Sau ce au in comun albinele cu acceleratorul de particule de la CERN

Text de Andreea Vrabie, o prietena apriga a ideilor creativo-practice

Creativitatea este genul de notiune pe care toata lumea o imbratiseaza, insa daca e sa aduni 100 de persoane intr-o incapere sa discute despre ea, rar vei avea doua pentru care sa aiba acelasi inteles. Pe cat este de cunoscut acest termen si transformat intr-un cuvant-cheie al prezentului, pe atat este de dificil de definit. Ce sa intelegi prin creativitate? Momentul in care au ales muzele sa te viziteze, acel procent de inspiratie? Sau restul de 99% executie ca proces creativ? In plus, orice restrictie nu ar face decat sa limiteze domeniile pe care le definesti ca fiind creative.

Din acest motiv prefer sa vorbesc despre idei si inovatie, incercand sa gasesc un raspuns la intrebarea ”cum vin oamenii cu idei noi?”. Indiferent de domeniu creativ si de industrie, inovatia a fost cea care a impins societatea inainte. Fie ca vorbim despre ce a reprezentat Ford pentru era industriala, fie despre impactul pe care Apple il are asupra tehnologiei in prezent, orice schimbare benefica omenirii a fost rezultatul unor minti vizionare. Iar personalitatile recunoscute pentru spiritul inovator au ca prima calitate nu pasiunea pentru ceea ce fac, ci un puternic simt de observatie.

Desi se vorbeste tot mai des despre cele 10.000 de ore de experienta necesare intelegerii unui domeniu, pentru a trece la inovarea sa, expertiza nu va fi niciodata si suficienta. Odata cu specializarea industriala oamenii au incetat sa mai fie interesati de activitatea desfasurata de sectoarele din afara lantului lor de productie, iar barierele dintre domenii au devenit mult prea fixe. Copiilor au inceput sa le fie predate discipline, educatorii pierzand din vedere modul in care o intelegere inter-disciplinara formeaza gandirea umana. In limba engleza exista un termen ce caracterizeaza perfect felul in care ariile de gandire se influenteaza reciproc natural ”cross-pollination of ideas”. In alte cuvinte, Facebook nu s-ar fi bucurat niciodata de un asemenea succes, daca Mark Zuckerberg nu ar fi inteles (poate instinctive, observand petrecerile din campus la care nu era ivitat) nevoia antropologica de socializare a omului. Aceasta intelegere l-a ajutat sa transpuna triburile in cod de programare in cel mai natural mod cu putinta.

De cele mai multe ori insa, conexiunea ce se poate realiza intre domenii este mai putin evidenta. Jonathan Gutenberg a crescut intr-o regiune viticola din Germania, iar ideea presei de tiparit i-a venit observand cum se obtine vinul din presarea strugurilor. Nu i-a ramas decat sa adapteze principiul pentru fiecare caracter in parte, iar presa de tiparit cu litere mobile a schimbat istoria contribuind la raspandirea informatiei. Formula chimica a benzenului a constituit o enigma mult timp, chimistii neintelegand cum sase atomi de cabon si sase de hydrogen pot fi legati linear. Kekule a descoperit formula inelara a moleculei de benzen in urma unui vis in care un sarpe isi musca propria coada (acesta este un symbol comun multor culturi stravechi cunoscut sub numele de Ouroboros), iar descoperirea a aruncat o lumina cu totul noua asupra chimiei organice.

Sfarsind intr-o nota stiintifica, la fel cum particulele subatomice se ciocnesc violent pentru a da nastere unor elemente cu totul si cu totul noi, denumite ”quarks”, asa si ideile noastre trebuie lasate libere sa genereze o energie proprie. Cu cat incercam sa observam cum cunostintele dintr-un domeniu ne pot afecta gandirea in alt domeniu, pe atat rezultatul va fi mai inovator. Pana la urma, cine spune ca urmatorul slogan publicitar nu poate avea in spate o teorie a mecanicii quantice in locul unor date procentuale…

Gândirea eficientă reprezintă o problemă şi o provocare pentru toată lumea, indiferent de mediul de lucru, vârstă sau sex. Aceasta pare premisa de la care psihologul Edward de Bono a pornit pentru a scrie cartea “Şase pălării gânditoare“. Scopul iniţial al lucrării a fost acela de a educa modalitatea de gândire a şcolarilor dar succesul de care s-a bucurat a făcut-o să fie populară şi în mediile de afaceri, companii precum IBM, Federal Express şi NASA adaptând-o nevoilor cu care se confruntau.

De Bono propune să gândimo situaţie care necesită rezolvare din mai multe unghiuri de vedere reprezentate metaforic sub forma a 6 pălării de culori diferite. În acest mod o situaţie va putea fi analizată în întreaga sa complexitate fără ca anumite idei să fie ocolite în detrimental altora.

Pălăria albă este neutră şi obiectivă. Purtătorul acesteia se va lega de fapte obiective şi de cifre.

Pălăria roşie reprezintă patima şi emoţiile. Aceasta va face referinţe la stări sufleteşti.

Pălăria neagră este sobră şi seriosă. Pălăria neagră semnifică de asemenea prudenţa. Ea ne va spune punctele slabe ale unei idei.

Pălăria galbenă este optimistă, reprezintă speranţa şi gândirea pozitivă. Aceasta va evidenţia beneficiile.

Pălăria verde. Este asociată cu vegetaţia şi creşterea fertilă, abundenţă. Purtătorul pălăriei verzi va trebui să poarte rolul de persoana creativă a grupului.

Pălăria albastră este rece, reprezintă cerul iar cum acesta este deasupra toturor şi purtătorul pălăriei va guverna întâlnirea.

Lucrarea ajutându-l astfel nu doar sedinta cat şi  pe purtătorul pălăriei să-ţi dezvolte imaginaţia, provocându-l să adopte un punct de gândire care nu-l reprezintă sau e rar folosit.

Am închis această carte cu nerăbdarea de a o pune cu prima ocazie în practică. Dacă aţi  folosit-o, vă rog să-mi lăsaţi un rând cu impresiile voastre.

Cum a aparut Like-ul? De ce Mac-ul are culoarea alba? De ce interfata Google e atat de usor de folosit?

Daca am sti traseul acestor idei, oare nu am putea fi noi urmatorii pionieri ai creativitatii? Daca am avea o harta, oare nu am gasi mai usor ideile bune? Nu le-am recunoaste mai repede?

In “De unde vin ideile bune”, Steven Johnson ne pune la dispozitie o busola care ne ajuta sa ne intelegem mai bine ideile si sa le gasim mai usor.

Steven Johnson ne spune ca ideile bune au un anumit pattern, un anumit model dupa care apar.

Mai mult, atunci cand nu va vine o idee geniala, nu va panicati. Aflam de la Steven Johnson ca orice idee buna are o perioada de incubatie, mai scurta sau mai lunga, in care “se coace”.

O idee ar fi sa il ascultam pe Steven Johnson intr-una din conferintele sale TED, iar o idee si mai buna ar fi sa-l citim.

Sa multumim, in final, si celor de la Publica, o editura fara de ale carei idei peisajul nostru intelectual ar fi mult mai putin populat de… idei bune 🙂

Go, go, Publica!

Ideile creative se ivesc in mintea oricui. Dar ce il face pe un creativ cu adevarat remarcabil este capacitatea de a livra aceste idei. Asta si-a setat ca misiune Behance, organizatie care prin proiectele derulate ajuta oamenii creativi sa treaca de la ganduri la fapte, axandu-se in special pe creativitatea productiva.

Principalul proiect pe care Behance il desfasoara este o platforma online de portofolii, cu lucrari din fotografie, design grafic, moda sau ilustratii. Scopul platformei, Behance Network, este de a spori sansele de anagajare a celor creativi prin afisarea lucrarilor realizate.

Edison ne spunea ca geniul este “1% inspiratie si 99% transpiratie”. De aici isi trage numele un alt proiect Behance: 99% inseamna o conferinta anuala, best-seller-ul “Making Ideas Happen” si o revista online zilnica cu articole si filmulete despre cum sa faci ideile tale sa se intample.

Iar pentru ca misiunea companiei este maximizarea procentului de idei care sunt puse in practica, Behance propune prin Action Method un sistem de organizare eficienta in aceasta directie. Unul dintre tips&tricks-urile afisate: pentru a fi productivi e mai bine sa nu separam task-urile profesionale de cele personale. Produsele metodologice Action Method se gasesc atat sub forma de aplicatie online cat si offline.

Daca vreti sa aflati mai multe despre Behance trageti cu ochiul aici.

Desmond Morris vine în ZOOmenirea cu o completare naturală a teoriilor din Maimuţa goală, lucrarea anterioară care l-a făcut celebru. Să nu vă lăsaţi copleşiţi de prejudecăţi: deşi publicată în 1969,  ideile din ZOOmenirea sunt demne de secolul 21.

Premisa principală a cărţii: comparaţia mediului urban cu o junglă este greşită, deoarece viaţa în oraş se apropie mai degrabă de condiţiile de viaţă ale animalelor în captivitate la zoo decât de cele din jungla sălbatică. Explicaţia: omul nu este echipat genetic să facă faţă condiţiilor de viaţă în care l-a adus dezvoltarea prodigioasă dictată de inteligenţa lui, ceea ce înseamnă că traiul modern este încă un mediu nenatural pentru Homo sapiens.

Condiţia de supraaglomerare din oraşe este denumită de D. Morris supertrib: un tip de organizare în care oamenii au pierdut legătura directă unii cu ceilalţi. Condiţia naturală a omului (la bază vânător-culegător) este cea de trib, în care toţi membrii interacţionează direct.

Consecinţele unei asemenea treceri de la condiţia naturală la cea de supertrib sunt destul de serioase, inclusiv la nivelul statutului social. In supertrib un număr mult mai mic de oameni pot să spere la un loc privilegiat în ierarhia socială. De aceea, tendinţa de dominare naturală firii omului îşi găseşte rezolvarea prin scindarea supertribului în multe triburi mai mici, unde oamenii pot spera să obţină un loc important (în familie, în cluburi de hobby, în asociaţii). Altfel spus, aceste mici grupuri specializate sunt create pentru a oferi celor cu potenţial de lider posibilitatea de a se afirma.

Morris afirmă că omul are un comportament extrem de violent pentru o specie cooperantă şi oferă o explicaţie interesantă şi îndrăzneaţă a acestui fenomen – el spune că violenţa poate fi justificată de un instinct al speciei legat de atingerea unui prag limită a numărului populaţiei.  Deci războaiele şi violenţele extreme şi sofisticate ale secolelor 20 şi 21 pot fi văzute ca nişte mecanisme de exterminare programate instinctual.

Afirmaţii la fel de savuroase găsim şi în capitolele despre supersex (adică sexul din supertrib) şi despre relaţiile dintre copii şi adulţi. ZOOmenirea este pe fiecare pagină un izvor de teorii interesante pe care merită sale descoperiţi.

Mihaela Feodorof crede ca multi dintre noi nu ne valorificam potentialul. A invatat cine sunt si ce-și doresc oamenii in 16 de ani de lucru in resurse umane la BRD, unde a coordonat si eforturile de recrutare ale companiei. In toamna lui 2009, Feo a ales calea antreprenoriatului si a pornit Yourway.ro, proiect prin care continua sa ajute adultii, dar si copiii, sa-si gaseasca drumul.

Multumim prietenilor de la casa de productie Commitet si lui Radu Apetroaia pentru ajutorul binevenit pe care ni-l dau la fiecare interviu. Si, bineinteles, multumim inca o data echipei dragi de la Decat o Revista pentru implicarea si ideile bune cu care au contribuit la acest interviu.

Schite, ciorne, mazgaleli, carnetele, servetele. Asa apar ideile, asa incepe procesul creativ. In aceasta cautare stau pitite idei mai mici sau mai mari, obiecte, masini, cladiri, reviste sau televiziuni. Asa arata lucrurile, inainte de a prinde viata.

Fundatia Friends for Friends te invita sa fii parte la constructia unei expozitii de ciorne, o expozitie care sa ne poarte intr-o excursie la inceputul ideilor, sa ne arate procesul creativ in prima faza.

Daca esti pasionat de creativitate, daca ai fost parte dintr-un proiect care a prins viata sau daca doar cunosti oameni care au facut asa ceva, te asteptam sa ne spui.

Poate fi un servetel pe care s-a mazgalit ideea unui film, a unui produs, a unei campanii. Sau prima varianta a unui logo.  Sau primele schite ale unei masini, sau o idee de business. Ideea respectiva s-a materializat – si mai bine! Le vom putea expune una langa alta, pentru a putea urmari progresia ideii

Daca vrei sa ne dai de veste sau vrei mai multe detalii scrie la corina.barbu@ffff.ro sau la beatrice.weber@ffff.ro.

Ca si creativitatea, spontaneitatea nu este exclusiv un dar cu care te nasti sau nu, ci este o abilitate care se poate antrena si prefectiona.

Daca vrei sa iti dezvolti aceasta abilitate si sa iti descoperi potentialul creativ prin spontaneitate, vino la cursul de improvizatie. Are loc sambata asta (16 aprilie), in Caffffe Creativa, de la 09.00 la 17.00. Pentru detalii si inscrieri accesati: http://improvizatie.ro/?p=363.

“Abonament contra o carte” – aceasta este ideea prin care s-a nascut Biblioteca Fundatiei Friends For Friends si care functioneaza simplu: donezi o carte de creativitate / comunicare si devii abonat. BFFFF este primul proiect al Fundatiei, iar la sfaristul lunii martie a implinit 3 ani de activitate si o mie de carti si periodice pe care le pune la dispozitia tuturor celor care vor sa citeasca.

Am strans aceasta cifra din donatiile prietenilor si ale prietenilor lor. Un lant de “Friends of friends” in sprijinul unui proiect cu perspectiva larga, in care contributia mica a multora creeaza un bazin mare, din care se pot hrani multi.

O mie de titluri este un prag important, care ne aduce mai aproape de telul nostru – acela de a deveni cea mai mare biblioteca de comunicare si creativitate din Romania. Vom continua sa strangem carti si putem face acest lucru si mai bine cu sprijinul vostru. Asa ca sunteti bineveniti alaturi de noi pe drumul a carui miza este incurajarea si maximizarea cunoasterii.

New media este un termen recent intrat în vocabularul nostru dar care câştigă noi teritorii din mintea utilizatorilor în fiecare secundă.

Şi pentru că acest domeniu nu se referă doar la Facebook şi Youtube vă recomand cartea “Oh My God What Happened And What Should I Do?” De ce să o citiţi?! Pentru că este o lectura dinamică cu idei practice, scrisă intr-un stil foarte succint si usor de parcurs – inspirata cumva din nevoia mediilor noi de citire rapidă.

Parcurgând-o  poţi afla câteva infomatii utile:

Lucruri bine de ştiu în general:

• Interactiv nu înseamnă digital.
• Integrează, nu întrerupe.
• Să ai un blog nu e de ajuns.
• “Dacă o idee nu e viabilă online, nu este o idee bună.”
• Orice camapanie, e o campanile globală.
• Concentrează-te pe individ.
• Minciunile au tweet-uri lungi.
• Nu te costă nimic să asculţi.
• Adaugă inţeles, nu publicitate.

Sau:

Bine de ştiu pentru ideea ta:

• Concentrează-te pe un singur lucru.
• Viral nu e Youtube.
• Nu plănui să devii viral.
• Plănuieşte să devii minunat.
• Implică-te cu adevarat.
• Dă-i un nume.
• Fă-l accesibil.
• Fă-l transmisibil.
• Fii intim.
• Toată lumea e un reporter.
• Depăşeste aşteptările.
• Dă-i povestii tale o idée simplă.

Karen Stone McCown este recunoscuta ca un vizionar in domeniul educatiei si in dezvoltarea curiculei scolare socio-emotionale. Creativitatea sa consta in propunerea unui alt model educational decat cel centrat pe competentele lingvistice si matematice – imbinarea nivelului cognitiv cu cel afectiv, considerand necesara si o „alfabetizare” a emotiilor. In acest sens, propune introducerea unei noi discipline in programa de invatamant: dezvoltarea sociala, cunoscuta si ca stiinta sinelui sau studiul social-emotional.

Karen McCown si-a inceput munca de implicare in campul inteligentei emotionale in 1967, odata cu infiintarea Nueva School in Hillsborough, California. La inceputul cercetarilor sale, lucreaza in cadrul unui experiment cu un grup de laureati ai premiului Nobel, carora le propune sa povesteasca despre experienta lor academica si sa-si imagineze mediul educational ideal. McCown descopera ca, desi motivati sa-si urmeze pasiunile intelectuale, ei declara aproape in unanimitate lipsa abilitatilor socio-emotionale care i-ar ajuta sa interactioneze mai eficient cu familia, prietenii si societatea in general.

Nueva School functioneaza si in prezent ca o scoala particulara destinata copiilor talentati, incepand din sistemul pre-scolar pana in clasa a opta. Conceptul principal este cel de invatare social-emotionala („social emotional learning” – SEL). Copiilor li se induce placerea de a invata constant si curiozitatea de a descoperi lumea academica prin mijloace diferite de cele clasice educationale: aplicarea unui program de invatare chinestezica, bazat pe cercetari si anchete prin care se solicita informatie, descoperiri pe cont propriu, discutii de grup, invatare interdisciplinara. I-lab sau laboratorul de inovaţii este o alta sursa de invatare, unde copilul dezvolta abilitati precum „design thinking” (cunoscuta şi ca gandire laterala/de sistem/integrata sau „ecologie a mintii”), prin activitati bazate pe lucrul manual ce presupun procese de creatie sau prin brainstorming. Parintii joaca si ei un rol important si activ in timpul educatiei, prin inregistrarea in Asociatia Parintilor Nueva (NPA). Aceleasi principii au stat la baza infiintarii in 1997, de catre McCown si alti specialisti in domeniul inteligentei emotionale, a organizatiei mondiale Six Seconds, care se adreseaza de aceasta data unui public variat si ofera consultanta fara a tine cont de varsta sau orientare profesionala, inclusiv corporatiilor.

Constiinta propriilor sentimente si emotii, comunicarea lor, posibilitatea de a face fata trairilor negative si de a le valorifica pe cele pozitive, empatia, cooperarea si rezolvarea conflictelor sunt principalele abilitati care apar ca rezultat al unei educatii emotionale, mentionate in „Stiinta sinelui” – curriculum care a stat la baza incercarii de revolutionare a sistemului educational. Aceasta schimbare este necesara intrucat, asa cum afirma si Karen McCown, capacitatea intelectuala nu poate inlocui lipsa uneia emotionale, iar atentia acordata abilitatilor sociale si dezvoltarii emotionale facilitateaza, nu impiedica dezvoltarea academica.

Ana Ularu s-a nascut pe 26 iunie 1985 la Bucuresti. 2+6 = 8, adica cifra ei norocoasa. Ana este superstitioasa si la fiecare proiect in care se implica dezvolta tabieturi de la care nu se abate: inainte de spectacol vine la machiaj in aceleasi haine, mananca aceeasi “prajiturica” sau doarme cu o carte sub perna. Joaca pe scena si in filme de cand era mica. De aproape doi ani, canta cu Sunday People.

Mai si deseneaza, desi e prea autocritica ca sa-si faca lucrarile publice. Din 1 aprilie o poti vedea in “Periferic”, in rolul Matildei, o puscariasa eliberata pentru o zi, timp in care incearca sa-si incheie conturile cu trecutul si sa fuga din tara. Ana este si coperta celui mai recent numar al Decat o Revista.

Multumim prietenilor de la casa de productie Commitet si lui Radu Apetroaia pentru ajutorul binevenit pe care ni-l dau la fiecare interviu. Si, bineinteles, multumim inca o data echipei dragi de la Decat o Revista pentru implicarea si ideile bune cu care au contribuit la acest interviu.