În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii iunie, selectate de Anda Simion
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport
• In a Relationship – despre hărțuirea stradală

Cele 8 superscrieri ale lunii iunie sunt selectate de Anda Simion, jurnalistă la Gazeta de Sud, premiată la categoria Presă Locală de anul acesta la Superscrieri #11.

Anda Simion: Când faci o selecţie de numai 8 materiale de presă, nu te poţi încumeta să pretinzi că le-ai ales pe “cele mai bune”. În plus, selecţia nu poate fi altfel decât extrem de subiectivă, iar mecanismele care produc declicul şi atrag atenţia sau admiraţia diferă enorm de la un cititor la altul. Aşa că nu vă propun, poate, cele mai bune texte jurnalistice ale lunii iunie, dar cu siguranţă vă propun texte asupra cărora merită zăbovit, texte care merită descoperite şi autori care merită citiţi. Iar pe lângă temele rezonante din presa centrală, am făcut loc și unor subiecte “fierbinți” pentru comunitățile de pe plan local, unde lupta crâncenă cu balaurii incompetenței rămâne, uneori, străină de marele public. Am ajuns, așadar, la un potpuriu din care cred eu că nu lipsesc originalitatea, neaşteptatul şi necesarul.

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE
SELECȚIE DE ANDA SIMION

Lăsaţi copiii să ştie că sunt cei mai tari! Să se simtă Cezari pe podium, cu lauri pe frunte. Azi. Ca să n-ajungă mâine să se-ncalţe cu fesul 
Liana Ganea (DCnews)

„Chiar dacă anul şcolar s-a încheiat deja şi subiectul începe să se-nvechească, practic se topeşte odată cu îngheţata din băţ pe temperaturile astea, eu am rămas cu o zgaibă pe marginea minţii. Am citit-o în online si pe Budeanu şi pe Băcanu şi pe toţi şi toate care au luat poziţie în “scandalul coroniţelor” şi am avut impresia, de la un capăt la altul, că au vorbit şi pentru mine, că au dat glas şi convingerilor mele.”

David Popovici vrea să fie cel mai bun înotător din lume și are toate șansele 
Andreea Giuclea (Decât o Revistă), fotografii de Matei Buță

„În bazin, sportivul de 17 ani e un fenomen. Experții spun că un înotător ca el, capabil să zdrobească recorduri mondiale, se naște la 100 de ani.”

Am urmărit banii și neregulile care au făcut posibilă construirea complexului imobiliar chiar pe malul mării.”

Pe toți sfinții! Petrecerile în capelă, obicei vechi al petrecăreților din politica locală 
Ana Maria Gebăilă (Știricraiova.ro)

„Sinistre plăceri în politica locală. Capelele par să fie în topul preferințelor ca locații de petrecere printre unii membri de partide. În ianuarie anul acesta, mai multe persoane publice din Craiova, între care directori de direcții și instituții din oraș, au particiat la o petrecere cu lăutari în capela Căminului de Seniori ”Sf. Mina” din Craiova. Petrecăreții au fost dați de gol de o filmare ”scăpată” în spațiul public.”

Cum a fost direcționat dosarul premierului Nicolae Ciucă prin metoda ”coperta” către judecătorul Marius Iosif, care s-a pensionat imediat după ce a anulat sesizările de plagiat 
Sorin Semeniuc, Dan Tăpălagă (G4Media)

„O scăpare a unui funcționar din cadrul Curții de Apel București constituie un indiciu solid, care arată că dosarul în care premierul Nicolae Ciucă a solicitat anularea sesizărilor de plagiat din teza sa de doctorat ar fi fost ”direcționat” spre un anumit complet, condus de judecătorul Marius Iosif, după cum au explicat pentru G4Media.ro surse din sistemul judiciar.”

Mai egali decât restul: cum parchează gratuit ”unde vor mușchii lor” aleșii și șefii instituțiilor sibiene
Traian Deleanu (Turnul Sfatului)

„În timp ce propovăduiesc mulțimilor despre mijloace alternative de deplasare, aleșii și șefii administrației sibiene nu suportă să-și parcheze mașinile altundeva decât fix în ușa biroului. Aproape zece la sută din totalul locurilor de parcare cu taxă din Sibiu sunt rezervate gratis șefilor și angajaților la stat. Primăria susține că locurile nu sunt pentru șefi și angajați, ci pentru mașinile instituțiilor. Realitatea este alta, cu nuanțe de aroganță gregară pe alocuri. Un milion de lei pierde, anual, bugetul orașului prin faptul că oferă locuri de parcare gratuite aleșilor și șefilor la stat.”

Schema prin care „lumea bună” de la vile își plasează copiii la școlile de prestigiu dintre blocuri 
Vasile Ernu (Libertatea)

Bazinele de înot fantomă din Craiova, pe uscat
Anca Dumitrașcu (Gazeta de Sud)

„În Craiova există două bazine de înot care ar putea fi puse la dispoziţia copiilor doritori să practice acest sport. Este vorba despre Bazinul Carol I şi cel din curtea Colegiului Naţional Ştefan Velovan, care este mai mult o piscină nefuncţională. Practica ne omoară, însă, iar aceste bazine stau pe uscat, în timp ce copiii din oraşul nostru rămân doar cu gândul la un astfel de sport sau merg la piscine private, pe bani mulţi.”

—-

Anda Simion este jurnalistă la Gazeta de Sud. A intrat în echipa cotidianului în 2009, ca specialist PR. A luat o pauză vreo 2 ani, fiind consilier de imagine, iar în 2019 a revenit la ziar, de data aceasta ca jurnalist. 
După liceu, a dat admitere la Jurnalism şi la SNSPA. A intrat la ambele, dar a ales Comunicarea. Viaţa, însă, are ironiile ei, aşa că a întors, până la urmă, cârma, spre redacţie, unde se simte mai acasă decât oriunde.
Este contributor comentator la Republica şi scrie cronici de teatru pentru revista literară Scrisul Românesc. 

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: Mihai Ghiduc: „Este atât de cald, încât cel mai de succes articol de pe Mindcraft Stories, din ultima săptămână, a fost o știre despre un studiu științific în care e calculată temperatura atmosferică maximă la care rezistă corpul uman. Pentru cine e curios, e de sub 30°C – dar măsurată cu un termometru înfășurat într-un material umed, ceea ce înseamnă peste 44°C resimțite real. Nu s-a ajuns acolo, dar e destul de cald încât să preferi să-ți petreci ziua la umbră (sau pe plajă, dacă ai cum să ajungi), citind ceva. De ce nu, unul din articolele pe care le-am publicat recent. Sau o povestire SF.”

🔵 „Bătaia unei inimi de maşină”, de Michael Swanwick

Această povestire, publicată la finalul secolului trecut și premiată cu premiul Hugo în 1999, s a fost ecranizată recent în seria Love, Death & Robots (episodul 3 al sezonului al treilea) de pe Netflix. Traducerea îi aparține lui Radu Pavel Gheo, iar Horia Nicola Ursu a realizat un interviu în exclusivitate cu autorul

🔵 Care e secretul vieții și de ce crede Dennis Sullivan, laureat Abel, că ar trebui schimbat numele matematicii?, de Andrei Mihai

Dacă tot suntem la interviuri, Andrei Mihai a avut ocazia de a vorbi cu cel mai nou laureat al premiului Abel. Acesta susține că matematica ar fi mai atractivă dacă ar primi un nou nume: Logica Spațiului și Numerelor.

🔵 (Aproape) totul despre Net Zero

Am publicat un minidosar despre Net Zero (sau neutralitatea climatică), un concept despre care vom tot auzi în următoarele decenii, și pentru că este o țintă politică importantă, mai ales în Europa, și pentru că ar putea deveni o nouă țintă a războiului cultural. Au contribuit la dosar: Iulian Comănescu, Mihai Ghiduc, Adriana Moscu și Ionuț Preda.
Pe o temă similară este și un articol despre viitorul aviației și cât de sustenabilă poate deveni.

🔵 POPCRAFT

Mihai Tița debutează pe Mindcraft Stories cu ceastă nouă rubrică, dedicată culturii pop, care va conține analize, cronici de filme, seriale și muzică, discuții despre internet și serviciile de streaming. Mihai a promis că va da și note mai mari de 6 filmelor și serialelor pe care le analizează.

🔵 ​​Sunt DALL-E sau GPT-3 o amenințare pentru munca creativă?, de Alin Răuțoiu

Inteligența artificială va înlocuit nenumărate locuri de muncă – e o afirmație care se tot aude în ultimii ani. Puțini s-au gândit însă că ar fi vorba de munca creativă, ba chiar se simțeau confortabili în domenii acestea ce părea intangibile. Și au apărut programe ca DALL-E sau GPT-3, care generează imagini și texte „de la zero”. Cât de periculoase sunt acestea pentru ilustratori și, chiar, jurnaliști?

FYI by Mindcraft Stories înscrie-te în Facebook Group
„Suntem aici pentru a discuta despre știință și tehnologie, și influența acestor domenii asupra societății. Vrem să creăm un spațiu în care vorbim despre ce mai este nou în această lume aglomerată, în care ne împărtășim articole, informații și, da, chiar și glume care au legătură cu știința și tehnologia.”

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Meta, compania mamă Facebook, se pregătește să închidă CrowdTangle, o aplicație de analiză a platformei sociale, și asta îi îngrijorează pe cercetătorii care studiază distribuția falsurilor și a dezinformării în rețea. (The Rappler)  TikTok e folosit pentru a incita la ură în Kenya, și ar putea să reglementeze tipul ăsta de acțiune, dar preferă să ignore problemele legate de propagandă și dezinformare și să susțină mai departe că e doar o platformă lip-sync. (The Guardian)  …iar Facebook bombardează pacienții bolnavi de cancer cu reclame la tratamente care nu au baze științifice și nici nu au fost testate. (MIT Technology Review)

Hărțuirea stradală și vacanța de vară

IN A RELATIONSHIP | Hărțuirea stradală. Ghid de supraviețuire la început de vară

IN A RELATIONSHIP | Ultima vacanță de vară înainte de clasa a XII-a. „Mă gândesc doar la cât stres și zile negre mă așteaptă”

Începutul verii a readus și în rubrica In a Relationship niște subiecte cu caracteristici de cartof fierbinte: hărțuirea stradală ca formă de abuz sexual acceptat tacit de societate prin normalizarea practicilor, scuzarea agresorilor și blamarea victimelor și vacanța de vară, sau mai precis ce ne spune atitudinea elevilor care tocmai au trecut în clasa a XII-a despre relația românilor cu școala, în general.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Jurnalistul Walter Robinson a fost invitatul special al ediției #11 Superscrieri, unde a susținut un Masterclass moderat de jurnalistul Cristian Leonte (Pro tv, emisunea România, te iubesc!).

Walter Robinson a condus diviziunea de investigații Spotlight a ziarului Boston Globe și a primit în 2003 premiul Pulitzer pentru Public Service, pentru investigația privind ascunderea sistematică de către Biserica Catolică a numeroase acte de pedofilie comise de peste 70 de preoţi ai săi.

Investigația stă la baza filmului „Spotlight”, premiat cu 2 Premii Oscar (și alte 4 nominalizări) în 2016.

Tema ediției #11 Superscrieri a fost „presa locală” și s-a concretizat prin introducerea unei secțiuni dedicate jurnaliștilor din presa locală, o caravană Superscrieri în 5 orașe din România (Iași, Constanța, Sibiu, Cluj Napoca și Oradea) și evenimentul Ziua Superscrieri de la București – care a avut loc cu o zi înainte de decernare, în prezența jurnaliștilor din presa locală și a unui jurnalist american premiat cu Pulitzer, la care s-a discutat despre cât de important este să avem o presă locală puternică.

INVITAȚI:

Cristina Lupu – directoare executivă Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Cristian Leonte – jurnalist co-fondator Info Sud-Est

Codruța Simina – jurnalistă Misreport / președintă APPC (Asociația Profesioniștilor din Presa – Cluj)

Florin Ciucaș – redactor-șef Bihoreanul

MODERATOR: Vlad Tăușance – manager de dezvoltare FFFF

foto de Alexandra Iftime

Gala Premiilor Superscrieri #11 a avut loc ieri, 16 mai, la Amfiteatrul Teatrului Național și a fost transmisă live pe pagina de Facebook a Fundației Friends For Friends și pe paginile de Facebook ale partenerilor.

Gala Superscrieri poate fi revăzută aici. 

Tema Superscrieri din acest an a fost presa locală și s-a concretizat prin introducerea unei secțiuni dedicate jurnaliștilor din presa locală, o caravană Superscrieri în 5 orașe din România (Iași, Constanța, Sibiu, Cluj Napoca și Oradea) și evenimentul Ziua Superscrieri de la București – care a avut loc cu o zi înainte de decernare, în prezența jurnaliștilor din presa locală și a unui jurnalist american premiat cu Pulitzer, la care s-a discutat despre cât de important este să avem o presă locală puternică.

Totodată, un premiu important al ediției, Premiul Juriului, a mers către redacția locală Info Sud-Est, pentru seria de investigații „Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării” (premiat și cu locul 1 la categoria Presă Locală). Cei de la Reporter de Iași au primit premiul onorific pentru Redacția Anului, iar Florin Ciucaș de la Bihoreanul a fost recunoscut cu premiul onorific Editorul anului.

Gala Premiilor Superscrieri #11 a fost prezentată de jurnalistul Tudor Mușat. Anul acesta, 44 de materiale (presă scrisă, audio, video și foto) au fost selectate de un juriu format din 21 specialiști din media și sunt nominalizate la cele 8 categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotojurnalism. Alături de acestea, au fost acordate Premiile Onorifice și Premiile Speciale.

Superscrierea Anului, marele premiu al Galei, în valoare de 3000 de euro, a fost câștigată de Victor Ilie de la Recorder, pentru investigația  „Clanul Marelui Alb”:

„Premiul acesta nu e al meu, e al unei echipe care și-a stors creierii să organizeze o documentare mamut. Aș fi luat premiul 1 la SuperDocumentări, dar editorii m-au urcat «cu forța» pe scena SuperScrieri. Mai mult decât premiul m-a bucurat, însă, să văd oameni, zeci de ziariști la un loc, vorbind de subiecte făcute și nefăcute ca într-o mega redacție.”

Walter Robinson, jurnalistul care a condus echipa Spotlight din cadrul publicației Boston Globe în investigația care a primit în 2003 premiul Pulitzer pentru Public Service a fost invitatul special al ediției numărul 11 Superscrieri.

„România este departe pentru mine, dar acest eveniment nu este. Nu vorbesc limba, dar este o limbă pe care o împărtășesc, care nu are nevoie de traducere. Suntem oameni care căutăm doar adevărul, oameni care înțeleg că ceea ce facem contează. Că ceea ce facem întărește rădăcinile democrației. Nu există pentru mine o lumină mai strălucitoare decât jurnalismul bun. Și mai ales la nivel local. Jurnalismul de calitate promovează civilizația în piața publică. Ridică calitatea discursului public. Acesta atrage oamenii împreună, mai degrabă decât să-i depărteze. Face posibil ca cetățenii bine informați să voteze pentru candidații care doresc să servească interesul public. Și nu interesul lor.” – a spus Walter Robinson în discursul susținut la Gala Superscrieri.

Începând de anul acesta, Superscrieri a crescut valoarea premiilor: premiile I pentru fiecare categorie vor au o valoare de câte 1500 de euro; Superscrierea Anului și Superscrierea Cititorilor au fost premiate cu câte 3000 de euro; Premiul Juriului – 1000 de euro, iar premiile speciale de susținere câte 600 de euro.

Premiul Superscrierea Cititorilor, a fost votat de peste 2,500 de cititori și a mers către fotoreportajul lui Matei Bumbuț – „Cea mai mare chestie și apoi nimic”, (Gen, revistă / Decât o Revistă #46).

Lista de câștigători finali a fost selectată de juriu din cele 44 de materiale nominalizate, în urma evaluării înscrierilor făcute de autori în competiție, preponderent independentă, dar și mainstream: Paul Radu (co-fondator OCCRP și RISE Project) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Barbu Mateescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Dan Radu, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Ioana Cîrlig, Irina Păcurariu, Liviu Avram, Marius Comper, Marko Risovic, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Octav Ganea, Paula Herlo, Răzvan Exarhu, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu. Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă și este posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere FAN Courier și Kaufland România, și cu susținerea sponsorilor de categorie: Medlife, Think Digital, Google, Enel, Bitdefender, Azaria Food, Manifatture Neamț, Humane Society International.

CÂȘTIGĂTORII PREMIILOR SUPERSCRIERI #11

PREMII ONORIFICE

Redacția Anului în Presa Locală – Reporter de Iași

Editorul Anului în Presa Locală – Florin Ciucaș, Bihoreanul

Feature Writing/Longform – Rușine, Ionuț Sociu (Scena9)

Best Use of Digital Media – INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora – Alina Mărculescu Matiș; grafică de Edit Gyenge (Panorama)

Carte de non-ficțiune – „Nu te găsesc pe nicăieri”, de Laura Ionescu (Ed. Publica)

CATEGORIILE PRINCIPALE DE CONCURS

PRESĂ LOCALĂ

Locul I – Seria de investigații – Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama, Tristen Taylor (Info Sud-Est)

Locul II – Numărul 2 din Apele Române și-a angajat tatăl de 69 de ani prin „detașare” – Cezar Moraru (Reporter de Iași)

Locul III – Craiova arde – Anda Simion (Gazeta de Sud)

OPINIE

Locul I – Femeie educată, caut partener – Radu Umbreș (ISCOADA)

Locul II – Când presa devine ecoul minciunilor spuse de un înalt prelat al BOR pe tema COVID. Și Libertatea greșește – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Locul III – De ce pleacă românii din țară? – Elena Stancu (Teleleu / Libertatea)

DEBUT JURNALISTIC

Locul I: Bianca Albu pentru cele 3 materiale: Armata de troli a sectorului 4. Peste o sută de conturi false îl susțin și îl apară pe Daniel Băluță pe Facebook / Medalioane „de protecție” împotriva Covid-19 din Coreea, cumpărate cu 30 de mii de EURO de două societăți publice din Voluntari / 12 milioane de lei de la Robert Negoiță către presă, în ultimii doi ani. Digi24, Digi Sport, Antena3 și România TV, cele mai mari sume – (Buletin de București)

Locul II: Țară în service | Poveștile românilor vindecați de Covid-19 pentru care mâncarea are gust de metal și florile miros a gunoi – Gabriela-Lucia Neagu (Europa Liberă România)

Locul III: Închide ochii și imaginează-ți un măr. Poți? – Maria Angele (Gen, revistă)

AUDIO/PODCAST

Locul I: mini-seria Între linii pe drumul morții – Ani Sandu (Europa FM)

Locul II: Viața mea după ce am aflat că am HIV – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu)

Locul III: Viața mea intimă a început cu un abuz sexual în România anilor ‘90 – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu / VICE România)

FOTOJURNALISM

mențiune specială FOTOJURNALISM – YOUNG TALENTS – Matei Bumbuț

Fotografie Documentară

Locul I: The bear neccessities – Ioana Moldovan (ioanamoldovan.com / Scena9)

Locul II: Mândrie și Beton – Petruț Călinescu (Scena9 / Cdfd.ro)

Locul III ex aequo: Supraviețuitori – Andrei Pungovschi (Scena9) / Sfat – Dialog intergenerațional despre sustenabilitate – Claudiu Popescu (claudiupopescu.com)

Fotografie de News

Cine sunt cei care îi ajută pe migranții de pe străzile Timișoarei. „Vreți să ne rugăm acum? Voi în limba voastră, noi în limba noastră” – Vlad Chirea (Libertatea)

Bursa Superscrieri/Poqe pentru Fotojurnalism

Andreea Harabagiu

TV&VIDEO-JURNALISM

Locul I: Singur împotriva mafiei lemnului – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul II: Așa arată un dezastru sanitar – Andrei Udișteanu, David Muntean (Recorder)

Locul III: Noi dezvăluiri despre politizarea Apelor Române: un „animal politic” și o chelneriță pe post de inginer – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

REPORTAJ

Locul I ex aequo: INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora – Alina Mărculescu Matiș; grafică de Edit Gyenge (Panorama.ro) / Blocuri strâmbe: cum ajungem să locuim prost pe bani mulți – Vlad Odobescu (Scena9)

Locul II: Spitalul uman – Ruxandra Pătrașcu-Maian (Inclusiv)

Locul III ex aequo: Am devenit o prizonieră în propria casă – Delia Marinescu (Scena9) / O zi la ATI Covid: Mărturiile dramatice ale unor bolnavi, medici şi asistente din secţiile de Terapie Intensivă ale Spitalului Municipal Oradea – Adrian Criș (Bihoreanul)

INVESTIGAȚIE

Locul I: Clanul Marelui Alb – Victor Ilie (Recorder)

Locul II: Hidra electorală – Ioana Moldoveanu (RISE Project)

Locul III ex aequo: „Domnul Florin Roman nu a urmat cursurile și nu a luat licență la noi” – Răzvan Luțac, Ciprian Ranghel, Cătălin Tolontan (Libertatea) / Judecătorul lui Șor – Iurie Sanduța (RISE Project Moldova)

PREMIILE SPECIALE

Premiul special ACTI-VLOGGER-ul Anului

Ruxandra Gîdei, 4fără15

Premiul special ANIMAL WELFARE ÎN ROMÂNIA

Ferma ilegală de urși din Arad începută în anii ’90 și tolerată de autorități până azi. Instituțiile statului ridică din umeri: „Nu este responsabilitatea noastră” – Cristina Radu, Vlad Chirea foto (Libertatea)

PREMIILE SUPER SPECIALE

SUPERSCRIEREA CITITORILOR

„Cea mai mare chestie și apoi nimic”, Matei Bumbuț (Gen, revistă / Decât o Revistă #46)

PREMIUL JURIULUI

seria de investigații „Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării” – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama, Tristen Taylor (Info Sud-Est)

SUPERSCRIEREA ANULUI

Victor Ilie, Clanul Marelui Alb (Recorder)

Lista completă cu toate cele 44 de materiale nominalizate la această ediție a premiilor poate fi accesată aici: https://www.ffff.ro/premiile-superscrieri-2/nominalizarile-premiilor-superscrieri-11-voteaza-materialul-preferat/

—–

FFFF le mulțumește încă o dată tuturor celor care fac, an de an, ca Superscrieri să se întâmple. Ediția actuală nu ar fi fost posibilă fără susținerea partenerilor și prietenilor: Susținătorii Superscrieri de anul acesta sunt FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere ai proiectului.

Sponsorii de categorie: Medlife, Think Digital, Google, Enel, Humane Society International, Bitdefender, Azaria Food, Manifatture Neamț.

Parteneri media: Rock Fm, Pagina de Media, Iqads, Hotnews, Smark.
Parteneri locații: Teatrul Național București, Apollo111, Club Expirat

Susținători ai galei: Pop Cola, Adrian Bujeniță, Nordic Fokus Lab, Gramma Wines, Editura Publica, Editura Humanitas, Black Button Books, TIFF Unlimited, Doamne Ferește, Anagram, Creative Broadcast, Adistu Visuals, Dare to Rug.

În această ediție:

• 8 recomandări din luna mai, publicate în presa locală
  
• VIDEO dezbatrea de la Ziua Superscrieri, despre importanța presei locale
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport
• romanul „Instabil”

Dedicăm această ediție specială „Superscrierile lunii” presei locale. Am selectat cele 8 materiale ale lunii mai din diverse publicații locale, premiate sau nu anul acesta la Superscrieri, pentru a ne conecta cu câteva știri pe care poate altfel le-am omite. Altă viață sau nu în presa locală, ne privește pe toți, mai mult decât ne imaginăm.

SUPERSCRIERILE LUNII MAI
SELECȚIE DIN PRESA LOCALĂ

Constanța sunt deținute de companii rusești/ Una dintre ele aparține Gazprom Neft, aflat sub sancțiuni UE și SUA (UPDATE)
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est) / a contribuit Attila Biro (OCCRP)

„Una dintre companii face parte din grupul Gazprom Neft, pus sub sancțiuni de Uniunea Europeană și Statele Unite după izbucnirea războiului în Ucraina. Occidentul a stabilit, în 15 martie, că Gazprom Neft intră sub sancțiuni economice, dar a permis în continuare importul de petrol de la gigantul rus, implicit și serviciile navelor de bunkeraj.
Luni seară, însă, liderii UE au decis un nou pachet de sancțiuni pentru Kremlin, cea mai importantă fiind embargoul progresiv privind importurile de petrol rusesc pe mare. În acest context, nu se știe cum vor fi alimentate în viitor navele care ajung în Portul Constanța.”

BREAKING Parchetul European anchetează cum au fost cheltuiți banii din proiectul ITI Delta Dunării/ Percheziții în 15 locații din mai multe județe
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est)

„Parchetul European anchetează cum a fost cheltuit miliardul pentru Delta Dunării. Percheziții în 15 locații din mai multe județe. Info Sud-Est și G4Media au scris în exclusivitate cum a fost cheltuit miliardul din Delta Dunării și a semnalat neregulile din desfășurarea proiectului.”

Investigația cu pricina a primit Premiul Juriului și premiul 1 la categoria Presă Locală la Gala Premiilor Superscrieri #11.

Iașul pierde rușinos prima rundă PNRR: Chirica trage 15,4 milioane de euro, Boc ia 55 de milioane
Cezar Moraru (Reporter de Iași)

„E ciudat cum Emil Boc trage la Cluj 97% din fondurile de reabilitare termică a întregului județ. La Iași, municipiul are cerere doar pentru o treime din suma alocată județului.
Cluj, Oradea, București cumpără mijloace de transport electrice din banii PNRR, Mihai Chirica la Iași preferă să facă 180 de locuințe sociale.”

Se extinde cea mai mare carieră din CEO, Roșia Jiu
Eugen Măruță (Gazeta de Sud)

„Este de amintit că unitatea minieră vizată este cea mai mare din Complexul Energetic Oltenia și din țară. Conform Planului de restructurare și decarbonare va fi principala care va avea continuitate și în care se va investi în continuare. Este singura carieră minieră în care se investește pentru extinderea fronturilor de lucru.”

Primari din Dolj, temători după condamnarea lui Piedone
Anca Dumitrașcu (Gazeta de Sud)

„Mai mulţi primari din judeţul Dolj sunt contrariaţi şi temători după condamnarea la 4 ani de închisoare a lui Cristian Popescu Piedone, după tragedia de la Colectiv, în timpul căreia 65 de oameni şi-au pierdut viaţa. GdS a stat de vorbă cu mai mulţi edili din Dolj şi cu toţii au susţinut că nu cunosc toate detaliile din dosarul fostului primar al Sectorului 5 Bucureşti, însă că este anormal ca un primar să tragă ponoasele după o simplă semnătură. În plus, aceştia au spus că, în fiecare zi, există zeci sau sute de documente pe care trebuie să le semneze.”

Investiţii de 373,6 milioane lei: OTL pregăteşte achiziţia a 130 de autobuze nepoluante și mutarea autobazei
Dan Simai (Bihoreanul)

“Încercăm să modernizăm cât mai mult flota OTL şi să determinăm orădenii să circule cu mijloacele de transport în comun. Suntem conştienţi că blocajele din ultima vreme de pe şantierele din oraş îngreunează transportul în comun, dar, când toate aceste investiţii vor fi finalizate şi toate mijloacele de transport în comun vor fi achiziţionate, se va îmbunătăţii mult calitatea transportului în comun”, a promis Birta.

După ce s-a îmbogățit din comerț online, un sibian s-a mutat în Bali: Visam la asta de când eram angajat într-un call center
Adina Torop (Turnul Sfatului)

„Din Sibiu în Bali, de la un call center, la business-uri de cinci milioane de dolari în vânzări. Cam așa ar putea fi rezumați cei mai recenți ani din viața sibianului Răzvan Aleman. Pasionat de mediul online, tânărul și-a dorit mereu să evolueze, să investească în dezvoltarea personală și să găsească un business care să îi permită să lucreze de oriunde, să călătorească și să fie liber. A muncit în fiecare zi pentru visul său, a cunoscut oameni, a dobândit experiențe, iar în prezent poate spune că trăiește viața la care cu câțiva ani înainte doar visa.”

Gigantul „Perseus”, renașterea navei-fanion a flotei de la Dunăre
Ovidiu Amălinei (Viața Liberă)

“Perseus” are un trecut demn de filmele de acţiune. Iniţial, nava s-a numit “Albatros” și a devenit celebră după ce, în septembrie 2000, după aproape trei luni de sechestrare prin mijloace nu tocmai ortodoxe în Portul Alexandria (Egipt), a reuşit să evadeze şi să ajungă în ţară la capătul unui marş plin de peripeţii.

VIDEO Ziua Superscrieri
Dezbatere despre importanța presei locale

După ce Superscrieri a vizitat 5 orașe din țară, i-am adus la București pe câțiva dintre jurnaliștii locali pe care i-am cunoscut, pentru a-și spune povestea și a ne ajuta să înțelegem mai bine cum funcționează jurnalismul local, de ce avem nevoie să fie puternic și susținut și cum și cum ne influențează viața.

INVITAȚI:
Cristina Lupu – directoare executivă Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Cristian Leonte – jurnalist co-fondator Info Sud-Est
Codruța Simina – jurnalistă Misreport / președintă APPC (Asociația Profesioniștilor din Presa – Cluj)
Florin Ciucaș – redactor-șef Bihoreanul

MODERATOR: Vlad Tăușance – manager de dezvoltare FFFF

>>> URMĂREȘTE DEZBATREA AICI

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Recent, Mindcraft Stories și-a lansat canalul de YouTube cu o serie de video-uri despre echipele de la pre-acceleratorul Innovation Labs 2022 intitulată „Huge if Real”. E o primă încercare a noastră de a spune povești și altfel decât prin text – și chiar îmi doresc să continuăm în direcția asta. 
Între timp, n-am neglijat nici subiectele zilele. Iată câteva recomandări dintre textele publicate în ultima perioadă:”

🔵 O mică istorie a micilor și mititeilor, de Cosmin Dragomir
Un articol care ar fi trebuit să apară pe 1 mai, dacă n-am fi fost învinși de tehnologie – textul lui Cosmin a ajuns în folderul de spam. Nici o problemă, totuși, micii și mititei vor fi un subiect întreaga vară.

🔵 FAQ: Roe v. Wade și disputa pe seama avorturilor din SUA, de Ionuț Preda
Explainer e nouă rubrică (cu un singur articol, momentan), în care încercăm să scriem despre subiecte hot, de aici sau de afară, pentru cei care vor să înțeleagă, pe scurt, care-i treaba cu o anumită temă (nu neapărat de știință și tehnologie).

🔵  Variola maimuței. Cel mai probabil, nu începe următoarea pandemie, de Mihai Ghiduc
Am aruncat un ochi asupra bolii care dă noi bătăi de cap medicilor și, deși e puțin probabil să provoace o nouă pandemiei, ar putea genera noi valuri de homofobie (suspecții de serviciu s-au activat deja).

🔵 Căpușele, vampirii nevăzuți de la firul ierbii, de Rozalia Motoc
Cercetătorii de la Muzeul „Grigore Antipa” au ales un subiect de sezon pentru rubrica lunară de biodiversitate urbană pe care o realizează pentru Mindcraft Stories.  

🔵 ​​„Rusia nu va câștiga războiul din Ucraina.” Interviu cu istoricul Mark Galeotti, de Adriana Moscu
Un interviu destul de lung (dar extrem de interesant) despre cum s-ar putea termina războiul din Ucraina. Cert e că nu va fi o victorie rusă, mai puțin cert e ce se va întâmpla în Rusia.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Uniunea Europeană crește eforturile de a demonta narațiunile dezinformative ale Rusiei care spun că întreaga vină a scumpirilor alimentare din ultimele săptămâni ar fi rezultatul sancțiunilor impuse după invadarea Ucrainei. (Euractiv)  Autorul unui site care promovează fals și dezinformare pro-rusă în Bulgaria a povestit pentru Deutsche Welle că ideea de a crea site-ul i-a venit în 2015, după o perioadă în care a încercat să contracareze sursele de fals pe care le vedea online, pe rețelele de socializare. Când a realizat că nu poate combate dezinformarea, s-a gândit că poate să facă bani din ea.  Una din observațiile sale dezvăluie că sursa de venituri a acestui tip de site-uri sunt marile platforme care monetizează conținut, precum Google.   Mai multe canale de Telegram rusești încearcă să acrediteze ideea falsă că Ucraina ar încerca să construiască o bombă convențională, care conține și material radioactiv. (DFR Lab via Atlantic Council)  PODCAST Cât de relevantă se poate dovedi tehnologia blockchain în protejarea adevărului? Victoria Lemieux, cercetător și profesor asociat la Universitatea British Columbia, vorbește despre cartea sa în care explorează metodele prin care informațiile corecte pot fi stocate fără temerea că acestea ar putea fi deteriorate. (CyberCrimeology.com)

Romanul „Instabil”, de Ruxandra Burcescu
O nouă apariție în urma programului nostru, Prima Carte

Ne bucurăm de o nouă carte publicată în colecția SCRIITORI ROMÂNI CONTEMPORANI de la Humanitas. Manuscrisul acestei cărți a fost selectat în cadrul programului nostru, Bursa Prima Carte, susținut fr Friends\TBWA, din dorința de a oferi sprijin pentru finalizarea unei cărți scriitorilor români talentați, dar nepublicați.

 >>> Găsești romanul „Instabil” aici.
 >>> Ascultă un interviu RRC cu autoarea Ruxandra Burcescu.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În fiecare an căutăm voci ale noilor generații, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

Vlad Petreanu este juratul dedicat acestui premiu special, pe care l-am creat împreună cu Bitdefender.

Iată care sunt acti-vloggerii din finala acestei ediții:

Adriana Radu / SEXUL vs BARZA
„E nevoie de informație publică ușor de înțeles pe subiectul relațiilor sexuale. Adriana Radu face foarte mult pentru comunicarea drepturilor și obligațiilor ce survin o dată cu actul sexual.”

Andrei Terbea
„Andrei e în altă ligă. Nivelul lui de informație, calitatea analizei, elocința și claritatea explicațiilor îl plasează pe lista scurtă a oricui vrea să înțeleagă un pic mai bine cum funcționează lumea de azi.”

Cătălin Moise
„Interesant, polarizant, și presupun că următoarele editoriale despre capitalism vor avea Internaționala pe fundal.”

Eli Neicuț / Eli vorbește
„Remarcabil succesul lui Eli, atunci când își pune în cap să ajute pe cineva. Excepțional s-o vezi cum deconstruiește o campanie de strângere de fonduri, astfel încât oricare dintre privitorii ei să vadă nu doar cum se face, ci și cum nu se face, dacă vrei să-ți iasă.”

Jimmy Hex
„Entertaining, chill, fun, îmi place că pornește mereu de la cererile publicului.”

Ruxandra Gîdei / 4fără15
„Privind-o pe Ruxandra, poți spera că, vreodată, lectura și piața de carte din România vor deveni fenomene măcar semnificative, dacă nu neapărat dominante ca volum și întindere.”

Află câștigătorii finali pe 16 mai, la decernarea Premiilor Superscrieri #11, când premiem cel mai bun jurnalism al anului 2021 în România.

Continuând misiunea asumată în urmă cu 11 ani în urmă, Fundația Friends For Friends anunță nominalizările pentru cele mai bune materiale jurnalistice ale anului, ce vor fi premiate în cadrul galei #Superscrieri11, care va avea loc pe 16 mai 2022.

44 de materiale (presă scrisă, podcast, video și foto) au fost selectate de un juriu format din 21 specialiști din media și sunt nominalizate la cele 8 categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotojurnalism. Alături de acestea, vor fi anunțate premiile onorifice și premiile speciale.

Cele 44 de materiale selectate de juriu pentru finala Superscrieri 2022 sunt piese dintr-un puzzle româno – moldovenesc de presă locală și centrală, care devine mai complet cu fiecare an.

Paul Radu, jurnalist co-fondator RISE Project & OCCRP, președintele juriului Superscrieri:
„Investigațiile superserioase se alătură unor reportaje excelent documentate, dezvăluirile video de profunzime acompaniază podcasturi «earworm», iar reportajele dau și ele și adâncime și context alături de materialele foto care asigură un background cuprinzător pentru opiniile informate. Li se alătură, pentru a completa tabloul, articolele foarte bune din categoriile debut jurnalistic și presă locală unde, din nou, găsim superinvestigații și un mix de reportaj și opinie.
E o ediție Superscrieri cu inovație, educație, mediu, virus, politică și viitor, mult viitor.”

Până pe 9 mai, publicul poate vota pentru premiul special Superscrierea Cititorilor, un premiu în valoare de 3000 de euro pe care îl vom oferi celui mai votat material dintre nominalizările ediției.

VOTEAZĂ AICI MATERIALUL PREFERAT
pentru premiul Superscrierea Cititorilor

NOMINALIZĂRILE EDIȚIEI #11

Presă locală

Drumul nimănui: Drumul construit ilegal în defileul Crişului Repede a fost promis în campanie de Ilie Bolojan – Adriana Totorean (Bihoreanul)

seria de investigații „Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării” – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama, Tristen Taylor (Info Sud-Est)

Craiova arde – Anda Simion (Gazeta de Sud)

Numărul 2 din Apele Române și-a angajat tatăl de 69 de ani prin „detașare” – Cezar Moraru (Reporter de Iași)

Codrii Iașilor, comunitatea care se luptă să salveze plămânii unui oraș – Ioan Stoleru (Iașul Nostru)

Audio/Podcast

Despre corp – vârstă și cunoaștere (partea 1) + Despre corp – tehnologie și atingere (partea 2) – Andreea Novac, Delia Oniga, Laura-Maria Ilie (ISCOADA)

mini-seria Între linii pe drumul morții – Ani Sandu (Europa FM)

Viața mea după ce am aflat că am HIV – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu)

Viața mea intimă a început cu un abuz sexual în România anilor ‘90 – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu / VICE România)

Cea mai absurdă situație în care te-ai putea trezi ca femeie în România mai ales dacă ești educată – Ruxandra Pătrașcu-Maian (VICE România)

Debut jurnalistic

Rușinea – Anna Aroș (Gen, revistă)

12 milioane de lei de la Robert Negoiță către presă, în ultimii doi ani. Digi24, Digi Sport, Antena3 și România TV, cele mai mari sume – Bianca Albu (Buletin de București)

Medalioane „de protecție” împotriva Covid-19 din Coreea, cumpărate cu 30 de mii de EURO de două societăți publice din Voluntari – Bianca Albu (Buletin de București)

Armata de troli a sectorului 4. Peste o sută de conturi false îl susțin și îl apară pe Daniel Băluță pe Facebook – Bianca Albu (Buletin de București)

Țară în service | Poveștile românilor vindecați de Covid-19 pentru care mâncarea are gust de metal și florile miros a gunoi – Gabriela-Lucia Neagu (Europa Liberă România)

Cum e ținută-n viață extrema dreaptă din România prin preoți, tabere izolate şi manipulare – Maria Teodoroiu (VICE România)

Închide ochii și imaginează-ți un măr. Poți? – Maria Angele (Gen, revistă)

Opinie

Când presa devine ecoul minciunilor spuse de un înalt prelat al BOR pe tema COVID. Și Libertatea greșește  – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Problemele reale ale educației, nu fițele lui Selly (și Iohannis) – Dinu Guțu, Sebastian Țoc (Tltxt.ro)

De ce pleacă românii din țară? – Elena Stancu (Teleleu / Libertatea)

Rușine – Ionuț Sociu (Scena9)

Femeie educată, caut partener – Radu Umbreș (ISCOADA)

Investigație

Genocidul stejarilor seculari – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Hidra electorală – Ioana Moldoveanu (RISE Project)

Judecătorul lui Șor – Iurie Sanduța (RISE Project Moldova)

„Domnul Florin Roman nu a urmat cursurile și nu a luat licență la noi” – Răzvan Luțac, Ciprian Ranghel, Cătălin Tolontan (Libertatea)

Clanul Marelui Alb – Victor Ilie (Recorder)

Reportaj

O zi la ATI Covid: Mărturiile dramatice ale unor bolnavi, medici şi asistente din secţiile de Terapie Intensivă ale Spitalului Municipal Oradea – Adrian Criș (Bihoreanul)

INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora – Alina Mărculescu Matiș; grafică de Edit Gyenge (Panorama.ro)

Am devenit o prizonieră în propria casă – Delia Marinescu (Scena9)

Spitalul uman – Ruxandra Pătrașcu-Maian (Inclusiv)

Blocuri strâmbe: cum ajungem să locuim prost pe bani mulți – Vlad Odobescu (Scena9)

TV & video-jurnalism

Ce se ascunde în spatele atacurilor din pădurile Bucovinei – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Singur împotriva mafiei lemnului – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Noi dezvăluiri despre politizarea Apelor Române: un „animal politic” și o chelneriță pe post de inginer – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Așa arată un dezastru sanitar – Andrei Udișteanu, David Muntean (Recorder)

„Soluție anti-Covid-19 de milioane” și „Digital, ne merge prost” – Liuba Șevciuc, Daniela Cuțu (Cusens.md)

Sistemul medical – Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Fotojurnalism * fotografie documentară

Supraviețuitori – Andrei Pungovschi (Scena9)

Dialog intergenerațional despre sustenabilitate – Claudiu Popescu (claudiupopescu.com)

The bear necessities – Ioana Moldovan (ioanamoldovan.com; Scena9)

Cea mai mare chestie și apoi nimic – Matei Bumbuț (Gen, revistă / Decât o Revistă #46)

Mândrie și beton – Petruț Călinescu (Scena 9, Cdfd.ro)

La garaje – Petruț Călinescu (Cdfd.ro)

* Pentru subcategoria Fotografie de news fiind prea puține înscrieri, împreună cu juriul categoriei am decis să anunțăm doar câștigătorul locului I în cadrul galei.

JURIUL EDIȚIEI:
Paul Radu (co-fondator OCCRP și RISE Project) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Barbu Mateescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Dan Radu, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Ioana Cîrlig, Irina Păcurariu, Liviu Avram, Marius Comper, Marko Risovic, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Octav Ganea, Paula Herlo, Răzvan Exarhu, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu.

Precizare: membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.

foto de Paul Lelea / Bihoreanul

Am închis seria de evenimente Superscrieri în țară cu orașul Oradea.

După vizionarea filmului „Spotlight”, studenții, profesorii și jurnaliștii locali au participat la o discuție cu jurnalista Diana Oncioiu (Dela0, Să fie lumină), moderată de Octavian Haragoș.

Diana a demonstrat încă de la început că în România se poate face jurnalism de impact, făcând o paralelă între subiectul filmului (premiat cu Oscar și realizat după o investigație premiată cu Pulitzer) și munca pe care o face alături de colegii din proiectul editorial „Să fie lumină”.

Participanții au putut înțelege că, practic, Spotlight se întâmplă chiar acum în România, prin dezvăluirile pe care jurnaliștii independenți de la Dela0 și Centrul de Investigații Media le realizează despre mijloacele prin care se manifestă instituțional cultele religioase din România și, în special, abuzurile sexuale asupra minorilor, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Hușilor.

Pornind de la celebra replică din film „If it takes a village to raise a child, it takes a village to abuse one” / „Dacă este nevoie de un sat pentru a crește un copil, este nevoie de un sat pentru a abuza unul”, Diana a punctat importanța presei locale și puterea pe care ar putea să o manifeste, făcând referire la faptul că, deși în comunitatea din Vaslui se știa de zece ani despre abuzurile investigate de Să fie lumină, subiectul nu a fost tratat așa cum ar fi trebuit de către presă, ceea ce poate ar fi avut ca rezultat mai puțini copii abuzați astăzi.

În același timp, s-a discutat și ideea că, în plan local, presiunea e mai mare și mai greu de dus atunci când se publică subiecte sensibile. Dar că nu trebuie să uităm că presa este un bun public și se face în interes public.

Diana Oncioiu, jurnalistă Dela0 & Să fie lumină: „Dacă nouă la București ni se pare că e greu, pentru presa locală e de două ori mai greu. Presiunile, lipsurile și dependența de partide fac ca astăzi să avem din ce în ce mai puțin jurnalism local, iar asta e o pierdere pentru noi toți. La Oradea, din fericire, avem presă locală. Și încă una foarte bună. Și cred că avem ce învăța de la colegii din local. Trebuie doar să-i ascultăm.”

Florin Ciucaș, redactorul șef al ziarului Bihoreanul, a povestit și el despre lucrurile pe care ți le asumi atunci când ești dedicat meseriei și mai ales investigațiilor care necesită timp și resurse: „Devii singur, nu ai prieteni, ai mai mulți cunoscuți. (…) La Bihoreanul, ne mână pasiunea, suntem forjați, suntem obosiți și, totuși, ziarul funcționează – și online, și tipărit.”

Noi am reușit să cunoaștem echipa Bihoreanul și chiar să le vizităm redacția și suntem impresionați de această pasiune – pe care am regăsit-o în fiecare membru al echipei -, de profesionalismul și standardele la care își fac meseria.

Mai multe despre cum s-a desfășurat vizita noastră poți afla din acest articol scris de Adriana Totorean pentru Bihoreanul și din ziarul Crișana, un articol în print (de Vasilică Ichim) – pentru care le mulțumim foarte mult!

Le mulțumim partenerilor noștri:

FAN Courier și Kaufland România, partenerii de creștere ai acestei ediții Superscrieri

Universitatea din Oradea – Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării

Te invităm să afli aici mai multe despre ediția curentă Superscrieri.

„Toți suntem presă locală”, a spus Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP, în cadrul discuției de la Cluj-Napoca moderată de Remus Florescu (redactor-şef adjunct redacţiile „Adevărul“ din Transilvania), determinând o serie de reacții și discuții în jurul rolului pe care presa o are în comunitate, despre statut și misiune, dar și despre problemele cu care jurnaliștii se întâlnesc în activitatea lor de zi cu zi.

Într-un oraș în care presa reușește să se asocieze, să colaboreze și să se susțină reciproc (existența Asociației Profesioniștilor din presă – Cluj fiind o dovadă în acest sens) discuția despre colaborare a venit natural: ”Jurnalismul este despre echipă și despre dorința nemărginită de a afla adevărul și de a-l spune oamenilor”, a spus Andrei Ciurcanu.

Problemele, dar și oportunitățile sunt similare indiferent de oraș – nevoia de surse de finanțare, influența pe care platformele online le au asupra modului în care informația circulă, interesul pe care noile generații de studenți îl au sau nu pentru presa de calitate.

”Presa locală trebuie să exploreze noi surse de finanțare, care vin la pachet cu o adaptare editorială la nevoile comunității și la cerințele audienței de secol XXI. Există un interes scăzut al studenților de la facultățile de Jurnalism de a urma o carieră în domeniu, care are drept principale cauze salariile mici, dar și paradigma „veche” în care jurnaliștii ieșiți de pe băncile facultății sunt supuși unui proces de „hamsterizare” – fiind transformați în „culegători” de știri, obiectivul principal fiind cantitatea și nu calitatea acestora. Pe de altă parte, tinerii jurnaliștii vor să „ardă” etapele și să lucreze la anchete și reportaje de genul Recorder.”, a spus Remus Florescu, jurnalist la Adevărul și profesor la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Dincolo de problemele comune, la Cluj-Napoca s-a vorbit mult despre jurnalismul responsabil, făcut în slujba cititorului:

”În opinia mea, distincția presa locală și presa centrală de investigație este inadecvată. Există un singur fel de a face jurnalism – prin onestitate, transparență și respect față de public și adevăr. Indiferent de locul unde este stabilit biroul redacției sau al jurnalistului freelance. Într-o perioadă în care presa mainstream e captivă intereselor financiare, politice și de grup, infuzia de sânge proaspăt din rândul tinerei generații, nealterate de vicii și agende ascunse, este mai necesară ca oricând. Digitalizarea și platformele online și social media au modificat din temelii practicarea jurnalismului. Singurul stâlp de rezistență rămâne însă interesul pentru adevăr și obiectivitatea. – Andrei Ciurcanu

Discuția începută la Universitatea a continuat în studioul TVR, care poate fi urmărită aici: https://www.facebook.com/tvrcluj/videos/503659704668865

Le mulțumim partenerilor noștri:

FAN Courier și Kaufland România, partenerii de creștere ai acestei ediții Superscrieri

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj

APPC – Asociația Profesioniștilor din Presa Cluj

Azaria Food

Te invităm să afli aici mai multe despre ediția curentă Superscrieri.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii martie, selectate de Remus Florescu
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport
• Superscrieri vine la Oradea cu Diana Oncioiu – ultimul Masterclass Superscrieri local

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii martie este Remus Florescu, redactor-șef adjunct regional la Adevărul, care coordonează redacțiile din Transilvania ale cotidianului.

REMUS FLORESCU: „Nu trebuie să uităm că la «umbra» unor evenimente care captează atenția publicului se pot comite cele mai mari abuzuri. Războiul din Ucraina a devenit subiectul cel mai important pentru o mare parte dintre jurnaliștii români, iar subiectele naționale/locale au rămas pe locul II. Vom descoperit lunile care vor urma ce au făcut aleșii noștri la «umbra» războiului. Gândiți-vă că în mare parte din localitățile României, se trăiește fără o presă de calitate. Corupția și abuzurile nu au nevoie de un război pentru a nu fi remarcate. Războiul s-a dus cu presa locală, care este foarte aproape de o capitulare.”

SUPERSCRIERILE LUNII MARTIE
SELECȚIE DE REMUS FLORESCU

foto Octav Ganea / Inquam Photos

Manevrele prin care premierul Nicolae Ciucă a blocat, în justiție, analiza acuzațiilor de plagiat în teza sa de doctorat
Emilia Șercan (PressOne)

„Premierul Nicolae Ciucă, general cu patru stele în rezervă, a deschis o bătălie în instanță pentru a bloca procedura de analizare a tezei sale de doctorat, despre care am scris la 18 ianuarie 2022, în exclusivitate pe PressOne, că este plagiată.”

EDITORIAL. De ce stânga (culturală) are dreptate să fie supărată
Tiberiu Farcaș (Clujul Cultural)

„S-a închis Fabrica de Pensule. Nu a fost o surpriză decât pentru cei care nu au auzit de ea. Fabrica s-a închis nu acum ci, simbolic, când proprietarul clădirii a ținut conferința de presă de anunțare a restrângerii activității unor spații redate comerțului. Am fost la acea conferință. De atunci lumina s-a cam stins. Au început să plece galeriile, Plan B-ul lui Ghenie și alții. Fabrica, cum îi ziceau cei din jurul ei, a fost roasă și din interior. S-a rupt în două cu scandal imens, a apărut Centrul de Interes, care s-a închis și el. Fabrica era recunoscută internațional, prima dată a fost recunoscută afară și apoi acasă la ea, că așa e pe la Cluj.”

Cei care nu mai pleacă
Cătălin Suciu (G4 Media)

„Peste 500.000 de refugiați au intrat în România de la începutul războiului, majoritatea femei și copii. Cei mai mulți în tranzit. Alungați de război, cu câte o valiză și câteva lucruri, unii nu se vor mai întoarce niciodată.”

Politicul și mafia pădurilor. Cum blochează politicienii controalele Gărzii Forestiere
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

„Recorder a urmărit activitatea inspectorului Ienea din ultimele luni, pentru a arăta ce se întâmplă atunci când un șef din Garda Forestieră refuză să se supună presiunilor politice.”

foto Mircea Topoleanu

Bolile contagioase pe care războiul din Ucraina le-ar putea readuce în România, deși erau eradicate
Teodora Munteanu (VICE România) 

„Spitalele din Ucraina au fost bombardate, programele de vaccinare au fost suspendate, bolnavii cronici sunt deja în situația în care tratamentele le-au fost întrerupte, iar furnizarea de medicamente deja este problematică. Adaugă la astea sistarea furnizării de apă potabilă în unele orașe și condițiile improprii de igienă. Sunt doar câțiva dintre factorii care i-au făcut pe specialiștii în sănătate să ridice semnale de alarmă despre posibila apariție a unor epidemii de boli foarte contagioase precum difteria, poliomielita și pojarul, dar și dificultatea tratării unor afecțiuni precum Covid, HIV și tuberculoză.”

foto Lucian Muntean

Cum bâlbâie politicienii viitorul energetic al României, în timp ce votanții lor așteaptă gazul la aragaz de 30 de ani
Alex Olaru (PressOne)

„În toată țara, oamenii așteaptă canalizarea sau gazele de zeci de ani, aproape ca pe o minune decisă la București în al 13-lea ceas. Doar că statul român a avansat în ritm de melc, iar acum încearcă să recupereze brusc decalajele de dezvoltare, tocmai când gazul a devenit o problemă pentru întreaga Europă occidentală.”

Războiul de deasupra și viața de sub pământ. Reportaj într-un oraș pe care rușii încearcă să-l cucerească
Cristian Delcea, Alex Varninschi (Recorder)

„În Vasilkiv sunt cinci baze militare și un aerodrom de care rușii au nevoie pentru a aduce trupe cu care să asedieze Kievul. Așa că bombardamentele continuă. Zgomotoul produs de proiectile ne-a întrerupt interviul pe care îl filmam cu primarul localității, fiind nevoiți să coborâm în adăpostul de la subsolul clădirii.”

Moldova, „cel mai fragil vecin al Ucrainei”. Între criza refugiaților și militarii din Transnistria
Ioana Epure (PressOne)

„Pe 10 martie, Nicu Popescu, viceprim-ministru și ministru de Externe al Republicii Moldova, anunța într-un briefing de presă că, de la începutul războiului, 270.000 de refugiați ucraineni au traversat în Moldova. 107.000 sunt încă în țară. Dintre aceștia, 46.000 erau copii. Pe 13 martie, numărul total de refugiați era de 350 de mii, din care 150.000 sunt încă în Moldova.”

—-

Remus Florescu
Remus Florescu este redactor-șef adjunct regional la Adevărul, coordonând redacțiile din Transilvania ale cotidianului.

Este Absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și are un doctorat în Științele Comunicării având ca temă crearea conținutului viral.

Lucrează în presă de peste 15 ani. Printre instituţiile media la care a activat se numără „Bună ziua, Ardeal”, „Ziarul Clujeanului”, „Clujeanul”, „Ziarul Financiar” şi „Adevărul”. Din 2015 până în 2021 a fost preşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor din Presă Cluj. 

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Pentru presa din România, ultima săptămână a fost șocantă: Emilia Șercan, jurnalista care a dezvăluit multe dintre plagiatele unor politicieni, inclusiv pe cel a premierului, a fost ținta unei campanii de compromitere și amenințări, care a culminat cu scurgerea unor informații dintr-un dosar penal, chiar din interiorul poliției.

Poliția a încercat să mușamalizeze cazul, sugerând că, poate, telefonul jurnalistei a fost spionat. Trei companii specializate în securitate cibernetică au infirmat acest lucru. Pentru cei care nu știu care a fost scuza poliției, iată un articol mai vechi de pe Mindcraft Stories despre Pegasus, programul cibernetic israelian folosit pentru spionarea unor jurnaliști, activiști și politicieni, despre care nu există informații că ar fi fost folosit vreodată în România: ​​Pegasus: spionul cibernetic care poate infecta orice telefon din lume.

Alte cinci recomandări din ultima lună, de pe Mindcraft Stories, mai jos:”

🔵 „În ciuda războiului, industria IT din Ucraina continuă să prospere.” Interviu cu Mike Sapiton (Forbes Ucraina) – de Radu C. Stochiță
Înainte de începerea războiului, o companie de gaming din România se pregătea să-și deschidă un birou la Kyiv. Asta ne-a inspirat să căutăm un specialist în piața industriei IT de acolo și să vorbim despre ce se întâmplă acum. Filmele se mută spre vest, programatorii lucrează de la distanță, iar companii care se fereau să spună că sunt din Ucraina, datorită problemelor de imagine (precum Grammarly), acum se laudă cu acest lucru.

🔵 Programul sovietic al armelor biologice este folosit acum de propaganda rusă – de Ionuț Preda

Dacă n-au putut găsi bombe nucleare, rușii au acuzat Ucraina că ar avea arme biologice. De data aceasta, au existat și voci din Occident care au preluat „știrea” – și nu doar din grupările antivaccin. Adevărul despre laboratoarele din Ucraina este mai complex și are legătură cu cercetările dubioase efectuate în Uniunea Sovietică.

🔵  O scurtă istorie a fructelor de mare în România. Care are sute de ani – de Cosmin Dragomir

În România medieval, fructele de mare erau o delicatesă surprinzătoare. Aduse de nave venețiene și genoveze sau cu carele trase de boi, acestea ajungeau pe mesele boierilor și domnitorilor locali – mai ales că mulți dintre aceștia erau fanarioți, deci știu exact ce să ceară. Pentru localnici, existau fructele „de baltă” (melci și scoici).

🔵 Aerodinamica fairplay. Noile monoposturi din Formula 1 fac cursele mai strânse – de Ionuț Preda

Formula 1 a redevenit subit interesantă, după sezonul trecut. O modificare radicală a regulamentului face cursele și mai strânse, dar și crează probleme neașteptate unor echipe de top. De ce Mercedes nu mai domină, iar Ferrari a revenit în bătălia pentru titlu? Are legătură cu „aerul murdar”.   

🔵 ​​Animalele și drumurile. O poveste la care trebuie construit un happy-end – de Oana Popa

Animalele sălbatice nu știu să folosească trecerile de pietoni și să se asigure când traversează. Drumurile ușurează călătoriile umane, dar sunt un pericol pentru biodiversitate și, adesea, pentru supraviețuirea unor specii. Oana Popa, cercetătoare la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, propune soluții pentru a limita numărul de accidente cărora le pică victime animalele. 

FYI by Mindcraft Stories înscrie-te în Facebook Group
„Suntem aici pentru a discuta despre știință și tehnologie, și influența acestor domenii asupra societății. Vrem să creăm un spațiu în care vorbim despre ce mai este nou în această lume aglomerată, în care ne împărtășim articole, informații și, da, chiar și glume care au legătură cu știința și tehnologia.”

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

În ultimele zile am putut vedea crimele comise de soldații Rusiei în Ucraina, după retragerea trupelor rusești din zona Bucha. Publicul din România a putut urmări imagini din Bucha în timpul discursului pe care președintele Volodimir Zelenski l-a susținut luni seara în Parlamentul României. Pentru Rusia, dovezile genocidului din Bucha sunt nimic mai mult decât un complot SUA, care ar fi ordonat crimele pentru a putea da apoi vina pe Rusia. (Reuters)  …care se pregătește pentru un război prelungit în Ucraina, arată Centrul pentru combaterea dezinformării din Ucraina, după ce experții săi au analizat narațiunile de propagandă ale Rusiei, referitoare la război. (Interfax Ukraine)  …iar un editorial publicat de RIA Novosti, agenția de presă de stat a Rusiei, arată noua linie de propagandă a Kremlinului: Ucraina nu merită să fie un stat, pentru că indiferent de câte ori încearcă, rezultatul e nazism, iar națiunea sa trebuie de-europenizată. E prima dată când se vorbește despre denazificarea națiunii, nu a regimului politic. Textul mai vorbește despre o „lustrație totală” în rândul populației. Textul a fost preluat și poate fi citit în limba engleză pe Medium.   Vice a documentat un nou tip de fermă de trolli ruși care răspândesc propagandă pe Telegram și care se prezintă drept „o inițiativă a poporului”.   Companiile big tech ar trebui să răspundă pentru conținutul incorect propagat online și noi înșine trebuie să ne educăm mai mult pe noi și pe copiii noștri despre ce înseamnă, de fapt, ceea ce vedem pe rețelele sociale și cum funcționează algoritmii care le guvernează. Acestea sunt singurele feluri în care putem domoli avalanșa dezinformării online. (Psychology Today)  Un grup de angajați Facebook au descoperit că algoritmii ce guvernează afișările în News Feed nu au funcționat corect în ultimele 6 luni, lucru ce a dus la creșterea numărului de vizualizări pentru postările ce conțineau dezinformare și conținut periculos. (The Verge)  Google lansează modificări pentru rezultatele oferite în căutările web și de știri pentru a încuraja utilizatorii să verifice dacă sursele de știri pe care urmează să le acceseze sunt de încredere sau nu. (Engadget)

NU UITA:

Pe 13 aprilie, venim la Oradea cu Diana Oncioiu, pentru a discuta despre importanța presei locale cu jurnaliștii, studenții și profesorii de la Jurnalism.
Discuția va fi moderată de jurnalistul local Octavian Haragoș.

Dacă ai prieteni jurnaliști în Oradea, mai avem locuri libere, le poți da acest link să se înscrie.
ÎNSCRIERI EVENIMENT.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

La Sibiu există o comunitate activă, în care fiecare caută și găsește resurse pentru a se descurca cât mai bine în aria lui. Printre altele, ne-am bucurat că există presă locală inclusiv în print, studenți care încă idealizează meseria de jurnalist și o societate civilă neobosită.

Ca și în celelalte orașe pe care Superscrieri le-a vizitat până acum (Iași și Constanța), cei mai mulți participanți la Masterclassul Superscrieri din Sibiu au fost studenți – lucru pentru care le suntem recunoscători universităților locale care și-au deschis ușile pentru noi. „Ideea evenimentului a fost extraordinară, la fel și organizarea acestuia. Îmi doresc să existe mai multe astfel de evenimente, întrucât pe lângă faptul că ne scot puțin din rutina cursurilor de la facultate, avem posibilitatea de a învăța multe lucruri practice.”, ne-a spus un student.

Evenimentul a început cu proiecția filmului „Spotlight”, vizionat în premieră de aproape toți participanții, care a fost considerat „foarte interesant” și „foarte relevant pentru importanța presei în societate”.

Cristian Delcea (jurnalist co-fondator Recorder) și Ciprian Ciocan (director executiv Fundația Comunitară Sibiu) au avut apoi o discuție deschisă centrată pe meseria de jurnalist și sustenabilitatea proiectelor jurnalistice locale și centrale.

Un lucru care i-a frapat pe studenții de la Jurnalism a fost declarația lui Cristian Delcea despre faptul că el nu a intrat la această facultate la care ei au ocazia să studieze și că a terminat, în schimb, Științe Politice. Dar că două lucruri sunt importante și de bază pentru cei aflați la început în această meserie: pasiunea și cinstea. În plus, i-a încurajat să aibă ca reper în munca lor și ideea că un jurnalist este ca o prelungire a omului care îl citește, care vine cu o responsabilitate.

Iar pe jurnaliștii locali, Cristian Delcea i-a încurajat să își dorească să evolueze în meseria pe care o practică: pe de o parte, să aibă curaj să realizeze mai multe subiecte de investigație, de interes public; iar pe de altă parte, să încerce să exploreze și alte metode de sustenabilitate pentru redacțiile lor, cum ar fi donațiile – care pentru Recorder reprezintă 80% din finanțarea cu care se susțin – adăugând că investigațiile sunt, de fapt, și tipul de materiale care aduc încrederea oamenilor de a dona.

„Dacă ne luăm după modul în care sunt distribuite informațiile astăzi, granița dintre presa centrală și presa locală e tot mai firavă. Vocea unui ziarist din Sibiu nu se mai oprește acum la chioșcul de ziare din cartier, poate fi auzită în toată țara. Ar fi bine să facem un pas către însănătoșirea presei și să stabilim un clivaj mai actual: presa care servește cetățeanul vs. presa care servește guvernantul. Iar asta nu e o problemă a presei locale sau centrale, privește lumea întreagă. Ne uităm astăzi spre Rusia și vedem cât de viciată e o societate în care presa orientată spre cetățean este aproape inexistentă.” Cristian Delcea, jurnalist co-fondator Recorder

„Avem nevoie să vorbim deschis cu viitoarele generații de jurnaliști, sa descoperim care vor fi modelele de business și de prezentare a conținutului care vor funcționa de aici înainte. A fost un foarte bun început pentru aceasta conversație.” Ciprian Ciocan, director executiv al Fundației Comunitare Sibiu

 „Mi s-a părut foarte interesant acest eveniment și unul necesar atât pentru studenți, cât și pentru jurnaliștii din Sibiu. Mi-a plăcut mult discuția cu Cristi și faptul că a încercat să ne facă să ne simțim cât mai confortabil pentru că majoritatea studenților au avut emoții. Pentru studenți a fost benefică o astfel de întâlnire, deoarece nu au ocazia să vorbească prea des cu jurnaliști atât de calitativi. Îmi pare rău că nu au participat mai mulți jurnaliști din presa locală pentru ca ar fi fost un moment bun în care studenții să se conecteze cu jurnaliștii din zonă. 

Am fost plăcut surprinsă de informațiile pe care le-am primit de la Cristi și cât de deschis a fost în discuția noastră. Consider că întâlnirea cu el a adus un mare plus în jurnalismul din Sibiu pentru că studenții au văzut că se poate și altfel și sper că nu se vor mulțumi cu mai puțin în viitoarea lor carieră și sunt mai motivați să își construiască o carieră plină de principii etice bine stabilite.” Bianca, studentă

Le mulțumim partenerilor noștri:

FAN Courier și Kaufland România, partenerii de creștere ai acestei ediții Superscrieri

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – Facultatea de Litere, care ne susțin cu locația & logistica evenimentului.

Te invităm să afli aici mai multe despre ediția curentă Superscrieri.