Text de Andreea Vrabie

Revoltele recente de la Londra au provocat multe distrugeri si reactii contradictorii. S-a scris si s-a discutat mult atat in presa internationala, cat si pe retelele sociale. Insa argumentele puternice fie de dreapta, fie de stanga, nu au fost niciodata unicele moduri de exprimare.

In ciuda atmosferei tensionate, la doar doua zile de la izbucnirea primelor revolte, circula deja un poster dedicat mobilizarilor de tip ‘clean up’. Asta m-a facut sa-mi amintesc cat de repede au fost inlocuite pozele de profil pe Facebook cu imagini ce exprimau solidaritatea fata de Japonia in urma cutremurului din primavara. Si asta m-a determinat sa ma gandesc mai bine la reactiile spontane pe care le pot avea persoanele creative, si sa ma intreb ce le provoaca in realitate.

Artistii contemporani si-au exprimat intotdeauna opiniile politice prin creatiile lor, iar unele dintre cele mai bune piese muzicale din cariera unor trupe au venit pe fondul unui mediu social si politic turbulent. Artisti precum Bob Dylan, John Lennon, sau The Clash au scris piese de protest faimoase. Intrebarea care imi vine in minte este: ce stimuleaza nevoia asta de exprimare artistica absolut voluntara (artistii nu au atasat niciodata vreun pret de creatia lor si, din cate stiu, nicio institutie nu a comandat-o)?

Am cercetat putin si am dat peste un studiu de la Harvard, care imi confirma banuielile: emotiile puternice – in cazul asta negative – cresc  nivelul de creativitate. Conform studiului, emotiile intense creaza o stare de gandire auto-reflexiva, iar ideile care rezulta pot accentua gradul de creativitate. Cand experimentam emotii puternice, creierul nostru produce unde de tip theta, undele raspunzatoare de sentimente. Insa, s-a demonstrat ca acelasi tip de unde sunt asociate si cu starile de creativitate sporita.

Nu spun ca ar trebui sa asteptam urmatorul moment de turbulente civile pentru a fi creativi, insa fara o provocare emotionala, creativitatea este doar un cuvant pe hartie. In incheiere, va invit sa gasiti inspiratie in discursul lui Charlie Chaplin din Dictatorul.

http://www.youtube.com/watch?v=oUwgEGqSkMo

Text de Zenaida Tataru

Trebuie sa punem si noi lupa pe Banksy. Pentru ca lucrările lui pot inspira si un bancher plictisit, si un vagabond naucit, si un copil curios, dar si un artist recunoscut.

Cine este Banksy? Practic, nu se stie. A devenit intr-un fel o entitate a culturii urbane, in jurul careia roiesc povesti si date. Misterul este sustinut de convingerea sa ca identitatea unui artist este irelevanta pentru ceea ce incearca sa transmita creatia acestuia. Ceea ce cunoastem despre el este ca in 1992 a inceput ca graffiti artist pe scena underground din Bristol, utilizand atat clasica tehnica de graffiti, cat si sabloane, pentru ca mai tarziu sa se concentreze pe tehnica sabloanelor, intr-o manieră tragi-comica, ce iti fixează ochii si iti ia imaginatia la plimbare.

Ingenuozitatea lui isi face loc pe ziduri banale, cladiri importante sau monumente istorice, transmitand mesaje sociale intr-un stil satiric. De aceea, el se afla intr-o continua lupta cu autoritatile, care il consideră un vandal, insa pentru “publicul” sau, el este un erou, este cel care a reusit sa aducă graffiti-ul de la nivelul de simpla manifestare underground la nivelul de arta.

De asemenea, creativitatea lui s-a manifestat  si in publicarea unei carti, Banksy, Pictures of Walls, si in producerea unui documentar, Exit Through the Gift Shop, care a fost nominalizat în 2010 la Oscar, la categoria Best Documentary Feature.

Creatiile sale au ajuns peste tot in lume, iar in Romania se gaseste o carte cu 240 din cele mai tari ilustratii, Arta la zid.

Am putea sa il comparam pe Banksy cu un Batman al artei, eroul creativ care transmite mesaje sociale prin metode underground, incercand sa deschida ochii si mintea celor care traiesc inconjurati de ziduri gri: “I like to think I have the guts to stand up anonymously in a western democracy and call for things no one else believes in – like peace and justice and freedom” (Banksy).

Fotografii cu arta lui Bansky aici si aici.

Sursa foto

“Antreprenor e cel care se uita la o problema, o vede ca oportunitate si apoi actionează asupra sa”, crede Marius Ghenea, unul dintre membrii primei generatii de antreprenori ai Romaniei post-decembriste. A intrat in afaceri in ’93, renuntand la cariera de inginer electronist angajat la stat, si de atunci rolul sau s-a schimbat treptat din simplu antreprenor in investitor si, in ultimii ani, in profesor de antreprenoriat.

Marius Ghenea vede creativitatea ca o variabila foarte delicata in domeniul sau de activitate. Daca este folosita in exces, poate impiedica dezvoltarea. Brainstorming-ul fara executie n-are nicio valoare, oricat de inovatoare sunt ideile care se nasc din el. Aflati de ce isi merita locul in juriul din emisiunea “Arena Leilor” si care sunt sfaturile pe care acesta ni le da pentru a ne folosi creativitatea “business-like”.

Il gasiti pe http://www.ghenea.ro/.

Mulţumim lui Radu Apetroaia şi lui Sergiu Bica pentru ajutorul tehnic oferit pentru acest interviu. Şi, bineînteles, mulţumim încă o dată echipei dragi de la Decat o Revista pentru implicarea şi ideile bune cu care au contribuit la toate materialele de la Lobul Creativ .

Dragilor, vã dãm de veste cã prima cutie cãlãtoare FFFF s-a întors victorioasã din misiunea de împrietenire cu cãrţile.
Iniţierea acesteia a avut loc pe tãrâmul TVR, unde personaje precum Geanina Corondan, Adelin Petrişor şi mulţi alţii s-au dovedit a fi foarte prietenoşi, donând câte o carte pentru biblioteca noastră.
Le FFFFoarte mulţumim şi ne bucurăm că vă putem ajuta să petreceţi din ce în ce mai mult timp în faţa rafturilor noastre, pentru a alege un titlu dintr-o listă în continuă creştere.
Cutia noastră s-a intors şi cu fotografii din drumeţie, aşa că vă invitam să vedeţi cum s-a descurcat.
Rămâneţi pe fază, călătoria continuă!

Text de Andreea Vrabie, o prietena apriga a ideilor creativo-practice

Creativitatea este asociata in imaginatia populara cu excentricitatea: cand ne gandim la un geniu creativ, imaginea care ne vine in minte e cea a unui om cu parul dezordonat si obiceiuri stranii. Albert Einstein obisnuia sa culeaga smocuri de tigara de pe strada pentru tutun de pipa, Robert Schumann era convins ca toate compozitiile musicale ii sunt dictate de Beethoven din mormant, iar Salvador Dali avea ca animal de companie un furnicar.

Cele mai recente descoperiri in neurostiinta sustin ca aceasta corelatie, creativitatea si excentricitatea merg mana in mana. Mai mult, persoanele care obtin un punctaj ridicat pe scara creativitatii, obtin si pe cea a comportamentului cu tendinte schizofrenice. Iar cercetatorii pun totul pe seama modului in care filtram informatia. Sau, mai bine spus, pe seama lipsei unui astfel de filtru.

Multe genii sufera de ‘cognitive disinhibition’, esecul creierului in a ignora informatia ireleventa. Altfel spus, mintile creative sunt expuse unui numar mult mai mare de stimuli care se acumuleaza in subconstient, conducand in timp la o solutie ce este adusa ca din senin in constient (momentul ‘aha!’). In realitate, creierul lor lucra de ceva timp la solutie si se baza pe o cantitate coplesitoare de informatii. Vestea buna e ca acest talent nu este rezervat in exclusivitate geniilor, sau personelor cu tendinte schizofrenice, ci poate fi antrenat.

‘Brainplasticity’ este una dintre cele mai revolutionare descoperiri ale ultimului deceniu – plasticitatea creierului a fost studiata inca din anii ’70, insa abia recent tehnologia a permis sa fie validata si universal acceptata de toti oamenii de stiinta – si reprezinta capacitatea creierului de a-si modifica structura in functie de nevoi. Mult timp s-a crezut ca, odata stabilite, functiile fiecarei zone din creier sunt fixate pe viata, iar neuronii sunt singurele celule care nu se multiplica. Insa, creierul adult este capabil nu doar de neuro-geneza la orice varsta, poate schimba rolurile sinapselor si modul in care legaturile se realizeaza pentru ca sinapsele functioneaza pe principiul ‘use it or lose it’. Deci, cu cat folosesti mai mult aceeasi informatie, acelasi mod de gandire, cu atat legatura este mai greu de rupt.

Imagineaza-ti ca esti pe o sanie in varful unui deal proaspat acoperit cu zapada. Poti alege absolut orice directie pentru coborare. A doua oara cand vei incerca sa cobori, sania va urma un traseu destul de apropiat de primul. Cu cat vei cobora mai des, cu atat traseul va varia mai putin, sania urmand drumul deja batatorit pentru ca e mai rapid. La un moment dat, sa alegi un traseu cu totul nou va cere un efort considerabil. La fel, creierul uman pentru a fi cu adevarat creativ si sa genereze idei noi, trebuie sa conecteze informatia intr-un mod surprinzator, trebuie supus unui efort de spargere a sabloanelor de gandire.

Asadar, stiind cum mintile creative percep si aduna informatia, nu trebuie decat sa ne lasam expusi la cat mai multi stimuli si sa ne inlaturam sabloanele. Data viitoare, alege un traseu complet nou spre casa, intra intr-un magazin in care n-ai fi intrat niciodata, cumpara o revista noua sau citeste articole de pe un site ales intamplator. Cautam doar informatia care ne intereseaza, iar creierul este ‘orb’ si nu observa date noi decat daca il invatam sa le vada. Toate informatiile se acumuleaza in subconstient si, la un moment dat, vor contribui la generarea unei idei noi. Iar, cu cat sunt mai multe si mai diverse, cu atat ideea va fi mai creativa.

Creierul uman este capabil de actiuni incredibile, iar puterea lui de reorganizare nu mai trebuie subestimata. Altfel, cum ar putea oamenii sa vada la propriu cu limba? Priviti AICI.

Text de Zenaida Tataru

Daca vorbim despre creativitate practica, trebuie sa vorbim si despre Bill Tikos. De asemenea, daca ne referim la surse inspirationale, colectii de fotografii care te fac sa uzezi butonul de “Like”, sau pur si simplu elemente ale vietii cotidiene prezentate in forme care te-ar putea convinge de existenta realitatilor paralele, atunci cu siguranta merita sa investim cativa neuroni in descoperirea fenomenului The Cool Hunter.

Bill Tikos este cel care, in 2004, pornind de la ideea de a celebra creativitatea in toate formele ei moderne de manifestare, fondeaza site-ul www.thecoolhunter.net. Acesta va deveni in timp cel mai citit site de cultura si design, ajungand pana la 1,5 milioane de vizitatori pe luna, iar in 2007 si 2008 va castiga premiul Best Culture Blog la Webblog Awards.

Cum functioneaza? Vanatorul strabate lumea in lung si-n lat, cu obiectivul aparatului foto gata sa captureze oricand cele mai interesante manifestari ale creativitatii umane in domenii precum arhitectura, design, arta, muzica, moda sau advertising.

Pe ce principiu se bazeaza? The Cool Hunter nu vrea sa stabileasca sau urmeze trend-uri. Este o colectie a frumosului, care iti aduce colturi nebanuite ale Planetei pe acest mic ecran numit monitor, pentru ca tu sa iti inspiri propria creativitate sau sa ramai conectat la imaginatie.

Mai nou, Bill Tikos a infiintat ACCESS Agency, care duce mai departe actiunea de a cauta idei, la actiunea de a crea idei, cu scopul de a “injecta o noua viata in orice brand”.

Cu toate aceste realizari de apreciat, Bill Tikos, dincolo de imaginea de Coolhunter, este un om simplu,  care s-a pastrat departe de o viata mondena sau prea mediatizata, un om care, dupa cum el insusi afirma intr-un interviu, considera patul cel mai important lucru dintr-un hotel si un om caruia ii place sa se trezeasca intr-un nou oras fara prea multe planuri si sa hoinareasca pe strazi pana descopera ceva interesant.

Acum, mai util decat alte cuvinte in plus, ar fi sa iesim la “vanatoare” si sa lasam imaginile sa isi spuna povestile. Enjoy!

http://www.thecoolhunter.net/

sursa foto

text de Ana-Maria Ciobotaru

Imagineaza-ti cum ar fi sa vii intr-o dimineata la munca si sa nu recunosti niciun coleg dar pana la ora pranzului sa ai deja trei prieteni in plus pe Facebook sau sa aveti un draft de proiect foarte cool. Sau atunci cand te duci sa lucrezi in cafeneaua aia care iti place sa nu mai fie niciun ospatar care sa te intrebe din cinci in cinci daca mai comanzi inca o cafea.

Daca esti freelancer sau muncesti de-acasa, exista spatii unde poti lucra linistit fara respiratia sefului in ceafa si cu colegi din domenii diferite care sa te inspire si de la care afli mereu lucruri noi. Si mai ales, nu de unul singur. Acestea se numesc co-working spaces. Spatii unde oameni care nu lucreaza de la un birou fix, unde profesionisti independenti pot veni sa munceasca. Acestora li se asigura toate facilitatile, birouri, acces la internet, sali de conferinte, inclusiv securitatea materialelor lasate in acest spatiu.

Birourile la comun exista de cateva zeci de ani iar termenul de „co-working space” a fost inventat de Bernie DeKoven in 1999. Insa trendul a fost lansat in 2005 de Brad Neuberg, programator pentru Google in San Francisco. El a invitat cativa colegi freelanceri sa se intalneasca de cateva ori pe saptamana intr-un apartament pe care el il numea “Hat Factory“. Iar de aici ideea a prins si s-a raspandit. In ziua de azi exista cel putin unul in fiecare mare oras. Taxele pot fi zilnice, saptamanale sau pe numar de vizite. De exemplu, in Berlin, un birou cu acces la toate facilitatile la Club Office costa €99 pe luna.

Co-workerul tipic are in medie 34 de ani si lucreaza in industrii creative si new media, programare si IT. Conform unui studiu Deskmag numarul spatiilor s-a dublat in 2010 ajungand in prezent la peste 800 in lume, la fel si numarul celor care il folosesc.

E mai ieftin decat sa inchiriezi un birou, poti sa faci un networking de cinci stele si sa-ti pui pe picioare proiectul la care visai de mult. In plus, iti separi sanatos casa de birou.

Un bun exemplu pentru cat de cosmopolite sunt aceste spatii este Studiomates din Brooklyn, NY. Aici se aduna regulat Tina Roth Eisenberg, fondatoarea Creative Mornings, web developerii de la Fictive Kin, cei trei designeri de la Workshop care fac aproape toate materialele printate pentru conferintele TED si pentru Filarmonica din New York si Maria Popova, de la Brainpickings.

Iar in Danemarca Henriette Weber a amenajat o unitate co-working pe apa, intr-o ambarcatiune reconditionata care va avea o capacitate de patru persoane.

In aceste spatii vietuieste noua specie de oameni office. In locurile unde se intalneste independenta cu networking-ul se naste creativitatea, de exemplu proiecte ca bit.ly sau Chartbeat au luat nastere intr-un astfel de spatiu numit Betaworks din New York.

Co-working spaces in Romania: CoworkingBucharest si BucharestHubb si unul in Timisoara – CoworkTm.

Daca plecati cu treaba afara iata cele mai tari co-working spaces din Europa:

– Wostel, Berlin – Neukölln district

– The Hub, Bruxelles – parte a retelei de co-working spaces Hub

– Cowork Lisboa, Lisabona

–  La Cantine, Paris – in inima Montmartre

–  Cowo 360, Roma

– The Cube, Londra

Gaseste-ti propriul co-birou pe www.deskwanted.com,  www.loosecubes.com sau pe desktimeapp.com.

Lista tuturor spatiilor de tip co-working din Europa AICI.

Lista spatiilor de tip co-working din lume AICI.

Am dat naștere unui proiect de colectare a cărților din domeniile noastre preferate. Pentru a face treaba mai ușoară pentru toată lumea, ne-am tot gândit la o modalitate de a le aduna din locuri cu potențial de strângere. Și așa au apărut cutiuțele.

Ele au plecat deja la plimbare în companii şi în spatii vizitate de iubitori de cunoaştere. Cazarea e stabilită la o lună de zile, timp în care ne dorim să își facă prieteni noi cu mână darnică și ochi bun la titlurile cărților care vor ajunge la noi în rafturi.

Cutiile sunt curierii noștri, care vin la voi cu acea dorință de cunoaștere pe care o vezi doar la oamenii creativi. Sperăm că se vor întoarce cu tolba plină.

Aceștia sunt cei care au făcut-o deja și le FFFFoarte mulțumim.

Cosmin Alexandru a spart multe din prejudecăţile legate de economiști. Are 41 de ani trăiți intens. Pe când era student a fondat, împreună cu câțiva colegi entuziaști AIESEC România și este membru co-fondator al fundaţiei “LEADERS România“, precum și preşedinte al Asociaţiei ERUDIO, o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie inovatoare pentru adulţi şi copii.

Își desfășoară majoritatea activităților profesionale prin intermediul propriei firme de consultanță, Brandivia, și a condus timp de 10 ani cea mai importantă firmă românească de cercetare, GfK. În ciuda CV-ului impresionant, are timp de înot, călătorii și fotografie. Mai presus de toate, spune el, este familia. Rămâne, totuși, unul din cei mai importanți activiști pentru creativitate din România.

Îl găsiţi aici: http://www.cosminalexandru.ro/

Mulţumim prietenilor de la casa de producţie Commitet, lui Radu Apetroaia şi lui Sergiu Bica pentru ajutorul tehnic oferit pentru acest interviu. Şi, bineînteles, mulţumim încă o dată echipei dragi de la Decat o Revista pentru implicarea şi ideile bune cu care au contribuit la toate materialele de la Lobul Creativ .

Complexitatea naturii umane este fascinanta, uneori chiar misterioasa. In ciuda vastitatii de care constant  da dovada, TED si-a stabilit ca in 2011 sa ia viata cu ”chestiile” ei de coarne si sa-i dea de cap.

In consecinta, sub egida TED Global a aparut titlul ”The Stuff of Life”. De-a lungul intregii zile de 13 iulie am strans cam 70 de ”true knowledge seekers” aici in mansarda Caffffe Creativa de pe Brezoianu nr. 4 si am sorbit cunostinte de la oameni precum Mark Pagel, Karol Boudreaux, Misha Glenny, Mikko Hypponen, Jae Rhim Lee sau Pamela Meye.

I-am auzit vorbind despre ”chestii” ca particularitatile cancerului, rebelii internetului, am fost educati in arta detectiei de minciuni, am realizat cat de importanti au fost neandertalii in evolutia omului sau ce se intampla in culisele trial-urilor pentru produsele medicale. In momentele de respiro am ascultat-o pe Eddi Reader ametindu-ne cu note de duh, l-am vazut pe Joe Castillo spunand o poveste in nisip si, nu in ultimul rand, am lasat-o pe Alice Russell sa ne trimita furnicaturi pe sira spinarii cu vocea sa ca mediant.

Am ajuns la concluzia ca viata cu problemele sale a capatat atat de multe ramificatii incat nu mai este vremea unui singur erou. ”Chestiile” sunt cele care ne fac timpul petrecut pe batranul Pamant deopotriva greu si minunat.  Am intrat in era ”Hero & co.”, iar TEDsterii stransi aici in mansarda CAFFFFE CREATIVA au plecat cu noi legaturi neuronale, gata sa fie adaptate in aventurile lor.

Sursa foto

Nu ne putem abtine. Trebuie sa ne aratam recunostinta fata de cei care ne-au făcut experienta TED atat de placuta. Ne place sa fim personali, asa ca:

Fitto Cafe: Cafeaua n-ar fi mers pe burta goala. Sa fi inceput ziua fara croissantul sau iaurtul personalizat ar fi fost pacat. Multumim pentru libertatea alegerii.

Illy: Cine bea cafea de dimineata, departe ajunge. Si asa a fost. Multumim ca ne-ati trezit. Fara voi, discutiile de la cafea nu s-ar fi intamplat.

Danone: Echipa pe care ati facut-o cu FITTO CAFFE ne-a bucurat dimineata. Multumim pentru un start sanatos al zilei.

The Kitchen: Suntem recunoscatori pentru selectia diversa de mancaruri cu care ne-ai delectat la pranz. După un polonic, doua, o cafea si o vorba, cu mai mult drag ne-am uitat la ecranul imens cum TEDsterii ne hipnotizau.

Heineken: Ati aparut la tanc. La sfarsitul pauzei, ne-am luat berea si ne-am asezat cuminti in scaune. Neurochirurgie si Heineken, combinatia perfecta. Multumim.

 Bacania Veche: Multumim pentru vin si negrese… pentru voia buna cu care ne-ai acoperit la sfarsit.  Iubim discutiile cu oameni interesanti, in locuri propice, totul cu lichidul alb, rosu sau roz in mana stanga.

InCub: Multumim pentru idei si intregul ajutor in procesul de organizare a live streaming-ului TED.

Spazio Studio: Fara  voi am fi stat în picioare. Multumim pentru instrumentele de sezut si aerul boem pe care acestea le-au dat in CAFFFFE CREATIVA.

In cea de-a doua parte a discutiei cu Bogdan Naumovici, Lobul Creativ intra in lumea publicitatii, iar seful de la 23 Communication Ideas pune cartile pe masa. Un publicitar nu sta lipit de calculator toata ziua. Un publicitar se bate pentru ideile sale. Un publicitar stie sa-si vanda creatia.  Mai multe sugestii marca Naumovici, dar si impresiile sale despre tanara generatie din publicitate, in a doua parte a interviului.

Multumim prietenilor de la casa de productie Rollin Film, lui Radu Apetroaia si lui Andrei Loghin / Digital Spirit pentru ajutorul tehnic oferit pentru acest interviu. Si, bineinteles, multumim inca o data echipei dragi de la Decat o Revista pentru implicarea si ideile bune cu care au contribuit la toate materialele de la Lobul Creativ .

Bogdan Naumovici este printre cei mai carismatici publicitari din Romania. Fost director de creatie la Leo Burnett Romania, si mai apoi, Europa Centrala si de Est. In prezent, la carma 23 Communication Ideas – propria sa agentie de seniori creativi. De multa vreme, fan Harley Davidson si Michael Jordan. De cand a intrat in publicitate, suporter al creativitatii aplicate. Poate de aceea, la Lobul Creativ, Bogdan Naumovici leaga creativitatea de eficienta si rezultatele produse.

Multumim prietenilor de la casa de productie Rollin Film, lui Radu Apetroaia si lui Andrei Loghin / Digital Spirit pentru ajutorul tehnic oferit pentru acest interviu. Si, bineinteles, multumim inca o data echipei dragi de la Decat o Revista pentru implicarea si ideile bune cu care au contribuit la toate materialele de la Lobul Creativ .