În cadrul Street Delivery 2020: ReSoluții, propunem o dezbatere online LIVE pe o temă care ne sufocă, la propriu, traiul în oraș: aerul poluat din București.

👥 INVITAȚI: Oana Neneciu (Ecopolis/Aerlive), Oana Racheleanu (Green Report) și @Cătălin Doscaș (Buletin de București)
👤 MODEREAZĂ: Vlad Tăușance (FFFF)

Facebook event

🏁 Transmitem live pe FB FFFF o discuție, pornind de la premiul Superscrieri experimental pe care îl adunăm, în premieră, din donații personale, pentru a-l oferi în această toamnă unei/unor investigații pe tema Bucureștiul poluat de arderile ilegale de deșeuri (https://bit.ly/3evzZ6B).

🌫 Însă abordăm subiectul mai larg, despre aerul poluat din București – cauze, soluții, situația pe timp de pandemie, cât și cum a fost documentat subiectul până acum, responsabilitatea autorităților și a societății civile etc.

💪 Intenționăm ca evenimentul să fie una dintre acele „discuții la bere”, de la care pleci cu un plan care ar putea schimba lumea. Sau măcar cu un „hai, că se poate”.

Credem că discuția poate fi relevantă și pentru oameni din alte orașe, chiar dacă noi discutăm despre București, pentru că vrem să ne focusăm și pe posibile soluții.

DESPRE INVITAȚI

👤 OANA NENECIU
Oana a lucrat inițial ca jurnalistă de mediu, iar în timp s-a îndreptat spre sectorul ONG. Acum este director executiv al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis și coordonează secretariatul Coaliției pentru Mediu din România. Din 2019, este parte din echipa proiectului www.aerlive.ro, platformă pe care bucureștenii o pot consulta pentru măsurarea calității aerului prin intermediul a zece senzori amplasați în puncte esențiale ale orașului.

👤 OANA RACHELEANU
Jurnalistă, semnează materiale pe tema mediului înconjurător în Green Report. În ianuarie 2020, Oana a semnalat că străzile Bucureștiului nu au mai fost aspirate de 3 luni, articolul ei a fost preluat în presa mainstream iar Primăria București a trimis un ordin tuturor operatorilor de salubritate să curețe străzile de praf. A mai semnat materiale în organizații media precum Adevărul, Digi24, Decât o Revistă.

👤 CĂTĂLIN DOSCAȘ
Este reporter la Buletin de București, un proiect editorial al Funky Citizens, unic pe piața media, care își propune să explice bucureșteanului realitatea din spatele cifrelor seci din bugetele municipalității, să descopere ce se ascunde în licitațiile publice și care sunt mecanismele care conduc viața urbei în care trăim.

👤 VLAD TĂUȘANCE
Vlad este designer de experiențe de învățare și consultant de strategie în comunicare. Face parte din echipa Fundației Friends For Friends și este publisher al platformei de știință și tehnologie, Mindcraft Stories. În ultimii ani, a fost alături de organizații neguvernamentale din țară în proiecte de comunicare, branding și strângere de fonduri, colaborând cu finanțatori precum Romanian-American Foundation și Fundația pentru o Societate Deschisă. Ocazional semnează în calitate de scriitor și jurnalist.

DESPRE PREMIUL SUPERSCRIERI PE TEMA Bucureștiul poluat de arderile ilegale de deșeuri:
– A pornit de la o postare pe FB a lui Vlad Tăușance, la care lumea a reacționat imediat. Am realizat nevoia de implicare directă a oamenilor și am preluat apelul pentru un premiu Superscrieri experimental, de încurajare a jurnaliștilor să abordeze un subiect de interes pentru societatea civilă.
– Am adunat peste 10.000 de lei, iar donațiile continuă: https://ffff.ro/noutati/generale/premiu-superscrieri-arderile-ilegale-din-bucuresti/

⭐️⭐️⭐️⭐️

Mulțumim, Street Delivery București, pentru oportunitatea de a scoate la aer această discuție!

Street Delivery 2020 ia forma unui eveniment-puzzle, răspândit în tot orașul și recompus online. Provoacă participanții să găsească soluții de conviețuire care să le facă viața în cartier mai bună, mai sustenabilă, mai pregătită pentru situații de criză. Acum, mai mult ca oricând, recuperarea spațiului public de către comunitățile orașului a devenit o necesitate.
VEZI CE ALTE PROIECTE SE MAI ÎNTÂMPLĂ ÎN ORAȘ: https://street.delivery/

⭐️⭐️⭐️⭐️

#Superscrieri
Superscrieri este un proiect al Fundației Friends For Friends (www.ffff.ro), care din 2011 încurajează jurnalismul onest și de calitate din România – acel tip de jurnalism care poate da cititori mai conștienți de lumea în care trăiesc și mai avizați să acționeze pentru schimbarea în bine.

Sub umbrela Superscrieri s-au dezvoltat mai multe proiecte, pe lângă premiile oferite jurnaliștilor de 9 ani, la Gala Superscrieri – programe de burse, seminarii, întâlniri dintre autori și cititori la Zilele Superscrieri, câteva proiecte editoriale, newsletterul lunar Superscrierile Lunii și altele. Nu ar fi fost posibile fără viziunea unor susținători de cursă lungă, care investesc de câțiva ani buni pentru ca noi să reușim să aducem Superscrieri mai aproape de oameni: BRD – Groupe Societe Generale, FAN Courier, Kaufland sunt prieteni de bază cărora le suntem recunoscători.

—-
VIDEO LIVE: Super mulțumim echipei Creative Broadcast!

⭐️⭐️⭐️⭐️

UNDE NE MAI VEDEM LA STREET DELIVERY

Tot în cadrul Street Delivery 2020, inaugurăm, împreună cu prietenii și vecinii de la Energiea Pub, proiectul foto realizat de Irisz Kovacs – câștigătoare a Bursei Superscrieri/Poqe pentru tinere talente fotojurnalistice.
👉 Vernisaj Irisz Kovacs: Acasă, în chirie~Bursa Superscrieri/Poqe

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Invitata specială a lunii mai este Alice Iacobescu, director de Știri la Europa FM.
Îi super mulțumim pentru recomandări! 

Alice Iacobescu: „Cititul ne face mai bogați, iar scrisul ne face mai puternici. Am simțit asta din plin în căutarea celor 8 superscrieri din luna mai. Adevărata provocare nu a fost să le găsesc, ci să aleg doar 8 din tot ce am citit. Prin urmare, vă propun ca în această lună să ne răsfățăm cu o combinație de superjurnalism și superscriitură – uneori, împreună, alteori, separat – din cele mai diverse surse și în cele mai variate forme, de la investigații de presă și demontări meticuloase de fake news la spumoase și, uneori, abrazive articole de opinie. Cireașa de pe tort: reportajul radio.”

Poți primi lista cu cele mai însemnate 8 apariții din presă direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți cunoscuții să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII MAI – #semn de cititor de la ALICE IACOBESCU

Asociația drepturilor deținutului Liviu Dragnea a lansat operațiunea “decese fictive de COVID”
de Codruța Simina (PressOne)

„România TV anunță că spitalele plătesc oameni să declare decese fictive de COVID. Informația e rostogolită pe ecrane zile în șir și se transformă în campanie de presă. România TV cere autorităților, imperativ, să investigheze acuzațiile.

PressOne a mers pe urmele acestui montaj informativ ca la carte: firele duc la un ONG care apără drepturile deținutului Liviu Dragnea.”

foto: cottonbro / Pexels

Covid-19: contraatacul clonelor
de Vlad Petreanu (petreanu.ro)

„Circulă tot soiul de montaje și fake news-uri. Majoritatea sunt grosolane, totalmente ridicole, dar unele sunt chiar bine făcute. Într-unul dintre ele, de pildă, cineva a tăiat cu foarfeca o formulare a prof. Rafila, pe care a inserat-o apoi într-o construcție din care reieșea că specialistul ar fi afirmat, într-un interviu «la un post de radio», că n-ar exista coronavirusul, qed conspirația. Postul este Europa FM, așa că am un interes aproape direct în curmarea porcăriei, care a fost și masiv distribuită, din păcate.”

foto: Guliver / Getty Images

De unde știți „ce a vrut să spună poetul”? Nemulțumirea unui elev de liceu pus în fața „comentariilor literare pentru bac”
Vladimir Răduță (Republica)

„Îmi amintesc o întâmplare de la o oră de limba română din era pre-15 martie. Nemulțumit de felul în care trebuie să îl studiem pe poate cel mai mare poet al nostru, Mihai Eminescu, am decis să scriu ca temă un eseu mai… aparte; pretindem că înțelegem exact ce a vrut acesta să spună în poemele sale, numai o interpretare sau două se acceptă (ca la aproape toate poeziile studiate), iar conceptele filozofice din spatele operei eminesciene sunt menționate și «studiate» de parcă oricine le putea învăța si înțelege de la grădiniță.”

foto: Mediafax / Codrin Prisecaru

Urzeala chiliilor
de Vlad Stoicescu, Diana Oncioiu, Ovidiu Vanghele (Să fie lumină)

„Cel mai înalt for al Bisericii Ortodoxe – Patriarhia Română – ar fi știut despre abuzurile sexuale comise vreme de un deceniu de episcopul Cornel Onilă asupra unor elevi ai seminarului teologic din Huși. Multiple mărturii obținute de reporterii Să fie lumină confirmă această ipoteză.”

Lumea Europa FM: Tu ce lucru ai repara la nesfârșit? | REPORTAJ
Liliana Nicolae (Europa FM)

„Două tinere au pus pe picioare o platformă care aduce laolaltă zeci de ateliere de reparație din București. Adică, dacă vrei să repari ceva, intri pe platforma lor / palier.ro / și găsești acolo meșterul de care ai nevoie. Adresa, dar și povestea lui.
Raluca Croitoru și Elena Butică au câștigat un proiect european care le-au ajutat să facă această platformă. Așa că au mers la pas sau cu bicicletele prin cartierele capitalei și au descoperit cizmării, croitorii, tinichigerii, tâmplării, plăpumării, ceasornicării, tocilării – și le-au pus pe o hartă.”

---

Director în spital COVID-19: “Adevărații bolnavi mor cerșind ajutor pe la spitalele apropiate”. Medicii mint că pacienții cu afecțiuni grave sunt suspecți de coronavirus, să le poată salva viața
Alina Manolache (Libertatea)

„Directorul economic al Spitalului Județean Deva confirmă că unitatea medicală a stat mai mult goală, pentru că a fost obligată să trateze numai pacienții cu SARS-CoV-2. Un medic dintr-un alt spital susține, sub protecția anonimatului, că doctorii sunt obligați să mintă că pacienții sunt suspecți de coronavirus, ca să le salveze viața celor care au afecțiuni grave, altele decât COVID-19.”

Lumea Europa FM: Jurnal de sarcină, de Ana Maria Constantinescu
Ana Maria Constantinescu (Europa FM)

„În ultima parte a sarcinii, când cazurile de coronavirus au început să se înmulțească în România, Ana-Maria a ținut un jurnal audio, în care a povestit cum se pregătește de naștere.

A documentat incertitudinile prin care a trecut până în ultima clipă, iar povestea ei seamănă cu o cursă roller-coaster.”

Alice Iacobescu

Invitata specială a lunii aprilie este Alice Iacobescu, director Știri Europa FM – jurnalist de radio și televiziune de peste 25 de ani  (prezentator de știri la Digi24, Antena 3 și Tele7abc, jurnalist radio BBC World Service -Londra).

INTEGRAMA LUNII 

REZOLVĂ AICI INTEGRAMA LUNII

——————————–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

În această ediție adaptată a newsletterului citești recomandările superscrierile lunii mai, alese de Ovidiu Vanghele, dezinformarea lunii – de Codruța Simina/Misreport și recomandarea adolescenților de la revista GEN.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii mai este Ovidiu Vanghele, jurnalist de investigații la CIM – Centrul de Investigații Media și Să fie lumină.

De curând, Ovidiu a lansat, împreună cu Vlad Stoicescu, o emisiune online săptămânală, Judecata de Acum, unde fiecare zi de joi devine o zi a patimilor pentru cele mai importante subiecte “la zi” pe care cei doi le analizează într-un format live pe Facebook. Un proiect fresh, neapărat de urmărit și de susținut, fiind tot din zona de presă independentă.

Ovidiu Vanghele: „Luna mai 2021 a fost cea în care justiția din România a ales să-și folosească proverbialul ciocănel lovind direct și repetat în presă. Am asistat la câteva hotărâri judecătorești – încă nemotivate – absolut inexplicabile, dar și la o tentativă de kompromat de manual orchestrată de un procuror DIICOT la adresa echipei Libertatea și a liderului ei, Cătălin Tolontan. Dincolo de răspunsul instituțional din partea breslei, care sper că va veni curând, o parte dintre jurnaliștii români au replicat acestui atac făcându-și onest și documentat meseria, scriind, chestionând statul.

În oglindă, în zilele dinaintea deadline-ului ce mi-a fost fixat pentru nedreptul exercițiu, și anume acela de a selecta doar opt dintre cele mai bune materiale jurnalistice ale lunii trecute, restul presei – în special mainstream-ul – a ales, docilă, încolonarea în spatele (și în apărarea) companiei Romprest, un mare tun al tranziției care riscă în aceste zile să se năruie. Două prese, două Românii.” 

SUPERSCRIERILE LUNII MAI
SELECȚIE DE OVIDIU VANGHELE

RECONSTITUIREA: Cum au orchestrat foștii capi ai Academiei de Poliție amenințarea cu moartea a jurnalistei Emilia Șercan
Mona Dîrțu  (PressOne)

„Cercul se închide: la doi ani și o zi după ce rectorul și prorectorul Academiei de Poliție au fost puși sub acuzare, justiția s-a pronunțat.

PressOne publică astăzi în premieră o descriere detaliată, în zece acte, a culiselor operațiunii prin care cei doi au gândit, plănuit și pus în executare încercarea de a o reduce la tăcere pe colega noastră, Emilia Șercan.”

O minciună cât o țară. Adevărul din spatele „celei mai mari campanii de împădurire”
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

„Suntem țara în care pădurile sunt decimate de tăieri ilegale și în care politicienii se prefac că le plantează la loc, doar ca să dea bine la electorat. După ce am arătat dimensiunea furtului de lemn din pădurile României, astăzi vă arătăm cum sunt falsificate campaniile de plantare care ar trebui să le refacă.”

Naomi Osaka și numeroasele nuanțe ale unei discuții pentru care tenisul trebuie să arate, și nu prea reușește, că e pregătit
Adrian Țoca (Treizecizero.ro)

„Poți să fii de acord cu mesajul și cu temele ridicate de Osaka, dar să nu fii de acord cu modul în care a fost el împachetat. Cele două nu se exclud. Toată această discuție e fascinantă, pentru că ne obligă să ne punem o sumedenie de întrebări. Și știm sigur că e ceva aparte în acest subiect, dacă a provocat atâtea șuvoaie de reacții. Dar, la trasul liniei, Osaka nu vrea să ceară desființarea conferințelor de presă. Ceea ce propune ea e ca sportivii să aibă mai multe opțiuni. Printre care să spună și nu, atunci când nu se simt în stare.”

Seria „Justiție nevăzută” – un videodocumentar în cinci acte
jurnaliștii Dela0.ro

„Reforma sistemului de justiție este un subiect major în România de mai bine de un deceniu și jumătate. S-a câștigat și s-a pierdut capital politic cu această temă – dar, dincolo de câteva progrese izolate la vârful sistemului, justiția românească n-a făcut prea mulți pași înainte pentru îmbunătățirea accesului și încrederii cetățeanului de rând.”

Nouă avioane cu măști
Ana Poenariu (RISE Project) / Au contribuit: Ioana Moldoveanu, Valeriya Egoshyna

„Producătorul de armament al statului a închiriat avioane private ca să aducă măști din Vietnam, în timp ce aeronavele noastre militare transportau ieftin măști pentru companii private. Primele avioane închiriate au fost însă tot militare, dar ale Armatei Ucrainene. Aduse în țară acum un an, măștile stau nefolosite într-un depozit de lângă București. Doar transportul lor ne-a costat 5,3 milioane dolari. Costurile au fost suportate de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Cei care au decis afacerea propun acum o soluție de avarie: Ministerul Energiei să renunțe la banii din profitul SAPE, printr-o compensare netransparentă, și să primească măști ca dividende. Decontul? Peste 30 de milioane de dolari.

Schema afacerii și corespondența între Hanoi și București arată cum am irosit, în plină criză sanitară, bani cât pentru un nou spital.”

Defăimarea jurnalismului de investigații. Primarul Băluță l-a reclamat pe Mihai Toma pentru o știre preluată, iar pe Tolontan pentru că e „autor moral”
Mirela Neag (Libertatea)

„Cine caută pe Google numele lui Mihai Toma, ați reținut, pe Google, da?, jurnalistul Libertatea reclamat de Daniel Băluță, vede că Toma nu a scris despre Băluță sau despre Primăria Sectorului 4. Toma scrie, în general, despre bandele de interlopi, dar s-a nimerit să nu fie cele din sudul Capitalei. Când cine trebuie a strecurat cui trebuie, adică găștii Budeanu-Ghiță-Andronic, plângerea lui Daniel Băluță la adresa ziariștilor, ei n-au publicat-o pe toată, că devenea evidentă făcătura și lipsa oricărei substanțe în povestea isterică a primarului. Dar din ce au publicat în Gândul, a fost suficient să se dea de gol. Am terminat Politehnica, metalurgie, fraților!, am lucrat cu oțel înroșit la 1.200 de grade Celsius, așa că știu că și o parte din zero tot zero barat e. După ce au strecurat pasaje din plângere a devenit clar, alb pe negru, că, de fapt, primarul acuză niște articole. Asta anchetează DIICOT folosind drept martori ziariști. Procurorii anti-crimă organizată cercetează articole de presă la adresa unui primar care s-a supărat!”

foto de Octav Ganea / Inquam Photos

EXCLUSIV Patronul unei firme de construcții a împrumutat PSD cu 445.000 de lei la 8 zile după ce a primit anul trecut contracte de 29 de milioane de lei de la Primăria Capitalei / Firea: Firește că nu există o conexiune între cele două situații
Sorin Semeniuc (G4Media)

 „Patronul unei societății de construcții în insolvență a împrumutat PSD – Sediul Central cu 445.000 de lei la data de 22 septembrie 2020. Banii au fost împrumutați în contextul alegerilor locale din 27 septembrie 2020, candidatul PSD fiind primarul în funcție la acea dată, Gabriela Firea. Pe 14 septembrie 2020, pe finalul mandatului lui Firea, Primăria Generală a Municipiului București atribuise aceleiași firme patru contracte în valoare totală de 29 de milioane de lei, fără TVA.”

Podcast „On the Record”: Războiul de 11 zile. Rănile care rămân după încetarea focului în Israel
Anca Simina (Recorder)

„Întors deja pe toate părțile în lume, conflictul e mult mai mult decât suma unor zile de război, mii de rachete, sute de morți și alte mii de răniți, inclusiv copii. Încercăm să-l înțelegem azi, de la a descifra simboluri culturale până la forța Hamas, cu un corespondent de război. Pasionată de spațiul islamic, Carmen Gavrilă este jurnalist de politică externă și a fost, din 2004, trimis special al Radio România în Fâșia Gaza și în țările din Orientul Mijlociu. Am stat de vorbă cu puțin înainte ca tirurile de rachete să înceteze.”

+ BONUS FFFF
Articolul lunii realizat de curator

Mitingul „cămășilor albe” PSD: de zece ori prețul pentru scenă, din bani publici, către o firmă apropiată PMB în mandatul Firea
de Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media)

—-

Ovidiu Vanghele

Ovidiu Vanghele este jurnalist de 19 ani. A lucrat pentru Mediafax şi ProTV, după care a pus bazele Centrului de Investigaţii Media. A fondat şi conduce, alături de Vlad Stoicescu, echipa de jurnalişti din proiectul independent Să fie lumină. A mai colaborat, de-a lungul anilor, și in alte proiecte media precum Euractiv Romania, Factual sau Ziare.com.

Recent, a devenit gazdă a unei noi emisiunii online săptămânale, Judecata de Acum, unde tot alături de Vlad Stoicescu analizează, timp de o oră – în fiecare joi, de la 20:00 – cele mai importante subiecte la zi.

Are în palmares premii importante la Superscrieri. Își contruiește notorietatea și pe contul personal de Facebook, unde într-un mod original aplică așa numita „doctrină anti-ursărie”, prin comentarii spumoase față de neregulile sistemice – un mod de a-și deschide munca din zona de jurnalism independent către un public mai larg.

Dezinformarea lunii
de Codruța Simina / Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Articolul lunii pentru adolescenți
recomandat de GEN, revistă

Rușine
de Ionuț Sociu, ilustrații de Mircea Rădoi (Sena9)

„De cele mai multe ori, rușinea se lipește de noi ca un al doilea strat de piele și devine parte integrată din cine suntem. Nu îi spunem pe nume decât foarte rar și o lăsăm să crească odată cu noi. Textul lui Ionuț Sociu e, fără doar și poate, cel mai bun articol citit în ultima vreme, pentru că vorbește despre lupta cu rușinea, despre rădăcinile ei noduroase, despre cum încercăm să ne acceptăm trecutul și despre toată munca interioară care trebuie depusă să putem face pace cu rușinea și, implicit, cu noi înșine. Și, mai mult, face asta printr-o lentilă masculină, într-o societate în care vulnerabilitatea încă este privită cu reticență atunci când vine din partea unui bărbat. Mi-aș dori ca textul acesta, care de la mine a rupt câteva șiroaie de lacrimi, să ajungă la cât mai mulți dintre noi.” (Roxana Stan, Revista GEN)

Luăm pulsul noilor generații, vrem să știm ce li se pare lor interesant în materie de jurnalism și alte forme de storytelling care ne informează despre realitate. Am invitat pentru recomandări redacția revistei GEN, un colectiv de adolescenți autori mentorați de Forum Apulum.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

În această ediție adaptată a newsletterului citești recomandările superscrierile lunii martie, alese de Elena Stancu, dezinformarea lunii – Misreport, recomandarea adolescenților de la revista GEN și fotografia lunii.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitata specială care a ales cele 8 superscrieri ale lunii aprilie este Elena Stancu, care a dus documentarea jurnalistică la un nou nivel – din 2013 s-a mutat într-o autorulotă împreună cu fotojurnalistul Cosmin Bumbuț, pentru a documenta independent povești despre români, pe care le publică pe Teleleu (proiect despre care au povestit și în emisiunea Garantat 100%). Se numără printre marii câștigători de la Superscrieri #10, unde a primit premiul I la categoria Opinie pentru acest material.

Elena Stancu: „Ai ce citi în presa din România. Și nu doar că ai ce citi, dar presa din România înseamnă astăzi investigații curajoase, reportaje ample la care jurnaliștii au lucrat pe termen lung, materiale video și podcasturi care îți explică realitatea în care trăiești. Mă bucur să văd cât de mult a evoluat presa românească în ultimii ani și ce important este curajul colegilor mei jurnaliști care s-au încăpățânat să-și facă meseria cu seriozitate. Mi-a fost greu să aleg doar opt materiale, pentru că, la sfârșitul lunii aprilie, aveam un shortlist cu 20 de articole/reportaje/materiale video/podcasturi care mi s-au părut excelente.” 

SUPERSCRIERILE LUNII APRILIE
SELECȚIE DE ELENA STANCU

Cel mai fericit infirmier
Laurențiu Ungureanu, David Muntean (Recorder)

„Abandonat de părinți, Gabriel Ali și-a petrecut copilăria în orfelinatele comuniste. La 18 ani, când statul l-a lăsat din grijă și l-a forțat să plece în lume și să-și caute un rost, Ali habar nu avea încotro s-o apuce. În primele luni a dormit lângă gardul orfelinatului unde își trăise prima parte din viață. […] În primăvara anului trecut, sub presiunea pandemiei, spitalele au scos la concurs posturi temporare de asistenți și infirmieri, iar Ali s-a angajat la Institutul Marius Nasta, să dea o mână de ajutor în cea mai gravă criză sanitară din ultimele decenii.”

Lecție de șantaj în Guvernul României: cum se eliberează funcții pentru membrii de partid
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

 „Recorder a intrat în posesia unor înregistrări care arată cum mai mulți șefi de direcții silvice din întreaga țară au fost schimbați din funcție în urma unei campanii de șantaj coordonate de la vârful Ministerului Mediului.
 Din înregistrări rezultă că omul care a pus în practică această operațiune a fost secretarul de stat Gelu Puiu, aflat și astăzi în aceeași funcție. Acesta s-a lăudat în fața apropiaților că a schimbat peste 20 de directori din sistemul silvic prin aceeași metodă: amenințându-i cu controale care sigur vor descoperi o neregulă.”

Ăsta e și gunoiul nostru
Anca Iosif, ilustrații de Mircea Drăgoi, fotografii de Ciprian Hord (Decât o Revistă)

„Suntem codași în UE când vine vorba de reciclare, cu o recuperare anuală de aproximativ 11% din gunoiul aruncat.
Conform țintelor europene, până în 2020 ar fi trebuit să recuperăm 50% din deșeurile menajere, adică ce producem acasă, în birouri sau instituții. Din cauza asta, ne așteaptă cât de curând amenzi de la UE de sute de mii de euro.
O categorie de deșeuri pe care nu o valorificăm decât în câteva locuri din țară este cea a biodeșeurilor (resturi de mâncare, coji) care ocupă aproximativ jumătate din gunoiul nostru.
O bună colectare a lor ne-ar putea apropia de țintele europene, pentru că este categoria de deșeuri care cântărește cel mai mult.”

Blocuri strâmbe: cum ajungem să locuim prost pe bani mulți
Vlad Odobescu, fotografii de Ioana Cîrlig (Scena9)

„Sunt cu arhitectul Radu Negoiță, autorul cărții Disconfort Residence, un arhitect care vorbește fără ocolișuri despre țepele imobiliare ale ultimelor decenii, și cu colega mea, fotografa Ioana Cîrlig, întoarsă pentru câteva zile în Bucureștiul natal după ce-a fugit în locuri mai verzi și mai blânde cu oamenii. Cocoțați în parcarea asta, inventariem împreună fațade strâmbe și pline de zoaie, grinzi inestetice și balcoane prost desenate și încercăm să înțelegem cum s-a închegat peisajul ăsta. Facem o plimbare prin noul București imobiliar, croit pentru buzunare pline sau pentru credite imobiliare pe 30 de ani, după posibilități.”

Cazarma artiștilor
Ioana Pelehatăi, fotografii de Andrei Becheru (Scena9)

„Cum au ajuns 30+ artiști contemporani, ONG-iști și galeriști să ocupe o clădire cu o istorie întortocheată din centrul Bucureștiului? Cine sunt artiștii ăștia? De ce-și creează spații de lucru aici, în plină pandemie, cu mânecile suflecate și brațele stropite de var, cot la cot cu muncitorii care-i ajută? Care e, de fapt, istoria fostei închisori Malmaison de pe Calea Plevnei, unde cei care se opuneau regimurilor politice și-au întâlnit torționarii, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial până în comunism? Și cum plănuiesc artiștii să scrie un capitol nou din istoria asta?”

Ce caută roboții în biblioteca sătească?
Vlad Tăușance (Mindcraft Stories)

„În 150 de sate și comune din România, CODE Kids oferă copiilor șansa de a participa la un club de IT – o șansă care le-ar putea schimba, multora, întreaga viață.
Rețeaua CODE Kids oferă copiilor din mediu rural șansa de a învăța gratuit bazele programării, dar și ocazia de învăța jucându-se cu imprimante 3D sau roboți. Cluburile CODE Kids pun la lucru una dintre resursele invizibile ale României: bibliotecile publice. Odată deschis un club, sub supravegherea bibliotecarului, copii au acces la o programă gândită pentru doi ani de studiu. Învățarea se face prin exerciții practice, prin mentorat online alături de profesioniști din industrie și, cel mai important, în echipă.”

În țara fără meseriași, o profesoară face naveta 100 km pe zi ca să-i țină pe viitorii mecanici auto la școală
Maria Andrieș, fotografii de Eli Driu, video de Bogdan Sorocan (Libertatea)

„Înainte de a fi profesor, Aurelia Dascălu a lucrat în domeniul tehnicii medicale. „Întotdeauna, în anii cât umblam cu trusa de unelte după mine, am trăit cu senzaţia că e doar provizoriu, că nu asta e chemarea mea”. În anii tranziţiei, Aurelia s-a reorientat profesional. A absolvit ştiinţe economice şi a început munca la catedră. Acum predă discipline economice la Liceul Tehnologic Jacques M. Elias din Sascut, Bacău și se luptă să-i convingă pe părinții din zonă să-și lase copiii la școală pentru a învăța o meserie.”

Urgia la Academia de Poliție (XIII): În afara legii
Emilia Șercan (PressOne)

„În acest moment, întreaga structură de conducere didactică a Academiei de Poliție este numită în mod ilegal.
 
Cele mai importante funcții didactice de conducere din Academia de Poliție – rector, decani și director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat – sunt ocupate prin împuternicire în baza Legii privind Statutul Polițistului.”
—-

Elena Stancu

„În noiembrie 2013, am renunțat la garsoniera închiriată din București, ne-am mutat într-o autorulotă și am plecat teleleu ca să vedem cum trăiește România din afara bulei noastre. 

Publicațiile mainstream din România nu erau dispuse să investească timp și resurse în proiecte jurnalistice de lungă durată, pentru care e nevoie de săptămâni sau luni de documentare. Așa că cea mai la îndemână soluție pentru noi a fost să ne mutăm într-o autorulotă și să ne reducem costurile: dormim în mașină și ne cumpărăm mâncare din supermarketuri.

Avem nevoie de timp ca să documentăm subiecte complexe și să înțelegem toate tonurile de gri care compun realitatea. Viața în autorulotă ne-a oferit privilegiul de a lucra doar la subiectele în care credem și de a zăbovi într-un loc până când ne terminăm treaba.”

AFLĂ MAI MULTE DESPRE ELENA ȘI POVESTEA TELELEU AICI.

Dezinformarea lunii
din Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Statistici Rubrika.ro + postarea cea mai viralizată

Captură Facebook Pseudoștiința

Articolul lunii pentru adolescenți
recomandat de GEN, revistă

Elena Zah, redactor Gen:

Cutezătorii (documentar publicat de ISCOADA)
„Pentru o studentă la Automatică, poveștile meșteșugarilor din București mi-au descoperit lumea ascunsă în spatele dominației tehnologice. M-am izbit puternic de întrebarea: Cu ei cum ramane, dacă eu practic muncesc împotriva lor?”

podcast Cum să fim mai buni – Gabriel Liiceanu – #IGDLCC​​ E097
„Prea mare fană Liiceanu să nu-l recomand. Gânduri de tihnă, ca pauză de la stres și overthinking.”

Luăm pulsul noilor generații, vrem să știm ce li se pare lor interesant în materie de jurnalism și alte forme de storytelling care ne informează despre realitate. Am invitat pentru recomandări redacția revistei GEN, un colectiv de adolescenți autori mentorați de Forum Apulum.

Fotografia lunii
realizată de Octav Ganea / Inquam Photos

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

fotografie de Andrei Pungovschi

UPDATE: locurile s-au ocupat în timp record, mulțumim! Îi vom contacta săpătmâna viitoare pe aplicanți pentru a stabili datele mentoratelor.

Reluăm ideea de mentorat foto din programul Festivalului Superscrieri, de data aceasta în format online.

Fotojurnalistul Andrei Pungovschi va oferi 10 sesiuni private de mentorat (între 30 – 60 de minute) primilor 10 fotografi care se înscriu mai jos.

Mentoratul va fi câte o discuție privată, pornind de la ideile propuse de aplicanți, despre un proiect fotografic documentar (în desfășurare sau doar la stadiul de idee).
Andrei va fi disponibil pentru a oferi feedback, direcții și soluții pentru ducerea la bun sfârșit a proiectului.

Împreună cu Andrei Pungovschi, ne dorim să oferim suport fotografilor care au nevoie să-și așeze ideile pentru a crea povești fotografice profesioniste, de impact.

CE TREBUIE SĂ FACI CA SĂ PARTICIPI

– completezi formularul cu datele tale, în care precizezi și ideea de proiect despre care vrei să vorbești cu Andrei (în desfășurare sau doar la stadiul de idee)
– important: Andrei va discuta doar despre proiecte foto documentare, deci ideile propuse trebuie să se încadreze aici
– orice fotograf poate aplica, indiferent de experiență
– data limită de completare: 6 mai, ora 12:00
– vor fi selectați primii 10 aplicanți
– programarea mentoratelor se va face ulterior, împreună cu Andrei, astfel: 5 mentorate în luna mai și 5 în luna iunie.

FORMULAR ÎNSCRIERE

ANDREI PUNGOVSCHI

Este fotojurnalist freelancer, fotograf colaborator al agenției France Presse și al publicației Decât O Revistă, membru fondator al colectivului foto Documentaria. Imaginile sale au apărut în diverse publicații străine, printre care The New York Times, The Guardian, Süddeutsche Zeitung, Esquire Romania, The Associated Press. Două dintre materialele sale au câșigat locurile 1 și 2 la categoria Fotografie de NEWS la Gala Superscrieri de anul acesta. 

MULȚUMIM SUSȚINĂTORILOR EDIȚIEI #9 SUPERSCRIERI:

partener strategic: BRD – Groupe Societe Generale
parteneri de creștere: FAN Courier și Kaufland România
susținători premii de categorie: Medlife, ENEL, Romanian Business Leaders, ERSTE Asset Management
inițiator FFFF: Friends\TBWA
prieteni noi: Conan PR

Dacă ai acces la o imprimantă și vrei să te delectezi intelectual cu câteva super redacții într-un format jucăuș, poți printa cele două integrame.

Am rămas cu ele din caietul cu programul Festivalului Superscrieri, pe care îl pregătisem pentru invitați. N-a fost să fie, dar am zis să nu se piardă.

În plus, facem și cadou un set cu cele două cărți Superscrieri & alte surprize celui/celei care ne trimite prima integramă rezolvată complet. 

Îi super mulțumim lui Marius Haranguș pentru crearea integramelor!

Succes! 🙂

DESCARCĂ DE AICI: integrame super redacții.pdf

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

În această ediție adaptată a newsletterului citești recomandările superscrierile lunii martie, alese de Cătălin Striblea, rubrica dezinformarea lunii – scrisă de Codruța Simina, recomandarea adolescenților de la revista GEN și fotografia lunii, selectată de Bogdan Dincă.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii martie este Cătălin Striblea, nou membru al juriului Premiilor Superscrieri #10 și una dintre cele mai recognoscibile voci la Europa FM, în emisiuni precum „România în Direct” sau „Avocatul Diavolului”.

SUPERSCRIERILE LUNII MARTIE
SELECȚIE DE CĂTĂLIN STRIBLEA

Medicii sunt în burnout. Ar trebui să vorbim despre asta
Sorana Stănescu, ilustrații de Mircea Drăgoi (Decât o Revistă)

Cătălin Striblea: „Nu vreau să fac un top, dar consider că articolul Soranei Stănescu trebuie citit primul. El ne arată situația reală din spitalele din România. Și ne mai spune că, dacă nu ne protejăm medicii, un dezastru vine peste noi. Acești oameni au o suferință cumplită, sunt epuizați, iar mărturiile lor dureroase ar trebui să miște societatea din loc. Iar noi trebuie să luptăm să-i apărăm și să nu-i lăsăm în seama celor care i-au făcut o țintă.”

Calvarul trăit de Nadia Comăneci și colegele sale: „Bătute până la hemoragii nazale! Făcute vaci, imbecile, grăsimi plutitoare”
Andrei Crăițoiu (Gazeta Sporturilor)

Cătălin Striblea: „Articolul GSP prezintă cartea lui Stejărel Olaru despre Nadia Comăneci. Este una dintre cele mai importante cărți despre istoria sportului nostru. Îți arată un sistem de abuz ieșit din comun, care folosea bătaia, înfometarea și umilința ca metodă de antrenament. Cartea este scrisă cu ajutorul miilor de note informative ale Securității despre Nadia.”

foto: Mediafax / Odeta Catană

DEZASTRUL REPETABIL. Un raport de 76 de pagini ilustrează falimentul sistemului de protecție a copilului
Diana Oncioiu (Dela0)

Cătălin Striblea: „Diana Oniciu continuă anchetele despre abuzul asupra copiilor din centrele de plasament. Articolul ne arată că statul român știe cu ce se confruntă, dar funcționarii săi refuză să-și facă treaba. Sunt principalii vinovați de eșecul vieții acestor copii. Mai mult, datele au fost ascunse opiniei publice de către stat. Ar fi trebuit să ducă la demisii și anchete.”

Atacul clonelor lui Șoșoacă
Codruța Simina (PressOne)

Cătălin Striblea: „Ca de obicei, când vine vorba de Facebook și de creat falii, articolul Press One arată că și fenomenul AUR este puternic stimulat de forțe pe care le cunoaștem. Codruța Simina a avut răbdarea și cunoștințele ca să arate cum funcționează sistemul care face o audiență falsă pentru AUR.” 

Foto: © Andreysha | Dreamstime.com

Radiografia carierei de profesor în țara analfabetismului funcțional: cadrele didactice din România sunt, statistic, cel mai puțin stresate din Europa, au o dorință “unică” de a munci în străinătate și evită excesul în propria formare profesională – raport Eurydice
Costin Ionescu (Edupedu.ro)

Cătălin Striblea: Colegul meu, Victor Marin vă arată în acest reportaj Europa FM cum se face un șmen cu statul, că altfel nu pot să-i spun. Pas cu pas vă demonstrează că zeci de angajați, în complicitate cu șefii lor și firme particulare își dau drepturi și se mufează la buget. Dar ne spune și cât de mare este gradul de necinste în România.”

DEȘTEPTAREA: Cum au încasat ilegal, vreme de 4 ani, angajații ADP sector 1 spor de antenă pentru radiații inexistente
Victor Marin (Europa FM)

Cătălin Striblea: „Colegul meu, Victor Marin vă arată în acest reportaj Europa FM cum se face un șmen cu statul, că altfel nu pot să-i spun. Pas cu pas vă, demonstrează că zeci de angajați, în complicitate cu șefii lor și firme particulare dau drepturi se mufează la buget. Dar ne spune și cât de mare este gradul de necinste în România.”

Ce ascund datele complete despre vaccinare: rude ale militarilor băgate în față și sute de oameni din a treia etapă vaccinați înaintea medicilor
Mihai Voinea, Anca Simina, Cristian Delcea (Recorder)

Cătălin Striblea: „Fără efortul jurnaliștilor de la Recorder, nu am fi știut de sistemul de caste pus în funcțiune de statul român în cazul vaccinării. Acest articol a expus un sistem viciat, un eșafodaj de corupție morală și o metodă de funcționare a statului bazată pe privilegiu.”

Câte ceva despre ecologia comportamentală. Care este legătura dintre porumbei și traficul urban?
Luis Popa (Mindcraft Stories)

Cătălin Striblea: „Am citit cu mare drag articolul lui Luis Popa din Mindcraft Stories. Mi-a plăcut să învăț ceva nou și să aflu că, indiferent de cât ne-am dezvolta, rămânem în perpetuă legătură cu natura. Iar că avem ceva de învățat de la stolurile de porumbei, chiar n-am știut.”
—-

BONUS

C.S: „Și, dați-mi voie să profit de ocazie să vă ofer și eu câteva minute (spre zeci) de optimism. Acesta este podcastul meu și al lui Radu Paraschivescu, Vorbitorincii și sper că o să vă placă. Ne pricepem la tot: de la mașini de spălat la operă.”

🎧 VORBITORINCII Spotify

—-

Cătălin Striblea

Cătălin Striblea şi-a început cariera de jurnalist acum mai bine de 20 de ani, la Radio Unison din Vaslui. Şi-a continuat cariera în televiziune la Realitatea TV, RTV şi B1 TV. A fost şi jurnalist BBC. După 4 ani de radio la Digi FM, în prezent este, tot în radio, una dintre cele mai recognoscibile voci la Europa FM, unde îl ascultăm în emisiuni precum „România în Direct” sau „Avocatul Diavolului”.
Îl găsim și pe blogul personal, striblea.ro.

Dezinformarea lunii
de Codruța Simina

Rubrică realizată de Codruța Simina, jurnalistă PressOne și autoare a newsletterului săptămânal cu știri despre știri false, Misreport.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Martie e din nou o lună în care vorbim despre efectele offline ale dezinformării online. E bine să ne notăm că ăsta e visul de aur al surselor de dezinformare – atunci când falsurile și ficțiunile pe care le promovează devin o “realitate alternativă” care generează efecte în viețile noastre. Am avut în martie proteste publice față de măsurile impuse de autorități pentru a reduce impactul pandemiei de COVID-19, dar o parte din oamenii care au ieșit în stradă au scandat și împotriva “dictaturii sanitare” sau împotriva “asasinilor” din spitale, au promovat mesaje anti-mască, anti-vaccin. Ba chiar s-a scandat “Jos pandemia!”. Cum am ajuns aici?

În PressOne, am pus în lumină mecanismele prin care falsul și dezinformarea ajung să creeze opinii și credințe, pe rețelele sociale. Am descoperit că cel puțin 15 pagini de Facebook operate din afara României amplifică în mod artificial prezența senatoarei Diana Șoșoacă pe rețeaua socială. O parte din paginile menționate postează constant conținutul unui singur site, newsfloe.com, al cărui deținător este secret. La rândul său, site-ul preia masiv conținut creat și publicat inițial de Sputnik România Moldova, instituție de propagandă și dezinformare a Rusiei. Însumate, cele 15 pagini, care clonează identitatea senatoarei, au aproape de trei ori mai multă audiență decât pagina oficială a acesteia.

Buletin de București scrie tot despre o operațiune a falsului: conturi de Facebook care nu reprezintă persoane reale distribuie conținut fals în grupurile de susținători ale AUR, președintelui AUR, George Simion, sau ale senatoarei Diana Șoșoacă. Vorbim de clipuri în care sunt înfățișate proteste violente, doar că ele nu au legătură cu pandemia, sau clipuri în care este negată eficiența purtării măștilor medicale de protecție. Toate acestea pentru a-i mobiliza pe oameni să iasă în stradă.

Într-un interviu mai vechi din PressOne, psihologul Mircea Miclea a explicat pe larg cum și de ce ajung oamenii să creadă în teoriile conspirației și cum ne putem proteja de falsuri. Primul pas, însă, este să fim conștienți că putem fi victimele informării greșite sau chiar ale dezinformării și să verificăm, înainte de a da mai departe o informație, sursa acesteia și cât este de credibilă. Aveți grijă de voi și consumați informațiile așa cum vă consumați berea: responsabil 🙂

Codruța Simina

Articolul lunii pentru adolescenți
recomandat de GEN, revistă

Zi-mi câți ani ai ca să știu cât trebuie să muncești
De Ioana Sabo, ilustrații de Oana Barbonie (Decât o Revistă)

Recomandat de Sorana Horșia, redactor Gen:

„Fiecare generație adultă cred că speră că cea care urmează va face lucrurile mai bine. Însă, din intenția adulților, chiar dacă bună, se naște presiunea că noi, generația tânără, trebuie să atingem toate aceste așteptări: să ai un job bun, să fii cel mai bun, să schimbi ceva în România. Articolul Ioanei Sabo, însoțit de ilustrațiile Oanei Barbonie, dă o lecție generațiilor tinere despre cum trebuie să se apere de această presiune socială care poate să se transforme foarte ușor într-o formă de abuz.

Și podcastul acesta: The Europeans – The power of Romanian teenagers.”

Luăm pulsul noilor generații, vrem să știm ce li se pare lor interesant în materie de jurnalism și alte forme de storytelling care ne informează despre realitate. Am invitat pentru recomandări redacția revistei GEN, un colectiv de adolescenți autori mentorați de Forum Apulum.

Fotografia lunii
recomandată de Bogdan Dincă

Bogdan Dincă este fotojurnalist, fondator al platformei Documentaria.ro, unde poți urmări proiectul „Viața în pandemie” – un proiect de fotografie documentară, o mărturie vizuală a modului în care am trăit, am ajutat și am supraviețuit cu toții în pandemie.
Dacă îți place, poți susține aici continuitatea proiectului.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Într-un context care ne-a obligat să ne retragem din viața așa cum o știm, Gala Premiilor Superscrieri #9 a decernat pe 23 martie premiile pentru cei mai buni jurnaliști ai anului care a trecut într-un format restrâns, difuzat online.

Publicul larg l-a putut urmări de acasă, pe pagina de Facebook a Fundației Friends For Friends, organizatoarea Premiilor Superscrieri, și pe paginile de Facebook Inclusiv, Libertatea, PressOne, Scena9 și Documentaria pe jurnalistul Tudor Mușat, gazda Galei, anunțând cele 38 de premii ale acestei ediții. Câștigătorii au putut fi contactați prin telefon sau au trimis mesaje video în cadrul Galei, care poate fi revăzută aici:

(Transmisiune video și montaj: Creative Broadcast).

Celelalte activități din programul Festivalului Superscrieri au fost amânate pentru moment și vor fi reluate când situația o va permite. 

„Acum, pentru noi toți este un moment dificil. Viețile ni se schimbă de la o zi la alta și nimic din ce am învățat sau trăit până acum nu ne-a pregătit pentru așa ceva. Fiecare are de dus o luptă proprie: cu propria înțelegere, cu propria răbdare, cu propriile limite. În toată această stare de angoasă și îngrijorare generală, câteva categorii profesionale se îngrijesc să ne fie bine tuturor. Ziariștii, alături de medici și asistente, ambulanțieri, brutari, șoferi, curieri, vânzătoare, farmaciste și polițiști au pus deoparte în aceste zile complicate propriile apăsări și probleme pentru a avea grijă de noi restul, grijă de sănătatea noastră, de pâinea noastră, de produsele și medicamentele de care avem nevoie, de siguranța noastră și de știrile care ne ajută să înțelegem mai bine ce se întâmplă în jurul nostru. Prețuiți munca jurnaliștilor care prețuiesc interesul public și păstrați-vă optimismul. Vom trece cu bine de încercarea asta.” (Emilia Șercan, președinta juriului Superscrieri)

🏆 Superscrierea Anului, premiu în valoare de 1500 de euro (susținut de comunitatea Romanian Business Leaders), a revenit pentru al doilea an consecutiv unei investigații despre sistemul medical, una dintre problemele sistemice care au mobilizat jurnaliștii în ultimii ani, și anume seriei „Medici falși” documentată de jurnaliștii Alexandra Nistoroiu, Răzvan Luțac, Mirela Neag și Cătălin Tolontan, publicată în Libertatea. Aceeași serie a câștigat și premiul I la categoria Investigație. 

„Lucrăm de acasă cu toții, asta face mai greu să ne facem meseria decât în condiții normale. Mergem mult mai rar pe teren și nu mai avem ancora pe care ne-o oferea redacția, în care ne ciocneam ideile unii de alții. În același timp zilele astea sunt tot mai recunoscătoare pentru meseria asta și pentru oamenii cu care am norocul s-o împart, oameni care sunt înjurați sau lăudați laolaltă cu mine. Cred că pe lângă premii și nominalizări, pandemia asta o să fie un soi de probă pentru toți jurnaliștii pe care îi cunosc, să reușim să facem mai multă lumină și mai puțin haos – știu c-o să reușim să facem asta împreună.” (Alexandra Nistoroiu, Libertatea) 

🏆 Premiul juriului, strâns din taxa de înscriere în concurs, în valoare totală de 360 de euro, a fost acordat serialului de presă „Secretele chiliilor”, „Năravurile chiliilor”, „Victimele chiliilor” al proiectului colectiv „Să fie lumină” și anume jurnaliștilor Diana Oncioiu, Paula Căbescu, Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu, cu contribuțiile lui Andrei Crăciun și Octavian Coman. Este al doilea an în care juriul alege să premieze consecvența acestei echipe de jurnaliști, care în 2019 a reușit să scoată la iveală abuzurile sexuale comise la seminarul teologic ortodox din Huși. 

Diana Oncioiu.mp4

„Le sunt extrem de recunoscătoare cititorilor pentru că ne-au susținut munca: Să fie lumină este un proiect susținut strict din donațiile cititorilor și fără aceste donații seria chiliilor nu ar fi existat. Profit de acest moment pentru a le recomanda în continuare oamenilor să susțină jurnalismul, oricât de greu ar fi în perioada ce urmează. Noi promitem că o să ne facem în continuare treaba la fel de bine.” (Diana Oncioiu, Dela0 & Să fie lumină)

🏆 Premiul Superscrierea Cititorilor, în valoare de 635 de euro și susținut în totalitate de public – prin votarea nominalizărilor și finanțat de cititorii care au cumpărat Cartea Superscrieri 2.0 – a mers către Viorel Ilișoi, pentru materialul „Tizic”, publicat în PressOne.

Lista de câștigători finali a fost selectată de juriu din cele 38 de materiale nominalizate, în urma evaluării înscrierilor făcute de autori în competiție și acoperă presa scrisă, video și foto din anul 2019, preponderent independentă, dar și mainstream:

Emilia Șercan – președinte juriu, Cătălin Tolontan, Dan Duca, Florin Negruțiu, Georgiana Ilie, Ioana Cîrlig, Ioana Moldovan, Irina Păcurariu, Marius Comper, Marko Risović, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz și Vlad Stoicescu. Vlad Petreanu și Răzvan Exarhu au fost jurații speciali pentru premiile „Acti-vloggerul anului”, respectiv „Radio/Podcastul anului”, un nou premiu onorific de încurajare a presei în format audio. Precizare: ca în fiecare an, în cazul conflictelor de interese, membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea anumitor materiale înscrise.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă și este posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum BRD – Groupe Société Générale – partener strategic al Superscrieri de 6 ani, împreună cu partenerii de creștere FAN Courier și Kaufland și cu susținerea sponsorilor de categorie și susținători de bază ai premiilor: Romanian Business Leaders, ENEL România, Medlife, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, Azaria Food, inițiator FFFF: Friends\TBWA și noi prieteni, Conan PR.

„Suntem conștienți acum mai mult ca oricând de importanța jurnalismului și avem nevoie de un jurnalism credibil, independent, un punct de stabilitate în viața noastră care se schimbă de la o zi la alta. Avem nevoie de informații, de analize, de gândire critică, pe de altă parte avem nevoie în aceeași măsură de o zonă editorială mai empatică, care să fie întoarsă către umanitate și care să ne spună în fiecare zi că trebuie să fim solidari și înainte de toate, oameni. Avem nevoie atât de informații cât și de coeziune socială în aceste zile, să lucrăm împreună, să lucrăm în rețea, să ne punem la comun expertiza. Suntem mai izolați ca oricând și trebuie să fim mai împreună ca oricând.” Cosmina Frîncu, Brand Communication Manager , BRD – Groupe Société Générale

 

PREMIILE PE CATEGORII DE CONCURS

– premiile I, în valoare de 800 de euro fiecare, au fost susținute de FAN Courier, Kaufland, Enel, ERSTE Asset Management și Medlife. 

PORTRET – categorie susținută de FAN Courier

PREMIUL I: Diana Meseșan, „Grădinarul udă toate florile, chiar și pe cele ce nu înfloresc” – Scena9, fotografii de Andrei Becheru

PREMIUL II: Andrei Crăciun, Vlad Stoicescu, „Episcopule!” – Să fie lumină, fotografii de Vlad Stoicescu și Mediafax Foto

PREMIUL III: Oana Sandu, „Cine e acolo când visele se închid” –Decât o Revistă, fotografii de Ioana Moldovan

REPORTAJ 

PREMIUL I se împarte între două materiale: Liliana Botnariuc, „Prăbușire” – Oameni și Kilometri și Diana Oncioiu, „O rotiță în angrenajul dictaturii: cazul procurorului Augustin Lazăr” – Dela0, fotografii de Ovidiu Micsik/Inquam Photo

PREMIUL II: Ana Maria Ciobanu, „Frica era aici și înainte” – Decât o Revistă, cu fotografii de Andreea Cristea, Anca Țintea, Irisz Kovacs, Matei Bumbuț, ilustrații de Andreea Cristea, Elena Smîntînă

PREMIUL III: Viorel Ilișoi, „Tizic”, PressOne

INVESTIGAȚIE – categorie susținută de ERSTE Asset Management

PREMIUL I se împarte între două materiale:  Alexandra Nistoroiu, Cătălin Tolontan, Mirela Neag, Răzvan Luțac, seria „Medici falși” – Libertatea și Diana Oncioiu, Paula Căbescu, Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu, „Secretele chiliilor”, „Năravurile chiliilor”, „Victimele chiliilor” – Să fie lumină

PREMIUL II: Diana Oncioiu, „Dreptate strâmbă: 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite” – Dela0

PREMIUL III: Alex Nedea, David Muntean, seria despre Programul Național de Dezvoltare Locală – Recorder

OPINIE – categorie susținută de Kaufland

PREMIUL I: Andreea Giuclea, „Goluri mai multe, glezne mai fine” – Decât o Revistă, cu ilustrații de Irina Perju

PREMIUL II: Elena Stancu, „Cele mai importante lecții de jurnalism nu le-am învățat într-o redacție” – Teleleu

PREMIUL III: Raluca Balogh Ion, „România: când îți pleacă un copil” – Republica

TV&VIDEO-JURNALISM – categorie susținută de Medlife

PREMIUL I se împarte între două materiale: Romana Puiuleț, „Secrete de ciment” – RISE Project și Cristian Delcea, Mihai Voinea, „30 de ani de democrație” – Recorder

PREMIUL II: Redacția Recorder, „Ne urâm și asta e tot ce mai contează” – Recorder

PREMIUL III: Andrei Udișteanu, David Muntean, „Diaspora la pachet” – Recorder

FOTOJURNALISM – categorie susținută de Enel

SUBCATEGORIA FOTOGRAFIE DOCUMENTARĂ

PREMIUL I: Adrian Câtu, „Din inimă…” – Decât o Revistă 
PREMIUL II: Bogdan Dincă, „Loteria luminii” – Documentaria și News Energy
PREMIUL III se îmaprte între două materiale: Claudiu Popescu, „Reflexii în est / cronici ale migrației feminine în rural” – claudiupopescu.com și Andrei Becheru, „Grădinarul udă toate florile, chiar și pe cele ce nu înfloresc” – Scena9

SUBCATEGORIA FOTOGRAFIE DE NEWS 

PREMIUL I: Andrei Pungovschi, „Casa Pinocchio” – Agence France-Presse
PREMIUL II: Andrei Pungovschi, „Prima și ultima ei campanie” – Agence France-Presse
PREMIUL III: Alexandra Radu Stănescu, „Proteste în Hong Kong” – Hotnews 

PREMII SPECIALE DE SUSȚINERE

Premiul special Acti-vloggerul anului, creat împreună cu Bitdefender și jurizat tot alături de ei, dar și împreună cu Vlad Petreanu, în valoare de 300 euro, a fost oferit lui Radu Constantin, pentru preocuparea constantă pe teme importante în perioada adolescenței, precum bullying-ul și auto-acceptarea și pentru campania „#Eștibine?”. 

Premiul special Generația 2020, în valoare de 300 de euro, oferit cu sprijinul Azaria Food a mers către Maria Tufan (PressOne), o tânără jurnalistă pasionată de politic care și-a început cariera încă din facultate, la Ziarul Financiar, a ajuns apoi la secția politică Adevărul și în prezent este la PressOne. 

Premiul special Revoluția cititorului, în valoare de 300 de euro, oferit  împreună cu Orange România: Camelia Roiu, Nicoleta Ciobanu și Laura Nițu sunt ceea ce se cheamă whistleblowers sau avertizoare de integritate. Ele au denunțat neregulile din spitalele în care lucrau după #colectiv – prima, ca medic la Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie. Celelalte două, angajate în biroul financiar-contabil la Spitalul Malaxa.

„De data asta am fost eu, mâine puteți fi oricare dintre voi. Oferiți-vă această libertate. Libertatea de a vorbi, de a vă revolta, de a riposta, pentru că așa vă respectați. Presa rămâne singura care mai poate da putere vocilor noastre. Sprijiniți-i cum puteți, sub orice formă, pentru că nu sunt înregimentați și nu au în spate infractori îmbogățiți. Ei sunt șansa noastră de a ne însănătoși ca nație.” (Camelia Roiu, medic)

PREMII ONORIFICE

Pentru a contribui la dezvoltarea altor zone din afara concursului, FFFF a oferit 7 PREMII ONORIFICE acelor jurnaliști, redacții, inițiative sau activiști care au muncit neobosit în 2019 pentru sănătatea societății civile.

• Radio/Podcastul anului: premiu oferit pentru prima oară anul acesta, jurizat împreună cu Răzvan Exarhu de la Morning Glory, RockFM care a mers către Ioana Epure, de la PressOne, pentru podcastul „Nevăzuții”, episodul „Păcatele femeilor”, o jurnalistă care stăpânește foarte bine tehnica interviului de stradă și este și fotografă, care spune o poveste despre marginalizare, cu foarte multă căldură umană.
• Editorul anului: Cristian Lupșa (Decât o Revistă) pune interesele publicului și calitatea materialelor mai presus de orice și setează tonul unei organizații media care pune accentul pe transparență în relația cu publicul, găsind un echilibru între atribuțiile de editor și cele de manager. 

• Redacția anului: Libertatea pentru că este un canal de presă mainstream care acoperă cu brio subiecte actuale și oferă spațiu de expunere și presei independente. 

• Carte de non-ficțiune: Vintilă Mihăilescu, În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului – o oglindă a societății pe care o împărtășim și în care ar trebui să privim cu toții fără întârziere, o carte care ar putea fi socotită chiar un serviciu de interes public.
• Premieră în presa cotidiană: Sebastian Zachmann (Adevărul) este unul dintre puținii jurnaliști de cotidian care nu sunt doar suport de microfon pentru declarații politice, ci oferă insight-uri relevante din sfera politică.
• Presă locală: Bihoreanul – știri din Oradea și județul Bihor, este un săptămânal local care s-a repliat odată cu criza financiară din 2008-2009 și a rămas pe poziții în regim independent, continuând să-și informeze comunitatea, să publice reportaje, să facă anchete – în curând va aniversa ediția cu numărul 1000. 

• Watchdog- câinele de pază al democrației: Diana Oncioiu (Dela0/Să fie lumină) aduce cu perseverență în atenția publică probleme dificile și greșit înțelese deseori de opinia publică, precum situația reală a beneficiarilor de ajutor social, injustiția socială, segregarea în școli sau abuzurile Bisericii Ortodoxe Române.

Lista completă cu toate cele 38 de materiale nominalizate la premii poate fi accesată aici: https://ffff.ro/premiile-superscrieri/nominalizati-2019-voteaza/ 

Le mulțumim încă o dată tuturor celor care fac, an de an, ca Superscrieri să se întâmple. Ediția actuală nu ar fi fost posibilă fără susținerea partenerilor și prietenilor: BRD-Groupe Société Générale, de 6 ani partenerul strategic de bază, partener în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea celor două volume „Superscrieri”; FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor Romanian Business Leaders, ENEL România, Medlife, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, Azaria Food, inițiator FFFF: Friends\TBWA și noi prieteni, Conan PR.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Morning Glory, RockFM, Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, Bookster, Books-Express, IGLOO Media, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica, Anagram, Philips, MediaTech, StudioPlot, Cristian Dumitru și mulți alții.

.

Ne alăturăm măsurilor de siguranță adoptate de autorități – așadar, Festivalul Superscrieri nu se mai desfășoară pe 22-23 martie, însă Gala Superscrieri rămâne doar în online, la aceeași dată și oră.

Credem că cel mai important în momentul de față este să fim cu toții solidari.

Pentru că poveștile care ajung la noi și care pleacă de la noi ne conturează realitatea, facem un apel către autori și cititori să aibă ca reper jurnalismul responsabil pe care-l recunoaștem la Superscrieri, în crearea, consumul și distribuirea de informații.

Până la alte eventuale modificări de context, iată ce se schimbă în urma amânării Festivalului Superscrieri: 

1. Gala Premiilor Superscrieri #9 se mută în spațiul virtual: Tudor Mușat, gazda consacrată a galei, va anunța live pe Facebook-ul Fundației Friends For Friends numele câștigătorilor acestei ediții – luni, 23 martie, începând cu ora 19:00. 

2. Cei care și-au cumpărat abonamente sau bilete la Festivalul Superscrieri prin Eventbook.ro vor primi automat rambursarea contravalorii biletelor și abonamentelor achiziționate și vor fi notificați și pe email. 

3. Până pe 23 martie, încurajăm în continuare publicul să citească cele 38 de materiale nominalizate la această ediție a premiilor și să-și voteze preferatul pentru Premiul Superscrierea Cititorilor: https://ffff.ro/premiile-superscrieri/nominalizati-2019-voteaza/
Câștigătorul sau câștigătoarea va fi anunțat/ă în LIVE-ul de pe Facebook-ul Fundației Friends For Friends, tot luni, 23 martie, după ora 19:00.  

4. Restul evenimentelor din Festival vor fi reprogramate, în măsura posibilului.

Mulțumim publicului, partenerilor și finanțatorilor pentru înțelegere și susținere.

—-
Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității:

BRD-Groupe Société Générale este, de 6 ani, partenerul strategic de bază, ; FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere; sponsori de categorie: Medlife, Romanian Business Leaders, ENEL România, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, AZARIA; inițiator FFFF: Friends\TBWA și noii prieteni, Conan PR.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Rock FM, Morning Glory cu Răzvan Exarhu, Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Books-Express, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

În această ediție adaptată a newsletterului citești recomandările superscrierile lunii februarie, alese de Tudor Mușat, rubrica dezinformarea lunii – scrisă de Codruța Simina, recomandarea adolescenților de la revista GEN și fotografia lunii, selectată de Ioana Moldovan.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii februarie este jurnalistul Tudor Mușat, unul dintre prietenii proiectului Superscrieri încă de la începuturi și gazda consacrată a galelor noastre de premiere.

Tudor Mușat: „Poveștile acestor luni au inevitabil legătură cu viața noastră în pandemie. Am ales unele care explorează latura mai puțin văzută la știri și ne plimbă prin cotloanele trăirilor și întortocherile întrebărilor noastre din această perioadă. Întrucâtva chinuitor dar și terapeutic. Documentarul despre inegalitatea de gen doar s-a nimerit  la început de martie, dacă atenția e sporită de context, cu atât mai bine.

Însă am făcut selecția și după depărtarea de imediat, de subiectele fierbinți pe care le toc zilnic – le-am preferat pe cele cu perspectivă deja conturată, cu teme bune oricând și cu un implicit strop de povață.”

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE – SELECȚIE DE TUDOR MUȘAT

foto A.L.E.G

VIDEO. Un banc prost: inegalitatea de gen
Redacția Dela0

„Contribuie bancurile misogine la inegalitatea de gen? Ce rol au Biserica, media și rețelele sociale în perpetuarea fenomenelor asociate? Cum funcționează tiparele culturale tradiționale în comunitățile românești și de ce alimentează ele violenţa împotriva femeilor?

Am încercat să aflăm de la psihologi, apărători ai drepturilor omului, activiste feministe şi mediatori de conflicte.”

Uriașa escrocherie a suplimentelor alimentare: milioane de euro din minciuni care împânzesc internetul
Andreea Pocotilă, Sergiu Dimitriu, Alex Nedea (Recorder)

„O rețea internațională coordonată din Rusia și Ucraina duce o campanie de escrocare în masă a populației de vârsta a treia din România: oamenii sunt atrași cu reclame mincinoase postate pe internet, sunt convinși să renunțe la tratamentele prescrise de medici și să le înlocuiască cu suplimente alimentare fantomă, care le pot pune viața în pericol.
La mijloc este o afacere de zeci de milioane de euro, iar principalele victime sunt pensionarii și alte categorii de persoane neexperimentate în navigarea pe internet și în verificarea informațiilor.”

foto Nathalie Bertrams

Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării. Oamenii care controlează banii
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama și Tristen Taylor (Info Sud-Est)
 

„Un miliard de euro a fost împărțit de o mână de oameni conectați prin relații personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimiși de Bruxelles prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei.
Instrumentul a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, iar banii au fost gestionați de facto de prietenul său Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea. În prezent, Teodorovici monitorizează, în cadrul Curții de Conturi, modul în care au fost împărțiți banii europeni.”

INTERVIU VIDEO. Cum se formează munții de gunoaie pe care nicio autoritate de mediu nu îi vede
Maria Tufan (PressOne)

„Este oare traficul singurul motiv pentru care ne ferecăm ferestrele caselor în încercarea de a scăpa de mirosul toxic de afară?
 
Activistul de mediu Octavian Berceanu spune că nu. Și ne conduce, de-a lungul unui interviu video, în câteva zone critice ale Bucureștiului și ale periferiilor sale. Ne vorbește despre efectele pe care acestea le au asupra aerului, solului, apei și, în cele din urmă, asupra sănătății noastre.” 

ilustrație de Loreta Isac

Cum ascultăm copiii
Oana Sandu, Ana Maria Ciobanu (Podcastul mame/Decât o Revistă)

„O serie audio de șase povești despre cum ascultă părinții, medicii, profesorii, judecătorii, psihologii sau voluntarii din sistemul de protecție a copilului.

Ascultarea ne crește stima de sine, reziliența și capacitatea de a ne găsi singuri soluțiile. Când copiii sunt ascultați, se simt acceptați și iubiți. Dacă ne dorim o societate tolerantă în care fiecare să-și găsească locul și să le ofere empatie celor din jur, trebuie să învățăm să ascultăm copiii ca să înțelegem ce e de schimbat în lumea lor – acasă, la școală, la judecătorie, la medic sau într-un centru de plasament.”

Noua distanțare sexuală
Ioana Pelehatăi, ilustrații de Wanda Hutira (Scena9)

„Viitorul intimității, al relațiilor și al sexului într-o lume (post-)pandemică e nebulos. În același timp, știm deja din studii că izolarea dăunează psihicului și că privarea de atingere umană e percepută de creier aproape ca o tortură. Avem, totuși, și un fel de noroc: pandemia asta se întâmplă într-o lume în care există internet, aplicații de dating, social media, pornografie, jucării sexuale, videochat. Nu în ultimul rând, chiar și-așa, distanțați și temporar izolați, ne avem unii pe alții. Și câteva întrebări: ce e de făcut, dacă suntem singuri în pandemie? E ok să ieșim cu oameni noi? Cu ce ne ținem fanteziile sexuale ocupate și libidoul activ? Și cum ne ajută – sau ne încurcă – tehnologia în toate chestiile astea?”

Portrete de muncitori sezonieri în Germania: „Bani se fac, dar te omoară distanța de copil”
Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)

„Dorul de copii e cea mai mare suferință pentru românii plecați, mai dureros decât senzația de provizorat pe care le-o dă viața de muncitor migrant în Europa. S-au obișnuit să stea la comun, în cazările din fermele germane, să se trezească la patru dimineața, să lucreze 12 ore pe zi, să fie vulnerabili într-o țară în care nu știu limba și în care unii dintre ei nu s-ar fi descurcat dacă nu i-ar fi adus un unchi, o vecină sau o cunoștință. Acestea sunt portretele unor părinți care lucrează o fermă din Nürnberg, departe de copiii lor.”

FOTO Tandrețe din arhive
Ioana Cîrlig (Scena9)

„De la începutul secolului trecut până ce fotografia color a ajuns în casele oamenilor, fotografii au privit spre iubire: arhivele sunt pline de nunți, flirturi la ștrand, pupături și îmbrățișări.  Am ales 20 și-un pic de poze care m-au înduioșat și m-au umplut de nostalgie, așa cum doar o plimbare prin arhive foto o poate face. După un an în care ne-am distanțat, iar îmbrățișările și atingerile au ajuns să ne pară periculoase, fotografiile astea cu blândețea și afecțiunea din viețile unor necunoscuți pot fi balsam anti-tristețe.”

—-

Tudor Mușat

Este jurnalist de radio și televiziune. Realizator de emisiuni la B1 TV și Europa FM. Moderează frecvent conferințe și dezbateri publice, este trainer de comunicare și co-autor al unui program de media literacy pentru școli și licee. E alături de proiectul Superscrieri încă de la început și moderatorul galei de premiere.

Dezinformarea lunii
de Codruța Simina

Rubrică realizată de Codruța Simina, jurnalistă PressOne și autoare a newsletterului săptămânal cu știri despre știri false, Misreport.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Aș nominaliza la dezinformarea lunii folosirea, în media și în declarații publice, a termenului “vaccinare obligatorie” – care nu are acoperire în realitate, în România, în acest moment. 

Pe fondul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19 care se desfășoară în România – și care nu presupune niciun fel de obligativitate, am avut la finalul săptămânii un protest, împotriva așa numitei “vaccinări obligatorii”. 

În realitate, nu există în acest moment nicio prevedere legală care să impună obligativitatea vaccinării în România. Nici o “lege a vaccinării obligatorii” nu există. Avem un proiect de lege – PLx 399/2017 – aflat din 2017 în dezbaterea Camerei Deputaților și inițiat de Ministerul Sănătății. În forma sa actuală, proiectul nu impune vaccinarea obligatorie. Proiectul prevede că părinții care refuză să-și vaccineze copilul să fie chemați la consiliere și să li se propună un calendar de recuperare a imunizărilor. În cazul refuzului, se poate ajunge la amendă, cea mai mare fiind de 10.000 de lei. Copiii pot merge la școală sau la grădiniță chiar dacă nu au vaccinările la zi, potrivit proiectului de lege, excepție făcând perioadele de epidemii cu boli în fața cărora nu sunt protejați. 

Dar succesul dezinformării este că dintr-o dată toți folosim termenii “vaccinare obligatorie” sau “legea vaccinării obligatorii” ca și cum acestea ar avea acoperire în realitate. 

Articolul lunii pentru adolescenți
recomandat de GEN, revistă

Anii în care m-am pierdut pe mine
de Mădălina Bătrînca-Dimitriu (Decât o Revistă)

recomandat de Iuliana Marcu, redactor în echipa Gen:

„Textul ilustrează o realitate grea, de obicei cenzurată de oamenii care aleg să nu vorbească despre problema sănății mintale, care de altfel este un subiect foarte important, pentru că la un moment dat cu toții ne-am lovit într-o oarecare măsură de probleme generate de sănătatea noastră mintală. Articolul vorbește despre cum depresia poate sta în calea multor oportunități, despre cum poate face o persoană să se înstrăineze de ea însăși și să se simtă singură și despre mecanismele de adaptare alese pentru a face față acestei realități.”

Luăm pulsul noilor generații, vrem să știm ce li se pare lor interesant în materie de jurnalism și alte forme de storytelling care ne informează despre realitate. Am invitat pentru recomandări redacția revistei GEN, un colectiv de adolescenți autori mentorați de Forum Apulum.

Fotografia lunii
recomandată de Ioana Moldovan

Ioana Moldovan este jurnalistă, fotografă documentaristă freelance și autoare din București. Din 2019 face parte din juriul Superscrieri pentru categoria Fotojurnalism.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Ediția #9 a Festivalului Superscrieri îți propune să urmărești 6 vloggeri din noua generație, care fac o super treabă pentru comunitățile online de tineri.

Vlad Petreanu este juratul special care va desemna câștigătorul dintre acești șase finaliști selectați de Bitdefender & FFFF ca nominalizați pentru premiul special „Acti-vloggerul anului”.
Vezi mai jos câteva motive de la Vlad pentru care să dai subscribe pe canalele acestor tineri creatori de conținut.

Acest premiu special este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

Câștigătorul premiului va fi anunțat pe 23 martie.

NOMINALIZAȚII PREMIULUI SPECIAL
„ACTI-VLOGGERUL ANULUI”

ALUZIVA (Alina Greavu)

Vlad Petreanu: Iată o vloggeriță care, probabil, ține loc de părinte video multor adolescenți care n-au părinți cu așa deschidere. Felul direct, prietenesc și fără fasoane în care abordează teme preocupante pentru tineri e remarcabil (ce să fac dacă vreau să rămân însărcinată/am fost exmatriculată pentru absențe/nu pot să mă las de fumat în sarcină/sexul după naștere/când copilul este gay/abuzuri sexuale etc). În plus, felul în care respectă prima condiție a comunicării personale, directe – adică sinceritatea totală – este tulburător (abuzurile sexuale).

DEZABURIT (Achim Scarlat)

Vlad Petreanu: Omul are un concept și un format, ceea ce e un plus semnificativ. Filmele sunt construite, nu doar „înregistrate” – montajele sunt produse, au grafică, efecte sonore, vloggerul interacționează cu elementele de pe ecran, informația e sintetizată și tradusă în termeni ușor de înțeles și reținut; toate aceste elemente contribuie la atingerea obiectivului, adică educarea civică a privitorilor. În plus, materialele lui sunt documentate și verificate – fact-checked, nu sunt doar experiențe personale (deși câteva din acestea ar mai condimenta conținutul).

MIRCEA BRAVO (Mircea Popa)

Vlad Petreanu: Spontan, plăcut, charismatic, „trece sticla” (touch-screen-ul?), iar naturalețea cu care interacționează cu subiecți întâmplători este fascinantă. E o plăcere să-l urmărești. Spotul “Așa o zâs bunica” este foarte-foarte bun, direct la țintă.

RADU CONSTANTIN

Vlad Petreanu: Mi se pare că-și adaptează perfect mesajul pentru publicul căruia i se adresează. Seria #EștiBine tratează direct, sincer, adesea prin experiență personală, nesiguranțele adolescenților – timiditate, prima dragoste, bullying, auto-acceptarea, depresia, body-shaming etc. Numărul mare de vizualizări și de abonați îi confirmă corectitudinea abordării. Pe de altă parte, Radu împărtășește adesea experiențe personale, care au fost rezolvate tot cu soluții personale, pentru problemele similare cu care se confruntă alții, ceea poate sau nu să ajute, în final (pentru că percepția și impactul aceluiași tip de traumă sunt diferite de la persoană la persoană, până la urmă).

TEQUILA (Bianca Adam)

Vlad Petreanu: E un vârtej de idei și creativitate, ce să mai vorbim 🙂 Super-simpatică și cu idei mișto, deși actele ei de bunătate și generozitate sunt mai degrabă sarea și piperul vlogului, nu carnea și osatura. E încântător să vezi cum percepe banii câștigați din muncă fizică și cum descoperă plăcerea de a-i dărui (sub formă de produse) unei familii, sau cu câtă plăcere și bucurie construiește o acțiune de BTL cu 100 de pizza distribuite în Vamă.

ZAIAFET (Horia Sârghi)

Vlad Petreanu: Iată reinterpretarea vloggeristică a vechiului concept de “știință populară” și “educație pentru mase”. Pare că funcționează, că nu degeaba are aproape 600K abonați. Îți trebuie ceva optimism să speri că vei capta interesul puștimii cu subiecte precum Mica Unire, Monomitul, Viitorul Educației, Istoria Bibliotecilor – chiar dacă pigmentezi cu “Istoria Bordelurilor” sau “Ius Primae Noctis”. Lăudabilă inițiativă.

După 9 ani în care a creat o tradiție din susținerea jurnalismului de interes public din România, Festivalul Superscrieri te invită la două zile de descusut lumea în care trăim. Să căutăm răspunsuri la subiectele care ne-au măcinat conștiința colectivă în ultimul an și noi întrebări pentru a înțelege cum construim viitorul dintr-un prezent atât de neliniștit. Să le mulțumim acelora care, cu răbdare, desfac nodul realității și ni-l explică, cu cauză și efect. Să-i cunoaștem pe tinerii în care ne punem speranța lui mâine. Să știm cum putem și noi să contribuim la aceste #semnedeschimbare.

Căutăm tineri, adulți, inițiative și schimbări concrete mijlocite în societate de puterea storytelling-ului.

Propune până pe 17 februarie pentru cele trei premii speciale din cadrul Festivalului Superscrieri #9, pe care le vom acorda pe 23 martie, în cadrul Galei Superscrieri.

Premiul Special „Acti-vloggerul anului”
susținut de Bitdefender și jurizat de Vlad Petreanu

„Nu contează numărul de subscriberi, nu contează cât de mare (sau cât de mic) e, nu contează dacă e faimos sau n-a auzit de el decât colegul de bancă. Ce contează e mesajul. Pasiunea. Adevărul din poveștile lui.” – Vlad Petreanu, pe petreanu.ro

Pentru că vlogging-ul este un nou mod de exprimare și o sursă importantă de informare a adolescenților, vrem să-i susținem pe aceia dintre ei care expun subiecte relevante pentru o mai bună înțelegere a realității. Așadar, căutăm vloggeri tineri, care au potențial să schimbe percepții și să devină un model pozitiv, inspirându-i și pe alții să se exprime și să aibă o atitudine sănătoasă pentru poveștile care le definesc lumea.

Acest premiu special este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

NOMINALIZEAZĂ AICI „ACTI-VLOGGERUL ANULUI”

Premiul Special „Revoluția Cititorului”
susținut de Orange România

Căutăm semne concrete, cu impact, pe care cititorii le lasă într-o comunitate, inspirați de acele realități pe care ni le înfățișează jurnalismul de calitate.

Premiem un demers pornit de un cititor care a luat inițiativă în urma unui material jurnalistic și a contribuit el însuși la schimbarea în bine a unei povești.

Pot fi orice fel de inițiative care contribuie la un impact pozitiv asupra unei comunități.

Acest premiu este susținut de Orange România.

NOMINALIZEAZĂ AICI „REVOLUȚIA CITITORULUI”

Premiul Special „Generația2020”

Prin această distincție vrem să recunoaștem și să încurajăm un jurnalist la început de carieră, care se remarcă prin talent și dedicație: fie c-a publicat deja un material curajos, de impact, sau are toate calitățile pentru un super jurnalist în devenire (perseverență, aplicare).

NOMINALIZEAZĂ AICI „GENERAȚIA2020”