Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitata specială care a ales cele 8 superscrieri ale lunii octombrie este Lina Vdovîi, jurnalistă independentă, scenarista multi premiatului film documentar „Acasă” și co-regizoarea unui nou documentar în producție, „Tata”. 

Lina Vdovîi: „În luna în care am atins cel mai mare număr de îmbolnăviri și decese cauzate de COVID-19, m-am bucurat să citesc reportaje, eseuri și investigații care explorează și alte zone ale societății.  M-a emoționat eseul al lui Mihai Mincan, fost jurnalist specializat pe justiție, despre relația cu tatăl lui, acuzat de abuz în serviciu, m-am entuziasmat că niște sindicaliști români contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă a imigranților din Marea Britanie și m-am oripilat – pentru a nu știu câta oară anul ăsta – să văd cum rețele întregi de trafic de persoane își racolează victimele în centrele de plasament ale statului.

Iar astea sunt doar câteva dintre subiectele acestei luni, o selecție scurtă dintr-o listă amplă de materiale documentate brici și scrise nu doar cu cap, ci și cu suflet, semn că om fi noi mai anxioși și mai vulnerabili, dar simțul critic și empatia nu ne-au fost știrbite de virusul ăsta dușmănos. Și e foarte bine așa, pentru că ilegalitățile și abuzurile nu stau nici ele pe loc, nici măcar pe timp de pandemie.”

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE – SELECȚIE DE LINA VDOVÎI

VIDEO. Mafia pădurilor, descrisă din interior: „Mi s-a reproșat că nu aduc bani la partid“
de Alex Nedea (Recorder)

„De 30 de ani ni se spune că mafia care decimează pădurile României este controlată și protejată politic, iar banii proveniți din tăieri ilegale sunt folosiți pentru a finanța campanii electorale. Însă nimeni n-a putut sparge bariera tăcerii în spatele căreia se ascunde această mafie.

Pentru prima dată, un om de la vârful sistemului silvic are curaj să vorbească public despre implicarea partidelor politice în tăierile ilegale de pădure. Ilie Covrig, directorul Direcției Silvice Mureș și fost secretar de stat în Ministerul Mediului, își asumă această postură, îndemnându-i și pe alți oameni din sistem să iasă în față și să vorbească.”

foto: Octav Ganea / Mediafax

Bilet de voie de la stat: din orfelinat direct în garsoniera traficantului
de Diana Oncioiu (Dela0)

„În România, una dintre cele mai vulnerabile categorii de persoane este cea a adolescentelor din centrele de plasament coordonate de direcțiile de asistență socială. Vorbim de copii al căror părinte este chiar statul român.

Am relatat într-un articol anterior cum arată traficul de persoane din perspectiva unei victime. Fenomenul mai are însă ceva esențial la temelia sa. Victimele traficului sunt tragedii personale – dar povestea instituțiilor care există ca să le protejeze, să le susțină și să le facă dreptate e o catastrofă cu pricini și consecințe publice.”

Cum l-au lăsat în pace pe prădătorul sexual din Constanța și școala, și clubul de volei și poliția la care au ajuns plângerile fetelor
de Diana Meseșan (Libertatea)

„Cum e posibil, s-au întrebat oamenii din Constanța, ca un antrenor de volei să hărțuiască sexual vreme de 9 ani fete și nimeni să nu sesizeze. De fapt, e aproape invers. Căci știa atâta lume, încât, după ce DIICOT a intervenit împotriva lui Ionuț Iordache, autoritățile, școala și cluburile sportive unde a activat atâta timp se ascund să spună de ce n-au intervenit.”

Al doilea lucru care l-a terminat pe tata
de Mihai Mincan, ilustrații de Dan Ungureanu (Decât o Revistă)

„În 2016, tatăl meu a fost acuzat de abuz în serviciu. A fost momentul în care am început să ne redescoperim unul pe celălalt.

Pe 27 ianuarie 2016, seara, am primit un telefon de la mama. Eram în metrou, pe drum dinspre serviciu spre casă. Semnalul era slab, iar zgomotul de fundal puternic. De la 340 de kilometri distanță, vocea de la telefon tremura. Mama părea foarte agitată.

«L-au arestat pe taică-tu», mi-a spus. «Au venit la noi și au făcut percheziție în toată casa. Au mers și în pivniță»”

O istorie despre muncitori sezonieri, exploatare și vulnerabilitate
de Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)

„Pe 16 octombrie, cei trei români au fost dați afară de la ferma Gemüsebau Sippel, unde lucrau și erau cazați, și nu le-au mai încăput toate lucrurile în bagaje, așa că Gabriela și-a aruncat o parte din haine. Și-au luat în grabă mâncarea din frigider, iar acum carnea se dezgheață într-una dintre genți.

Cei trei ambalau salată în depozit, iar Willi Sippel, fermierul german, țipa la ei să se grăbească, așa cum țipă de obicei la muncitori, povestește Eleonora. Comanda trebuia să fie gata până la 18.30, iar ei aveau de terminat șase paleți de salată. Eleonora s-a plâns că ritmul benzii de ambalare e prea rapid, iar fermierul german s-a enervat: «Eleonora nonstop problem, problem». Gabriel a întrebat «Why? Why? », iar Willi l-a apucat de gât, l-a strâns și l-a izbit de un container.”

Cum a devenit lupta cu pandemia un război pentru drepturile muncitorilor
de Vlad Odobescu și Michael Bird (Decât o Revistă)

„Sindicaliștii români încearcă să împiedice reducerea masivă a veniturilor muncitorilor din cauza pandemiei. Doar că asta nu se întâmplă la noi, ci în Marea Britanie.
Pe 21 august 2020, o fabrică de sandvișuri din Northampton, Marea Britanie, care aprovizionează lanțul de magazine Marks & Spencer, se pregătea de o închidere temporară. Aproape 300 din cei 2.100 de muncitori ai fabricii Greencore fuseseră infectați cu noul coronavirus. Cei care erau sănătoși trebuiau să rămână și ei acasă.

Muncitorii, în mare parte imigranți din zeci de țări, ar fi urmat să trăiască cu doar 95 de lire sterline pe săptămână – plata pentru concediu medical oferită de guvernul britanic ca formă de asistență socială. Această sumă nu le putea acoperi nici măcar chiria, într-un oraș în care un apartament cu un dormitor costă în medie 150 de lire pe săptămână, iar salariul minim brut este de 350 de lire pe săptămână.”

Cum rămân de izbeliște familiile medicilor morți de Covid-19 din cauza unei legi care de cinci luni n-are norme de aplicare
de Ioana Epure (PressOne)

„Rodica Hriscu are 66 de ani. În mai 2020, a trebuit să-și îngroape fiica, pe Lenuța Buta, de 46 de ani, asistentă la Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani, după ce aceasta a murit de Covid-19.

Acum, la mai bine de cinci luni de la întâmplare, bunica se află în situația de a-și întreține nepotul, pe Rareș, care e în anul I de facultate în Iași, cu doar 700 de lei pe lună, cât a decis Casa Județeană de Pensii că trebuie să primească acesta, ca fiu al femeii decedate.

Asta deși de mai bine de cinci luni există o lege care stipulează că urmașii personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul beneficiază de dreptul la o pensie de urmaș, egală cu 75% din salariul de bază al personalului medical la data decesului, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau la 26 de ani, dacă trebuie să își termine studiile universitare.”

Banii dictatorilor: CASA SIRIA
de Ana POENARIU și Mohammad BASSIKI (SIRAJ) (RISE Project)

„În povestea tumultuoasă a unei clădiri interbelice din centrul Bucureștiului am găsit combinațiile a două grupări de gulere albe.

Una e locală, alcătuită din samsari celebri de la noi.

Cealaltă e siriană și duce la camarila dictatorului Bashar al Assad.Bine conectate politic acasă, fiecare și-a păgubit propriul guvern și s-au întâlnit în vila Prager, de pe frumoasa stradă Paris, unde funcționează acum ambasada Siriei.”

BONUS

FOTO Tablou cu moaște, jandarmi și conspirații
de Andrei Pungovschi (Scena9)

—-

Lina Vdovîi

Lina Vdovîi a debutat în presă la Opinia Studențească, în 2007. A trecut pe la TVR, iar din 2011, de când a devenit jurnalistă independentă, a colaborat cu numeroase publicații românești și internaționale, precum Casa Jurnalistului, The Guardian sau Al Jazeera.

A primit mai multe premii Superscrieri și în 2015 a fost desemnată Tânărul Jurnalist al Anului de către Freedom House.

Este scenarista filmului documentar „Acasă”, multi-premiat anul acesta la mai multe festivaluri din întreaga lume, fiind chiar primul documentar românesc premiat la prestigiosul festival Sundance.

În prezent, co-regizează împreună cu Radu Ciorniciuc un nou film documentar, „Tata” – un film despre relația cu tatăl ei, părinte violent, care în prezent este abuzat de șeful lui în Italia. Sunt în faza de căutare de fonduri pentru producție, așa că dacă aveți vreo oportunitate de susținere, îi puteți scrie la linavdovii@gmail.com pentru o prezentare a proiectului.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale, FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii noiembrie este nimeni altul decât colegul nostru din FFFF, multidisciplinarul prieten Vlad Tăușance, strateg, creativ, scriitor, publisher și câte și mai câte. 🙂

Vlad Tăușance: „A fost o lună nebună. Într-o lume nebună. Am obosit de cât am alergat pentru a rămâne pe loc. Am ales câteva texte, fotografii și înregistrări care au reușit să ne priponească gândurile și să ne schimbe subiectele de discuție.

Am lăcrimat în tramvai la textul Elenei Stancu despre doi bănățeni cu frică de Dumnezeu și dragoste pentru copii și muncă. M-a rupt în două textul Elenei Zah, despre neliniștea credinței. Am văzut cum fluieratul în biserică al unui ardelean poate rupe scorurile în campanie electorală. Am redescoperit apa caldă și mersul la școală. Mergem înainte.”

SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE – SELECȚIE DE VLAD TĂUȘANCE

„Când dă prima zăpadă, vine tati meu acasă.”
de Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)

„Oana a alăptat-o pe Lucia, apoi a culcat-o lângă ea, ca în fiecare seară. Dimineața s-a trezit devreme, și-a sărutat fetița, a încărcat bagajele în mașină și a plecat la muncă în Germania împreună cu soțul ei, Stelian.

Când Lucia s-a trezit, și-a căutat părinții în toată casa. Nu s-a oprit din plâns în prima săptămână. Nu știa să vorbească, dar striga: «Mami, mami, mami». Bunica ei, cea care a rămas acasă cu Lucia și cu fratele ei mai mare, Stelian, nu știa ce să-i mai facă: fetița nu voia lapte din biberon și refuza supele și ciorbele. Fusese înțărcată și rămăsese fără părinți în aceeași zi. Noaptea, ca să adoarmă, bunica o punea la piept și fetița sugea, chiar dacă sânii bunicii n-aveau lapte.”

Mon âme frère
de Elena Zah, ilustrații de Natalia Radu (GEN, revistă)

„Am cunoscut un băiat acum doi ani: a fost prietenie la prima vedere, o iubire pură și platonică. Dar eu am crescut în miros de busuioc și de tămâie, ținând post și citind cărți religioase, iar la biserică și acasă am învățat că orientarea lui sexuală e un păcat împotriva firii.”

Singur împotriva partidului. „Copile, nu te pune cu ei că te vor face praf!”
de Alex Nedea, David Munteam (Recorder)

„Politizarea instituțiilor publice nu înseamnă doar promovarea incompetenței în funcții de conducere. Înseamnă și îngenunchierea celor competenți, a oamenilor care și-au construit cariere prin forțe proprii și care într-o zi se văd presați să se dea la o parte pentru a face loc pilelor de partid. Acești oameni se întorc acasă și trebuie să le explice copiilor de ce societatea în care cresc funcționează după niște valori răsturnate.”

Trandafir din clasa întâi și-a învățat mama să scrie. Învățătoarea sa îl primește în fiecare zi la ea acasă să-și facă temele și să mănânce
de Andreea Archip (Școala9)

„Trandafir are șapte frați dintre care cinci merg la școală. Zece suflete, în două camere, în  frigul care se așterne peste Câmpulung Moldovenesc. Nu au toți dispozitive să se conecteze online. Învățătoarea lui, Nicoleta Bogoș, a decis să facă lecții cu el față în față, la ea acasă, ca să nu fie singurul din cei 31 de elevi din clasa ei care pierde materie.”

FOTO Oală, ibric, lighean: kit de trăit fără apă caldă
de Bogdan Dincă (Scena9)

„În ultimul an, apa caldă a început să dispară din ce în ce mai des din blocurile Bucureștiului. Am mers în cinci apartamente din patru cartiere, să documentez în imagini cum se schimbă viețile oamenilor când un lucru esențial, dar aparent banal lipsește.”

Sabina
de Ioana Moldovan (Documentaria)

„Vârful creionului se plimbă încet pe hârtie, încheind, nu tocmai în punctul de plecare, o formă lunguiață, rotunjită la capete. „E bun bandajul ăsta?”, o întreabă Sabina pe Barbie, păpușa ei blondă, cu păr lung, încâlcit. Răspunde ceva în numele jucăriei și dialogul continuă.

Sabina a împlinit nouă ani și este în clasa a treia la Școala nr. 2 din Jilava. Lumea Sabinei se împarte între școală și o cămăruță mică, cu pereți galbeni, unde locuiește cu părinții ei, în chirie. La măsuța pe care acum desenează, își face temele, mânâncă sau se joacă.”

Proaspăt! Sfertul Academic, o platformă nou-nouță dedicată antropologiei și un nou proiect de istorie recentă cu lentilă muzicală, Arhiva de sunet:

Dez-cetățenirea prin evacuare
de Irina Zamfirescu (Sfertul Academic)

„Doi ani, șapte evacuări, aproape 300 de oameni pentru care singura perspectivă a locuirii după evacuare a fost strada. Violența structurală din București este pe cât de subtilă în manifestări pe cât de evidentă atunci când ne uităm la evacuații orașului. Pentru acești oameni listele de așteptare pentru o locuință socială oferă dimensiunea dramatică a neputinței lor de a-și cere dreptul la oraș. Timp de doi ani de zile am fost printre câțiva dintre evacuații Bucureștiului pentru a înțelege mecanismele și neputința sărăciei, încremenirea încăpățânată a statului în politici neo-liberale sălbatice în domeniul locuirii și incriminarea sărăciei până la limita la care, pentru săracii Bucureștiului, este contestat chiar dreptul la familie.”

Ceaușeștii, zombii și elicopterul
episodul I
episodul II
de Roxana Bucată, Ionuț Dulămiță, Mihai Lukacs, Paul Breazu (Arhiva de Sunet)

„Unde avea Dan Iliescu (Timpuri Noi) înregistrări pe 17 decembrie 1989? Când a fost Silvia Dumitrescu foarte emoționată? Cât dura piesa 22 înregistrată de Doru Căplescu la TVR? Care este refrenul victoriei? Cum sună Revoluția pentru regizoarea Carmen Vidu? De ce se va întoarce blestemul împotriva noastră? Cine purta deux-pièces-uri și noduri la gât? Când îl resuscitează Romeo Fantastik pe Ceaușescu și de ce? Cum a îmbogățit Gabi Molotov de la Dead Ceaușescus folclorul Revoluției? Cu ce este asociat elicopterul? În ce se transformă vechea nomenclatură pentru Terror Art? Ce își doreau Sarmalele Reci după ce l-au dat jos pe Ceaușescu? Ce făcea istoricul Mihai Burcea când începea piesa „Nicu Ceaușescu Președinte”? Ce comunist încă există în tine? Ce întrebare sinceră și-a pus NANE?”

BONUS
Avioanele americane, tot de la Arhiva de Sunet

—-

VLAD TĂUȘANCE

Vlad este designer de experiențe de învățare și consultant de strategie în comunicare. Face parte din echipa Fundației Friends For Friends și este publisher al platformei de știință și tehnologie, Mindcraft Stories. În ultimii ani, a fost alături de organizații neguvernamentale din țară în proiecte de comunicare, branding și strângere de fonduri, colaborând cu finanțatori precum Romanian-American Foundation și Fundația pentru o Societate Deschisă. Ocazional semnează în calitate de scriitor și jurnalist.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale, FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitata specială care a ales cele 8 superscrieri ale lunii septembrie, este Codruța Simina, jurnalistă PressOne. Îți recomandăm să te abonezi la MISREPORT – newsletterul ei săptămânal despre dezinformare, pe care îl realizează împreună cu Rubrika.

Codruța Simina: „Selecția pe care am îngrijit-o pentru luna septembrie e un tablou cu noi, în care detaliile sunt cele care ar trebui să ne dea frisoane. De la ingeniozitatea de a fura și a manipula, la lipsa de grijă pentru celălalt, la indolența autorităților, unele materiale vorbesc despre lăcomia și lipsa noastră de umanitate. Un soi de rinocerizare sau banalizare a nepăsării față de ceilalți – un lănțișor care se termină de multe ori cu cel mai dureros eșec al sistemului: moartea.

Altele vorbesc despre abuz – puterea exercitată discreționar asupra celuilalt – și urmele pe care le lasă. Despre singurătatea și disperarea în care ne cufundăm uneori – viața este și despre asta – și cum ne găsim drumul înapoi. Spre noi înșine. 

Și nu în ultimul rând, am ales podcastul Alegeri în marile orașe pentru că el vine cu o rezervă de optimism. De potențial. 

Am ales materiale documentate minuțios și care au ceea ce numim noi, în Ardeal, zvâc! – încăpățânarea autorului de a dezvălui exact acele detalii care ne fac să vedem irizațiile profunde ale lumii în care trăim.”

SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE – SELECȚIE DE CODRUȚA SIMINA

Afacerile puterii și ale opoziției: Firea Tunului
de Ana Poenariu, Roxana Jipa (RISE Project)

„A fost odată un samsar care, după ce a fraudat litoralul românesc, a dat un tun spectaculos în București. Administrația Firea l-a vegheat protector pas cu pas.

Miza aranjamentului se ridică la 50 de milioane de euro, bani plătiți de Primăria Capitalei pentru 5,6 hectare. Pretextul este conservarea unui parc din nordul orașului.

Suma însă este dublă față de prețul pieței, iar toată combinația imobiliară a fost pregătită minuțios pentru momentul exproprierii.

Am analizat istoricul fiecărei tranzacții din acest caz și am descoperit o grupare organizată de profitori, formată din oamenii primarului Firea, o fostă iubită a lui Codrin Ștefănescu, mama fondatorului Cancan, fiica bulibașei din Târgoviște, un deputat, un șef de clan iranian, rechini imobiliari faimoși și o armată de interpuși.”

Vorbesc. Ca să nu știu doar eu.

de Ioana Burtea, ilustrații de Andreea Cristea (Decât o Revistă)

”Dacă nici măcar în familia ta nu poți să ai încredere să te crească în siguranță, atunci în ce să mai crezi și cum să îți trăiești viața?

Am vreo 13 ani. Probabil e vară, pentru că e cald noaptea. Strada e pustie, tramvaiele nu mai trec. Mă uit în jos, la strada portocalie, și mă ia amețeala. Picioarele lungi și slabe mi se bălăngăne peste pervazul pe care stau în fund. Mă aplec un pic, ca să văd mai bine, să calculez distanța. De la etajul cinci am șanse destul de bune, dar nu știu. Dacă îmi rup doar câteva oase?”

foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Blândețea zeiței legate la ochi: din 5 infracțiuni sexuale sesizate la poliție, 4 sfârșesc fără dispoziții de trimitere în judecată a unui agresor

de Diana Oncioiu & Vlad Stoicescu (Dela0.ro), Jakab Villő Hanga (Átlátszó Erdély), Andreea Pavel & Cristian Leonte (Info Sud-Est), Ionuț Benea (Ziarul de Iași), Tudor Chiriac (Monitorul de Botoșani), Vasile Hotea-Fernezan (TVR Cluj) – publicat pe Dela0.ro

„După cazul fetei de 17 ani incendiate în județul Mehedinți, ne-am întrebat cum funcționează în general – și cu ce rezultate – mecanismele instituționale ale statului de cercetare și soluționare a infracțiunilor la viața sexuală. Date valabile pentru ultimii cinci ani și jumătate, obținute și prelucrate în cadrul unui efort jurnalistic colaborativ național, dau în premieră imaginea de ansamblu a unui sistem care nu reușește – în 80% din cazurile care i se semnalează – să facă dreptate victimelor.”

Interlopul anonim de la Antena 3

de Mihai Munteanu (RISE Project)

„RISE a avut azi două discuții cu Valentin Daniel Bololoi. În prima, reporterii au pretins că lucrează la Antena 3 și că doresc să programeze, tot “anonim”, un interviu similiar cu cel de ieri. Bololoi a fost de acord.

A doua convorbire a fost inițiată de el, după ce ne-a verificat în prealabil la postul TV și a realizat că s-a deconspirat.

Ascultă ce spune Bololoi.”

CAMERA ASCUNSĂ. La trei ani de când a fost trimis în judecată pentru 31 de violuri, guru Bogdan Giuseppe racolează fete în Piața Unirii, sub ochii autorităților

de Venera Dimulescu, Matei Bărbulescu, foto/video Mircea Topoleanu (Libertatea)

„Trei jurnaliști au urmărit situația unui proces care s-a stins în indiferența publică și în liniștea justiției române. Trimis în instanță în 2017 pentru 31 de violuri, 23 de agresiuni sexuale și alte infracțiuni, un bărbat atrage în continuare victime, iar poliția nu le-a spus reporterilor nici măcar dacă el este sub control judiciar.”

Podcastul On The Record: seria Alegeri în marile orașe
de Anca Simina (Recorder)

„Un mare oraș e facut deopotrivă din piatră și asfalt, din zgomote sâcâitoate, din oameni și, inevitabil, din alegerile lor”.

Despre București, Cluj, Iași și Timișoara, cu invitați speciali: gazetarul Cristian Tudor Popescu, muzicianul Tudor Chirilă, politologul Sorin Ioniță, vloggerul Mircea Bravo, jurnalistul Mihnea Măruță, universitarul Daniel David, fostul senator Péter Eckstein-Kovács, poetul Robert Șerban, scriitorul Mircea Mihăieș, universitarul Vasile Popovici, actorul Ovidiu Mihăiță, scriitorii Florin Lăzărescu și Liviu Antonesei, profesorul Alexandru Călinescu și ziaristul Toni Hrițac.

De ce nu poartă românii mască
de Dani Sandu (Mindcraft Stories)

„Pe măsură ce numărul de cazuri de COVID-19 crește îngrijorător, tot mai puțini oameni poartă mască în magazine și alte locuri unde ar trebui să poarte. Reticența de a contribui la binele comun și o viziune depășită despre masculinitate sunt câteva dintre explicațiile acestui comportament.”

foto: Lucian Muntean

Cum ajungi să mori în România dintr-o întrerupere de sarcină pe bani puțini

de Ioana Epure (PressOne)

„O femeie din Băicoi, în vârstă de 45 de ani, însărcinată în 12 săptămâni, a murit la începutul săptămânii, în urma unui chiuretaj efectuat într-un cabinet medical particular din Ploiești.

Medicul care a realizat chiuretajul, Virgil Mircea Burciu, a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru că lua bani de la paciente în schimbul unui avort la cerere, pe vremea când era angajat al spitalului din Vălenii de Munte.

După ce a fost constatat decesul femeii, doctorul Burciu a decis, pe loc, să dea familiei înapoi suma plătită pentru chiuretaj: 500 de lei.”

—-

Codruța Simina

Jurnalistă la PressOne. Are 15 ani de presă şi a trecut prin toate nivelele decizionale: de la reporterul care caută ştirea, la editorul care o livrează cititorului şi de la redactor-şef adjunct la consilierul editorial care alege strategia de rezonanţă cu publicul. A scris două cărţi de poezie şi a câştigat un concurs de debut.
Împreună cu Rubrika, realizează Misreport, un newsletter săptămânal cu și despre fake news, în care deconstruiește și explică dezinformări și știri virale. Te poți abona aici.

—-

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale, FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunilor iulie & august e Dragoș Stanca, antreprenor în digital media, fost jurnalist și manager de presă. În prezent e președinte al BRAT, conduce rețeaua media și agenția regională Thinkdigital în România și e fondator al platformei de conținut și evenimente tech Upgrade 100.
 
Alături de Fundația Eidos a lansat recent proiectul Eidos Talks – serie susținută și de Superscrieri – care analizează starea jurnalismului și încearcă să dezbată soluții prin care informațiile de interes public să ajungă la cetățeni, în ciuda asaltului fake news și al dezinformării amplificate de tehnologie.

Dragoș Stanca: “Trăim ani în care superficialitatea în informare, „Măria Sa Click-ul” și audiențele obținute în orice fel – mai ales fără a se lăsa „încurcate” de deontologie ori de adevăr – par a dicta cine „câștigă” și cine pierde în industria media.
 
Nu și pe termen lung. Sper.
 
Chiar dacă jurnalismul realizat în interesul publicului (nu al patronatelor) e sub-finanțat într-o piață globală de publicitate bazată pe valori eronate, și primește deci mult mai puțină atenție decât merită, vestea bună e că a mi-a fost foarte greu să aleg doar materialele listate mai jos: există (încă) foarte mult jurnalism extraordinar în România.”
 
Așa că nu am selectat doar 8 materiale publicate în vara 2021 – ci, mai degrabă, am ales 8 materiale-pretext + alte articole care adaugă nuanțe și completări relevante, pe 8 teme pe care le consider foarte importante. Iată-le:”

SUPERSCRIERILE LUNILOR IULIE + AUGUST
SELECȚIE DE DRAGOȘ STANCA

foto: Lucian Muntean

Portret al românului tipic în 2021
Barbu Mateescu (PressOne)

Dragoș Stanca: Pentru că avem ca societate o nevoie acută de privit în oglindă și de înțeles cine suntem în 2021, de fapt. Pe aceeași temă recomand „Cât de wow o duc românii (I). Poveștile românilor care nu pleacă niciodată în concediu” de Răzvan Filip (PressOne) și „De ce pleacă românii din țară” Elena Stancu și Cosmin Bumbuț (Teleleu).

foto: Akhter Gulfam / EPA

Lecția Afganistanului pentru România
Adrian Mihălțianu (PressOne)

Dragoș Stanca: Pentru că a fost cel mai important eveniment global în istoria recentă și pentru că unghiul de abordare al jurnalistului în acest caz merită atenție. Semnalez încă un material notabil pe subiect: „Generalii armatei moarte: De ce s-au evaporat atât de ușor forțele militare și de securitate afgane în fața ofensivei talibane” de Mihnea Lazăr (Digi24.ro)

foto: Agerpres

Premierul jucător
Elena Dumitru (Panorama)

Dragoș Stanca: Pentru că, în contextul frământărilor din aceste zile, consider că e un material „must-read”; ne ajută să înțelegem mai bine profilul unui personaj-cheie în lupta de reașezare a sferelor de putere și de influență din România.

Harta proiectelor de investiții locale din România
Recorder

Dragoș Stanca: În contextul ruperii coaliției de guvernare, din cauza disputelor legate de oportunitatea și modul de cheltuire a banului public, efortul de transparentizare făcut de redacția Recorder merită remarcat și susținut. Din nou, presa face lucruri pe care ar trebui să le cerem imperativ de la cei care ne conduc.
 
BONUS: Tot apropo de jurnaliști care fac treaba statului – sau care presează statul să își facă treaba – de notat demersul anti-plagiat al PressOne. O muncă de ani de zile, cu rezultate palpabile, un proiect realizat aproape exclusiv datorită stăruinței admirabile a jurnalistei Emilia Șercan.

Cuțitarul
Ioana Moldoveanu (RISE Project)

Dragoș Stanca: Pentru că jurnalismul curajos trebuie remarcat și susținut mereu și pentru că funcțiile-cheie din România trebuie să fie ocupate (în viitor, sperăm) exclusiv pe criterii de competență. Seria mai cuprinde două materiale: „Aranjamente electorale pentru partid” și „Cel care a ieșit în față”.

foto: screenshot FB CMRZ

Cum e ținută-n viață extrema dreaptă din România prin preoți, tabere izolate şi manipulare
Maria Teodoroiu (VICE România)

Dragoș Stanca: Pentru că exploatarea sentimentului național și a patriotismului – la care se adaugă desigur falsa și ipocrita folosire a religiei – e una dintre cele mai josnice îndeletniciri ale unora dintre cei care ne vor atenția, admirația și, adesea, voturile. În aceeași notă, recomand și textul „Naționali, cu fața la universal, dar nu prea: cum a stricat discursul antieuropean sărbătoarea de la Putna” de Adrian Mihălțianu (PressOne).

Harta detaliată a vaccinării în România. Există comune cu sub 4%
Panorama

Dragoș Stanca: Pentru că jurnalismul independent ne arată date pe care cei plătiți lunar din taxele și impozitele noastre ni le ascund sau le trec sub tăcere, după caz. Tot pe tema eșecului lamentabil al României în campania de vaccinare și lupta cu pandemia vă semnalez „Valul patru s-a format la o înmormântare în „regatul agatârșilor”. „Toți care s-or pupat cu rudele venite de la București or luat virusu” – de Valentin Șchiopu (PressOne).

„Părinții noștri n-au vorbit cu noi” – În România, și părinții și adulții au nevoie de educație sexuală
Venera Dumitrescu, ilustrații de Roma Gavrilă (Scena9)

Dragoș Stanca: Pentru că de aici pleacă extrem de multe dintre problemele profunde pe care le avem, ca societate. Chiar și unele dintre problemele din textele de mai sus.
 
Cu legătură mai mult sau mai puțin directă, alte materiale despre afectele devastatoare a relației dominate de ipocrizie și necunoaștere a românilor cu sexul / viața sexuală: „Ministerul Apărării Naționale vorbește despre plângerile de hărțuire sexuală din rândurile Armatei” de Diana Meseșan (Libertatea), „Campioni la sex, repetenți la jurnalism, justiție și empatie socială” (DeLa0), „MOMENT CARDINAL ÎN JUSTIȚIA ROMÂNĂ: CSM propune vârsta de 14 ani ca prag pentru încadrarea infracțiunilor sexuale cu victime copii. Sub această vârstă, actul sexual dintre un adult și un minor ar fi încadrat automat ca viol” de Diana Oncioiu, și Vlad Stoicescu (DeLa0) și „Două românce au emigrat în Anglia ca să se poată căsători: Nu vreau să duc nicio luptă, vreau doar să-mi trăiesc viața liniștită” Elena Stancu și Cosmin Bumbuț (Teleleu).

—-

„Forțat” de format… aici se oprește selecția mea, cu certitudinea că mai sunt și multe alte texte valoroase care nu au ajuns la mine și care ar fi meritat, cu prisosință, nominalizarea.
 
Le cer iertare deci autoarelor și autorilor în cauză, dar le mulțumesc pentru efortul pe care îl fac zi de zi, cu speranța că vom găsi înțelepciunea, ca societate, să prețuim și susținem așa cum se cuvine jurnalismul onest, măcar în anii care vor urma.
– Dragoș Stanca

Dezinformările lunii
de Codruța Simina / Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

📷 Fotografia lunii
recomandată de Octav Ganea 

fotografie realizată de Raed Krishan

„Profitând de ocazie pentru a recunoaște meritul și efortul tuturor celor trei fotoreporteri români care au ilustrat Jocurile Olimpice desfășurate în Tokyo în această vară, mă bucur că pot aduce încă o dată imaginile lui Raed Krishan în atenția tuturor pornind de la imaginea din timpul probei de înot sincron.” (Octav Ganea)

Octav Ganea este fotojurnalist, managing partner al agenției Inquam Photos. Imaginile sale sunt vizibile pe aproape toate publicațiile mari de presă din mediul online, de multe ori menționațe și în acest newsletter. Este câștigătorul secțiunii Fotografie de News de la Superscrieri #10.

👏 EIDOS TALKS – urmărește dezbaterile despre jurnalism

„Jurnalismul, un element esențial al funcționării democrației prin informarea corectă și echilibrată a cetățenilor, trece printr-o perioadă foarte dificilă.

În haosul informațional digital și audiovizual actual, generat de algoritmii optimizați pentru vizualizări și volum, nu pentru o corectă informare, cât și de o industrie TV aflată permanent sub presiunea economică a nevoii de a livra cifre de audiență cât mai mari, știrile cu adevărat importante, și informațiile cu impact social pozitiv, ajung tot mai greu la publicul larg.”

EIDOS Talks e un proiect inițiat de Fundația EIDOS și de platforma UPGRADE 100, cu suportul UniCredit Bank și al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

EIDOS Talks | Episodul 1 | JURNALISM ÎN ROMÂNIA: CREDIBILITATE vs. DISCREDITARE

Moderator: Claudiu Pândaru |DIGI 24 și Republica.ro Invitați: • Cristian Tudor-Popescu | DIGI24 și REPUBLICA • Cătălin Tolontan | LIBERTATEA și GSP • Paul RADU | OCCRP și RISE Project • Cosmin Savu | PROTV „România, Te Iubesc!”

EIDOS Talks | Episodul 2 | INTERESUL PUBLIC vs. SECRETELE STATULUI

Moderator: Cristian LEONTE | PROTV – “România, Te Iubesc!”
Invitați jurnalisti: · Diana ONCIOIU | DELA0 · Alex NEDEA | RECORDER · Mirela NEAG | LIBERTATEA · Attila BIRO | RISE Project
Invitați politicieni (in ordinea reacțiilor): · Vasile Dîncu | PSD, inițiator L. 544 (real-time) · Florin Cîțu | PNL, prim-ministru (post-editare) · Dan BARNA | USR-PLUS, vicepremier (post-editare)

EIDOS Talks | Ep. 3: INVESTITORI ÎN JURNALISM: de la „moguli”, la trusturi media și noile startupuri

Moderator: Dragoș Stanca
Invitați: · Sergiu Toader. Creator și coordonator al formatului inițial al Știrilor ProTV · Cătălin Tolontan | LIBERTATEA & GSP · Mihai Voinea | RECORDER · Petrișor Obae | PAGINA DE MEDIA

EIDOS Talks | Ep. 4: FACT CHECKING și nevoia de educație media (nu doar în școli)

Moderator: Vlad Tăușance | Fundația Friends For Friends
INVITAȚI: Ioana AVĂDANI | Centrul pentru Jurnalism Independent Codruța SIMINA | PressOne și MisReport Marian VOICU | Veridica Mihai PETICILĂ | ProTV și EduPedu Dragoș ILIESCU | BRIO

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Pandemia de COVID-19 a modificat multe aspecte ale vieții românilor, mâncarea nefăcând excepție. Studiile ne arată răspunsuri neașteptate, dar îmbucurătoare, la întrebarea „Astăzi ce mai mâncăm?”

În prima jumătate a anului în curs, agenția de cercetare de piață IZI Data a realizat trei sondajecu scopul de a evalua atitudinile românilor față de produsele locale, în cadrul unui proiect de consultanță al Fundației Friends For Friends dedicat food-hub-urilor: Nord Natural, Nod Verde, Roade și Merinde și Cumsecade. Rezultatele vizează și modificările de comportament ale românilor față de alimentație în contextul pandemiei de COVID-19. Sondajele au relevat că perioada pandemiei a fost una de conștientizare și schimbare de comportament pentru români, care declară că acum fac alegeri mai sănătoase în materie de alimente și sprijină producătorii locali.

Pandemia a reprezentat și o perioadă de conștientizare a comportamentului alimentar: 26% dintre români declarând că mănâncă mai sănătos. De asemenea, 30% dintre tineri (18-24 ani) susțin că achiziționează alimente sănătoase, în timp ce 35% din bucureșteni se încadrează în același trend.

O treime dintre românii care locuiesc la oraș au început să gătească mai des, în timp ce 74% au comandat mai rar mâncare gata preparată.

Tinerii sunt fruntașii clasamentului când vine vorba de gătit, peste jumătate dintre ei (18-24 ani) declară că gătesc mai des în perioada pandemiei, cu o scădere liniară corelată cu înaintarea în vârstă. Persoanele mature găteau oricum și înainte de perioada pandemiei: 60% din total eșantion susțin că gătesc la fel de des ca înainte.

Producătorii locali au înregistrat creșteri semnificative ale vânzărilor

Un studiu iZi data realizat la începutul anului, înainte de pandemie arăta că 19% din români achiziționau din online produse de la micii producători locali.

Una dintre schimbările de comportament din pandemie este preferința în creștere pentru produsele locale – 36% din total eșantion a declarat că în pandemie au cumpărat mai des de la producătorilor locali.

În același timp, în perioada pandemiei, cifrele de vânzări ale Nord Natural, Roade și Merinde, Nod Verde și Cumsecade, food hub-uri ce susțin producătorii locali, în medie, s-au triplat.

De ce cumpărăm produse locale?

Printre motivațiile clienților hub-urilor de produse locale se numără faptul că se simt bine pentru că ajută oameni care fac o treabă bună (68%), în timp ce 57% consideră că produsele locale sunt superioare celor de la supermarket.

În ceea ce privește profilul vizitatorilor site-urilor de produse locale, studiul indică faptul că 23% sunt bărbați, iar 77% sunt femei. Dintre aceștia, 65% au copii.

Cele trei studii utilizate ca referință în prezentul material sunt următoarele:

• Studiul iZi data din luna mai 2020, a fost realizat în rândul clienților hub-urilor alimentare Roade și Merinde, Nord Natural și Helyénvaló. Au fost realizate 412 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani.
• Studiul iZi data din luna mai a fost realizat pe o populație generală, reprezentativ urbană de 1010 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani din toată România.
• Studiu iZi data din luna februarie a fost realizat pe o populație generală, reprezentativ urbană de 1020 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani din toată România.

IZI data este o agenție de studii de piață al carei scop este să democratizeze cercetarea de piață, făcând-o ușor de folosit și de înțeles, atât pentru branduri consacrate, dar mai ales pentru start-ups, antreprenori, ONG-uri și antreprenori sociali. IZI data utilizează instrumente agile, intuitive precum și cele de tip DIY.

Cu finantarea Romanian-American Foundation si sub coordonarea Fundației Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca a fost lansat, în 2017, programul „Food Hub”, una dintre cele mai îndrăznețe inițiative de sprijinire a producătorilor locali din țară. În acest moment, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca este managerul programului „Food Hub” și coordonator al rețelei din care fac parte: Nod Verde (Cluj-Napoca), Cumsecade / Helyénvaló (Odorheiu Secuiesc), Roade și Merinde (Iași) și Nord Natural (Câmpulung Moldovenesc).

Infographic_descarcă de aici pdf

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Invitata specială a lunii iunie este Andreea Pavel, jurnalistă și fondatoare a ziarului Info Sud-Est.
Îi super mulțumim pentru recomandări! 

Andreea Pavel:

„Redacții tradiționale sau bucătării în care lucrează un pâlc de oameni plecați din primele. Politic, social, educație, sănătate, achiziții. La țară sau la oraș. Copii morți în WC-urile din fundul curții vs. un rector impostor. Migranți vs. comunități transformate în feude. Oameni care muncesc pe câmp vs. interlopi. Cel mai puternic om politic vs. o gloată manipulată.
La prima vedere, subiectele de mai sus n-au nimic în comun, dar pentru mine au în comun cele mai importante elemente pentru niște superscrieri, așa cum le văd eu: surse bune, documentare până la sânge și curaj, uneori, dement. La toate a contat și actualitatea subiectului, deci relevanța lui pentru ce trăim astăzi.

Poveștile pe care le-am selectat scot la suprafață impostura, relațiile toxice și ne pun fiecăruia în față câte o oglindă prin care putem să vedem mai bine ce e în spatele nostru. Pe ce se construiește realitatea în care deschidem și închidem ochii în fiecare zi și cum arată lumea din spatele bulei noastre?

Cele 8 materiale ne invită să rezistăm cu ochii larg deschiși în jurul nostru, oricâtă oboseală, lehamite și deznădejde am încasat de la OUG13 încoace. De ce OUG13? Pentru că atunci am ales cum vrem să arate lumea în care ne trezeam a doua zi. Iar lumea a arătat din nou normal doar pentru că sute de mii de oameni s-au încăpățânat să țină piept apostolilor infractorilor, gropari ai Justiției pe care nu trebuie să îi uităm, oricât de departe ar părea momentul februarie 2017.

O vizită în culisele negocierilor toxice despre mutilarea Justiției ne ajută să ne amintim unde ne putem întoarce dacă uităm prea repede. Apoi, cum se ridică clanurile interlope sub ochii și ajutorul autorităților care ar trebui să le stârpească? De ce sistemul de învățământ o să rămână mult și bine sfărâmat între impostură și incompetență? Și cine are mai multă nevoie de ajutorul nostru: vulnerabilii noștri de-aici sau vulnerabilii noștri de dincolo de graniță?

Nu a fost ușor să aleg doar 8 materiale dintre cele publicate în luna iunie, ba chiar am revenit de câteva ori asupra listei, dar în cele din urmă am rămas la astea. Măcar a fost ușor să le ordonez: cronologic, defect din facultate.”

—
Învită-ți prietenii să se aboneze la newsletterul nostru pentru a primi, în fiecare zi de 8 din fiecare lună, aceste 8 recomandări de materiale jurnalistice. 

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE – selecție de ANDREEA PAVEL (Info Sud-Est)

Groparii Justiţiei au început să arunce vina unii pe alţii. Culisele negocierilor dintre Dragnea, Dăncilă şi Toader
de Sebastian Zachmann (Adevărul)

 „La un an de la încarcerarea lui Liviu Dragnea, fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader a dezvăluit presiunile făcute de fostul lider PSD pentru a scăpa de puşcărie. Însă e un adevăr spus doar pe jumătate: toţi liderii care au sprijinit asaltul PSD au avut grijă, strategic, să ocolească secvenţele care-i incriminau moral, politic şi juridic. Adevărul întregeşte tabloul amnistiei şi graţierii cu informaţii esenţiale de culise.”

Gruparea Goleac – primarul PSD Băluță se afișează cu mafia. Șef din Poliția Locală Sector 4, la piscina din curtea casei liderului Clanului Sportivilor
de Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan (Libertatea)

„Condusă de Daniel Băluță, Primăria Sectorului 4 și-a transformat poliția locală într-o armată privată, unde sunt angajați foști ofițeri, precum cel care a îmbolnăvit de COVID-19, prin minciună, zeci de oameni la Spitalul MAI Gerota, dar și personaje apropiate de clanurile mafiote. În timpul cât Băluță a fost primarul celor peste 300.000 de oameni din sudul Bucureștiului, Robert Nica, liderul Clanului Sportivilor, s-a transformat din bătăuș în interlop imobiliar, iar casa lui arată ca o navă spațială aterizată în decorul unuia dintre cele mai sărace sectoare din București.”

„Toți anii, toată truda mea”
de Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)

„O istorie a lumii din câmpurile de căpșuni și a condițiilor în care lucrează românii în sudul Spaniei de la începutul anilor 2000 și până azi.
Corina a plecat din România în 2003, când băiatul ei, Ciprian, avea trei ani. L-a lăsat în grija bunicilor și s-a dus în Spania, în Palos de la Frontera, ca să lucreze la căpșuni. Corina era tehnician veterinar în Râmnicu Sărat, dar câștiga atât de puțin încât banii nu-i ajungeau să crească un copil. Tatăl băiatului o părăsise când era însărcinată în luna a șaptea. A muncit ca să-i construiască o casă și să-i ofere o viață mai bună. Înainte să împlinească 17 ani, băiatul ei a murit în timp ce mama lui culegea căpșuni în Palos de la Frontera. Corina și-a tatuat chipul lui pe mână ca să-l simtă mereu aproape.”

Am fost testată de coronavirus pe bordură în București și mi s-a oferit „o despăgubire”, ca să tac
de Ioana Moldoveanu (VICE România, în colaborare cu RISE Project)

„Un biolog promovează aparent dezinteresat o soluție pentru testarea în masă, iar pe ascuns încearcă să vândă astfel de analize. Institutul la care lucrează obține 3,5 milioane de lei de la stat, ca să dezvolte soluția deja vândută de el printr-o firmă.
Bună ziua, pentru recoltare vă sun, eu sunt în fața blocului, îmi spune o femeie la telefon, deși ar trebui să urce. M-am programat pentru o testare Real Time PCR de COVID-19 la domiciliu, la numărul de telefon oferit de site-ul sangvin.ro, care mi-a apărut ca prim rezultat sponsorizat, în search-ul Google.”

Eterna reîntoarcere: educație cu toalete în fundul curții
de Diana Oncioiu (Dela0)

 „E una dintre problemele fundamentale de administrație publică românească. Și e rostogolită de la o guvernare la alta, de la un ministru la altul, de la un primar la altul. De treizeci de ani. Fiecare nouă garnitură politică instalată la Palatul Victoria și-o adaugă pe lista de lucruri care necesită rezolvare urgentă. Se alocă fonduri, se trasează directive, se angajează răspunderi – iar la fiecare final de an ambițiile administrative sfârșesc în aceeași realitate: peste o mie de toalete de grădinițe și școli din România rămân tot în exteriorul unităților de învățământ. Niște bombe care ticăie în așteptarea următoarei tragedii.”

Am testat măștile din Dosarul Unifarm
de Ana Poenariu (RISE Project), care, în serialul ”Măștile”, a arătat businessul din spatele vânzărilor și a negociat cu familia interlopilor o astfel de tranzacție

„Mai mulți angajați din sistemul sanitar s-au plâns de calitatea slabă a măștilor pe care Unifarm le-a livrat, începând cu luna martie, spitalelor în care lucrează. E vorba despre milionul de măști pentru care șeful companiei de stat, Adrian Ionel, a fost pus sub control judiciar, fiindcă ar fi cerut mită la achiziția lor. DNA susține că echipamentele de protecție nu corespundeau specificațiilor tehnice.

RISE Project a testat 24 de măști din acest lot, iar rezultatul a sosit ieri. Am obținut mostrele de la un medic bucureștean, imediat după ce am publicat investigația Felia interlopă, în care arătam dedesubturile afacerii. Măștile au fost aduse din Turcia de firma Simonei Ciulavu, condamnată pentru activități de crimă organizată în dosarul Clanul Sportivilor.

REPORTAJ VIDEO. Adio, pandemie! Bun venit, campanie electorală!
de Redacția Recorder

„Ultimul week-end din iunie a pecetluit un deznodământ previzibil. După câteva săptămâni de tatonări și negocieri, românii s-au smuls cu furie și chiuituri din încorsetarea restricțiilor impuse de pandemie, plonjând cu orice risc către sezonul distracției. Și în timp ce lumea bună s-a dezlănțuit prin stațiunile Mării Negre, prin parcuri de sector și pe stadioane comunale s-a dat startul bâlciurilor estivale finanțate cu bani publici și presărate cu mesaje electorale.”

EXCLUSIV Mihnea Costoiu, rector de trei mandate la Politehnica din București, a fost exmatriculat de la două doctorate, unul de la universitatea sa, celălalt, de la Academia SRI
de Sorin Semeniuc (G4Media)

„Universitatea Politehnica din București (UPB) este condusă din anul 2012 de un cadru didactic fără doctorat. Ajuns la 48 de ani, Mihnea Costoiu a pierdut deja două trenuri de doctor. Conform unui răspuns primit, săptămâna trecută, din partea Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul”, subordonată Serviciului Român de Informații, Mihnea Costoiu ”a fost exmatriculat în octombrie 2018, ca urmare a faptului că nu a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de studii universitare de doctorat, nesolicitând prelungirea perioadei de grație pentru redactarea tezei.”

Andreea Pavel

Jurnalistă și fondatoare a ziarului Info Sud-Est, a debutat în presă în anul 2007, iar în anul 2014 a câștigat Tânărul Jurnalist al Anului „pentru îndrăzneala de a face presă liberă la Constanța”. Info Sud-Est a primit Premiul Onorific pentru Presa locală la Gala Superscrieri 2017. Înființat în anul 2012, ziarul s-a remarcat printr-o serie de investigații despre legăturile transpartinice, abuzurile și corupția de la malul mării, dar și prin campaniile de salvare a patrimoniului cultural și istoric din Constanța.

REZOLVĂ AICI INTEGRAMA LUNII

——————————–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Continuăm recomandările Superscrierile Lunii cu o ediție 2 în 1, reprezentată de o selecție de 8 materiale jurnalistice importante publicate în iulie și august. 
Selecția este realizată tot de o jurnalistă din presa locală – Adriana Totorean, jurnalistă la ziarul local Bihoreanul (care a primit și premiul onorific Superscrieri pentru presă locală la ediția #9). Îi super mulțumim pentru recomandări!

Adriana Totorean:

„Să alegi opt materiale de presă din două luni de vară pline cum parcă niciodată n-au mai fost îmi părea o misiune imposibilă. Nu am pretenţia că am selectat cele mai bune opt articole publicate în mass-media din România în iulie şi august, însă trag nădejdea că am reuşit să fac o sinteză relevantă a celor mai importante ştiri şi poveşti din aceste săptămâni, fie ele tragice, revoltătoare sau dătătoare de speranţă: un copil care a dovedit mai multă maturitate decât o mulţime de oameni mari din România; angajaţii unei secţii de terapie intensivă care sunt nevoiţi să constate că doar moartea eliberează paturi; trecutul neştiut al ministrului care ne-a citit ordonanţe de pe foi în miez de noapte; secretele comune ale poliţiştilor şi interlopilor; dezinteresul procurorilor pentru copii; singurul absolvent al «academiei de eoliene»; paradisul de pe Valea Iadului (da, e un loc în judeţul Bihor, şi da, este o zonă superbă).”

—
Învită-ți prietenii să se aboneze la newsletterul nostru pentru a primi, în fiecare zi de 8 din fiecare lună, aceste 8 recomandări de materiale jurnalistice. 

SUPERSCRIERILE LUNILOR IULIE + AUGUST – selecție de ADRIANA TOTOREAN (Bihoreanul)

Misterele bărbatului în geacă de piele
de Laurențiu Ungureanu (Recorder)

„În ultimii 30 de ani, prin guvernele României s-au perindat 422 de miniștri. Au fost atât de mulți, încât oamenii au obosit să-i mai evalueze pe cei care ajung în aceste funcții. Numirea unui ministru a devenit exclusiv o afacere politică, negociată în spatele ușilor închise și tranzacționată după cum o dictează interesele de partid. Scârbiți, cetățenii s-au întors cu spatele, au dat din mână a lehamite și și-au văzut mai departe de viață.

Până într-o zi de martie, când țara s-a oprit în loc, în fața uneia dintre cele mai grave crize din ultimul secol. Blocați în case, românii au deschis televizoarele și au constatat că un bărbat grizonant își trăsese o geacă pe el și se chinuia să le vorbească de la înălțimea celui de-al doilea om în stat, după președinte.”

REPORTAJ. Mărturii tulburătoare din focarul din Argeș. Un pat de spital rămâne liber doar când un pacient moare
de Carla Tănasie (DIGI24)

 „La terapie intensivă este o luptă contracronometru permanentă, iar medicii nu reușesc să țină în viață toți bolnavii.
Dr. Gabriel Copciag – director medical la Spitalul Judetean Pitești: «Observați, pat liber. Aseară nu era liber, ceea ce înseamnă că am pierdut un pacient. Capacitatea era ieri la maxim. Boala este foarte necruțătoare. Boala este gravă. Aviz celor care nu cred. »”

Dragoste de fiică: O fetiţă de 12 ani din Oradea, infectată cu Covid, s-a internat în spital pentru a-și proteja mama bolnavă
de Adrian Criş (Bihoreanul)

 „O fetiţă de 12 ani, elevă la o şcoală din centrul Oradiei, se dovedeşte mai precaută şi mai cu minte decât mulţimile de adulţi care sfidează gravitatea pandemiei.

Confirmată cu Covid după întâlnirea cu o prietenă care avea coronavirus fără să fi ştiut, Ariana a decis să se interneze de dragul mamei. Fiindcă femeia are o afecţiune oncologică, fetiţa chiar a insistat să fie dusă la spital, deşi mama o voia acasă, fiind nedespărţite de la naştere, de când o creşte singură în urma unei tragedii în familie.”

VIDEO EXCLUSIV Dovada că ştabii Poliţiei au bătut palma cu Clanul Duduienilor. Imagini de la întâlnirea de taină dintre oamenii legii şi interlopi
de Raluca Stepanov (Adevărul)

„Ofiţeri de rang înalt din Poliţia Română s-au întâlnit cu Elvis Pian şi reprezentanţii Clanului Duduianu în noaptea de 8 spre 9 august, pentru a negocia condiţiile de înmormântare a lui Emi Pian. Interlopul mort era depus de trei zile la domiciliu, nu la o capelă, aşa cum prevede legea şi, în plus, toate normele de protecţie anti-COVID-19 erau încălcate de Duduienii care îşi plângeau liderul.”

EXCLUSIV CAZUL CARACAL. Omul care a văzut în mașina cui s-a urcat Alexandra Măceșanu și a zis: “Nu e treaba mea!”
de Cătălin Tolontan (Libertatea)

„Un episod necunoscut până azi arată cum mor copiii când dezinteresul pentru viața comunității domină relațiile umane. Pe 24 iulie 2019, când Dincă a luat-o pe Alexandra cu mașina la ocazie, un alt taximetrist a văzut cu claritate momentul și i-a recunoscut pe amândoi, șofer și pasageră. Atunci nu era nimic suspect. Dar, a doua zi dimineață, tatăl și mama Alexandrei, îngrijorați că fata de 15 ani dispăruse, s-au urcat exact în mașina acestui taximetrist. Șoferul i-a dus la poliția din Caracal ca să dea de urma fetei, dar nu le-a spus părinților că văzuse scena de cu o zi înainte, deși el îi cunoștea și pe Dincă și pe Alexandra!”

foto: Alexandru Dobre/Mediafax

UN SIMULACRU ÎN JUSTIȚIE. Rețeaua-fantomă de procurori care mimează administrarea dreptății în cauzele de infracțiuni sexuale cu victime copii
de Diana Oncioiu, Vlad Stoicescu (Dela0)

 „Cea mai importantă unitate de procuratură din România – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) – susține, într-un răspuns oficial la o întrebare formulată de un parlamentar, că protecția victimelor minore e un domeniu prioritar de acțiune pentru magistrați. În acest sens, Parchetul General arată că s-a îngrijit în ultimul an și jumătate de constituirea unei rețele de procurori specializați în instrumentarea cauzelor specifice.

O documentare extinsă întreprinsă de reporterii Dela0.ro – în cadrul căreia am solicitat date și informații de la toate unitățile de parchet desemnate să numească reprezentanți în cadrul rețelei – arată însă că structura specializată e doar un simulacru, prin care se mimează o mai bună administrare a justiției în cauzele de infracțiuni (inclusiv sexuale) cu victime copii.”

Paradisul meu de pe Valea Iadului. Aventura unui om de asfalt care visa să devină țăran
de Edmond Kreibik (Republica)

 „Sunt unul dintre milioanele de copii de asfalt. Din noi nu curgea sânge când ne loveam, ci praf și bitum. Dar totuși, am avut norocul unei copilării în care verdele naturii, aromele, căldura sau frigul, uscăciunea sau potopul, au fost prezențe constante. Și chiar dacă nu aveam neamuri la țară, am petrecut multe săptămâni în mediul rural. Mama avea o relație la Negreni aproape de Cluj, și mă făcea „pierdut” acolo, uneori chiar și trei săptămâni. Era un paradis, iar viața mea acolo era uluitoare! Dar acele săptămâni treceau repede și ai mei se înființau acolo pentru a mă recupera.”

foto: Ștefan Voicu

Academia cu un singur absolvent
de Roxana Bucată (PressOne)

„La un an după lansarea «academiei de eoliene», pentru reconversia profesională a 5000 de mineri, doar o persoană din Valea Jiului lucrează în industria vântului. Scopul programului era să îi angajeze tehnicieni în industria eoliană, până în 2029.

«Academia de eoliene» a fost lansată de către fostul ministru al Energiei, Anton Anton, ca parte a eforturilor României de tranziție energetică și cu gândul la «viața celor implicați în producerea energiei pe bază de cărbune.»”

Adriana Totorean

„Sunt jurnalist al săptămânalului Bihoreanul şi al portalului de ştiri eBihoreanul.ro, lider de audienţă în judeţul nostru. Lucrez aici din 2008, fiind primul şi până acum singurul meu loc de muncă. De mică m-am visat jurnalistă şi nimic nu-mi place mai mult să fac. În principal, documentez subiecte din domeniile educaţie şi ecologie, dar scriu cu mare plăcere şi potretele unor oameni faini pe care îi întâlnesc pe teren.”

——————————–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție adaptată a newsletterului citești recomandările superscrierile lunii iunie, alese de Alex Nedea, dezinformarea lunii – de Codruța Simina/Misreport, fotografia lunii – recomandată de Octav Ganea și alte noutăți.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii iunie este Alex Nedea, jurnalist Recorder. A câștigat marile premii la ultima ediție Superscrieri alături de David Muntean, dar și premiul onorific „Watchdog – câinele de pază al democrației”. Investigațiile pe care le-a semnat în ultimii ani sunt printre cele mai importante din România și suntem recunoscători că avem astfel de jurnaliști.

Alex Nedea: “Noroc cu voi, că, în rest, presa românească e praf. E un comentariu pe care îl regăsești spus, într-o formă sau alta, pe aproape toate paginile redacțiilor românești mai vechi sau mai noi, fie că vorbim de RISE Project, PressOne, Recorder, Hotnews etc. Numai că, însumate, aceste redacții, considerate de unii “singulare” în presa românească, dau chiar presa românească.

În ciuda unor derapaje grave în breaslă, jurnalismul românesc e la înălțimea celui practicat în state care au avut uneori secole la dispoziție să tot exerseze presa liberă. Iar selecția de luna aceasta e un argument bun în acest sens.

În iunie presa românească a făcut ce trebuie să facă în oricare dintre democrațiile de pe glob: a stat cu ochii pe banii noștri și pe obiceiul politicienilor de a-i cheltui nechibzuit sau chibzuind la propagandă; a investigat modalitățile ingenioase ale unora de a fenta taxele și a chestionat autoritățile în legătură cu probleme grave din societatea românească; ne-a disecat în fața ochilor sisteme întregi sau ne-a pansat sufletul cu articole bine scrise.”

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE
SELECȚIE DE ALEX NEDEA

foto de Octav Ganea / Inquam Photos

Exclusiv | Partidul lui Ponta a cumpărat Tesla X de 133.000 de euro din bani publici. Creditorii vor executare silită
Cristian Andrei (Europa Liberă)

„Partidul condus de Victor Ponta a rămas cu datorii după campania de la parlamentare, iar creditorii vor să execute bunurile Pro România. Partidul a plătit, într-un singur an, pentru trei mașini între 300.000-350.000 de euro.

Finanțarea partidelor de la buget generează situații inedite, iar șefii partidelor se întrec în extravaganțe. Subvenția de la bugetul de stat a crescut anual, iar partidele au ajuns în situația să aibă atâția bani încât să nu aibă ce să facă cu ei.”

foto de Octav Ganea / Inquam Photos

12 milioane de lei de la Robert Negoiță către presă, în ultimii doi ani. Digi24, Digi Sport, Antena3 și România TV, cele mai mari sume
Bianca Albu (Buletin de București)

„În 2019 și 2020, 12 milioane de lei din bugetul public al sectorului 3 au ajuns la mai multe trusturi de presă din România, pentru promovarea a patru campanii locale. Digi24, Digi Sport, Antena 3 și România TV au primit cele mai mari sume, toate de ordinul milioanelor de lei. Pe lângă asta, Robert Negoiță a investit sute de mii de lei în radio, online, dar și în presa scrisă. Facturile au fost ținute secret până recent. Ionuț Codreanu, analist media în cadrul Active Watch, susține că astfel de practici nu fac altceva decât să erodeze și mai mult credibilitatea și independența editorială a instituțiilor de presă”.

Șeful serviciului secret al MAI are în declarația de avere conacul sindicalistului Liviu Luca, judecat pentru că l-a făcut din bani furați!
Mirela Neag, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan (Libertatea)

„Generalul de brigadă Tiberiu-Silviu Dumitrache conduce DGIPI, instituție care apără de corupție și vulnerabilități Ministerul de Interne și fără avizul căreia nu se poate ocupa nicio poziție importantă în poliție, pompieri sau jandarmerie. Șeful DGIPI are în patrimoniu o proprietate, cu conac, piscină olimpică și heliport, pentru care socrul generalului, Liviu Luca, fostul lider sindical și vechi partener de afaceri al lui Sorin Ovidiu Vîntu, a fost trimis în judecată de DIICOT. Domeniul de 31.565 mp, pe care e plasat un conac de 2.675 mp, a ajuns la generalul Dumitrache prin donație către copiii minori ai ofițerului, după ce Liviu Luca a început să aibă probleme juridice.”

Românca dintre mafia italiană și gigantul chinez
Andrei Ciurcanu, Alessia Cerantola (RISE Project)

„Cea mai mare corporație de tutun din lume, China Tobacco, împreună cu fabrica sa din Romania și cu mafia italiană s-au blocat într-un container clonat. Cazul arată legături dintre oficiali români ai companiei și crima organizată de pe bătrânul continent.
Adina Ionescu, 37 de ani, fostul director de marketing al China Tobacco, este acuzată de procurorii italieni c-ar fi avut un rol important într-o operațiune de trafic cu țigări dejucată la Napoli. În dosar sunt anchetate personaje conectate la temuta Camorra, mafia napoletană.”

Acest articol face parte din proiectul de investigatii #ChinaTobaccoGoesGlobal, derulat de OCCRP împreună cu RISE Project și alti 9 parteneri.

Documentar Recorder. Sistemul medical
Cristian Delcea, Mihai Voinea (Recorder)

 „În ultimul an, România a trecut printr-o criză sanitară fără precedent și fiecare cetățean al acestei țări a simțit că funcționarea sistemului medical îi influențează viața în mod direct. Unii dintre noi am ajuns în spitale, alții am avut rude internate, alții ne-am temut că am putea depinde de un pat liber la ATI. Însă problemele acestui domeniu n-au apărut odată cu pandemia.

Sistemul medical din România înseamnă mai mult decât niște clădiri de spital, populate cu oameni îmbrăcați în halate albe. În spatele lor se află, de fapt, o mașinărie uriașă și complicată, care înghite peste 9 miliarde de euro pe an și a cărei lege de funcționare a fost modificată de 2.000 de ori.”

Seria „După noi, gunoiul- o problemă greu de aruncat”
Bianca Iacob, Andreea Filip, Andreea Milea, Redacția (Observator, Antena 1)

Alex Nedea: „România a ajuns una dintre cele mai murdare țări din Uniunea Europeană. Un paradox, având în vedere că este în același timp una din țările care primesc cei mai mulți bani de la UE pentru a-și rezolva problema deșeurilor. Aruncați un ochi peste acest peisaj bine creionat printr-o serie de reportaje și anchete ale Observator (Antena 1).”

PING-PONG ÎN ȚARA ORBILOR. În fiecare zi două minore nasc în spitalele publice din sud-estul României, dar instituțiile sunt preocupate să-și paseze responsabilitatea
Andreea Pavel, Cristian Leonte (Dela0)

 „În medie, două minore au născut în spitalele de stat din sud-estul României în fiecare din cele aproape 2200 de zile cuprinse în intervalul 2015-2020.

Aproape 4600 de fete sub 18 ani au devenit mame, în perioada menționată, în județele Constanța, Tulcea, Galați, Brăila, Călărași și Ialomița, arată date colectate de jurnaliști în cadrul proiectului Media X Files. Mai bine de un sfert din cele 4600 de minore aveau la momentul nașterilor sub 16 ani. Doar jumătate dintre nașterile menționate au fost înregistrate – pe fondul unor sesizări instituționale – de structurile județene de asistență și protecția copilului (DGASPC) din regiune, cele care ar trebui să gestioneze anchetele sociale întocmite în astfel de situații.”

Când eram adolescentă, voiam să o salvez pe mama. Nu am știut cum.
Laura Ionescu, colaj de Oana Barbonie (Decât o Revistă)

„Sunt zile pe care știi că ți le vei aminti pentru totdeauna. Vin peste tine fără niciun avertisment și fără niciun presentiment, fără niciun fior pe șira spinării. Vin ca răspunsul la întrebare.

Mama, vii cu mine la Spitalul Militar, să iau rezultatul scintigrafiei?

Scintigrafia este o analiză a sistemului osos care detectează cancerul. După ce medicii i‑au zis mamei că are osteoporoză, ceea ce era normal la vârsta ei (avea 52 de ani), au trimis‑o să facă și analiza asta, ca să se asigure că nu a recidivat cancerul și că totul este bine. Cu niște ani în urmă fusese diagnosticată cu cancer la sân și trecuse printr‑o mastectomie. Ne temeam că se va întoarce și că a doua oară nu va mai pleca singur.”

—-

Alex Nedea

Jurnalist de investigații cu aproape 20 de ani de experiență în presa scrisă și în televiziune.
În prezent realizează investigații de impact pentru Recorder.

Printre utimele premii Superscrieri câștigate se numără marele premiu Superscrierea Anului pentru seria „Apă de băut”, Superscrierea Cititorilor și premiul 1 la categoria video pentru materialul „Singur împotriva partidului”, semnate alături de David Muntean. 

În 2019 a primit Premiului Ion Rațiu pentru Jurnalism, acordat de Centrul Rațiu pentru Democrație, pentru investigația „Dumnezeul achizițiilor”.

Aici poți vedea un interviu cu Nedea.

Dezinformarea lunii
de Codruța Simina / Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

📷 Fotografia lunii
recomandată de Octav Ganea 

fotografie realizată de Cosmin Gârleșteanu
deschide această serie

„Imaginile lui Cosmin Gârleșteanu au darul de a facilita apăsarea simultană a butoanelor de pauză și REC din mintea mea de fotojurnalist, forțându-mă să mă opresc și să interiorizez o lume pe care altfel nu ajung, sau prea rar ajung, să o cuprind cu mintea și camera, între două evenimente de presă. Și dacă alegerea este una pur subiectivă, interesul ca un număr cât mai mare de oameni să ajungă să vadă street photography românesc este unul complet obiectiv.” (Octav Ganea)

Octav Ganea este fotojurnalist, managing partner al agenției Inquam Photos. Imaginile sale sunt vizibile pe aproape toate publicațiile mari de presă din mediul online, de multe ori menționațe și în acest newsletter. Este câștigătorul secțiunii Fotografie de News de la Superscrieri #10.

👏 Vești bune despre jurnaliști pe care îi apreciem

Victor Ilie, reporter la Recorder, este câștigătorul Premiului Ion Rațiu pentru Jurnalism 2021. Ancheta principală care i-a adus acest premiu, „Regele Pandemiei”, a fost recunoscută și la Superscrieri #10.

Elena Stancu, jurnalistă Teleleu, este una dintre cele două câștigătoare ale Bursei Persephone Miel, acordată de Centrul Pulitzer, pentru reportajele din seria „Plecat”.

La Gala Gopo 2021, documentarul „Acasă”, care îi are în echipa principală pe jurnaliștii Radu Ciorniciuc (regie) și Lina Vdovîi (scenariu), a câștigat premiile pentru cel mai bun documentar, cel mai bun film de debut și cel mai bun sunet. „Colectiv”, regizat de Alexander Nanau, a primit premiul pentru regie și pentru cel mai bun lungmetraj.

📖 Recomandare de carte
     Antologia KIWI, coordonată de Marius Chivu

„KIWI. Sosiri / Plecări” este o antologie de proză scurtă, apărută recent la Editura Polirom, rezultată în urma procesului de creație coordonat de scriitorul Marius Chivu. Cuprinde 18 povestiri semnate de autori diferiți, printre care se regăsesc majoritatea celor care au participat la mentoratul din programul nostru, Prima Carte.

Marius Chivu: „Antologia KIWI este cel mai important proiect literar al meu din ultimii ani, iar asta se datorează și pandemiei, care mi-a oferit, în primul rînd, timp. Am scris aici tot ce trebuie să știți despre ea înainte, în timpul sau după ce o citiți.”

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Cu ocazia Street Delivery 2020: ReSoluții, inaugurăm, împreună cu prietenii și vecinii de la Energiea Pub, proiectul foto realizat de Irisz Kovacs – câștigătoare a Bursei Superscrieri/Poqe pentru tinere talente fotojurnalistice.

Facebook event

Timp de câteva luni, Irisz a documentat situația chiriilor din Cluj, unde este studentă la Facultatea de Teatru și Film, UBB. Ghidată de mentorii proiectului – fotojurnalistul Andrei Pungovschi (Documentaria.ro) și reporterul Ștefan Mako (Inclusiv), Irisz a ales să spună o poveste vizuală a tinerilor și a caselor în care trăiesc în orașul cu cele mai mari chirii din România.

Pentru că pandemia ne-a apropiat mai mult de casele noastre, e un prilej să vedem ce înseamnă pentru alții „Acasă, în chirie” și în alt oraș decât București.

📷 Povestea completă va fi publicată în curând pe Documentaria.ro.

👀 Expoziția are loc la Energiea Pub, în premieră în perioada Street Delivery, accesibilă pentru cei care vizitează terasa. Va rămâne expusă o perioadă mai îndelungată, în funcție de disponibilitatea spațiului.

POVESTEA PROIECTULUI, DE IRISZ KOVACS:

„La 19 ani, m-am mutat în Cluj-Napoca pentru facultate. Pe lângă faptul că am avut propriile aventuri cu chiriile în care am stat, am început să observ că tinerii din jurul meu erau constant în mutare, constant căutând ceva mai ieftin, mai bun, mai central. Am văzut, deodată, parcă peste tot, case construite ilegal, cu băi înguste și igrasie pe pereți, unde locuiau mulți oameni, majoritatea necunoscuți care s-au găsit pe grupurile de facebook de chirii. M-am întrebat: cum fac față studenții pieței imobiliare din Cluj? Cum reușesc să se simtă acasă în aceste locuințe temporare, unde mereu vine sau pleacă cineva? Dar mai ales, am vrut să aflu unde locuiesc tinerii pe care îi văd în baruri, pe terase, la expoziții, și de ce. Am vrut să duc mai departe o curiozitate față de viețile acestor studenți care în lunile active sunt aproape un sfert din populația Clujului.

Pe unii din cei fotografiați îi cunoșteam, unii îmi sunt prieteni apropiați, alții complet necunoscuți. Am vorbit cu peste 20 de persoane, majoritatea tineri și studenți, dar și arhitecți, sociologi și proprietari. Nu toți au ajuns în proiect ca atare, dar fiecare conversație a adăugat ceva imaginii de ansamblu, mai ales că petreceam ore bune împreună, la interviuri și fotografiat.
Au fost mulți care s-au deschis din prima, m-au primit în casele lor de parcă acolo îmi era locul, dar am avut și oameni timizi, care mă rugau să îi anunț că vin cu destul timp înainte încât să facă curat. Am lucrat câteva luni, la majoritatea m-am întors măcar o dată, pentru niște poze în plus sau întrebări pe care nu le pusesem.
Proiectul mai avea o parte, pe care o descoperisem pe drum: agențiile, activiștii pentru drepturile locative, oamenii care se ocupă de AirBnb, muncitorii de pe șantierele clujene unde se construiește fără oprire. Am vorbit cu oameni, ne-am programat întâlniri, și… a venit pandemia. Proiectul a rămas puțin știrb.

Cumva, îmi imaginam că după munca pe teren, o să ajung la o concluzie tristă, o altă imagine dezolantă a unei lipse în România. Dar mi-am dat seama pe parcurs, că majoritatea oamenilor se mândresc cu locuințele lor, sunt fericiți că pot sta acolo, înjură problemele, dar sunt mereu încântați de câte un aspect al casei, și se entuziasmau când îi rugam să îmi arate locul lor preferat din casă. Chiar și locuințele cele mai ciudate găzduiesc chiriași mulțumiți de alegerea făcută.”

⭐️⭐️⭐️⭐️

Mulțumim, Street Delivery București, pentru oportunitatea de a lansa proiectul realizat de bursiera noastră!

Street Delivery 2020 ia forma unui eveniment-puzzle, răspândit în tot orașul și recompus online. Provoacă participanții să găsească soluții de conviețuire care să le facă viața în cartier mai bună, mai sustenabilă, mai pregătită pentru situații de criză. Acum, mai mult ca oricând, recuperarea spațiului public de către comunitățile orașului a devenit o necesitate.

VEZI CE ALTE PROIECTE SE MAI ÎNTÂMPLĂ ÎN ORAȘ: https://street.delivery/

⭐️⭐️⭐️⭐️

#DESPRE BURSA SUPERSCRIERI/POQE PENTRU FOTOJURNALISM

În memoria fotojurnalistului George Popescu/Poqe, am lansat această bursă susținută de prietenii lui, pentru a susține, mai departe, financiar, logistic și editorial un fotograf din noile generații de talente, în vederea realizării și publicării primului său story documentar.
https://ffff.ro/bursa-superscrieri-poqe-pentru-fotojurnalism/

⭐️⭐️⭐️⭐️

UNDE NE MAI VEDEM LA STREET DELIVERY
Tot în cadrul Street Delivery 2020, mai pregătim un Masterclass Superscrieri: Ce facem cu aerul poluat din București.
Va fi o discuție online live, pe pagina noastră de facebook – duminică, 5 iulie, ora 14, alături de Oana Neneciu (Aerlive), Oana Racheleanu (Green Report), Cătălin Doscaș (Buletin de București), moderată de Vlad Tăușance (FFFF):

https://www.facebook.com/events/356074042045484/

În cadrul Street Delivery 2020: ReSoluții, propunem o dezbatere online LIVE pe o temă care ne sufocă, la propriu, traiul în oraș: aerul poluat din București.

👥 INVITAȚI: Oana Neneciu (Ecopolis/Aerlive), Oana Racheleanu (Green Report) și @Cătălin Doscaș (Buletin de București)
👤 MODEREAZĂ: Vlad Tăușance (FFFF)

Facebook event

🏁 Transmitem live pe FB FFFF o discuție, pornind de la premiul Superscrieri experimental pe care îl adunăm, în premieră, din donații personale, pentru a-l oferi în această toamnă unei/unor investigații pe tema Bucureștiul poluat de arderile ilegale de deșeuri (https://bit.ly/3evzZ6B).

🌫 Însă abordăm subiectul mai larg, despre aerul poluat din București – cauze, soluții, situația pe timp de pandemie, cât și cum a fost documentat subiectul până acum, responsabilitatea autorităților și a societății civile etc.

💪 Intenționăm ca evenimentul să fie una dintre acele „discuții la bere”, de la care pleci cu un plan care ar putea schimba lumea. Sau măcar cu un „hai, că se poate”.

Credem că discuția poate fi relevantă și pentru oameni din alte orașe, chiar dacă noi discutăm despre București, pentru că vrem să ne focusăm și pe posibile soluții.

DESPRE INVITAȚI

👤 OANA NENECIU
Oana a lucrat inițial ca jurnalistă de mediu, iar în timp s-a îndreptat spre sectorul ONG. Acum este director executiv al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis și coordonează secretariatul Coaliției pentru Mediu din România. Din 2019, este parte din echipa proiectului www.aerlive.ro, platformă pe care bucureștenii o pot consulta pentru măsurarea calității aerului prin intermediul a zece senzori amplasați în puncte esențiale ale orașului.

👤 OANA RACHELEANU
Jurnalistă, semnează materiale pe tema mediului înconjurător în Green Report. În ianuarie 2020, Oana a semnalat că străzile Bucureștiului nu au mai fost aspirate de 3 luni, articolul ei a fost preluat în presa mainstream iar Primăria București a trimis un ordin tuturor operatorilor de salubritate să curețe străzile de praf. A mai semnat materiale în organizații media precum Adevărul, Digi24, Decât o Revistă.

👤 CĂTĂLIN DOSCAȘ
Este reporter la Buletin de București, un proiect editorial al Funky Citizens, unic pe piața media, care își propune să explice bucureșteanului realitatea din spatele cifrelor seci din bugetele municipalității, să descopere ce se ascunde în licitațiile publice și care sunt mecanismele care conduc viața urbei în care trăim.

👤 VLAD TĂUȘANCE
Vlad este designer de experiențe de învățare și consultant de strategie în comunicare. Face parte din echipa Fundației Friends For Friends și este publisher al platformei de știință și tehnologie, Mindcraft Stories. În ultimii ani, a fost alături de organizații neguvernamentale din țară în proiecte de comunicare, branding și strângere de fonduri, colaborând cu finanțatori precum Romanian-American Foundation și Fundația pentru o Societate Deschisă. Ocazional semnează în calitate de scriitor și jurnalist.

DESPRE PREMIUL SUPERSCRIERI PE TEMA Bucureștiul poluat de arderile ilegale de deșeuri:
– A pornit de la o postare pe FB a lui Vlad Tăușance, la care lumea a reacționat imediat. Am realizat nevoia de implicare directă a oamenilor și am preluat apelul pentru un premiu Superscrieri experimental, de încurajare a jurnaliștilor să abordeze un subiect de interes pentru societatea civilă.
– Am adunat peste 10.000 de lei, iar donațiile continuă: https://ffff.ro/noutati/generale/premiu-superscrieri-arderile-ilegale-din-bucuresti/

⭐️⭐️⭐️⭐️

Mulțumim, Street Delivery București, pentru oportunitatea de a scoate la aer această discuție!

Street Delivery 2020 ia forma unui eveniment-puzzle, răspândit în tot orașul și recompus online. Provoacă participanții să găsească soluții de conviețuire care să le facă viața în cartier mai bună, mai sustenabilă, mai pregătită pentru situații de criză. Acum, mai mult ca oricând, recuperarea spațiului public de către comunitățile orașului a devenit o necesitate.
VEZI CE ALTE PROIECTE SE MAI ÎNTÂMPLĂ ÎN ORAȘ: https://street.delivery/

⭐️⭐️⭐️⭐️

#Superscrieri
Superscrieri este un proiect al Fundației Friends For Friends (www.ffff.ro), care din 2011 încurajează jurnalismul onest și de calitate din România – acel tip de jurnalism care poate da cititori mai conștienți de lumea în care trăiesc și mai avizați să acționeze pentru schimbarea în bine.

Sub umbrela Superscrieri s-au dezvoltat mai multe proiecte, pe lângă premiile oferite jurnaliștilor de 9 ani, la Gala Superscrieri – programe de burse, seminarii, întâlniri dintre autori și cititori la Zilele Superscrieri, câteva proiecte editoriale, newsletterul lunar Superscrierile Lunii și altele. Nu ar fi fost posibile fără viziunea unor susținători de cursă lungă, care investesc de câțiva ani buni pentru ca noi să reușim să aducem Superscrieri mai aproape de oameni: BRD – Groupe Societe Generale, FAN Courier, Kaufland sunt prieteni de bază cărora le suntem recunoscători.

—-
VIDEO LIVE: Super mulțumim echipei Creative Broadcast!

⭐️⭐️⭐️⭐️

UNDE NE MAI VEDEM LA STREET DELIVERY

Tot în cadrul Street Delivery 2020, inaugurăm, împreună cu prietenii și vecinii de la Energiea Pub, proiectul foto realizat de Irisz Kovacs – câștigătoare a Bursei Superscrieri/Poqe pentru tinere talente fotojurnalistice.
👉 Vernisaj Irisz Kovacs: Acasă, în chirie~Bursa Superscrieri/Poqe

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Invitata specială a lunii mai este Alice Iacobescu, director de Știri la Europa FM.
Îi super mulțumim pentru recomandări! 

Alice Iacobescu: „Cititul ne face mai bogați, iar scrisul ne face mai puternici. Am simțit asta din plin în căutarea celor 8 superscrieri din luna mai. Adevărata provocare nu a fost să le găsesc, ci să aleg doar 8 din tot ce am citit. Prin urmare, vă propun ca în această lună să ne răsfățăm cu o combinație de superjurnalism și superscriitură – uneori, împreună, alteori, separat – din cele mai diverse surse și în cele mai variate forme, de la investigații de presă și demontări meticuloase de fake news la spumoase și, uneori, abrazive articole de opinie. Cireașa de pe tort: reportajul radio.”

Poți primi lista cu cele mai însemnate 8 apariții din presă direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți cunoscuții să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII MAI – #semn de cititor de la ALICE IACOBESCU

Asociația drepturilor deținutului Liviu Dragnea a lansat operațiunea “decese fictive de COVID”
de Codruța Simina (PressOne)

„România TV anunță că spitalele plătesc oameni să declare decese fictive de COVID. Informația e rostogolită pe ecrane zile în șir și se transformă în campanie de presă. România TV cere autorităților, imperativ, să investigheze acuzațiile.

PressOne a mers pe urmele acestui montaj informativ ca la carte: firele duc la un ONG care apără drepturile deținutului Liviu Dragnea.”

foto: cottonbro / Pexels

Covid-19: contraatacul clonelor
de Vlad Petreanu (petreanu.ro)

„Circulă tot soiul de montaje și fake news-uri. Majoritatea sunt grosolane, totalmente ridicole, dar unele sunt chiar bine făcute. Într-unul dintre ele, de pildă, cineva a tăiat cu foarfeca o formulare a prof. Rafila, pe care a inserat-o apoi într-o construcție din care reieșea că specialistul ar fi afirmat, într-un interviu «la un post de radio», că n-ar exista coronavirusul, qed conspirația. Postul este Europa FM, așa că am un interes aproape direct în curmarea porcăriei, care a fost și masiv distribuită, din păcate.”

foto: Guliver / Getty Images

De unde știți „ce a vrut să spună poetul”? Nemulțumirea unui elev de liceu pus în fața „comentariilor literare pentru bac”
Vladimir Răduță (Republica)

„Îmi amintesc o întâmplare de la o oră de limba română din era pre-15 martie. Nemulțumit de felul în care trebuie să îl studiem pe poate cel mai mare poet al nostru, Mihai Eminescu, am decis să scriu ca temă un eseu mai… aparte; pretindem că înțelegem exact ce a vrut acesta să spună în poemele sale, numai o interpretare sau două se acceptă (ca la aproape toate poeziile studiate), iar conceptele filozofice din spatele operei eminesciene sunt menționate și «studiate» de parcă oricine le putea învăța si înțelege de la grădiniță.”

foto: Mediafax / Codrin Prisecaru

Urzeala chiliilor
de Vlad Stoicescu, Diana Oncioiu, Ovidiu Vanghele (Să fie lumină)

„Cel mai înalt for al Bisericii Ortodoxe – Patriarhia Română – ar fi știut despre abuzurile sexuale comise vreme de un deceniu de episcopul Cornel Onilă asupra unor elevi ai seminarului teologic din Huși. Multiple mărturii obținute de reporterii Să fie lumină confirmă această ipoteză.”

Lumea Europa FM: Tu ce lucru ai repara la nesfârșit? | REPORTAJ
Liliana Nicolae (Europa FM)

„Două tinere au pus pe picioare o platformă care aduce laolaltă zeci de ateliere de reparație din București. Adică, dacă vrei să repari ceva, intri pe platforma lor / palier.ro / și găsești acolo meșterul de care ai nevoie. Adresa, dar și povestea lui.
Raluca Croitoru și Elena Butică au câștigat un proiect european care le-au ajutat să facă această platformă. Așa că au mers la pas sau cu bicicletele prin cartierele capitalei și au descoperit cizmării, croitorii, tinichigerii, tâmplării, plăpumării, ceasornicării, tocilării – și le-au pus pe o hartă.”

---

Director în spital COVID-19: “Adevărații bolnavi mor cerșind ajutor pe la spitalele apropiate”. Medicii mint că pacienții cu afecțiuni grave sunt suspecți de coronavirus, să le poată salva viața
Alina Manolache (Libertatea)

„Directorul economic al Spitalului Județean Deva confirmă că unitatea medicală a stat mai mult goală, pentru că a fost obligată să trateze numai pacienții cu SARS-CoV-2. Un medic dintr-un alt spital susține, sub protecția anonimatului, că doctorii sunt obligați să mintă că pacienții sunt suspecți de coronavirus, ca să le salveze viața celor care au afecțiuni grave, altele decât COVID-19.”

Lumea Europa FM: Jurnal de sarcină, de Ana Maria Constantinescu
Ana Maria Constantinescu (Europa FM)

„În ultima parte a sarcinii, când cazurile de coronavirus au început să se înmulțească în România, Ana-Maria a ținut un jurnal audio, în care a povestit cum se pregătește de naștere.

A documentat incertitudinile prin care a trecut până în ultima clipă, iar povestea ei seamănă cu o cursă roller-coaster.”

Alice Iacobescu

Invitata specială a lunii aprilie este Alice Iacobescu, director Știri Europa FM – jurnalist de radio și televiziune de peste 25 de ani  (prezentator de știri la Digi24, Antena 3 și Tele7abc, jurnalist radio BBC World Service -Londra).

INTEGRAMA LUNII 

REZOLVĂ AICI INTEGRAMA LUNII

——————————–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

În această ediție adaptată a newsletterului citești recomandările superscrierile lunii mai, alese de Ovidiu Vanghele, dezinformarea lunii – de Codruța Simina/Misreport și recomandarea adolescenților de la revista GEN.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii mai este Ovidiu Vanghele, jurnalist de investigații la CIM – Centrul de Investigații Media și Să fie lumină.

De curând, Ovidiu a lansat, împreună cu Vlad Stoicescu, o emisiune online săptămânală, Judecata de Acum, unde fiecare zi de joi devine o zi a patimilor pentru cele mai importante subiecte “la zi” pe care cei doi le analizează într-un format live pe Facebook. Un proiect fresh, neapărat de urmărit și de susținut, fiind tot din zona de presă independentă.

Ovidiu Vanghele: „Luna mai 2021 a fost cea în care justiția din România a ales să-și folosească proverbialul ciocănel lovind direct și repetat în presă. Am asistat la câteva hotărâri judecătorești – încă nemotivate – absolut inexplicabile, dar și la o tentativă de kompromat de manual orchestrată de un procuror DIICOT la adresa echipei Libertatea și a liderului ei, Cătălin Tolontan. Dincolo de răspunsul instituțional din partea breslei, care sper că va veni curând, o parte dintre jurnaliștii români au replicat acestui atac făcându-și onest și documentat meseria, scriind, chestionând statul.

În oglindă, în zilele dinaintea deadline-ului ce mi-a fost fixat pentru nedreptul exercițiu, și anume acela de a selecta doar opt dintre cele mai bune materiale jurnalistice ale lunii trecute, restul presei – în special mainstream-ul – a ales, docilă, încolonarea în spatele (și în apărarea) companiei Romprest, un mare tun al tranziției care riscă în aceste zile să se năruie. Două prese, două Românii.” 

SUPERSCRIERILE LUNII MAI
SELECȚIE DE OVIDIU VANGHELE

RECONSTITUIREA: Cum au orchestrat foștii capi ai Academiei de Poliție amenințarea cu moartea a jurnalistei Emilia Șercan
Mona Dîrțu  (PressOne)

„Cercul se închide: la doi ani și o zi după ce rectorul și prorectorul Academiei de Poliție au fost puși sub acuzare, justiția s-a pronunțat.

PressOne publică astăzi în premieră o descriere detaliată, în zece acte, a culiselor operațiunii prin care cei doi au gândit, plănuit și pus în executare încercarea de a o reduce la tăcere pe colega noastră, Emilia Șercan.”

O minciună cât o țară. Adevărul din spatele „celei mai mari campanii de împădurire”
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

„Suntem țara în care pădurile sunt decimate de tăieri ilegale și în care politicienii se prefac că le plantează la loc, doar ca să dea bine la electorat. După ce am arătat dimensiunea furtului de lemn din pădurile României, astăzi vă arătăm cum sunt falsificate campaniile de plantare care ar trebui să le refacă.”

Naomi Osaka și numeroasele nuanțe ale unei discuții pentru care tenisul trebuie să arate, și nu prea reușește, că e pregătit
Adrian Țoca (Treizecizero.ro)

„Poți să fii de acord cu mesajul și cu temele ridicate de Osaka, dar să nu fii de acord cu modul în care a fost el împachetat. Cele două nu se exclud. Toată această discuție e fascinantă, pentru că ne obligă să ne punem o sumedenie de întrebări. Și știm sigur că e ceva aparte în acest subiect, dacă a provocat atâtea șuvoaie de reacții. Dar, la trasul liniei, Osaka nu vrea să ceară desființarea conferințelor de presă. Ceea ce propune ea e ca sportivii să aibă mai multe opțiuni. Printre care să spună și nu, atunci când nu se simt în stare.”

Seria „Justiție nevăzută” – un videodocumentar în cinci acte
jurnaliștii Dela0.ro

„Reforma sistemului de justiție este un subiect major în România de mai bine de un deceniu și jumătate. S-a câștigat și s-a pierdut capital politic cu această temă – dar, dincolo de câteva progrese izolate la vârful sistemului, justiția românească n-a făcut prea mulți pași înainte pentru îmbunătățirea accesului și încrederii cetățeanului de rând.”

Nouă avioane cu măști
Ana Poenariu (RISE Project) / Au contribuit: Ioana Moldoveanu, Valeriya Egoshyna

„Producătorul de armament al statului a închiriat avioane private ca să aducă măști din Vietnam, în timp ce aeronavele noastre militare transportau ieftin măști pentru companii private. Primele avioane închiriate au fost însă tot militare, dar ale Armatei Ucrainene. Aduse în țară acum un an, măștile stau nefolosite într-un depozit de lângă București. Doar transportul lor ne-a costat 5,3 milioane dolari. Costurile au fost suportate de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Cei care au decis afacerea propun acum o soluție de avarie: Ministerul Energiei să renunțe la banii din profitul SAPE, printr-o compensare netransparentă, și să primească măști ca dividende. Decontul? Peste 30 de milioane de dolari.

Schema afacerii și corespondența între Hanoi și București arată cum am irosit, în plină criză sanitară, bani cât pentru un nou spital.”

Defăimarea jurnalismului de investigații. Primarul Băluță l-a reclamat pe Mihai Toma pentru o știre preluată, iar pe Tolontan pentru că e „autor moral”
Mirela Neag (Libertatea)

„Cine caută pe Google numele lui Mihai Toma, ați reținut, pe Google, da?, jurnalistul Libertatea reclamat de Daniel Băluță, vede că Toma nu a scris despre Băluță sau despre Primăria Sectorului 4. Toma scrie, în general, despre bandele de interlopi, dar s-a nimerit să nu fie cele din sudul Capitalei. Când cine trebuie a strecurat cui trebuie, adică găștii Budeanu-Ghiță-Andronic, plângerea lui Daniel Băluță la adresa ziariștilor, ei n-au publicat-o pe toată, că devenea evidentă făcătura și lipsa oricărei substanțe în povestea isterică a primarului. Dar din ce au publicat în Gândul, a fost suficient să se dea de gol. Am terminat Politehnica, metalurgie, fraților!, am lucrat cu oțel înroșit la 1.200 de grade Celsius, așa că știu că și o parte din zero tot zero barat e. După ce au strecurat pasaje din plângere a devenit clar, alb pe negru, că, de fapt, primarul acuză niște articole. Asta anchetează DIICOT folosind drept martori ziariști. Procurorii anti-crimă organizată cercetează articole de presă la adresa unui primar care s-a supărat!”

foto de Octav Ganea / Inquam Photos

EXCLUSIV Patronul unei firme de construcții a împrumutat PSD cu 445.000 de lei la 8 zile după ce a primit anul trecut contracte de 29 de milioane de lei de la Primăria Capitalei / Firea: Firește că nu există o conexiune între cele două situații
Sorin Semeniuc (G4Media)

 „Patronul unei societății de construcții în insolvență a împrumutat PSD – Sediul Central cu 445.000 de lei la data de 22 septembrie 2020. Banii au fost împrumutați în contextul alegerilor locale din 27 septembrie 2020, candidatul PSD fiind primarul în funcție la acea dată, Gabriela Firea. Pe 14 septembrie 2020, pe finalul mandatului lui Firea, Primăria Generală a Municipiului București atribuise aceleiași firme patru contracte în valoare totală de 29 de milioane de lei, fără TVA.”

Podcast „On the Record”: Războiul de 11 zile. Rănile care rămân după încetarea focului în Israel
Anca Simina (Recorder)

„Întors deja pe toate părțile în lume, conflictul e mult mai mult decât suma unor zile de război, mii de rachete, sute de morți și alte mii de răniți, inclusiv copii. Încercăm să-l înțelegem azi, de la a descifra simboluri culturale până la forța Hamas, cu un corespondent de război. Pasionată de spațiul islamic, Carmen Gavrilă este jurnalist de politică externă și a fost, din 2004, trimis special al Radio România în Fâșia Gaza și în țările din Orientul Mijlociu. Am stat de vorbă cu puțin înainte ca tirurile de rachete să înceteze.”

+ BONUS FFFF
Articolul lunii realizat de curator

Mitingul „cămășilor albe” PSD: de zece ori prețul pentru scenă, din bani publici, către o firmă apropiată PMB în mandatul Firea
de Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media)

—-

Ovidiu Vanghele

Ovidiu Vanghele este jurnalist de 19 ani. A lucrat pentru Mediafax şi ProTV, după care a pus bazele Centrului de Investigaţii Media. A fondat şi conduce, alături de Vlad Stoicescu, echipa de jurnalişti din proiectul independent Să fie lumină. A mai colaborat, de-a lungul anilor, și in alte proiecte media precum Euractiv Romania, Factual sau Ziare.com.

Recent, a devenit gazdă a unei noi emisiunii online săptămânale, Judecata de Acum, unde tot alături de Vlad Stoicescu analizează, timp de o oră – în fiecare joi, de la 20:00 – cele mai importante subiecte la zi.

Are în palmares premii importante la Superscrieri. Își contruiește notorietatea și pe contul personal de Facebook, unde într-un mod original aplică așa numita „doctrină anti-ursărie”, prin comentarii spumoase față de neregulile sistemice – un mod de a-și deschide munca din zona de jurnalism independent către un public mai larg.

Dezinformarea lunii
de Codruța Simina / Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Articolul lunii pentru adolescenți
recomandat de GEN, revistă

Rușine
de Ionuț Sociu, ilustrații de Mircea Rădoi (Sena9)

„De cele mai multe ori, rușinea se lipește de noi ca un al doilea strat de piele și devine parte integrată din cine suntem. Nu îi spunem pe nume decât foarte rar și o lăsăm să crească odată cu noi. Textul lui Ionuț Sociu e, fără doar și poate, cel mai bun articol citit în ultima vreme, pentru că vorbește despre lupta cu rușinea, despre rădăcinile ei noduroase, despre cum încercăm să ne acceptăm trecutul și despre toată munca interioară care trebuie depusă să putem face pace cu rușinea și, implicit, cu noi înșine. Și, mai mult, face asta printr-o lentilă masculină, într-o societate în care vulnerabilitatea încă este privită cu reticență atunci când vine din partea unui bărbat. Mi-aș dori ca textul acesta, care de la mine a rupt câteva șiroaie de lacrimi, să ajungă la cât mai mulți dintre noi.” (Roxana Stan, Revista GEN)

Luăm pulsul noilor generații, vrem să știm ce li se pare lor interesant în materie de jurnalism și alte forme de storytelling care ne informează despre realitate. Am invitat pentru recomandări redacția revistei GEN, un colectiv de adolescenți autori mentorați de Forum Apulum.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.