.
  6. Colegii de la RISE Moldova fac magii cu resurse puține, într-un stat captiv și ostil. Citiți “Banii lui Dodon din Bahamas” și veți întelege exact la ce ma refer. 

Andrei Crăciun
jurnalist Dela0.ro, andreicraciun.eu

Am cam citit ce a apărut în România în ultimul an și un singur text mi s-a părut obligatoriu – el ar trebui să circule în samizdat, ar trebui lipit clandestin pe ușile blocurilor, ar trebui ilustrat și dat în buclă sus, pe magazinul Cocor.

Pe el l-aș premia, dacă mi-ar sta în puteri, înaintea a orice am scris noi toți (îndrăznesc să mă includ și pe mine) anul acesta. E un text despre cum vom muri la cutremurul care va urma – mi se pare important să știm de pe acum, că oricum nu e ca și cum vom face ceva.

Așadar, după mintea mea, Superscrierea Superscrierilor e scrisă de Jo (eu și dumneaei nu ne-am agreat la începutul meseriei, dar cum doar boul e consecvent, cred că am făcut, reciproc, reevaluare, așa că iată-mă scriind liniștit aceste rânduri). Așadar așa consider eu: premiul la Jo și plecăm toți acasă. Doamne ajută, că oricum mult nu mai e și vine ăla mare și nici nu mai contează.

 

Răzvan Luțac
jurnalist Gazeta Sporturilor

Nu sunt în măsură să fac ierarhii și clasamente, așa că le pun în ordine alfabetică.

Eduard Apostol și Alex Nicodim, Gazeta Sporturilor, pentru “Dincolo de lumea nevăzută”, povestea unui fan dinamovist nevăzător, care vine de 15 ani la meciurile lui Dinamo pentru că “îmi imaginez fericire și zâmbete” —-> http://bit.ly/2hn6Fqp

Matei M. Bărbulescu, Casa Jurnalistului, pentru povestea unui băiat de vârsta mea —> http://bit.ly/2wGrSxB

Georgiana Ilie, Decât o Revistă, pentru un oraș în care codul roșu nu e de furtună —> http://bit.ly/2t6TCcH

RISE Project pentru seria Dragnea —> http://bit.ly/2yjiReY

Luiza Vasiliu, Casa Jurnalistului, pentru seria Burnei —> http://bit.ly/2iWqTXa

Valentin Schiopu, PressOne, pentru “Înmormântarea la care nu a ajuns nicio televiziune” și alte portrete și reportaje —> http://bit.ly/2wC6RsK

N-am respectat alfabetul la final. Intenționat, pentru că închei cu întrebarea primită de Valentin Șchiopu de la un cioban, strecurată într-un reportaj (citarea e aproximativă):
“Auzi, dar voi, ziariștii, mai și munciți ceva? Sau doar scrieți?”.

 

Așteptăm înscrieri la Premiile Superscrieri #7 până pe 24 septembrie.

Încep Premiile Superscrieri #7

sssds

În ultimii ani, au apărut tot mai multe proiecte și s-au coagulat comunități care opun rezistență unei realități care cultivă mai mult „fake” decât „news”. Ei  sunt jurnaliștii care demontează mitul că presa din România nu mai poate fi de încredere, sunt oamenii care-și pun resursele, munca și talentul pentru a crea o interfață cât mai clară între lume și mecanismele realității.

La primele șase ediții, Superscrieri a adunat mai mult de 650 de astfel de autori de non-ficțiune și a premiat peste 90 dintre ei, pentru calități aparent simple, precum răbdarea de a documenta un subiect în profunzime, curajul de a pune întrebările potrivite sau spiritul de observație.

Așadar, îi invităm să se adune iarăși la Premiile Superscrieri, ediția #7, cu cele mai bune materiale de non-ficțiune pe care le-au realizat în ultimul an.

Autorii pot aplica online până pe 24 septembrie, la cele cinci categorii de concurs: Reportaj, Investigație, Portret, Opinie – New Media & Blogging și TV & video-jurnalism.

Vezi regulamentul și formularele de aplicații

Pe lângă aceste cinci categorii de concurs (premiul I/categorie este 500 de euro), juriul va desemna în continuare cel mai de impact material înscris, prin premiul special Superscrierea Anului (în valoare de 1000 de euro) și Premiul Juriului (suma taxei de participare la concurs. În premieră anul acesta, vom acorda un nou premiu special pentru Fotojurnalism și o nouă serie de premii onorifice, iar la procesul de decizie va contribui și publicul, cât și la premiul special Superscrierea Cititorilor. Mecanismele de nominalizare și participare vor fi anunțate în următoarea perioadă.

Juriul din acest an este completat de trei noi membri: Marius Comper, editor asociat la NewsNow, Londra, Robert Schwartz, redactor-șef Deutsche Welle în limba română, la Berlin și Vintilă Mihăilescu, antropolog și autor Dilema Veche. Președintele juriului este, pentru al doilea an, Teodor Tiță, iar membrii veterani ai echipei sunt Cătălin Tolontan, Dan Duca, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Luiza Vasiliu, Mona Dîrțu, Mihnea Măruţă, Oana Giurgiu, Paul Radu și Vlad Mixich.

Despre alăturarea la juriu, Robert Schwartz, redactor-șef Deutsche Welle în limba română:

„Mă bucur mult să fac parte dintr-o echipă de certă valoare, care promovează jurnalismul de calitate. Avem obligația morală să păstrăm, să promovăm și să apărăm valorile fundamentale ale jurnalismului. Ele rămân valabile, indiferent de evoluțiile din «marea junglă» mass-media.”

Competiția se adresează tuturor autorilor de limbă română din România și Republica Moldova – consacraţi sau nu, din presa tipărită sau de pe platforme digitale sau TV/video, jurnalişti sau bloggeri, profesionişti sau amatori.

Superscrieri este o inițiativă, realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității:

BRD-Groupe Société Générale, a patra oară patron al ediției, partenerul nostru în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea cărții „Superscrieri: drumul generației noastre”;

Avon Cosmetics România, sponsor principal pentru al patrulea an și susținătorul a 12 Burse Superscrieri pe tema violența domestică;

sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: Romanian Business Leaders, Orange România, FAN Courier, Rogalski Damaschin Public Relations, Kaufland România, Friends\TBWA, iVOX.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Hotnews, Radio România Cultural, Marie Claire, Cosmopolitan, Dilema Veche, The Institute, Scena9, Republica.ro, Șapte Seri, Decât o Revistă, The Power of Storytelling, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Project, Active Watch, Frontline, Think Outside The Box, IGLOO Media, România Pozitivă, Editura Humanitas, Editura Publica, Cărturești și mulți alții.