interviu realizat de Ella Moroiu, reporter oficial Superscrieri

„Bunul simţ are audienţă. A devenit o pasăre atât de rară pe la noi, încât vinde foarte bine”, spune Vlad Mixich, preşedintele juriului Premiilor Superscrieri la ediţiile 2012-2013. Jurnalistul HotNews.ro a discutat cu reporterul oficial Superscrieri 2014 despre tainele și pericolele meseriei de storyteller, dar și despre valorile pe care competiția de jurnalism narativ și scriere de non-ficțiune creativă le poate scoate la iveală pentru public.

Cum se naşte o Superscriere?

Vlad Mixich: Tot vorbim de non-ficţiune, de creativitate… Până la urmă, ca pentru orice lucru din care pot să iasă roade frumoase, treaba e simplă: nu ai o reţetă, trebuie să munceşti mult, să practici mult – cum spunea Stephen King, că el lucrează până şi pe 1 ianuarie, în fiecare an -, să fii cu mintea deschisă.

Cum găsești un subiect bun?

Vlad Mixich: La noi, unul dintre pericolele de a lucra în media ca jurnalist este că la un moment dat începi să te crezi prea important ca să mai cobori la firul ierbii. Începi să crezi că ţi se cuvine să stai de vorbă numai cu preşedinţi, în studiouri de televiziune. Acolo nu găseşti poveşti! Nu e spaţiu mai artificial în România în acest moment decât studioul de televiziune. Nu găseşti poveşti acolo.

Poveştile le găseşti printre oameni şi, ca să le găseşti, trebuie să ai smerenie. Să te duci şi să spui: „Nu ştiu cum e viaţa aici, despre ce vorbiţi. Eu nu ştiu. eu sunt un străin. Vă rog, lăsaţi-mă să intru în viaţa voastră, vă mulţumesc pentru asta şi vă promit c-o să vă spun povestea cât mai fidel şi adevărat cu putinţă.”

De ce avem nevoie de jurnalismul narativ și scrierile de non-ficțiune creativă?

Vlad Mixich: E mai uşor să spunem baliverne tuturor când vorbim, decât atunci când scriem. De asta, pentru mine, mediul online rămâne important, pentru că e locul unde cuvântul scris supravieţuieşte. Şi când în România se spune că nu se citeşte mult, păi… pot să vă dau o listă rapidă de cel puţin zece texte citite de cel puţin 200.000 de ori în ultimul an. Nu vorbesc de ştiri despre vedete de carton sau politice.

Ce rol are aici o competiție ca Premiile Superscrieri?

Vlad Mixich: Am descoperit picăturile de pe peretele paharului gol. Şi, din cauză că e atât de mult urechism şi mitocănie în spaţiul mediatic, în special când vorbim de televiziuni, efectul celălalt e că vinde foarte bine bunul simţ. Bunul simţ are audienţă online! Bunul simţ a devenit o pasăre atât de rară pe la noi, încât vinde foarte bine.

Competiţia Premiile Superscrieri, apărută la iniţiativa Fundaţiei Friends For Friends, susţine deja de patru ani jurnalismul narativ şi non-ficţiunea creativă. La a patra ediţie, toţi autorii de non-ficţiune sunt invitaţi să îşi înscrie poveştile pe www.ffff.ro/superscrieri.

Termen limită: marţi, 30 septembrie, ora 24:00.

LINK ÎNSCRIERE

 LINK DETALII DESTE EDIȚIA ACTUALĂ

 O variantă a acestui interviu o găsiți și în revista din această săptămână a prietenilor de la Șapte Seri.

Mărturie pentru jurnalismul de calitate – cele 3 materiale realizate prin Bursele Superscrieri/Avon

Trei burse, trei echipe de jurnaliști și fotojurnaliști români, trei luni de intervievat, analizat, fotografiat, verificat informații, citit legi, studii, statistici, scris, rescris, editat. Proiectul experimental imaginat în primăvara acestui an de Fundația Friends For Friends – al cărui scop a fost de a construi un cadru articulat prin care mediul de business să poată susține, printr-un program de burse, jurnaliștii și fotojurnaliștii români care vor să lucreze materiale de profunzime, amănunțit documentate și atent redactate – își arată primele roade. Materialele realizate pe parcursul ultimelor luni în cadrul Burselor Superscrieri/Avon – e vorba de trei proiecte pe tema violenței domestice, finanțate cu câte 1.000 euro fiecare – au ajuns la vremea publicării.

Cele trei proiecte s-au materializat mulțumită programului Bursele Superscrieri/Avon, organizat de Fundația Friends For Friends (FFFF.ro) și Avon România. Selecția de proiecte a demarat în aprilie, iar concurența a fost neașteptat de mare pentru un program nou-lansat: pentru cele trei burse au aplicat 42 de echipe candidate, câștigătorii fiind selectați de un juriu format din 7 jurnaliști experimentați și un reprezentant Avon.

Programul de burse este cea mai nouă extensie a unui proiect care deja a prins rădăcini în România: e vorba de Premiile Superscrieri – o competiție care, de patru ani încoace, susține jurnalismul narativ și scrierea creativă de non-ficțiune din România. “Misiunea noastră declarată este de a încuraja și crește autori care, prin forța scriiturii lor, aduc în fața publicului relatări mai robuste, mai documentate, mai puțin frivole, care în final să poată genera schimbarea unei societăți tot mai ușor de manipulat și antagonizat”, spune Sorin Trâncă, președintele Fundației Friends For Friends.

Primele trei materiale realizate prin programul Burselor Superscrieri/Avon au fost deja publicate. Iată unde le puteți citi:

1. “Fără antecedente penale”

Proiectul jurnalistei Elena Stancu și al fotografului Cosmin Bumbuț, a apărut în numărul din această toamnă al Esquire România. Materialul va fi publicat și online, în luna octombrie, pe site-ul www.teleleu.eu. “Fără antecedente penale” pornește de la povestea unui cuplu zguduit de pusee de violență domestică care degenerează, tragic, în crimă, și sfârșește prin a spune o poveste chiar mai tulburătoare: aceea a unui sat de oameni gospodari care știu și văd ce se întâmplă, dar aleg să tacă în loc să se pună în calea unei fărădelegi petrecute în cadru privat. Pentru partea de documentare, Elena și Cosmin au petrecut câteva săptămâni în satul în care s-a petrecut crima – e vorba de Rășinari, județul Sibiu. Fără bursa Superscrieri/Avon, spun ei, le-ar fi fost greu să lucreze la un astfel de material pentru că nicio redacție nu le-ar fi pus la dispoziție resursele de care aveau nevoie pentru a lucra la un proiect care s-a întins, cu totul, de trei luni:

“Într-o țară în care redacțiile nu sunt dispuse să investească în materiale ample, de lungă durată, o astfel de bursă este salvatoare. Nouă ne-a oferit ocazia să documentăm un caz de violență domestică într-o comunitate tradițională, în care oamenii nu se bagă în familia altuia. Am aflat astfel povestea unui sat care, fără să vrea, a fost complice la o crimă”, spune Elena Stancu.

2. “Cu jumătate de inimă”

Proiectul jurnalistei Lina Vdovîi și al fotografului George Popescu – publicat pe platforma online Casa Jurnalistului – a pornit de la o întrebare simplă: este ordinul de protecție, introdus în România acum doi ani, un instrument care vine cu adevărat în ajutorul victimei? Nu cumva buna intenție a legiuitorului se destramă, implacabil, sub presiuni birocratice, lipsa unei metodologii unitare, istețimea agresorilor în a ocoli litera legii și lipsa de determinare a instanțelor de a pedepsi încălcarea ordinului de protecție? Materialul Linei și al lui George împletește trei povești ale unor femei diferite poate ca educație și aspirații, dar unite prin faptul că și-au dus frica și disperarea în fața justiției.

Cei doi co-autori spun că bursa de 1.000 de euro le-a dat șansa “de a face documentare pe teren, scriere și editare pe îndelete, așa cum se mai face în foarte puține redacții din România – a fost o experiență la finalul căreia pur și simplu ne-am așezat, ne-am tras sufletul și ne-am bucurat de-un material muncit pe brânci”.

3. “Toată lumea din familia noastră”

Proiectul jurnalistelor Ana Maria Ciobanu și Oana Sandu și al artistei vizuale Solène Cesbron este o serie de 14 narațiuni a căror miză e aceea “de a scoate la iveală cât mai multe dintre nuanțele violenței în familie, de la violență verbală, emoțională, economică până la violența fizică”, după cum spun autoarele; “sunt copii, soții, iubite, colege, asistenți sociali, polițiști, coordonatori de adăpost care s-au confruntat în diverse forme cu violența verbală, fizică, economică și sexuală. Poveștile scrise de cele două jurnaliste au fost publicate pe platforma online violenta.decatorevista.ro; selecțiuni din material puteți citi însă și în numărul 17 al Decât o Revistă. Iar acesta nu e, spun autoarele, punctul final al proiectului, care va continua și post-bursă.

“Ne-am dat seama în timpul documentării cât de important este să nu lăsăm acest subiect sub preș și să convingem cât mai mulți oameni să vorbească despre asta, ca să învățăm cu toții. Tocmai de aceea vrem să găsim puterea de a continua seria de narațiuni – vrem ca proiectul să aducă mai multe perspective unui subiect social despre care adesea fie credem că știm totul, fie despre care nu prea vrem să vorbim”.

Schimbă însă oare aceste trei povești ecuația? Mona Dîrțu, care s-a ocupat de partea de mentorat a celor trei echipe, crede că formula inaugurată prin Bursele Superscrieri/Avon și-a împlinit misiunea:

“Pe de o parte, jurnaliștii devotați meseriei – cei rari, gata să facă efort pentru un interviu în plus, o fotografie în plus, o verificare în plus, un sinonim în plus – își găsesc, în astfel de proiecte, un sens profesional. De cealaltă parte, companiile au prilejul, în sfârșit, de a sprijini în mod direct jurnalismul de calitate”.

Prin parteneriatul cu Avon, FFFF a creat de fapt un nou mecanism de suport pentru autorii de “non-ficțiuni care schimbă lumea”, spune Beatrice Weber, președintele executiv FFFF.

“Am reușit, împreună cu Avon, să facem posibilă publicarea a trei materiale complexe, de substanță, care poate altfel nu ar fi căpătat formă. Putem spune, acum, că formula lansată cu Avon a funcționat și suntem gata să extindem programul de burse prin parteneriate cu alte companii interesate să susțină scriitura creativă pe diverse tematici”, a încheiat Beatrice Weber.

Publicațiile care vor să preia cele trei materiale realizate la Bursele Superscrieri/Avon sunt invitate să scrie la superscrieri@ffff.ro.

Printre susținătorii programului Bursele Superscrieri/Avon se numără: HotNews, Șapte Seri, Catavencii, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Project, Active Watch, Dilema Veche, Decât o Revistă, Blitz TV, Marie Claire, România Pozitivă.

Super-mulțumim: Denisa Mihaiu și Raluca Kisescu (Avon România), Mona Dîrțu, Agnes Nicolaescu, echipelor bursiere și, desigur, juriului:  Dan Duca, Liviu Iolu, Mihnea Maruță, Paul Radu, Simona Tache,Vlad Mixich și Vlad Petreanu. Fără ei nu am fi reușit să construim proiectul dedicat burselor și sperăm că acesta este doar începutul.

Pentru mai multe detalii despre Bursele Superscrieri/Avon, explorați: https://ffff.ro/burselesuperscrieri/.

#Despre Premiile Superscrieri

Lansate în 2011, Premiile Superscrieri reprezintă o competiție anuală care promovează jurnalismul narativ și scriitura creativă despre oameni, evenimente și momente reale. Cu un istoric la primele 3 ediții de aproape 1000 de lucrări înscrise, cu peste 50 de câștigători și premii în valoare totală de peste 15 000 de euro, competiția își propune să încurajeze în România acele povești puternice și texte de calitate care informează corect, emoționează, modifică percepții și atitudini. În prezent, competiția se află în plină desfășurare a celei de-a IV-a ediții, autorii de non-ficțiune din România fiind invitați să se înscrie până pe 30 septembrie, pe www.ffff.ro/superscrieri. 

Elena Stancu (jurnalist teleleu.eu) este câștigatoare la Premiile Superscrieri, non-ficțiuni care schimbă lumea și bursieră a programului Bursele Superscrieri/Avon.

Acum câteva luni ne-a trimis acest scurt testimonial video, pe care vrem să îl împărtășim și cu voi, pentru că este unul dintre mesajele care ne dau energie să continuăm și să creștem demersul Superscrieri.
Elena vorbește despre ceea ce ne-am propus în 2011, când am lansat prima ediție a competiției: să îi susținem și să le recunoaștem valoarea acelor autori de non-ficțiune care vor să își facă meseria cu simț al responsabilității față de cititori și cu pasiune pentru scrierea de non-ficțiune creativă, de calitate.

Competiția Premiile Superscrieri se află acum la cea de-a IV-a ediție și își propune să promoveze jurnalismul narativ și scrierea creativă de non-ficțiune în România.
Înscrierile au loc până pe 30 septembrie, delibererea juriului – în luna octombrie, iar nominalizații și câștigătorii vor fi anunțați după jumătatea lunii noiembrie.

Susținând inițiativa (puteți da vestea mai departe, invita un autor să se înscrie, sau chiar propune oferte de susținere a premiilor și a organizării evenimentului), contribuiți la acest BRAVO pe care ne dorim să îl spunem, an de an, acestor autori care au valoarea unor super-eroi. Pentru că, prin scrierile lor, ne pot aduce într-o Românie de mâine mai bună, mai echilibrată și mai corect informată.

         articol de Saiona Stoian, ideas sailor @ FFFF

Există o teorie, nu tocmai agreată de criticii literari, dar tentantă pentru cine a jucat măcar o dată la Loto, care afirmă că, dacă i-am acorda suficient timp, o maimuţă ipotetică, închisă într-o cameră cu o ipotetică maşină de scris, ar reuşi la un moment dat, apăsând la întâmplare tastele maşinii, să reproducă până la ultima virgulă operele complete ale lui Shakespeare.

Având în vedere că „suficient timp” şi „la un moment dat” nu constituie tocmai repere exacte, iar cercetătorii nu au găsit încă maimuţa nemuritoare, teoria este tratată ca o dovadă a faptului că, deşi şansele ca un anumit eveniment să aibă loc pot fi absurd de mici, ele nu sunt niciodată zero. Pornind de la această premisă şi de la binecunoscuta determinare a echipelor de cercetători britanici, demnă de o cauză mai bună, o echipă de la Plymouth University a decis în 2003 să demareze un test pilot în care şase macaci negri cu creastă au fost confruntaţi cu un Pentium 386. După o scurtă perioadă de adaptare în care au încercat să îşi omoare adversarul cu pietre, maimuţele au cântărit îndeaproape avantajele furnizate de 5 milioane de ani de evoluţie sub forma degetului mare opozabil şi au început să tasteze, prima dată mai precaut, apoi din ce în ce mai rapid. Pe parcursul primei săptămâni, maimuţele au produs cinci pagini de text, din care citatul următor surprinde un fragment reprezentativ: „SssssssssssssssAaaaaaaaaaasssssassfsssggggggaaaaavmlnvvvssjjjjllsssssssss”.

Deşi maimuţele nu au reuşit să rescrie nici măcar prima scenă din Hamlet, iar singura observaţie cu potenţial ştiinţific are în vedere preferinţa macacilor pentru litera S, preferinţă ale cărei implicaţii încă nu se cunosc, există totuşi o consolare pentru pasionaţii de ssstatistică. Chiar dacă Hamlet nu a fost scris de o maimuţă, el a fost totuşi scris de o primată care, înainte de a-şi aşterne gândurile pe hârtie, înainte chiar de a inventa hârtia, a străbătut drumul lung al evoluției ţinându-şi sieşi şi celorlalţi companie prin intermediul poveştilor. Poveşti spuse în jurul focului, despre bine şi rău, despre originea lumii, a soarelui şi a stelelor, despre dragoste, moarte şi tot ce urmează după. Suntem o specie care trăieşte şi învaţă prin poveşti, care îşi explică lumea prin naraţiuni elaborate ce continuă să ne bântuie mintea, chiar şi atunci când corpul nostru doarme. Visăm lumi care nu există, dar, la fel de bine, transpunem ceea ce există în peisaje mentale pe care le populăm cu oameni şi întâmplări de peste zi, facem schimb de poveşti, le colecţionăm, le uităm, le reinterpretăm şi de multe ori le luăm drept etalon pentru ceea ce putem îndrăzni să considerăm posibil.

Oscar Wilde spunea că jurnalismul este de necitit, iar literatura nu mai este citită. Avem nevoie de un nou mod de a spune poveşti despre oameni, un gol pe care jurnalismul narativ se străduie să îl umple luând ce e mai bun din ambele: rigoarea jurnalismului tradusă în sute de ore de muncă pe teren și abilitatea literaturii de a transforma textul într-o experienţă memorabilă. O poveste devine jurnalism narativ în măsura în care este nu doar reală, ci şi capabilă de a stârni emoţii reale faţă de persoane pe care este puţin probabil că le vei cunoaşte vreodată, dar pe care ai senzaţia că le știi de o viaţă. Dacă, atunci când este bine făcut, jurnalismul reprezintă o lecţie de onestitate, iar literatura reprezintă o invitație de a empatiza, scopul jurnalismului narativ fiind acela de a umaniza informaţia şi de a o împiedica să devină zgomot de fond.

Deşi nu există dovezi arheologice care să îi ateste existenţa, Homo fictus, povestitorul înnăscut care l-a însoţit pe Homo sapiens de-a lungul misterioasei sale călătorii până în prezent, îşi face simţită prezenţa în însuşi modul în care ne structurăm viaţa. Vorbim despre vieţi cu final tragic sau fericit, construim înlănţuiri coerente din coincidenţe şi ne povestim retrospectiv ziua, ficţionalizăm trecutul şi viitorul pentru a supravieţui prezentului şi păstrăm bine ascunsă lista de eroi şi răufăcători personali în jurul cărora ţesem istorii pline de bucurii şi dezamăgiri. Dacă literatura este despre toţi oamenii care ar putea fi, iar jurnalismul despre toţi oamenii care sunt, atunci jurnalismul narativ, ca o extensie firească a capacităţii noastre de a ne defini prin poveşti, îmbină realul cu posibilul într-o manieră care le redefineşte pe amândouă.

 „Ce pot spune despre jurnalism? Are cele mai mari virtuţi, dar şi cele mai mari defecte. Este prima ocupaţie care intră sub controlul unui dictator. Este deopotrivă mama literaturii, dar şi un rezervor de nerozii. În multe cazuri este singura istorie de care dispunem, dar şi instrumentul de care se folosesc ticăloșii. Dar fiindcă a dăinuit atâta vreme și fiindcă atâţia oameni l-au slujit, a devenit probabil cel mai de preţ lucru pe care-l avem. Iar unii chiar devin onești, deşi n-ar fi avut nici o intenţie s-o facă”. Cuvintele lui Steinbeck surprind, într-un mod ideal, efectul spre care orice scriitură tinde: bucuria faptului că unele lucruri sunt și vor rămâne în afara controlului nostru, fie că vorbim de îngeri care și-au pierdut aripile sau maimuțe care și-au pierdut părul. Indiferent de varianta aleasă, în spate stă o poveste ce așteaptă să fie spusă.

Competiția Premiile Superscrieri este o inițiativă a Fundației Friends For Friends care promovează scrierea creativă și jurnalismul narativ de calitate în România. Anul acesta se află la a patra ediție și își propune să adune din ce în ce mai mulți susținători, pentru ca lumea să devină, prin puterea cuvintelor, un loc mai sănătos în care să ne creștem ideile.      

            sursa foto 

Ne pregătim să lansăm cea de-a patra ediție a competiției Premiile Superscrieri, non-ficțiuni care schimbă lumea.

Invităm toți autorii de creative non-fiction să își adune cele mai bune materiale realizate în ultima vreme și să le pregătească pentru înscriere.

Totodată, invităm cititorii să își încurajeze autorii preferați să înscrie acele lucrări care i-au mișcat în vreun fel sau le-au schimbat percepția asupra unor întâmplări.

Vom anunța în curând toate detaliile legate de ediția actuală și de înscriere. Până atunci, puteți urmări aici edițiile trecute.

Superscrierile sunt omagiul nostru pentru autorul-erou de non-ficțiune creativă.
Oameni harnici, creativi și onești, care își fac meseria. Care scriu cu simț de responsabilitate și care pot face, prin scrierile lor, o Românie de mâine mai bună, mai echilibrată, mai corect informată.

De aceea, sperăm ca, pe lângă prietenii și partenerii noștri, să avem alături de noi pe cât mai mulți dintre cei care cred în puterea scrierilor de calitate.

(more…)

În această vară, ING Bank România sărbătorește 20 de ani de când susține oameni hotărâți și pasionați să-și clădească visurile. Doritori să continue să înalțe zmeie alături de cei care cred cu tărie în propriul ideal, ING Bank a organizat Tabăra Înălțătorilor de Zmeie, o tabără educațional-inspirațională ce va avea loc între 2-3 august pe plaja de la Vadu. Este dedicată tuturor celor care doresc să-și vadă pasiunea prinzând contur și gata de a pune în mișcare afacerea sau proiectul la care au tot visat.

Te poți înscrie până pe 25 iulie pe www.kiterunners.ro la workshop-ul care te interesează cel mai mult, cele mai tari 20 de aplicații urmând să fie selectate pentru a lua parte la atelierul dorit. În plus, pe baza aplicației și în urma prezenței de spirit de la atelier, câte un participant din fiecare workshop ajunge în bătălia finală din care trei înălțători de zmeie vor câștiga o “excursie educațională” în Europa, în domeniul lor.

Deschiderea va fi realizată de către Mircea Toma care va povesti despre idei creative, jurnalism și puterea cuvintelor. Ulterior, atelierele structurate pe 3 domenii, vor fi susține de:

Industrii creative:

• Mădălina Andronic, co-fondator al The Awesome Project (Meșteșuguri)
• Tudor Giurgiu (Antreprenoriat cultural)
• Adelina Ivan (Fashion Design)

Eco:

• Bogdan Papuc, Directorul Asociației de Eco-Turism din România (Ecoturism)
• Mihai-Toader Paști, Project Manager efdeN (Tehnologie Eco)
• Silvia Demeter, Arhitect specializat în domeniul restaurării (Arhitectură Eco)

Societate:

• Sorin Ozon, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigații (Jurnalism de Investigații)
• Traian Brumă, Antreprenor în educație (Educație Alternativă)
• Doru Mitrana (Antreprenoriat Social).

Tabăra va fi urmată de Primul Festival al Înălțătorilor de Zmeie și de trei concerte susținute de Moonlight Breakfast, Robin & The Backstabbers și Mara. Organizatorii au pregătit cazare direct pe plajă, în corturi individuale, cu vedere la mare, cât și transport asigurat din Mamaia. Iar, pentru ca la anul alte zmeie să se înalțe liniștite pe plajele curate, duminică, pe 3 august, se pregatește și un after-party pentru voluntarii evenimentului: ecologizarea plajei Vadu.

carte citită și share-uită de Cora Bundur, spiriduș @ FFFF

După fondarea companiei 37signals, Jason Fried și David Heinemeier Hansson au trecut la crearea cărții ce a sintetizat întreaga lor experiență de 11 ani în conducerea și dezvoltarea companiei (îți recomandăm să arunci un un ochi și pe tool-ul lor, Basecamp, poziționat ca the world’s #1 project management tool).

Cartea Rework transpune adevărul despre ce înseamnă să înființezi propria afacere și despre lucrurile importante pe care ar trebui să te axezi. Fie că ai visat de prea mult timp la deschiderea propriului business sau pur și simplu vrei să îți îmbunătățești modul de a lucra, te aprovizionează cu inspirația și provocarea de care ai nevoie.

Afli de ce e mai bine să ignori competiția, de ce planurile sunt de fapt dăunătoare sau de ce nu ai nevoie de investitori. Nu ai nevoie nici măcar de un birou sau de luat decizii majore. De fapt, ai nevoie de mult mai puține decât crezi. Trebuie doar să te pui pe treabă. Cum spun autorii, “Decizie înseamnă progres. Ia decizia, mergi mai departe și produ ceva chiar acum, cât încă ai motivația și inerția necesare pentru a o face.”

Cartea este compusă din eseuri scurte încadrate în 11 categorii, cu ilustrații deștepte aruncate din pagină în pagină, ceea ce o face o lectură foarte light. Ce o face și mai light, este stilul autorilor de a transmite un mesaj simplu, direct și concret în puține cuvinte folosite inteligent. Pot spune chiar că merge pe modelul companiei Apple: simplu și ingenios.

În plus, la sfârșitul cărții veți găsi și adresa unde le puteți scrie celor doi pentru a le cere sfaturi sau doar pentru a le povesti experiența voastră.

Dacă vreți să o aveți permanent pe rafturile voastre, găsiți cartea Rework la prietenii de la Editura Publica. Dacă o vreți cu împrumut, vă așteptăm cu drag la Biblioteca FFFF. 🙂

carte citită și share-uită de Cora, spiriduș @ FFFF 

Lisa Gansky, autoarea cartii În rețea. De ce sharing-ul reprezintă viitorul afacerilor, a plecat de la premisa că societatea din ziua de azi a ajuns într-un punct în care consumerismul atinge cote maxime, iar povara și cheltuielile pe care le presupune regimul clasic de proprietate nu mai e avantajos.  De aici a sărit rapid la concluzia că „anumite lucruri sunt mai bune atunci când sunt împărtășite”. Pas cu pas, îți enumeră ingredientele unui sistem ”în rețea” de succes:

– obiecte ce pot fi utilizate în comun;

– utilizarea internetului și a rețelelor mobile de date de ultimă generație;

– ofertele, noutățile și recomandările sunt transmise în mare măsură din om în om, fapt augmentat de rețelele de socializare.

Teoria este cel mai bine înțeleasă prin practică, motiv pentru care Lisa oferă explicații flancate cu nenumărate exemple din care să îți tragi inspirația. Ce este nemaipomenit e faptul că o astfel de afacere reușește să le ofere clienților fix ceea ce le trebuie lor datorită informațiilor relevante culese despre fiecare individ în parte cu ajutorul rețelelor de comunicare socială. Atât aș putea spune din perspectiva unui client; cât despre cea business to business, abudența de parteneriate ce te-așteaptă ți se va părea amețitoare, savuroasă, delicioasă. Absolut meshy!

Pe lângă faptul că Lisa îți pune la îndemână partea teoretică, îți oferă și posibilitatea de a face parte din această comunitate, pe www.meshing.it. Acesta este site-ul creat tot de Lisa, în care îți pune la dispoziție partea practică a cărții ei: o rețea de afaceri bazate pe sharing. Spre exemplu, o afacere de acest gen este Kitchen in the Market – un spațiu comercial ce arată exact ca bucătăria unui restaurant, destinat însă tuturor celor ce au nevoie de un spațiu autorizat pentru a-și crea deliciile.

Dacă te-am făcut măcar puțin curios, aruncă un ochi pe pagina de web să vezi ce și cum. Dacă ești foarte curios și vrei să vezi cum stă treaba de fapt, să știi că găsești cartea și la noi în bibliotecă. Și, ca întotdeauna, te așteptăm cu drag!

Aseară, 25 iunie, am premiat câștigătorii concursului Superscrierea Cititorilor, ediția a II-a.

Andreea Giuclea este autoarea lucrării câștigătoare, Campioana fiecărui punct – un portret al Simonei Halep, publicat în Decât o Revistă (cu fotografii de Cătălin Georgescu și ilustrații de Mircea Drăgoi). Cititoarea care a propus această lucrare în concurs este Ana Maria Ciobanu.

“Mă bucură mult acest premiu, mai ales pentru că vine din partea cititorilor, cărora le mulțumesc pentru încredere și încurajări. Sunt fericită că povestea Simonei Halep a fost citită de mulți oameni, care apoi mi-au scris și m-au felicitat, și asta, pentru mine, e cea mai importantă recunoaștere.” (Andreea Giuclea)

Cu susținerea Orange România – partener principal al competiției și susținător al poveștilor puternice – autorul a primit 300 de euro, iar cititorul, un Samsung Galaxy Core 4G. Le mai mulțumim pentru alte premii și prietenilor și sponsorilor noștri: Editura Humanitas, Editura Publica și Tea Forte România.
Câștigătorele au fost alese de juriu, dintr-un top 10 lucrări stabilit de public prin vot. Au fost înscrise peste 100 de articole care au adunat în total peste 5000 de voturi.

În cadrul evenimentului de premiere, care a avut loc la Librăria Humanitas Cișmigiu, am lansat și o discuție pe tema “Cum arată cititorul ideal”, împreună cu câțiva dintre jurați: Vlad Tăușance, Monica Jitariuc, Luiza Vasiliu și Cristian Neagoe.

“Am mai zis și o să repet: e important să le mulțumim celor care scriu bine. E important să mulțumim celor care ne dau ceva cumsecade de citit – ceva care ne-a plăcut, ne-a emoționat, ne-a enervat, ne-a mirat, ne-a îngrijorat, ne-a pus pe gânduri. Superscrierea Cititorilor are rolul de a oferi cititorilor posibilitatea de a face remarcate astfel de texte mulțumind în același timp autorilor lor. Este o ocazie extraordinară de a pune în valoare texte bune. Anul viitor sperăm să fie texte și mai bune și cititori și mai pretențioși.” a declarat Monica Jitariuc.

Vă invităm să explorați atât TOP 10 materiale votate de public, cât și restul de lucrări înscrise în competiție. Dintre toate acestea, iată o listă de 10 recomandări, care se regăsesc printre preferințele juraților:

În ultima lună am încurajat cititorii să înscrie și să voteze în concursul Superscrierea Cititorilor cele mai puternice texte de non-ficțiune pe care le-au citit anul acesta.

Super-mulțumim Orange România, partener principal și susținător al poveștilor puternice. 

Scrierile bune se perindă și sunt un exemplu în comunitate, aducându-i valoare. Prin susținerea unui proiect ca Superscrierea Cititorilor, Orange participă la un demers de responsabilizare a cititorilor și, totodată, de încurajare a autorilor.

Din cele peste 100 de lucrări înscrise, publicul a stabilit prin vot un top de 10 lucrări. Din acest top, juriul va alege câștigătorii: autorul textului va primi un premiu de 300 de euro, iar cititorul care l-a propus în concurs, un Samsung Galaxy Core 4G. Vor mai oferi premii: Editura Humanitas, Editura Publica și Tea Forte România.

Câștigătorii vor fi anunțați pe data de 25 iunie, în cadrul unui eveniment dedicat, la Librăria Humanitas Cișmigiu, de la ora 19:00.

Mai jos găsiți cele mai votate 10 lucrări de anul acesta. Ne dorim ca, de la an la an, publicul larg să devină din ce în ce mai responsabil față de ceea ce citește, din ce în ce mai exigent în fața calității textelor și din ce în ce mai recunoscător față de acei autori care își fac treaba cu simț de răspundere și creativitate. Pentru ca acest lucru să se întâmple, cel mai simplu lucru pe care îl putem face fiecare dintre noi este să împărțim astfel de texte cu prietenii noștri, de fiecare dată când le descoperim. Și, de ce nu, să le dăm super-autorilor semnale că suntem aici și că munca lor contează, prin mesaje de încurajare.

Noi vă recomandăm să explorați întreaga listă a lucrărilor înscrise în competiție. Pe lângă acest top al celor mai votate lucrări de către publicul larg, veți găsi multe alte exemple de creative non-fiction, care sperăm să vă inspire să faceți recomandările de mai sus: dați un share prietenilor și un mesaj autorului.

Hai să lărgim publicul cititorilor care știu să aleagă acele relatări mai robuste, mai documentate și mai puțin frivole, care in final să poată genera schimbarea unei societăți tot mai ușor de antagonizat și de manipulat.

TOP 10 cele mai votate lucrări de către publicul larg

Dincolo de ceață

Iartă-mă, mamă, pentru ceea ce nu sunt

Cum îmi voi petrece ziua în care voi deveni adult

Destăinuire de corporatist

Alzheimer: boala care transformă o familie

Valea Harfelor

Mãmico, ce ne facem noi, cã eu cresc si nu o sã mã mai poti duce în brate?

Începutul unei noi vieți

Campioana fiecărui punct

Primul nostru fruct exotic

Aflată anul acesta la a doua editie, Superscrierea Cititorilor este o extensie a Premiilor Superscrieri, non-ficțiuni care schimbă lumea – competiție adresată autorilor; în toamna aceasta va avea loc cea de-a patra ediție.

Astăzi am anunțat câștigătorii Burselor Superscrieri/Avon, în cadrul evenimentului CSR4WOMEN, organizat de Avon România.

Cele trei echipe care vor primi finanțare pentru realizarea materialelor propuse în concurs sunt formate din:

1. jurnalista Lina Vdovii și fotograful George Popescu – pentru proiectul “Ordinul de protecție. Instrumentul victimei sau al agresorului?”, cu publicare pe Casa Jurnalistului

2. jurnalista Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț – pentru proiectul “Fără antecedente penale”, cu publicare în Esquire România

3. jurnalistele Ana Maria Ciobanu și Oana Sandu împreună cu artista vizuală Solene Cesbron – pentru proiectul “Harta violenței domestice; narativ”, cu publicare în Decât o Revistă

A fost un concurs dificil, în care cei 8 jurați au notat, pe baza a 5 criterii de evaluare, 42 de propuneri de proiecte jurnalistice pe tema “violența domestică”.

Mai jos găsiți top zece idei de priecte propuse în concurs, cu punctajul total obținut de fiecare.

Participanții care nu se găsesc pe listă și au întrebări cu privire la aplicația lor, pot scrie la bursele.superscrieri@ffff.ro sau la zenaida@ffff.ro.

Evaluarea a fost făcută de un juriu format din Dan Duca, Liviu Iolu, Mihnea Maruță, Paul Radu, Raluca Kișescu, Simona Tache,Vlad Mixich și Vlad Petreanu.

Criterii de evaluare:

a. Motivație – 10 puncte

b. Unghiul de abordare al temei – 10 puncte

c. Relevanță – 10 puncte

d. Este proiectul realizabil (în timpul dat/condițiile impuse de regulament? – 10 puncte

e. Originalitate/Inovație – 10 puncte

Jurații s-au arătat impresionați de calitatea lucrărilor înscrise:  

“Am fost, pe parcursul notării celor câteva zeci de aplicații, extrem de surprins de calitatea propunerilor. De câteva m-aș fi apucat și eu cu entuziasm dacă ideile ar fi venit la mine și nu le-aș fi citit în acest concurs. Calitatea aplicațiilor și a concurenților m-a făcut să realizez că, de fapt, cercul jurnaliștilor de top din România nu este deloc mic.” Liviu Iolu

“Îmi pare tare bine că proiectele câștigătoare sunt atât de “beton” încât, cu siguranță, când vor prinde viață și se vor transforma în materiale jurnalistice, nu vor trece neobservate. Îmi pare, în același timp, tare rău că au rămas pe dinafară niște proiecte aproape la fel de “beton”. 10 burse dacă am fi putut da, în loc de trei, cred că m-aș fi simțit mai împăcată. Sper ca, pe viitor, să ni se alăture și alți sponsori și să putem da mai multe, pentru că există, în țara asta, niște tineri atât de îndrăgostiți de jurnalism încât ne-am încărca cu toții de un mare păcat dacă nu i-am susține și nu i-am ajuta să-și păstreze pasiunea nealterată de mizeria vremurilor. Nu sunt mulți, sunt la fel de rari ca urșii Panda, tocmai de aceea ar trebui să investim în ei.” Simona Tache

“Se întâmplă să fii într-un juriu și să ai noroc. Să privești niște proiecte jurnalistice, să citești rândurile-gândurile-planurile-visele unor oameni și pentru câteva ore să uiți de noianul de zoaie, mediocritate și sărăcie în care se zbate presa românească. Un astfel de caz a fost cel de față, al burselor pe care Avon le oferă, cu generozitate, unor oameni care vor să scrie lucruri care să schimbe lumea. Sunt zeci de texte, de proiecte care merită să fie scrise, dincolo de orice bursă. Felicitări!” Dan Duca

“Aceste proiecte îmi confirmă că s-a format un grup de jurnalişti, majoritatea având în jur de 30 de ani, care e atât un nucleu de generaţie, cât şi o elită. Ei pot “apuca” deja orice subiect, ştiu cum să-l documenteze şi cum să-l ducă la capăt. Singurul pericol pentru mulţi dintre ei e să devină activişti în jurnalism, să nu mai aibă îndoieli ideologice şi, ca atare, să abordeze realitatea ca şi cum ar şti ei mai bine care e drumul corect.” Mihnea Maruţă

Magicul Vineri 13 (iunie) va face să apară un magician în mansarda noastră. (Că tot ne era dor de evenimente freestyle.)

Așa că te invităm pe la noi, de la ora 20:00, la spectacolul de magie cu cărți de joc “Cum m-am făcut!”, de Andrei Ișfan, inspirat de întâmplări din viața lui.

Despre performace

Când vezi un truc, prima întrebare care îți vine e “Cum ai făcut?”. Așa că Andrei a creat acest spectacol de magie cu cărți, ca un răspuns cu truc și tâlc despre povestea lui de iluzionist:
“Spectacolul Cum m-am făcut! este unul bazat pe întâmplări reale, pe momente care m-au făcut să muncesc, să creez și să mă distrez. Împărțit în 2 acte, spectacolul îți dă ocazia să te relaxezi, să savurezi ceea ce tocmai s-a întâmplat și după o pauză de 20 de minute să revii, dorindu-ți mai mult, ceea ce vei și primi. Fiind bazat în totalitate pe cărți de joc, vei vedea ce înseamnă muncă, antrenament, dar mai ales, pasiune.”

Video prezentare Andrei

PROGRAM
20:00 – 20:30 – sosire
20:30 – 21:30 – magic performance

Locurile sunt limitate, așa că te rugăm să îți rezervi un loc înainte la link-ul de mai jos.
Biletul este 50 de lei și se plătește la intrare.

Link rezervare loc

Noi te așteptăm cu ceaiuri Tea Forte și ceva dulce de la Prajitulina. Și cu Pisica Elena gazdă, desigur. 🙂

P.S. Pe Andrei l-am cunoscut la Creative Fitness Studio, când ne-a arătat cum să extrapolăm calități esențiale la trucurile cu cărți în viața reală, cum ar fi starea de prezență și puterea observației.