Oameni despre Ciorne

sssds

La ultimul eveniment dedicat expoziției Ciorne 2.0 – Cum devin ideile realitate? am invitat ca speakeri câțiva “ciorniști”. Știam noi că vor spune lucruri interesante, deci nu am ratat momentul de a le salva în format video. Am făcut și o mică selecție, așa că vă invităm să le acordați cele 04:06 minute pentru a-i asculta. Nu știți de unde poate sări o idee bună. 🙂

Madi Andronic (The Awesome Project), Sorin Trâncă (președinte FFFF), Traian Brumă (Learning Architect la CROS), Alexandru Manda (Pegas) și Dragoș Motica (designer și arhitect) vorbesc despre proiectul Ciorne și ce au avut ei de învățat din schițe și mâzgăleli:

Pentru curioși, îi găsiți și mai tăcuți, în pozele de la eveniment – AICI. 🙂

FFFF a primit Premiu de Excelenţă IAA 2012

sssds

Sorin Trâncă, în calitate de Preşedinte FFFF, a primit aseară la IAA Excellence Awards Premiul pentru Excelenţă în Responsabilitate Socială.

Ne bucurăm şi mulţumim IAA România pentru această recunoaştere! Dar trebuie să spunem că acest premiu este mai mult despre voi, toţi cei care care credeţi în lucrurile pe care le face Fundaţia şi le susţineţi. Şi vrem să vă mulţumim şi să vă rugăm să rămâneţi aproape de noi şi în continuare – atâta timp cât vă simţiţi, cumva, motivaţi de viziunea noastră.

Lista completă a Premiilor de Excelenţă IAA 2012 poate fi gasită AICI.

Premiile de Excelenţă IAA reprezintă un demers al asociaţiei IAA Romania de a recunoaşte, promova şi recompensa public persoanele care au contribuit decisiv la ridicarea standardelor profesionale şi etice în industria de comunicare din România.

 

 

Creativitatea în conversaţie

sssds

text de Andreea Vrabie, trendspotter pentru Protein și o prietenă aprigă a ideilor creativo-practice 

Ideile creative cer să fie împărtășite, fie că mediul de comunicare este un articol într-o revistă, sau blog, o carte, sau un simplu status pe Facebook. Însă, ele se dezvoltă cel mai bine atunci când sunt comunicate simplu față-n față. Transmiterea pe cale orală a ideilor este o calitate înnăscută și esențială omului – de la legendele împartășite prin viu grai de strămoșii noștri, până la sesiunile de networking profesional.

Margaret Mead, antropolog cultural, spunea: ”Never doubt that a small group of thoughtful, committed citizens can change the world. Indeed, it’s the only thing that ever has.” Și presupun că nu avea în minte o rețea online. Când aduci oamenii într-un loc fizic, energia ideilor discutate depășește suma lor luate în mod separat.

Conversația a atins nivelul de artă în secolul al XII-lea în Franța, când Marchiza de Rambouillet și-a deschis apartamentul persoanelor de vază în căutare de dialog intelectual. Prin a sa Chambre Bleue s-au perindat filosofi, scriitori, artiști, sau oameni de știință precum Le Rochefoucauld, Madame de Sevigne, sau Francois de Malhebre.

Un veac mai târziu se înființa Lunar Society of Birmingham, un club informal de dicuție. James Watt, Benjamin Franklin și restul membrilor își spuneau în glumă “lunarticks”. Lasând jovialitatea la o parte, clubul a fost creditat pentru contribuția la Revoluția Industrială.

Ideea a fost preluată și de Gertrude Stein la începutul secolului trecut. Printre obișnuiții salonului din Rue du Fleurs se aflau Pablo Picasso, Henri Matisse, Guillaume Apollinaire și Ernest Hemingway.

Întorcându-ne în prezent, John Brockman, fondatorul Edge.org, a înființat The Reality Club. Steven Pinker, Naomi Wolf, Mihaly Csikszentmihalyi, Steven Levy, Richard Dawkins sunt doar câțiva dintre membrii comunității. Scopul conversațiilor față-n față este cel mai bine formulat de Edge: ”To arrive at the edge of the world’s knowledge, seek out the most complex and sophisticated minds, put them in a room together, and have them ask each other the questions they are asking themselves.”

Însă, exemplele de mai sus nu susțin că trebuie să fii un intelectual, sau o persoană de seamă a societății pentru a purta un dialog inteligent, natural și generator de energie creativă. Cred că ați simțit cum ideile se extind, iar perspectivele se schimbă după o ședință de Creative Fitness Studio, sau după un talk în Mansarda Fundației. Măcar pentru o seară pe lună uitați de internet, ieșit în club și mutați paharul cu vin pe propria masă, înconjurați de oameni nerăbdători să discute.

Sursa foto

“I was born with a reading list I will never finish.”

sssds

Încercăm, pe cât posibil, să promovăm nu doar superscrisul, ci și supercititul. Poate mulți dintre voi nu știți sau ați uitat că Mansarda noastră adăpostește o bibliotecă. Biblioteca de Inovație, sau Biblioteca FFFF – cum îi spunem noi – are deja peste 1400 de cărți și periodice din aria comunicării și economiei cunoașterii. Ca să vă faceți abonament (da, puteți împrumuta cărți acasă:), trebuie doar să donați o carte din domeniile mai sus menționate.

Zilele acestea am primit niște cărți de la prietena noastră din Germania, Sarah Auer. În timp ce le citiți listate mai jos, ele vă așteaptă deja pe rafturile Bibliotecii:

“What were they thinking? – Marketing lessons you can learn from products that flopped”, Robert M. McMath & Thom Forbes

“My life in advertising & scientific advertising”, Claude C. Hopkins

“The new law of demand and supply. The revolutionary new demand strategy for faster growth and higher profits”, Rick Kash

“Being direct. Making advertising play”, Lester Wunderman

“Cow Parade New York” (the cows, the artists, the spectacle)

Lista integrala a cartilor din Biblioteca de inovatie AICI.

Super-jurnaliști care ne inspiră

sssds

Dacă vreți să vă conturați / completați imaginea despre jurnalismul narativ de peste Ocean, iată câteva fragmente de interviuri cu jurnaliști de acolo. Aceste interviuri au fost realizate de Sergiu (ideas wizard, FFFF) în cadrul Conferinței The Power of Storytelling 2012, organizată de prietenii noștri de la Decât o Revistă. Clipulețele au fost folosite și ca sursă de inspirație sau destindere pentru cei prezenți la  Gala Premiilor Superscrieri 2012. 🙂

 

Alex Tizon – câștigător de Premiu Pulitzer

 

Chris Jones – writer-at-large la Esquire US

 

Starlee Kine – producător “This American Life”

Câştigătorii Premiilor Superscrieri 2012, ediţia a II-a

sssds

Categoria ESEU

locul I

Philip Ó Ceallaigh, “Victima” – articol publicat în Decât o Revistă (10.03 2012)

locul II

Cristian Lupşa, “Regele ringului” – articol publicat în Decât o Revistă (iulie 2012)

locul III

Laurenţiu Olteanu, “Din spatele cortinei roz” – articol publicat în Decât o Revistă (nr.9, vara 2012)

nominalizaţi

Ramona Băluțescu, “Revoluția mea”, articol publicat pe  www.oradeapress.ro          (22.12.2011)

Lavinia Gliga, “Cazul Inna”, articol publicat în Decât o Revistă ( 18.12.2011)

 

Notă: Lidia Bodea, membru al juriului Superscrieri, s-a recuzat la această categorie.

Categoria REPORTAJ

locul I

Andrei Crăciun şi Vlad Stoicescu, “Cititorul de la Basarabasa. Povestea «Bunului sălbatic»” – articol publicat pe www.dela0.ro şi www.adevarul.ro (16.12.2011)

locul II

Mihai Goţiu, “Am cumpărat naţionala de fotbal a României” – articol publicat pe www.voxpublica.ro (16.02.2012)

locul III

Daniel Befu, “Culisele celei mai mari investiţii ratate de România” – articol publicat pe www.romanialibera.ro (17.05.2012)

nominalizaţi

Elena Stancu, “Degetoaice”, articol publicat în Dilema Veche (5.10.2011)

Gabriel Dobre,“Spre Ruine”, articol publicat în Decât o Revistă (01.10.2011)

Victor Ilie, “Alegeri pe moșia lui Bulă”, articol publicat pe casajurnalistului.ro (12.08.2012)

Categoria OPINIE

locul I

Iulian Enache, “Năstase. Români, nu uitaţi şi nu iertaţi” – articol publicat pe www.rtv.net (21.06.2012)

locul II

Vlad Odobescu, “Scrisoare către un om nou” – articol publicat în Opinia Veche (31.10.2011)

locul III

Mihai Goţiu, “De ce Adrian Năstase nu e Nelson Mandela” – articol publicat pe www.criticatac.ro (25.06.2012)

nominalizat

Ioan-Florin Florescu, “Revolutiile la care am visat”, articol publicat pe ioanflorin.wordpress.com  (22.01.2012)

Categoria PORTRET

locul I

Sintia Radu, “Schimbarea Ralucăi” – articol publicat în Esquire România (21.07.2012)

locul II

Ana Maria Ciobanu, “Cealaltă viaţă a lui Ghiţă” – articol publicat în Decât o Revistă (01.07.2012)

locul III

Ştefan Mako, “Bahoi vrea să existe” – articol publicat pe www.theindustry.ro (01.08.2012)

nominalizaţi

Radu Codrin Tutuianu, “Gala, zis Barbu Lăutaru, din om bogat, sărăntoc”, articol publicat în săptămânalul 7 est (25.06.2012)

Benezic Dollores, “Salvator, adjectiv”,  articol publicat în  Esquire România (05.03.2012)

Categoria MULTIMEDIA

locul I

Laurenţiu Diaconu-Colintineanu, “Amintiri toxice” – articol publicat pe Deutsche Welle si www.hotnews.ro (05.12..2011)

locul II

Raluca Cojocaru, “Poveşti nevazute” – articol publicat pe www.grupulnoblesse.ro (18.06.2012)

locul III

Andrei Pungovschi, “Dar dacă” – articol publicat pe www.decatorevista.ro (29.09.2012)

nominalizaţi

Octavian Coman, “Descoperirea”, publicat pe www.inforadio.ro (03.10.2011)

Lorelei Oana Mihală, “Născut liber” , difuzat pe TVR 1 – emisiunea “Cu ochii’n patru” (28.05.2012)

Notă: Vlad Mixich, membru al juriului Superscrieri, s-a recuzat la această categorie.

PREMIUL JURIULUI

Vlad Ursulean, “Tinerii adormiți aruncă cu pietre. «We are fucking angry!»” – articol publicat pe www.ursulean.ro

SUPERSCRIEREA ANULUI

Juriul a decis să nu acorde Premiul Superscrierea Anului 2012. Non-ficțiuni care schimbă lumea este deviza acestui concurs. De aceea, textul premiat cu Superscrierea Anului trebuie să îndeplinească cel puțin două dintre următoarele criterii: să schimbe ceva (o lege, percepții), să aducă o lumină nouă asupra unui subiect pentru care opinia publică era deja formată sau să genereze emoție publică. În urmă unei aplicări riguroase a regulamentului, majoritatea de 7 voturi din 9 necesară acordării Superscrierii nu a fost întrunită.

 

sursa foto

The Power of Storytelling / 29 octombrie/ cu Eugen Erhan (Fredo & Pid’jin)

sssds

Luni, 29 octombrie, vă aşteptăm la un nou Seminar PoS, o discuţie despre meşteşugul poveştilor cu designerul grafic Eugen Erhan, co-creatorul web comicului Fredo & Pid’jin. El ne va vorbi despre construcţia de poveşti scurte şi cu poantă (fie ele desenate sau nu).

Evenimentul are loc în Mansarda FFFF şi începe la ora 19:30 – intrarea se face de la ora 19:00.

Participarea costă 30 de lei şi se plăteşte prin DoR Shop (pentru alte metode de plată, trimiteţi un email către lavi@decatorevista.ro).

Numărul de locuri e limitat.

Seminariile PoS sunt organizate de Decât o Revistă împreună cu Friends For Friends Foundation.

Întâlnirile sunt dedicate oricui vrea să înveţe să folosească unelte noi şi să afle care sunt mecanismele poveştilor în varii medii. Fiecare ediţie va avea un invitat care îşi va explica meşteşugul şi apoi va fi descusut de participanţi.

Seminariile sunt o extensie a conferinţei anuale de jurnalism narativ organizate de DoR, The Power of Storytelling.

Povestirile sunt însoţite de o porţie de optimism de la Pufuletii Gusto.

 

Bizcamp sună clopoțelul pentru tinerii profesioniști

sssds

Cei care ați terminat sau nu școala și sunteți preocupați de viitorul vostru profesional, sigur aveți nevoie și de ceva învățături practice. Că doar pentru asta s-au inventat workshop-urile și evenimentele în urma cărora în loc de diplomă primiți un capăt concret de care să vă apucați problemele.

Noi am aflat de un proiect de acest gen care îmbină ceva din târgurile de joburi cu workshop-urile: Bizcamp – a Career School for studentes and young professionals. Ideea de bază este să reunească într-un sigur loc oameni care au reușit în diverse domenii (de la vedete, la antreprenori, traineri renumiți, coach, tineri de succes, etc.) pentru a da sfaturi practice și a împărtăși din experiența lor.
Un lucru util la acest eveniment este că participă și angajatori de top care îți spun direct ce vor de la tine și care sunt ultimele trenduri în materie de joburi. Printre companiile care vor participă la ediția aceasta din București (a opta) se numără Danone și Orange, iar printre speakeri, Bogdan Comănescu, Andrei Lăcătuș, Dana Nălbaru și Claudiu Bleonț.
Evenimentul va avea loc în București între 9 și 10 noiembrie, dar și la nivel național, în alte orașe: Iași, Timișoara și Cluj.

Din ce am furat din feedback-urile foștilor participanți, aceștia se bucură că pot intra în contact direct cu companiile, îi inspiră speakerii – “oameni din diferite domenii și cu statusuri și concepții diferite, deschiși la minte, deschiși la nou și conștienți de detaliile care le-au adus și le vor aduce succes”, iar atmosfera generală simțită e pe bune cea de consiliere profesională.

Așa că, dacă ești student sau ești un tânăr rătăcitor printre perspective de angajare sau de modelare/remodelare profesională, noi îți recomandăm să nu ratezi niciun astfel de eveniment: cu cât intri mai mult în contact cu medii și cu oameni care pot să te inspire, cu atât o să fii mai aproape de mulțumirea concretă pe care o cauți.

Câteva imagini de la edițiile anterioare:

Ciprian Marica despre susținerea Premiilor Superscrieri 2012

sssds

Ciprian Marica este fotbalist și se numără printre susținătorii ediției actuale a concursului Premiile Superscrieri. Motivațiile lui le aflăm din acest interviu: 

Cum ai aflat de Superscrieri și ce anume a rezonat cu tine din ideea acestui concurs?

Am aflat de Superscrieri printr-o prietenă comună, care este foarte implicată în zona socială și cu care am vorbit mult în ultima vreme legat de posibile proiecte pe care Fundația Ciprian Marica le poate dezvolta sau susține. Am rezonat imediat cu ideea susținerii unui proiect care încurajeazムschimbarea, a unui proiect care susține oameni care au ceva de spus, și nu orice, ci ceva care poate aduce o schimbare sau poate face o diferență în România.

Ce îți place să citești? Un autor, o carte/publicație preferată?

Fiind foarte prins în tăvălugul antrenamentelor sistematice și al deplasărilor, riscul tău ca individ este sムdevii atât de concentrat să faci față, încât să pierzi din vedere să te mai preocupi de lărgirea orizontului minții. Evoluția ta ca om începe sムse calculeze în performanță sportivă și începi să crezi că asta te definește. Eu nu sunt de acord cu asta, cred cムtu ca individ ești mult mai mult decât ce performanțe faci. Așa cムîncerc să citesc cărți care mムforțează să gândesc și să-mi testez în permanență capacitatea de a percepe lucrurile din jur. Nu m-am gândit care-i cartea mea preferatăƒ. Probabil “€œPortretul lui Dorian Grey” de Oscar Wilde pentru că vorbește despre alegerile pe care le facem și care sunt în permanentムîmpărțite între imaginea pe care vrem s-o arătăm lumii și propria noastră vanitate. E o carte care te face să te evaluezi și să te gândești foarte mult la alegerile pe care le faci. îmi mai place foarte mult să citesc Neagu Djuvara, un istoric și filosof care nu s-a lăsat prins în plasa gândirilor la modă, ci a avut o atitudine foarte analiticムși fermă. 

Spune-ne puțin despre intenția ta de a forma o fundație și de ce vrei să faci asta.

În primul rând, dupムcum am mai zis (și o să tot mai zic), cred că avem cu toții o responsabilitate față de mediul în care ne-am format. N-o să uit niciodată de unde am plecat și mă bucur că am ajuns la un nivel la care am posibilitatea chiar să fac ceva pentru țara mea. Însă a trebuit să mă gândesc ce ar fi mai util de făcut. Așa că după ce am văzut rezultatele devastatoare de la Bacalureatul din acest an, după ce am citit un studiu al Uniunii Europeane realizat acum câțiva ani care plasa România pe primul loc în topul analfabetismului european și un alt studiu care arata că în anul școlar 2011 -€“ 2012 rata abandonului școlar a crescut de trei ori față de anul școlar 2010 – 2011, mi-a fost destul de clar că printre cele mai mari minusuri ale societății noastre este educația. În aceastムdirecție, pe deoparte voi încerca să descopăr și să susțin tinere talente din diverse domenii, tineri care sunt sclipitori și au ceva de spus, însă, din anumite motive, nu-și permit să iasă în față și pe de altă parte, mă voi axa pe susținerea copiilor din familii defavorizate care nu au acces la educație. Cred că este nevoie ca tinerii de azi să fie încurajați să facă performanță în ceea ce le place. Cred că, în contextul de azi al dezvoltării ultra-rapide și inovațiilor tehnlogice de pe o zi pe alta, nu se mai poate merge mult pe modelul românesc de “lasă că merge și așa” pentru că riscăƒm să fim înghițiți.

Care este ideea ta de schimbare, în general?

Cred foarte mult în revoluțiile mici, însă făcute în masă. Adică fiecare individ din societate să tindă să evolueze. Nu e de ajuns ca doar câțiva să evolueze și restul să rămână în ale lor. Trebuie ca toți -€“ în fine, cât mai mulți – să vrem să ne depășim limitele și să tindem spre un standard cât mai ridicat. Cred că doar așa putem evolua. Doar că e nevoie de o mentalitate pozitivă comunăƒ. Să vrem toți să evoluăm. Pentru că nu poți să-l obligi pe om să învețe ceva dacă el nu vrea. Însă prin exemple pozitive, îl poți inspira. Cred că e timpul să învățam să nu ne mai dăm cu părerea așa ușor în toate privințele. Prea ne-am obișnuit să criticăm fără să știm despre ce vorbim și să scăpam cu asta. Cred că aici trebuie lucrat mult. De aceea apreciez mult proiectul Superscrieri și alte proiecte de genul acesta. Pentru că, prin maniera în care sunt concepute, te forțează să-ți dai cu părerea într-un mod pertinent. Te forțează să gândești înainte de a spune sau scrie ceva. Și asta poate schimba ceva.

Crezi că au ceva în comun excelența în scris și excelența în fotbal?

Da, cred că la performanțe se pot găsi întotdeauna lucruri comune. Pentru că, în primul rând, se bazează pe foarte multă muncă și dedicare. Chiar dacă e vorba de scris sau de fotbal, trebuie să te dedici trup și suflet pentru a-ți clădi o bază cât mai puternică. Pentru că nu te poți baza doar pe artificii și inspirație de moment. Trebuie, înainte de toate, să ai o bază solidă -€“ în sport de rezistență, tehnică și strategie de joc, în timp ce în scris ai nevoie de un bagaj mare de cultură plus o stăpânire cât mai bună a tehnicilor și stilurilor de abordare. Și abia după aceea artificiile încep să capete valoare. Când le aplici cu cap. Pentru că scrisul înflorit nu are nicio valoare dacă e lipsit de consistență, la fel cum nici dribblingurile spectaculoase nu au nicio valoare dacă sunt făcute fără sens. O altă paralelă între fotbal și scris este, bineînțeles, publicul. Fie că e fotbal, fie cムe literatură sau jurnalism, pentru ei creezi și ai o responsabilitate față de ei.

Crezi că imaginea ta de sportiv este un atu sau un motiv de discriminare în momentul în care te implici în proiecte educaționale?

Cred că și una și alta. N-ai ce să faci cu oamenii care te judecă limitându-ți individualitatea la muncă pe care o faci. După cum am spus mai spus, nu cred că personalitatea și potențialul unui om se rezumムla cariera sa profesională. Dar, în același timp, faptul că sunt o figură din lumea sportului care se implică în proiecte de educație este și un mare atu pentru a ajunge la mulți oameni care mă apreciază și care poate sunt tentați să lase deoparte cărțile pentru a se dedica total sportului. Contează mai mult să fiu un model pentru ei decât să-mi fac griji pentru ce vor spune gurile rele.

Ce înseamnă pentru tine să fii creativ?

Să fii creativ înseamnă sムfii liber, adică să intri în legătură cu acea parte din tine care nu e înăbușită de clișee și să-i dai frâu liber. Ca atunci când visezi. Lasă-te purtat de ființa ta, ai încredere în tine și vei fi creativ.

Cum te simți în postura singurului jucător care a marcat pentru Națională în meciul cu Olanda?

În primul rând nu este vorba despre un gol al meu, este un gol al echipei naționale. Am muncit cu toții cot la cot foarte mult, ar fi ingrat din partea mea să consider acel gol ca pe o reușitムpur personalăƒ. La antrenamente și la meciuri nu mai e vorba de individualități, suntem cu toții la un loc, încercând fiecare să facă ce poate mai bine pe partea lui. Așa că orice reușită se răsfrânge asupra întregii echipe. Același lucru este valabil și pentru nereușite. Faptul că eu am fost singurul care a marcat un gol, nu schimbă însă rezultatul final a€“ România a pierdut de această dată cu trei puncte. Am pierdut o bătălie, dar nu am pierdut războiul. Ne vom califica la mondiale.

Preview interviu Chris Jones, Esquire US

sssds

În pauzele din cadrul conferinței The Power of Storytelling, organizată de prietenii noștri de la Decât o Revistă, am prins de mânecă niște jurnaliști de renume mondial, printre care și pe Chris Jones de la Esquire US.
Aceasta e o secțiune din interviul în care vorbește despre puterea jurnalismului narativ. Mai multe la și după Gala Superscrieri. 🙂

Ce vă așteaptă la Creative Fitness Studio – cu antrenorii Sandra și Vlad

sssds

Vă reamintim că din 16 octombrie reluăm antrenamentele Creative Fitness Studio, iar înscrierile se închid pe 12 octombrie.

Noi v-am tot spus ce puteți câștiga în urma acestui program – cum să deveniți creativi în fața problemelor, cum să treceți de la “nu se poate” la “cum se poate”, ș.a.m.d.

Acum hai să îi urmărim într-un scurt video și pe antrenori, Sandra Ghițescu și Vlad Tăușance, cu explicațiile lor pentru beneficiile (și, de ce nu, micile plăceri:) ale unei sesiuni de antrenamente:

Super povestea unui ceai care a trecut oceanul: Tea Forté

sssds

Vムspuneam cムTea Forté se număƒrムprintre susținăƒtorii Superscrieri 2012. Interviul de mai jos este o introducere în lumea extraordinarelor ceaiuri Tea Forté și, mai mult de atât, noi credem că este și o dovadă a compatibilității care ne-a adus împreunăƒ.
Așadar, povestea Tea Forté în România, cu Mihaela Toma, cea care a făcut acest lucru posibil:

Care e relația ta cu ceaiul?

Este o relație în trei: eu, Tea Forté și cărțile :). Așa ajung de multe ori să descopăr niște compatibilități excelente între tipurile de ceai și anumite tipuri de scriitură. De exemplu, Corecțiile lui Jonathan Franzen merg tare bine cu un ceai negru cu aromă de ciocolată (Hazelnut Truffle) sau că Eleganța Ariciului, de Muriel Barbery e o lectură de după-amiază senină ce merge cu Ginger Lemongrass.

Care e povestea din spatele business-ului?

Povestea este despre dragoste la prima vedere: am descoperit Tea Forté pe un site de produse gourmet, m-am  îndrăgostit fulgerător și, desigur, am vrut să le am, să le pipăi, să le gust și, dacă sentimentele dintre noi rezistau, poate să le și ofer și altor consumatori de ceai. Sentimentele rezistă.

De ce ceai și, mai ales, de ce Tea Forté?

A fost, cum spuneam, mai degrabă o întâmplare fericită inițial, frumoasele cutii de la Tea Forté puteau conține orice altceva, biscuiți, pantofi sau flori de câmp. Designul ambalajelor m-a fermecat atât de intens încât le-am scris celor de la Tea Forté chiar atunci, imediat ce le-am descoperit produsul. Partea și mai frumoasă este că sentimentul a fost reciproc, iar cei de la Tea Forté Inc. au simțit și ei această pasiune, în ciuda distanței fizice dintre noi, căci au reacționat minunat, cu multă deschidere și profesionalism.

Ce îl face “mai special” decât celelalte tipuri/branduri de ceai? 

E un tânăr cu experiența unui highlander. E un ceai gândit să îmbine ce e mai bun din experiența milenară a cultivatorilor de ceai cu designul contemporan și cu descoperirea celor mai bune mixuri de arome, care să ni se potrivească nouă, consumatorilor “moderni” de ceai, în căutarea veșnică de experiențe noi, arome interesante, surprinzătoare.

În afară de asta, Tea Forté este deja un premiant la capitolul design: a câștigat în 2011 un Gold Sofi Award al NASFT – Asociația Națională (din US) pentru Comerțul Specializat Agroalimentar – pentru cutia în formă de inimă, cu piramide de ceai, produs realizat pentru a susține cauza coaliției naționale a femeilor cu probleme cardiace.

Și pe partea de produs a luat o coroniță: versiunea Blueberry Merlot, din gama Herbal Retreat, a câștigat premiul pentru Cel mai Aromat Ceai de Plante la Campionatul Nord American de ceai din 2011.

Oferă Tea Forté clienților ceva mai mult decât ceai? 

Ceaiul este în sine o licoare benefică pentru corp. Și pentru suflet. Dar iubitorii de ceai știu deja acest lucru. “Părintele” Tea Forté, Peter Hewitt, a lansat linia de ceaiuri în 2003 (de aceea spuneam că este un tânăr – ce-i drept, unul bine crescut), cu intenția de a “transforma ceașca de ceai într-o experiență pentru toate simțurile”.

Prin arome, savoare, modul de prezentare al Tea Forté (piramidele de mătase), seturile de servire a ceaiului gândite special să “primească” piramidele sau cele cu infuzor pentru ceaiul vraf, noi spunem ca Tea Forté definește o ceremonie contemporană a ceaiului.

De ce consumă oamenii acest ceai? E un ceai a€œpentru snobi”? E un ceai care se consumă pentru efectele lui benefice, sau e mai mult un element/accesoriu pentru socializare? 

În primul rând, este un ceai foarte bun, foarte aromat, cu multe sortimente originale. Dacă a fi snob înseamnă să te bucuri de partea frumoasă a vieții, de micile ritualuri care ne ajută să supraviețuim în această lume dezordonată și, uneori, urâțită, atunci da, este un ceai pentru snobi. Tea Forté este un concept creat de un designer pasionat de ceai, un om talentat care și-a dorit să ne putem bucura de experiența unui ceai de calitate urmând un ritual cât mai simplu și cât mai “estetic”. De asemenea, cred că aceia care iubesc ceaiul, îl iubesc oarecum necondiționat, fără să pună veșnic în balanță efectele sale benefice (ce-i drept, existente și recunoscute), ci pur și simplu, își prepară o infuzie, o adulmecă și savurează.

E o provocare să te ocupi cu asta? Se leagă cu întâmplări și acțiuni care nu au nimic de-a face în mod normal cu ceaiul?

Ceaiul se leagă cu multe activități de fapt – și cu învățatul, și cu cititul, și cu statul la povești, și cu trezitul de dimineață (recomand versiunile speciale pentru somnoroși Decaf Breakfast, English Breakfast sau Forte Breakfast). La mine se împletește în special cu serile în familie și cu după-amiezele leneșe de duminică, cu o carte în brațe și cu pisicul torcând la picioare.