Dacă ai acces la o imprimantă și vrei să te delectezi intelectual cu câteva super redacții într-un format jucăuș, poți printa cele două integrame.

Am rămas cu ele din caietul cu programul Festivalului Superscrieri, pe care îl pregătisem pentru invitați. N-a fost să fie, dar am zis să nu se piardă.

În plus, facem și cadou un set cu cele două cărți Superscrieri & alte surprize celui/celei care ne trimite prima integramă rezolvată complet. 

Îi super mulțumim lui Marius Haranguș pentru crearea integramelor!

Succes! 🙂

DESCARCĂ DE AICI: integrame super redacții.pdf

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

În această ediție adaptată a newsletterului citești recomandările superscrierile lunii martie, alese de Cătălin Striblea, rubrica dezinformarea lunii – scrisă de Codruța Simina, recomandarea adolescenților de la revista GEN și fotografia lunii, selectată de Bogdan Dincă.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii martie este Cătălin Striblea, nou membru al juriului Premiilor Superscrieri #10 și una dintre cele mai recognoscibile voci la Europa FM, în emisiuni precum „România în Direct” sau „Avocatul Diavolului”.

SUPERSCRIERILE LUNII MARTIE
SELECȚIE DE CĂTĂLIN STRIBLEA

Medicii sunt în burnout. Ar trebui să vorbim despre asta
Sorana Stănescu, ilustrații de Mircea Drăgoi (Decât o Revistă)

Cătălin Striblea: „Nu vreau să fac un top, dar consider că articolul Soranei Stănescu trebuie citit primul. El ne arată situația reală din spitalele din România. Și ne mai spune că, dacă nu ne protejăm medicii, un dezastru vine peste noi. Acești oameni au o suferință cumplită, sunt epuizați, iar mărturiile lor dureroase ar trebui să miște societatea din loc. Iar noi trebuie să luptăm să-i apărăm și să nu-i lăsăm în seama celor care i-au făcut o țintă.”

Calvarul trăit de Nadia Comăneci și colegele sale: „Bătute până la hemoragii nazale! Făcute vaci, imbecile, grăsimi plutitoare”
Andrei Crăițoiu (Gazeta Sporturilor)

Cătălin Striblea: „Articolul GSP prezintă cartea lui Stejărel Olaru despre Nadia Comăneci. Este una dintre cele mai importante cărți despre istoria sportului nostru. Îți arată un sistem de abuz ieșit din comun, care folosea bătaia, înfometarea și umilința ca metodă de antrenament. Cartea este scrisă cu ajutorul miilor de note informative ale Securității despre Nadia.”

foto: Mediafax / Odeta Catană

DEZASTRUL REPETABIL. Un raport de 76 de pagini ilustrează falimentul sistemului de protecție a copilului
Diana Oncioiu (Dela0)

Cătălin Striblea: „Diana Oniciu continuă anchetele despre abuzul asupra copiilor din centrele de plasament. Articolul ne arată că statul român știe cu ce se confruntă, dar funcționarii săi refuză să-și facă treaba. Sunt principalii vinovați de eșecul vieții acestor copii. Mai mult, datele au fost ascunse opiniei publice de către stat. Ar fi trebuit să ducă la demisii și anchete.”

Atacul clonelor lui Șoșoacă
Codruța Simina (PressOne)

Cătălin Striblea: „Ca de obicei, când vine vorba de Facebook și de creat falii, articolul Press One arată că și fenomenul AUR este puternic stimulat de forțe pe care le cunoaștem. Codruța Simina a avut răbdarea și cunoștințele ca să arate cum funcționează sistemul care face o audiență falsă pentru AUR.” 

Foto: © Andreysha | Dreamstime.com

Radiografia carierei de profesor în țara analfabetismului funcțional: cadrele didactice din România sunt, statistic, cel mai puțin stresate din Europa, au o dorință “unică” de a munci în străinătate și evită excesul în propria formare profesională – raport Eurydice
Costin Ionescu (Edupedu.ro)

Cătălin Striblea: Colegul meu, Victor Marin vă arată în acest reportaj Europa FM cum se face un șmen cu statul, că altfel nu pot să-i spun. Pas cu pas vă demonstrează că zeci de angajați, în complicitate cu șefii lor și firme particulare își dau drepturi și se mufează la buget. Dar ne spune și cât de mare este gradul de necinste în România.”

DEȘTEPTAREA: Cum au încasat ilegal, vreme de 4 ani, angajații ADP sector 1 spor de antenă pentru radiații inexistente
Victor Marin (Europa FM)

Cătălin Striblea: „Colegul meu, Victor Marin vă arată în acest reportaj Europa FM cum se face un șmen cu statul, că altfel nu pot să-i spun. Pas cu pas vă, demonstrează că zeci de angajați, în complicitate cu șefii lor și firme particulare dau drepturi se mufează la buget. Dar ne spune și cât de mare este gradul de necinste în România.”

Ce ascund datele complete despre vaccinare: rude ale militarilor băgate în față și sute de oameni din a treia etapă vaccinați înaintea medicilor
Mihai Voinea, Anca Simina, Cristian Delcea (Recorder)

Cătălin Striblea: „Fără efortul jurnaliștilor de la Recorder, nu am fi știut de sistemul de caste pus în funcțiune de statul român în cazul vaccinării. Acest articol a expus un sistem viciat, un eșafodaj de corupție morală și o metodă de funcționare a statului bazată pe privilegiu.”

Câte ceva despre ecologia comportamentală. Care este legătura dintre porumbei și traficul urban?
Luis Popa (Mindcraft Stories)

Cătălin Striblea: „Am citit cu mare drag articolul lui Luis Popa din Mindcraft Stories. Mi-a plăcut să învăț ceva nou și să aflu că, indiferent de cât ne-am dezvolta, rămânem în perpetuă legătură cu natura. Iar că avem ceva de învățat de la stolurile de porumbei, chiar n-am știut.”
—-

BONUS

C.S: „Și, dați-mi voie să profit de ocazie să vă ofer și eu câteva minute (spre zeci) de optimism. Acesta este podcastul meu și al lui Radu Paraschivescu, Vorbitorincii și sper că o să vă placă. Ne pricepem la tot: de la mașini de spălat la operă.”

🎧 VORBITORINCII Spotify

—-

Cătălin Striblea

Cătălin Striblea şi-a început cariera de jurnalist acum mai bine de 20 de ani, la Radio Unison din Vaslui. Şi-a continuat cariera în televiziune la Realitatea TV, RTV şi B1 TV. A fost şi jurnalist BBC. După 4 ani de radio la Digi FM, în prezent este, tot în radio, una dintre cele mai recognoscibile voci la Europa FM, unde îl ascultăm în emisiuni precum „România în Direct” sau „Avocatul Diavolului”.
Îl găsim și pe blogul personal, striblea.ro.

Dezinformarea lunii
de Codruța Simina

Rubrică realizată de Codruța Simina, jurnalistă PressOne și autoare a newsletterului săptămânal cu știri despre știri false, Misreport.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Martie e din nou o lună în care vorbim despre efectele offline ale dezinformării online. E bine să ne notăm că ăsta e visul de aur al surselor de dezinformare – atunci când falsurile și ficțiunile pe care le promovează devin o “realitate alternativă” care generează efecte în viețile noastre. Am avut în martie proteste publice față de măsurile impuse de autorități pentru a reduce impactul pandemiei de COVID-19, dar o parte din oamenii care au ieșit în stradă au scandat și împotriva “dictaturii sanitare” sau împotriva “asasinilor” din spitale, au promovat mesaje anti-mască, anti-vaccin. Ba chiar s-a scandat “Jos pandemia!”. Cum am ajuns aici?

În PressOne, am pus în lumină mecanismele prin care falsul și dezinformarea ajung să creeze opinii și credințe, pe rețelele sociale. Am descoperit că cel puțin 15 pagini de Facebook operate din afara României amplifică în mod artificial prezența senatoarei Diana Șoșoacă pe rețeaua socială. O parte din paginile menționate postează constant conținutul unui singur site, newsfloe.com, al cărui deținător este secret. La rândul său, site-ul preia masiv conținut creat și publicat inițial de Sputnik România Moldova, instituție de propagandă și dezinformare a Rusiei. Însumate, cele 15 pagini, care clonează identitatea senatoarei, au aproape de trei ori mai multă audiență decât pagina oficială a acesteia.

Buletin de București scrie tot despre o operațiune a falsului: conturi de Facebook care nu reprezintă persoane reale distribuie conținut fals în grupurile de susținători ale AUR, președintelui AUR, George Simion, sau ale senatoarei Diana Șoșoacă. Vorbim de clipuri în care sunt înfățișate proteste violente, doar că ele nu au legătură cu pandemia, sau clipuri în care este negată eficiența purtării măștilor medicale de protecție. Toate acestea pentru a-i mobiliza pe oameni să iasă în stradă.

Într-un interviu mai vechi din PressOne, psihologul Mircea Miclea a explicat pe larg cum și de ce ajung oamenii să creadă în teoriile conspirației și cum ne putem proteja de falsuri. Primul pas, însă, este să fim conștienți că putem fi victimele informării greșite sau chiar ale dezinformării și să verificăm, înainte de a da mai departe o informație, sursa acesteia și cât este de credibilă. Aveți grijă de voi și consumați informațiile așa cum vă consumați berea: responsabil 🙂

Codruța Simina

Articolul lunii pentru adolescenți
recomandat de GEN, revistă

Zi-mi câți ani ai ca să știu cât trebuie să muncești
De Ioana Sabo, ilustrații de Oana Barbonie (Decât o Revistă)

Recomandat de Sorana Horșia, redactor Gen:

„Fiecare generație adultă cred că speră că cea care urmează va face lucrurile mai bine. Însă, din intenția adulților, chiar dacă bună, se naște presiunea că noi, generația tânără, trebuie să atingem toate aceste așteptări: să ai un job bun, să fii cel mai bun, să schimbi ceva în România. Articolul Ioanei Sabo, însoțit de ilustrațiile Oanei Barbonie, dă o lecție generațiilor tinere despre cum trebuie să se apere de această presiune socială care poate să se transforme foarte ușor într-o formă de abuz.

Și podcastul acesta: The Europeans – The power of Romanian teenagers.”

Luăm pulsul noilor generații, vrem să știm ce li se pare lor interesant în materie de jurnalism și alte forme de storytelling care ne informează despre realitate. Am invitat pentru recomandări redacția revistei GEN, un colectiv de adolescenți autori mentorați de Forum Apulum.

Fotografia lunii
recomandată de Bogdan Dincă

Bogdan Dincă este fotojurnalist, fondator al platformei Documentaria.ro, unde poți urmări proiectul „Viața în pandemie” – un proiect de fotografie documentară, o mărturie vizuală a modului în care am trăit, am ajutat și am supraviețuit cu toții în pandemie.
Dacă îți place, poți susține aici continuitatea proiectului.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Într-un context care ne-a obligat să ne retragem din viața așa cum o știm, Gala Premiilor Superscrieri #9 a decernat pe 23 martie premiile pentru cei mai buni jurnaliști ai anului care a trecut într-un format restrâns, difuzat online.

Publicul larg l-a putut urmări de acasă, pe pagina de Facebook a Fundației Friends For Friends, organizatoarea Premiilor Superscrieri, și pe paginile de Facebook Inclusiv, Libertatea, PressOne, Scena9 și Documentaria pe jurnalistul Tudor Mușat, gazda Galei, anunțând cele 38 de premii ale acestei ediții. Câștigătorii au putut fi contactați prin telefon sau au trimis mesaje video în cadrul Galei, care poate fi revăzută aici:

(Transmisiune video și montaj: Creative Broadcast).

Celelalte activități din programul Festivalului Superscrieri au fost amânate pentru moment și vor fi reluate când situația o va permite. 

„Acum, pentru noi toți este un moment dificil. Viețile ni se schimbă de la o zi la alta și nimic din ce am învățat sau trăit până acum nu ne-a pregătit pentru așa ceva. Fiecare are de dus o luptă proprie: cu propria înțelegere, cu propria răbdare, cu propriile limite. În toată această stare de angoasă și îngrijorare generală, câteva categorii profesionale se îngrijesc să ne fie bine tuturor. Ziariștii, alături de medici și asistente, ambulanțieri, brutari, șoferi, curieri, vânzătoare, farmaciste și polițiști au pus deoparte în aceste zile complicate propriile apăsări și probleme pentru a avea grijă de noi restul, grijă de sănătatea noastră, de pâinea noastră, de produsele și medicamentele de care avem nevoie, de siguranța noastră și de știrile care ne ajută să înțelegem mai bine ce se întâmplă în jurul nostru. Prețuiți munca jurnaliștilor care prețuiesc interesul public și păstrați-vă optimismul. Vom trece cu bine de încercarea asta.” (Emilia Șercan, președinta juriului Superscrieri)

🏆 Superscrierea Anului, premiu în valoare de 1500 de euro (susținut de comunitatea Romanian Business Leaders), a revenit pentru al doilea an consecutiv unei investigații despre sistemul medical, una dintre problemele sistemice care au mobilizat jurnaliștii în ultimii ani, și anume seriei „Medici falși” documentată de jurnaliștii Alexandra Nistoroiu, Răzvan Luțac, Mirela Neag și Cătălin Tolontan, publicată în Libertatea. Aceeași serie a câștigat și premiul I la categoria Investigație. 

„Lucrăm de acasă cu toții, asta face mai greu să ne facem meseria decât în condiții normale. Mergem mult mai rar pe teren și nu mai avem ancora pe care ne-o oferea redacția, în care ne ciocneam ideile unii de alții. În același timp zilele astea sunt tot mai recunoscătoare pentru meseria asta și pentru oamenii cu care am norocul s-o împart, oameni care sunt înjurați sau lăudați laolaltă cu mine. Cred că pe lângă premii și nominalizări, pandemia asta o să fie un soi de probă pentru toți jurnaliștii pe care îi cunosc, să reușim să facem mai multă lumină și mai puțin haos – știu c-o să reușim să facem asta împreună.” (Alexandra Nistoroiu, Libertatea) 

🏆 Premiul juriului, strâns din taxa de înscriere în concurs, în valoare totală de 360 de euro, a fost acordat serialului de presă „Secretele chiliilor”, „Năravurile chiliilor”, „Victimele chiliilor” al proiectului colectiv „Să fie lumină” și anume jurnaliștilor Diana Oncioiu, Paula Căbescu, Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu, cu contribuțiile lui Andrei Crăciun și Octavian Coman. Este al doilea an în care juriul alege să premieze consecvența acestei echipe de jurnaliști, care în 2019 a reușit să scoată la iveală abuzurile sexuale comise la seminarul teologic ortodox din Huși. 

Diana Oncioiu.mp4

„Le sunt extrem de recunoscătoare cititorilor pentru că ne-au susținut munca: Să fie lumină este un proiect susținut strict din donațiile cititorilor și fără aceste donații seria chiliilor nu ar fi existat. Profit de acest moment pentru a le recomanda în continuare oamenilor să susțină jurnalismul, oricât de greu ar fi în perioada ce urmează. Noi promitem că o să ne facem în continuare treaba la fel de bine.” (Diana Oncioiu, Dela0 & Să fie lumină)

🏆 Premiul Superscrierea Cititorilor, în valoare de 635 de euro și susținut în totalitate de public – prin votarea nominalizărilor și finanțat de cititorii care au cumpărat Cartea Superscrieri 2.0 – a mers către Viorel Ilișoi, pentru materialul „Tizic”, publicat în PressOne.

Lista de câștigători finali a fost selectată de juriu din cele 38 de materiale nominalizate, în urma evaluării înscrierilor făcute de autori în competiție și acoperă presa scrisă, video și foto din anul 2019, preponderent independentă, dar și mainstream:

Emilia Șercan – președinte juriu, Cătălin Tolontan, Dan Duca, Florin Negruțiu, Georgiana Ilie, Ioana Cîrlig, Ioana Moldovan, Irina Păcurariu, Marius Comper, Marko Risović, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz și Vlad Stoicescu. Vlad Petreanu și Răzvan Exarhu au fost jurații speciali pentru premiile „Acti-vloggerul anului”, respectiv „Radio/Podcastul anului”, un nou premiu onorific de încurajare a presei în format audio. Precizare: ca în fiecare an, în cazul conflictelor de interese, membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea anumitor materiale înscrise.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă și este posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum BRD – Groupe Société Générale – partener strategic al Superscrieri de 6 ani, împreună cu partenerii de creștere FAN Courier și Kaufland și cu susținerea sponsorilor de categorie și susținători de bază ai premiilor: Romanian Business Leaders, ENEL România, Medlife, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, Azaria Food, inițiator FFFF: Friends\TBWA și noi prieteni, Conan PR.

„Suntem conștienți acum mai mult ca oricând de importanța jurnalismului și avem nevoie de un jurnalism credibil, independent, un punct de stabilitate în viața noastră care se schimbă de la o zi la alta. Avem nevoie de informații, de analize, de gândire critică, pe de altă parte avem nevoie în aceeași măsură de o zonă editorială mai empatică, care să fie întoarsă către umanitate și care să ne spună în fiecare zi că trebuie să fim solidari și înainte de toate, oameni. Avem nevoie atât de informații cât și de coeziune socială în aceste zile, să lucrăm împreună, să lucrăm în rețea, să ne punem la comun expertiza. Suntem mai izolați ca oricând și trebuie să fim mai împreună ca oricând.” Cosmina Frîncu, Brand Communication Manager , BRD – Groupe Société Générale

 

PREMIILE PE CATEGORII DE CONCURS

– premiile I, în valoare de 800 de euro fiecare, au fost susținute de FAN Courier, Kaufland, Enel, ERSTE Asset Management și Medlife. 

PORTRET – categorie susținută de FAN Courier

PREMIUL I: Diana Meseșan, „Grădinarul udă toate florile, chiar și pe cele ce nu înfloresc” – Scena9, fotografii de Andrei Becheru

PREMIUL II: Andrei Crăciun, Vlad Stoicescu, „Episcopule!” – Să fie lumină, fotografii de Vlad Stoicescu și Mediafax Foto

PREMIUL III: Oana Sandu, „Cine e acolo când visele se închid” –Decât o Revistă, fotografii de Ioana Moldovan

REPORTAJ 

PREMIUL I se împarte între două materiale: Liliana Botnariuc, „Prăbușire” – Oameni și Kilometri și Diana Oncioiu, „O rotiță în angrenajul dictaturii: cazul procurorului Augustin Lazăr” – Dela0, fotografii de Ovidiu Micsik/Inquam Photo

PREMIUL II: Ana Maria Ciobanu, „Frica era aici și înainte” – Decât o Revistă, cu fotografii de Andreea Cristea, Anca Țintea, Irisz Kovacs, Matei Bumbuț, ilustrații de Andreea Cristea, Elena Smîntînă

PREMIUL III: Viorel Ilișoi, „Tizic”, PressOne

INVESTIGAȚIE – categorie susținută de ERSTE Asset Management

PREMIUL I se împarte între două materiale:  Alexandra Nistoroiu, Cătălin Tolontan, Mirela Neag, Răzvan Luțac, seria „Medici falși” – Libertatea și Diana Oncioiu, Paula Căbescu, Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu, „Secretele chiliilor”, „Năravurile chiliilor”, „Victimele chiliilor” – Să fie lumină

PREMIUL II: Diana Oncioiu, „Dreptate strâmbă: 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite” – Dela0

PREMIUL III: Alex Nedea, David Muntean, seria despre Programul Național de Dezvoltare Locală – Recorder

OPINIE – categorie susținută de Kaufland

PREMIUL I: Andreea Giuclea, „Goluri mai multe, glezne mai fine” – Decât o Revistă, cu ilustrații de Irina Perju

PREMIUL II: Elena Stancu, „Cele mai importante lecții de jurnalism nu le-am învățat într-o redacție” – Teleleu

PREMIUL III: Raluca Balogh Ion, „România: când îți pleacă un copil” – Republica

TV&VIDEO-JURNALISM – categorie susținută de Medlife

PREMIUL I se împarte între două materiale: Romana Puiuleț, „Secrete de ciment” – RISE Project și Cristian Delcea, Mihai Voinea, „30 de ani de democrație” – Recorder

PREMIUL II: Redacția Recorder, „Ne urâm și asta e tot ce mai contează” – Recorder

PREMIUL III: Andrei Udișteanu, David Muntean, „Diaspora la pachet” – Recorder

FOTOJURNALISM – categorie susținută de Enel

SUBCATEGORIA FOTOGRAFIE DOCUMENTARĂ

PREMIUL I: Adrian Câtu, „Din inimă…” – Decât o Revistă 
PREMIUL II: Bogdan Dincă, „Loteria luminii” – Documentaria și News Energy
PREMIUL III se îmaprte între două materiale: Claudiu Popescu, „Reflexii în est / cronici ale migrației feminine în rural” – claudiupopescu.com și Andrei Becheru, „Grădinarul udă toate florile, chiar și pe cele ce nu înfloresc” – Scena9

SUBCATEGORIA FOTOGRAFIE DE NEWS 

PREMIUL I: Andrei Pungovschi, „Casa Pinocchio” – Agence France-Presse
PREMIUL II: Andrei Pungovschi, „Prima și ultima ei campanie” – Agence France-Presse
PREMIUL III: Alexandra Radu Stănescu, „Proteste în Hong Kong” – Hotnews 

PREMII SPECIALE DE SUSȚINERE

Premiul special Acti-vloggerul anului, creat împreună cu Bitdefender și jurizat tot alături de ei, dar și împreună cu Vlad Petreanu, în valoare de 300 euro, a fost oferit lui Radu Constantin, pentru preocuparea constantă pe teme importante în perioada adolescenței, precum bullying-ul și auto-acceptarea și pentru campania „#Eștibine?”. 

Premiul special Generația 2020, în valoare de 300 de euro, oferit cu sprijinul Azaria Food a mers către Maria Tufan (PressOne), o tânără jurnalistă pasionată de politic care și-a început cariera încă din facultate, la Ziarul Financiar, a ajuns apoi la secția politică Adevărul și în prezent este la PressOne. 

Premiul special Revoluția cititorului, în valoare de 300 de euro, oferit  împreună cu Orange România: Camelia Roiu, Nicoleta Ciobanu și Laura Nițu sunt ceea ce se cheamă whistleblowers sau avertizoare de integritate. Ele au denunțat neregulile din spitalele în care lucrau după #colectiv – prima, ca medic la Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie. Celelalte două, angajate în biroul financiar-contabil la Spitalul Malaxa.

„De data asta am fost eu, mâine puteți fi oricare dintre voi. Oferiți-vă această libertate. Libertatea de a vorbi, de a vă revolta, de a riposta, pentru că așa vă respectați. Presa rămâne singura care mai poate da putere vocilor noastre. Sprijiniți-i cum puteți, sub orice formă, pentru că nu sunt înregimentați și nu au în spate infractori îmbogățiți. Ei sunt șansa noastră de a ne însănătoși ca nație.” (Camelia Roiu, medic)

PREMII ONORIFICE

Pentru a contribui la dezvoltarea altor zone din afara concursului, FFFF a oferit 7 PREMII ONORIFICE acelor jurnaliști, redacții, inițiative sau activiști care au muncit neobosit în 2019 pentru sănătatea societății civile.

• Radio/Podcastul anului: premiu oferit pentru prima oară anul acesta, jurizat împreună cu Răzvan Exarhu de la Morning Glory, RockFM care a mers către Ioana Epure, de la PressOne, pentru podcastul „Nevăzuții”, episodul „Păcatele femeilor”, o jurnalistă care stăpânește foarte bine tehnica interviului de stradă și este și fotografă, care spune o poveste despre marginalizare, cu foarte multă căldură umană.
• Editorul anului: Cristian Lupșa (Decât o Revistă) pune interesele publicului și calitatea materialelor mai presus de orice și setează tonul unei organizații media care pune accentul pe transparență în relația cu publicul, găsind un echilibru între atribuțiile de editor și cele de manager. 

• Redacția anului: Libertatea pentru că este un canal de presă mainstream care acoperă cu brio subiecte actuale și oferă spațiu de expunere și presei independente. 

• Carte de non-ficțiune: Vintilă Mihăilescu, În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului – o oglindă a societății pe care o împărtășim și în care ar trebui să privim cu toții fără întârziere, o carte care ar putea fi socotită chiar un serviciu de interes public.
• Premieră în presa cotidiană: Sebastian Zachmann (Adevărul) este unul dintre puținii jurnaliști de cotidian care nu sunt doar suport de microfon pentru declarații politice, ci oferă insight-uri relevante din sfera politică.
• Presă locală: Bihoreanul – știri din Oradea și județul Bihor, este un săptămânal local care s-a repliat odată cu criza financiară din 2008-2009 și a rămas pe poziții în regim independent, continuând să-și informeze comunitatea, să publice reportaje, să facă anchete – în curând va aniversa ediția cu numărul 1000. 

• Watchdog- câinele de pază al democrației: Diana Oncioiu (Dela0/Să fie lumină) aduce cu perseverență în atenția publică probleme dificile și greșit înțelese deseori de opinia publică, precum situația reală a beneficiarilor de ajutor social, injustiția socială, segregarea în școli sau abuzurile Bisericii Ortodoxe Române.

Lista completă cu toate cele 38 de materiale nominalizate la premii poate fi accesată aici: https://ffff.ro/premiile-superscrieri/nominalizati-2019-voteaza/ 

Le mulțumim încă o dată tuturor celor care fac, an de an, ca Superscrieri să se întâmple. Ediția actuală nu ar fi fost posibilă fără susținerea partenerilor și prietenilor: BRD-Groupe Société Générale, de 6 ani partenerul strategic de bază, partener în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea celor două volume „Superscrieri”; FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor Romanian Business Leaders, ENEL România, Medlife, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, Azaria Food, inițiator FFFF: Friends\TBWA și noi prieteni, Conan PR.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Morning Glory, RockFM, Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, Bookster, Books-Express, IGLOO Media, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica, Anagram, Philips, MediaTech, StudioPlot, Cristian Dumitru și mulți alții.

.

Ne alăturăm măsurilor de siguranță adoptate de autorități – așadar, Festivalul Superscrieri nu se mai desfășoară pe 22-23 martie, însă Gala Superscrieri rămâne doar în online, la aceeași dată și oră.

Credem că cel mai important în momentul de față este să fim cu toții solidari.

Pentru că poveștile care ajung la noi și care pleacă de la noi ne conturează realitatea, facem un apel către autori și cititori să aibă ca reper jurnalismul responsabil pe care-l recunoaștem la Superscrieri, în crearea, consumul și distribuirea de informații.

Până la alte eventuale modificări de context, iată ce se schimbă în urma amânării Festivalului Superscrieri: 

1. Gala Premiilor Superscrieri #9 se mută în spațiul virtual: Tudor Mușat, gazda consacrată a galei, va anunța live pe Facebook-ul Fundației Friends For Friends numele câștigătorilor acestei ediții – luni, 23 martie, începând cu ora 19:00. 

2. Cei care și-au cumpărat abonamente sau bilete la Festivalul Superscrieri prin Eventbook.ro vor primi automat rambursarea contravalorii biletelor și abonamentelor achiziționate și vor fi notificați și pe email. 

3. Până pe 23 martie, încurajăm în continuare publicul să citească cele 38 de materiale nominalizate la această ediție a premiilor și să-și voteze preferatul pentru Premiul Superscrierea Cititorilor: https://ffff.ro/premiile-superscrieri/nominalizati-2019-voteaza/
Câștigătorul sau câștigătoarea va fi anunțat/ă în LIVE-ul de pe Facebook-ul Fundației Friends For Friends, tot luni, 23 martie, după ora 19:00.  

4. Restul evenimentelor din Festival vor fi reprogramate, în măsura posibilului.

Mulțumim publicului, partenerilor și finanțatorilor pentru înțelegere și susținere.

—-
Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității:

BRD-Groupe Société Générale este, de 6 ani, partenerul strategic de bază, ; FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere; sponsori de categorie: Medlife, Romanian Business Leaders, ENEL România, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, AZARIA; inițiator FFFF: Friends\TBWA și noii prieteni, Conan PR.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Rock FM, Morning Glory cu Răzvan Exarhu, Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Books-Express, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

În această ediție adaptată a newsletterului citești recomandările superscrierile lunii februarie, alese de Tudor Mușat, rubrica dezinformarea lunii – scrisă de Codruța Simina, recomandarea adolescenților de la revista GEN și fotografia lunii, selectată de Ioana Moldovan.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii februarie este jurnalistul Tudor Mușat, unul dintre prietenii proiectului Superscrieri încă de la începuturi și gazda consacrată a galelor noastre de premiere.

Tudor Mușat: „Poveștile acestor luni au inevitabil legătură cu viața noastră în pandemie. Am ales unele care explorează latura mai puțin văzută la știri și ne plimbă prin cotloanele trăirilor și întortocherile întrebărilor noastre din această perioadă. Întrucâtva chinuitor dar și terapeutic. Documentarul despre inegalitatea de gen doar s-a nimerit  la început de martie, dacă atenția e sporită de context, cu atât mai bine.

Însă am făcut selecția și după depărtarea de imediat, de subiectele fierbinți pe care le toc zilnic – le-am preferat pe cele cu perspectivă deja conturată, cu teme bune oricând și cu un implicit strop de povață.”

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE – SELECȚIE DE TUDOR MUȘAT

foto A.L.E.G

VIDEO. Un banc prost: inegalitatea de gen
Redacția Dela0

„Contribuie bancurile misogine la inegalitatea de gen? Ce rol au Biserica, media și rețelele sociale în perpetuarea fenomenelor asociate? Cum funcționează tiparele culturale tradiționale în comunitățile românești și de ce alimentează ele violenţa împotriva femeilor?

Am încercat să aflăm de la psihologi, apărători ai drepturilor omului, activiste feministe şi mediatori de conflicte.”

Uriașa escrocherie a suplimentelor alimentare: milioane de euro din minciuni care împânzesc internetul
Andreea Pocotilă, Sergiu Dimitriu, Alex Nedea (Recorder)

„O rețea internațională coordonată din Rusia și Ucraina duce o campanie de escrocare în masă a populației de vârsta a treia din România: oamenii sunt atrași cu reclame mincinoase postate pe internet, sunt convinși să renunțe la tratamentele prescrise de medici și să le înlocuiască cu suplimente alimentare fantomă, care le pot pune viața în pericol.
La mijloc este o afacere de zeci de milioane de euro, iar principalele victime sunt pensionarii și alte categorii de persoane neexperimentate în navigarea pe internet și în verificarea informațiilor.”

foto Nathalie Bertrams

Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării. Oamenii care controlează banii
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama și Tristen Taylor (Info Sud-Est)
 

„Un miliard de euro a fost împărțit de o mână de oameni conectați prin relații personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimiși de Bruxelles prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei.
Instrumentul a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, iar banii au fost gestionați de facto de prietenul său Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea. În prezent, Teodorovici monitorizează, în cadrul Curții de Conturi, modul în care au fost împărțiți banii europeni.”

INTERVIU VIDEO. Cum se formează munții de gunoaie pe care nicio autoritate de mediu nu îi vede
Maria Tufan (PressOne)

„Este oare traficul singurul motiv pentru care ne ferecăm ferestrele caselor în încercarea de a scăpa de mirosul toxic de afară?
 
Activistul de mediu Octavian Berceanu spune că nu. Și ne conduce, de-a lungul unui interviu video, în câteva zone critice ale Bucureștiului și ale periferiilor sale. Ne vorbește despre efectele pe care acestea le au asupra aerului, solului, apei și, în cele din urmă, asupra sănătății noastre.” 

ilustrație de Loreta Isac

Cum ascultăm copiii
Oana Sandu, Ana Maria Ciobanu (Podcastul mame/Decât o Revistă)

„O serie audio de șase povești despre cum ascultă părinții, medicii, profesorii, judecătorii, psihologii sau voluntarii din sistemul de protecție a copilului.

Ascultarea ne crește stima de sine, reziliența și capacitatea de a ne găsi singuri soluțiile. Când copiii sunt ascultați, se simt acceptați și iubiți. Dacă ne dorim o societate tolerantă în care fiecare să-și găsească locul și să le ofere empatie celor din jur, trebuie să învățăm să ascultăm copiii ca să înțelegem ce e de schimbat în lumea lor – acasă, la școală, la judecătorie, la medic sau într-un centru de plasament.”

Noua distanțare sexuală
Ioana Pelehatăi, ilustrații de Wanda Hutira (Scena9)

„Viitorul intimității, al relațiilor și al sexului într-o lume (post-)pandemică e nebulos. În același timp, știm deja din studii că izolarea dăunează psihicului și că privarea de atingere umană e percepută de creier aproape ca o tortură. Avem, totuși, și un fel de noroc: pandemia asta se întâmplă într-o lume în care există internet, aplicații de dating, social media, pornografie, jucării sexuale, videochat. Nu în ultimul rând, chiar și-așa, distanțați și temporar izolați, ne avem unii pe alții. Și câteva întrebări: ce e de făcut, dacă suntem singuri în pandemie? E ok să ieșim cu oameni noi? Cu ce ne ținem fanteziile sexuale ocupate și libidoul activ? Și cum ne ajută – sau ne încurcă – tehnologia în toate chestiile astea?”

Portrete de muncitori sezonieri în Germania: „Bani se fac, dar te omoară distanța de copil”
Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)

„Dorul de copii e cea mai mare suferință pentru românii plecați, mai dureros decât senzația de provizorat pe care le-o dă viața de muncitor migrant în Europa. S-au obișnuit să stea la comun, în cazările din fermele germane, să se trezească la patru dimineața, să lucreze 12 ore pe zi, să fie vulnerabili într-o țară în care nu știu limba și în care unii dintre ei nu s-ar fi descurcat dacă nu i-ar fi adus un unchi, o vecină sau o cunoștință. Acestea sunt portretele unor părinți care lucrează o fermă din Nürnberg, departe de copiii lor.”

FOTO Tandrețe din arhive
Ioana Cîrlig (Scena9)

„De la începutul secolului trecut până ce fotografia color a ajuns în casele oamenilor, fotografii au privit spre iubire: arhivele sunt pline de nunți, flirturi la ștrand, pupături și îmbrățișări.  Am ales 20 și-un pic de poze care m-au înduioșat și m-au umplut de nostalgie, așa cum doar o plimbare prin arhive foto o poate face. După un an în care ne-am distanțat, iar îmbrățișările și atingerile au ajuns să ne pară periculoase, fotografiile astea cu blândețea și afecțiunea din viețile unor necunoscuți pot fi balsam anti-tristețe.”

—-

Tudor Mușat

Este jurnalist de radio și televiziune. Realizator de emisiuni la B1 TV și Europa FM. Moderează frecvent conferințe și dezbateri publice, este trainer de comunicare și co-autor al unui program de media literacy pentru școli și licee. E alături de proiectul Superscrieri încă de la început și moderatorul galei de premiere.

Dezinformarea lunii
de Codruța Simina

Rubrică realizată de Codruța Simina, jurnalistă PressOne și autoare a newsletterului săptămânal cu știri despre știri false, Misreport.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Aș nominaliza la dezinformarea lunii folosirea, în media și în declarații publice, a termenului “vaccinare obligatorie” – care nu are acoperire în realitate, în România, în acest moment. 

Pe fondul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19 care se desfășoară în România – și care nu presupune niciun fel de obligativitate, am avut la finalul săptămânii un protest, împotriva așa numitei “vaccinări obligatorii”. 

În realitate, nu există în acest moment nicio prevedere legală care să impună obligativitatea vaccinării în România. Nici o “lege a vaccinării obligatorii” nu există. Avem un proiect de lege – PLx 399/2017 – aflat din 2017 în dezbaterea Camerei Deputaților și inițiat de Ministerul Sănătății. În forma sa actuală, proiectul nu impune vaccinarea obligatorie. Proiectul prevede că părinții care refuză să-și vaccineze copilul să fie chemați la consiliere și să li se propună un calendar de recuperare a imunizărilor. În cazul refuzului, se poate ajunge la amendă, cea mai mare fiind de 10.000 de lei. Copiii pot merge la școală sau la grădiniță chiar dacă nu au vaccinările la zi, potrivit proiectului de lege, excepție făcând perioadele de epidemii cu boli în fața cărora nu sunt protejați. 

Dar succesul dezinformării este că dintr-o dată toți folosim termenii “vaccinare obligatorie” sau “legea vaccinării obligatorii” ca și cum acestea ar avea acoperire în realitate. 

Articolul lunii pentru adolescenți
recomandat de GEN, revistă

Anii în care m-am pierdut pe mine
de Mădălina Bătrînca-Dimitriu (Decât o Revistă)

recomandat de Iuliana Marcu, redactor în echipa Gen:

„Textul ilustrează o realitate grea, de obicei cenzurată de oamenii care aleg să nu vorbească despre problema sănății mintale, care de altfel este un subiect foarte important, pentru că la un moment dat cu toții ne-am lovit într-o oarecare măsură de probleme generate de sănătatea noastră mintală. Articolul vorbește despre cum depresia poate sta în calea multor oportunități, despre cum poate face o persoană să se înstrăineze de ea însăși și să se simtă singură și despre mecanismele de adaptare alese pentru a face față acestei realități.”

Luăm pulsul noilor generații, vrem să știm ce li se pare lor interesant în materie de jurnalism și alte forme de storytelling care ne informează despre realitate. Am invitat pentru recomandări redacția revistei GEN, un colectiv de adolescenți autori mentorați de Forum Apulum.

Fotografia lunii
recomandată de Ioana Moldovan

Ioana Moldovan este jurnalistă, fotografă documentaristă freelance și autoare din București. Din 2019 face parte din juriul Superscrieri pentru categoria Fotojurnalism.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Ediția #9 a Festivalului Superscrieri îți propune să urmărești 6 vloggeri din noua generație, care fac o super treabă pentru comunitățile online de tineri.

Vlad Petreanu este juratul special care va desemna câștigătorul dintre acești șase finaliști selectați de Bitdefender & FFFF ca nominalizați pentru premiul special „Acti-vloggerul anului”.
Vezi mai jos câteva motive de la Vlad pentru care să dai subscribe pe canalele acestor tineri creatori de conținut.

Acest premiu special este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

Câștigătorul premiului va fi anunțat pe 23 martie.

NOMINALIZAȚII PREMIULUI SPECIAL
„ACTI-VLOGGERUL ANULUI”

ALUZIVA (Alina Greavu)

Vlad Petreanu: Iată o vloggeriță care, probabil, ține loc de părinte video multor adolescenți care n-au părinți cu așa deschidere. Felul direct, prietenesc și fără fasoane în care abordează teme preocupante pentru tineri e remarcabil (ce să fac dacă vreau să rămân însărcinată/am fost exmatriculată pentru absențe/nu pot să mă las de fumat în sarcină/sexul după naștere/când copilul este gay/abuzuri sexuale etc). În plus, felul în care respectă prima condiție a comunicării personale, directe – adică sinceritatea totală – este tulburător (abuzurile sexuale).

DEZABURIT (Achim Scarlat)

Vlad Petreanu: Omul are un concept și un format, ceea ce e un plus semnificativ. Filmele sunt construite, nu doar „înregistrate” – montajele sunt produse, au grafică, efecte sonore, vloggerul interacționează cu elementele de pe ecran, informația e sintetizată și tradusă în termeni ușor de înțeles și reținut; toate aceste elemente contribuie la atingerea obiectivului, adică educarea civică a privitorilor. În plus, materialele lui sunt documentate și verificate – fact-checked, nu sunt doar experiențe personale (deși câteva din acestea ar mai condimenta conținutul).

MIRCEA BRAVO (Mircea Popa)

Vlad Petreanu: Spontan, plăcut, charismatic, „trece sticla” (touch-screen-ul?), iar naturalețea cu care interacționează cu subiecți întâmplători este fascinantă. E o plăcere să-l urmărești. Spotul “Așa o zâs bunica” este foarte-foarte bun, direct la țintă.

RADU CONSTANTIN

Vlad Petreanu: Mi se pare că-și adaptează perfect mesajul pentru publicul căruia i se adresează. Seria #EștiBine tratează direct, sincer, adesea prin experiență personală, nesiguranțele adolescenților – timiditate, prima dragoste, bullying, auto-acceptarea, depresia, body-shaming etc. Numărul mare de vizualizări și de abonați îi confirmă corectitudinea abordării. Pe de altă parte, Radu împărtășește adesea experiențe personale, care au fost rezolvate tot cu soluții personale, pentru problemele similare cu care se confruntă alții, ceea poate sau nu să ajute, în final (pentru că percepția și impactul aceluiași tip de traumă sunt diferite de la persoană la persoană, până la urmă).

TEQUILA (Bianca Adam)

Vlad Petreanu: E un vârtej de idei și creativitate, ce să mai vorbim 🙂 Super-simpatică și cu idei mișto, deși actele ei de bunătate și generozitate sunt mai degrabă sarea și piperul vlogului, nu carnea și osatura. E încântător să vezi cum percepe banii câștigați din muncă fizică și cum descoperă plăcerea de a-i dărui (sub formă de produse) unei familii, sau cu câtă plăcere și bucurie construiește o acțiune de BTL cu 100 de pizza distribuite în Vamă.

ZAIAFET (Horia Sârghi)

Vlad Petreanu: Iată reinterpretarea vloggeristică a vechiului concept de “știință populară” și “educație pentru mase”. Pare că funcționează, că nu degeaba are aproape 600K abonați. Îți trebuie ceva optimism să speri că vei capta interesul puștimii cu subiecte precum Mica Unire, Monomitul, Viitorul Educației, Istoria Bibliotecilor – chiar dacă pigmentezi cu “Istoria Bordelurilor” sau “Ius Primae Noctis”. Lăudabilă inițiativă.

După 9 ani în care a creat o tradiție din susținerea jurnalismului de interes public din România, Festivalul Superscrieri te invită la două zile de descusut lumea în care trăim. Să căutăm răspunsuri la subiectele care ne-au măcinat conștiința colectivă în ultimul an și noi întrebări pentru a înțelege cum construim viitorul dintr-un prezent atât de neliniștit. Să le mulțumim acelora care, cu răbdare, desfac nodul realității și ni-l explică, cu cauză și efect. Să-i cunoaștem pe tinerii în care ne punem speranța lui mâine. Să știm cum putem și noi să contribuim la aceste #semnedeschimbare.

Căutăm tineri, adulți, inițiative și schimbări concrete mijlocite în societate de puterea storytelling-ului.

Propune până pe 17 februarie pentru cele trei premii speciale din cadrul Festivalului Superscrieri #9, pe care le vom acorda pe 23 martie, în cadrul Galei Superscrieri.

Premiul Special „Acti-vloggerul anului”
susținut de Bitdefender și jurizat de Vlad Petreanu

„Nu contează numărul de subscriberi, nu contează cât de mare (sau cât de mic) e, nu contează dacă e faimos sau n-a auzit de el decât colegul de bancă. Ce contează e mesajul. Pasiunea. Adevărul din poveștile lui.” – Vlad Petreanu, pe petreanu.ro

Pentru că vlogging-ul este un nou mod de exprimare și o sursă importantă de informare a adolescenților, vrem să-i susținem pe aceia dintre ei care expun subiecte relevante pentru o mai bună înțelegere a realității. Așadar, căutăm vloggeri tineri, care au potențial să schimbe percepții și să devină un model pozitiv, inspirându-i și pe alții să se exprime și să aibă o atitudine sănătoasă pentru poveștile care le definesc lumea.

Acest premiu special este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

NOMINALIZEAZĂ AICI „ACTI-VLOGGERUL ANULUI”

Premiul Special „Revoluția Cititorului”
susținut de Orange România

Căutăm semne concrete, cu impact, pe care cititorii le lasă într-o comunitate, inspirați de acele realități pe care ni le înfățișează jurnalismul de calitate.

Premiem un demers pornit de un cititor care a luat inițiativă în urma unui material jurnalistic și a contribuit el însuși la schimbarea în bine a unei povești.

Pot fi orice fel de inițiative care contribuie la un impact pozitiv asupra unei comunități.

Acest premiu este susținut de Orange România.

NOMINALIZEAZĂ AICI „REVOLUȚIA CITITORULUI”

Premiul Special „Generația2020”

Prin această distincție vrem să recunoaștem și să încurajăm un jurnalist la început de carieră, care se remarcă prin talent și dedicație: fie c-a publicat deja un material curajos, de impact, sau are toate calitățile pentru un super jurnalist în devenire (perseverență, aplicare).

NOMINALIZEAZĂ AICI „GENERAȚIA2020”

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

De astăzi, avem mai multe recomandări pentru tine. Codruța Simina ne explică cea mai cea dezinformare a lunii, aflăm de la adolescenți ce-i atinge în materie de jurnalism și alegem o fotografie preferată.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunilor decembrie și ianuarie este Cristian Delcea, reporter și unul dintre fondatorii publicației independende Recorder.

Cristian Delcea: „Cu mulți ani în urmă, pe când eram ziarist sportiv, sfârșiturile și începuturile de an erau mereu la așa: în pauza dintre turul și returul Diviziei A, fotbalul îngheța pentru două luni, ne trăgeam sufletul, făceam clasamente și scriam povești despre sportivii de altădată. Încetineam. Și în viteza asta de tren în triaj, vedeam mai limpede ceea ce trebuia să așternem în ziar.

Am păstrat până azi, în mod involuntar, ceva din ciclicitatea ziaristului de sport. Dar făcând selecția pentru această rubrică mi-am dat seama că vidul dintre tur și retur e pentru toți jurnaliștii, indiferent dacă scriu de pe stadioane, din spitale sau din săli de judecată. Nu e o vacanță, dar ne acordăm un timp mai îndelungat între respirații.

În decembrie și ianuarie, între alegeri și incendiu, am încetinit cu toții, iar ăsta nu e păcat. Am încetinit după un an galopant și am avut ochi pentru povești, timp pentru calcule, răbdare pentru cei de lângă noi și uneori și pentru noi.”

SUPERSCRIERILE LUNILOR DECEMBRIE + IANUARIE – SELECȚIE DE CRISTIAN DELCEA

Ultima tură
Liliana Botnariuc (Oameni și Kilometri)

 „În mașină spre Cupcini, medicului Iurie Corobov îi vine greu să creadă că azi e ultima zi. Nu-și poate lua gândul de la ordinul de eliberare care o să-i fie înmânat peste trei zile, când o să împlinească 80 de ani.

Privește pe geam abătut. Încearcă să-și imagineze cum are să fie ultima sa tură de gardă pe UAZ-ul folosit pe post de ambulanță: «Vor fi mai puțini oameni de salvat? Bolnavi gravi de COVID-19 care se sufocă?». Privise știrile de dimineață despre ultimele 17 victime din țară. «Da` dacă moare cineva în brațele mele chiar în ultima tură?». 

Deliciile banului public în provincie: Când preotul e și director, subalterni sunt rudele; Când nu-ți place slujba, stai acasă 9 luni
Toma Petcu (Digi 24)

„Caz incredibil la Biblioteca Municipală din Câmpulung Muscel. Directorul, care este şi preot, a falsificat chiar în faţa primarului semnătura de pe un document oficial. Este vorba despre cererea de concediu a fiicei sale, angajată şi ea a bibliotecii. De altfel, întreaga familie a directorului lucrează acolo. În plus, un funcţionar al Primăriei nu a mai venit la serviciu timp de nouă luni de zile. Iniţial a spus că este bolnav, apoi a recunoscut că nu îi mai place slujba. Spune că a ales să lucreze la stat pentru aici postul este mai sigur şi mai bine plătit. Urmăriţi cum s-a întâmplat totul într-un nou episod al campaniei Statul la Stat.”

Câți români a ucis COVID-19 cu adevărat?
Dani Sandu (Mindcraft Stories)

„Conform informațiilor oficiale, aproape 18.000 de români au murit din cauza coronavirusului. Folosind un instrument de calcul validat științific, Mindcraft Stories evaluează că numărul victimelor COVID-19 în România în primele nouă luni ale pandemiei este cu cel puțin 60% mai mare decât cifrele oficiale.”

foto DSP Dolj

Prioritari după tipic românesc: expuși unui risc crescut de îmbolnăvire, mii de români din centre rezidențiale n-au fost încă vaccinați de statul care îi găzduiește
Diana Oncioiu, Vlad Stoicescu (Dela0)

„Doar patru rapoarte de supraveghere publicate în ultimul an de Institutul Național de Sănătate Publică au inclus date despre focarele de COVID-19 înregistrate în România.

Apoi, capitolul statistic a dispărut cu totul din raportările săptămânale, de parcă statul s-ar fi oprit cu totul din a mai colecta astfel de date și a le prezenta publicului plătitor de taxe și impozite.

Chiar și așa, însă, cu toată secretomania instituțională care a marcat odiseea românilor din primul an de pandemie COVID-19, acele patru rapoarte unicat, publicate în săptămânile de la sfârșitul lunii septembrie și începutul lui octombrie 2020, au dat imaginea exactă a celor mai expuse medii socio-profesionale din țară.”

ilustrație de Roma Gavrilă

Încă un om a murit în tăcerea generală. Niciunul dintre cei 10 pacienți cu Covid știuți care s-au sinucis în spitale n-a primit ajutor psihologi
Diana Meseșan, Iulia Roșu (Libertatea)

„Autoritățile continuă să trateze cu ușurință un fenomen care crește în ignoranța oficială, dar și în cea a comunităților. Cel puțin 10 persoane, diagnosticate sau suspecte de Covid-19, și-au luat viața chiar în spitalele din România. Stigmatizarea bolnavilor infectați cu noul coronavirus și lipsa de sprijin psihologic din sistemul medical de stat a atins cote riscante pentru sănătatea publică.”

Acasă la Copiii Soarelui
Delia Marinescu, fotografii de Bogdan Dincă (Scena9)

„Într-o comunitate alternativă din Munții Apuseni, vin să trăiască oameni obosiți de zgomotul vieții la oraș, marcați de crize personale sau aflați în căutări spirituale. La pachet cu liniștea meditației și cu viața aproape de natură, primesc o doză zdravănă de pseudoștiință și teorii ale conspirației.”

De ce a votat Diaspora cu AUR
Elena Stancu, Cosmin Bumbuț (Teleleu)

 „Atunci când ești suspendat între două țări, ești exploatat în Germania, Spania sau UK, ești jignit de românii din țară care te fac sclav sau lepros, iar identitatea ta etnică e confuză, riști să te radicalizezi.

Primii români din diaspora care ne-au spus că votează AUR au fost muncitorii sezonieri din Knoblauchsland (Ținutul Usturoiului), una din cele mai mari zone agricole din Germania. Aici lucrează zeci de mii de muncitori sezonieri – asociația românească Integro Mittelfranken e.V. estimează că în jur de 180.000 de români muncesc în fiecare an în agricultură în Germania.”

„Toată lumea zâmbește aici. În afară de români”
Lina Werschwele, Vlad Odobescu (Decât o Revistă)

„Condițiile în care munceau românii în abatoarele din Germania erau proaste dinainte ca noul coronavirus să infecteze mii de lucrători. S-ar putea schimba în bine după ce pandemia a arătat problemele din industria cărnii?”

+ BONUS de la FFFF
Cum ni se fură pădurile și ce ar trebui să facă statul ca să-i oprească pe hoți, de Alex Nedea (Recorder)

—-

Cristian Delcea

Este reporter și unul dintre fondatorii publicației independente Recorder. A lucrat ca reporter special pentru Evenimentul Zilei și apoi pentru Adevărul, de unde a plecat după opt ani, în 2017, ca să fondeze Recorder alături de jurnaliștii Mihai Voinea, Răzvan Ionescu și Andrei Crăciun. Munca lui a fost recunoscută cu numeroase premii Superscrieri.

Dezinformarea lunii
de Codruța Simina

Deschidem această nouă rubrică, realizată de Codruța Simina, jurnalistă PressOne și autoare a newsletterului săptămânal cu știri despre știri false, Misreport.
Abonează-te aici ca să fii la curent cu dezinformările.

Ianuarie 2021 este luna în care România a demarat campania națională de vaccinare împotriva COVID-19. În consecință, o mare parte din informațiile greșite, trunchiate sau manipulatoare pe care le-ați putut citi online se referă la vaccinurile aprobate spre folosință în România, durata de testare a acestora și efectele secundare pe care administrarea lor le poate produce. 

Poate ați auzit de “asistenta portugheză” care ar fi decedat din cauza administrării vaccinului anti COVID-19. Atunci e bine să știți că nu era o asistentă, ci o angajată a unui institut de cercetare din Portugalia, iar cauza morții ei nu a fost vaccinarea. 

Ați auzit, probabil, și că vaccinurile Pfizer/BioNTech și Moderna, care folosesc tehnologia ARN-ului mesager, “ne modifică genetic”, au fost insuficient testate, iar acum “se fac teste pe noi”. 

Adevărurile mai puțin palpitante sunt că tehnica ARN-ului mesager este studiată de câteva decenii, iar vaccinurile care o folosesc nu au cum să “ne modifice genetic”. În plus, a durat mai puțin ca ele să fie puse pe piață pentru că unele din etapele de testare, la fel de riguroase ca pentru oricare alte medicamente sau vaccinuri puse pe piață, s-au desfășurat în același timp. 

Deși nu au încredere în vaccinurile testate riguros și aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, unii români au golit farmaciile veterinare de un medicament destinat animalelor – ivermectină, o substanță prezentată de unele televiziuni ca fiind “medicament minune” împotriva COVID-19.

Totuși, de ce găsim atât de multe informații greșite, manipulatoare sau mincinoase? Ce interes au unele publicații să promoveze ficțiuni cu titluri bombastice? Unul din răspunsurile simple este: pentru bani. Pentru că fiecare click pe care îl dați spre un astfel de site este monetizat cu ajutorul marilor platforme de publicitate online, precum Google AdSense. 

Articolul lunii pentru adolescenți
recomandat de GEN, revistă

Ce faci, frumusețe?
de Ioana Burtea (Decât o Revistă)

„Articolul este relevant pentru noi, tinerii, deoarece vorbește despre etape în care ne regăsim mulți, împinși de presiunea societății de a ne încadra în anumite șabloane estetice. Căutăm validarea trecând prin diete, păr îndreptat, haine din reviste, până când ne dăm seama că alunecăm cu mintea tot mai mult și de fapt nu de asta avem nevoie ca să fim bine noi cu noi.”

Luăm pulsul noilor generații, vrem să știm ce li se pare lor interesant în materie de jurnalism și alte forme de storytelling care ne informează despre realitate. Am invitat pentru recomandări redacția revistei GEN, un colectiv de adolescenți autori mentorați de Forum Apulum.

Fotografia lunii
recomandată de Ioana Moldovan

Ioana Moldovan este jurnalistă, fotografă documentaristă freelance și autoare din București. Din 2019 face parte din juriul Superscrieri pentru categoria Fotojurnalism.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Invitatul special al lunilor decembrie și ianuarie este Florin Negruțiu, membru al juriului Superscrieri, co-fondator Republica.ro și gazdă a emisiunii „În fața ta”, alături de Claudiu Pândaru, la Digi24.
Urmărește-i pagina de Facebook și grupul Republica pentru opinii despre cele mai actuale subiecte. Îi super mulțumim pentru recomandări!

Florin Negruțiu: „După 30 de ani de libertate, privim înapoi ca să înțelegem cât de departe am ajuns și cât mai avem de făcut. De aceea am ales în selecția finală 3 articole care pun în discuție istoria noastră recentă. Selecția este completată cu cele mai bune producții despre actualitatea începutului de an 2020.”

Poți primi lista cu cele mai însemnate 8 apariții din presă direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți cunoscuții să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNILOR DECEMBRIE 2019 & IANUARIE 2020 – #semn de cititor de la FLORIN NEGRUȚIU

DOCUMENTAR RECORDER. 30 de ani de democrație
Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

„La finalul Revoluției din decembrie 1989, Ion Caramitru a încheiat transmisia TVR spunând aceste cuvinte: << Să ne bucurăm, vin zile fericite! >>. După 30 de ani, ne-am dorit să facem un film despre cum au fost, de fapt, zilele care au urmat. 
A rezultat un documentar de trei ore, dar noi sperăm că el va fi văzut și de generația Tik Tok, despre care se spune că se plictisește după 15 secunde. Ne-am încăpățânat să credem că nu e așa și că putem cuprinde istoria recentă a României într-o poveste care trece dincolo de vârstă, nivel de educație și convingeri politice.”

Dimitrie Culcer – „Apocalipsa zilelor noastre”
Cristina Stănciulescu (People Person)

„Dimitrie Culcer este Associate Professor, Department of Physics, la The University of New South Wales din Sydney. L-am întrebat cum s-a simțit fiind la 15 km de incendii și trăind, practic, printre flăcări. Mi-a dat un răsuns amplu, care îmbină istoria locului, a incendiilor, cauzele, felul în care aceste incendii sunt stinse, reacțiile politice, efectul lor. Ca un profesor adevărat, ca un om de știință care mi-a predat o lecție complexă despre felul în care trebuie privite lucrurile, Dimitrie Culcer m-a introdus în atmosfera locului și am senzația că știu Australia acum mult mai bine.”

Ministrul Sănătăţii şi secretarul de stat operează în continuare la clinicile private care beneficiază de schimbările la legea sănătăţii promovate de minister!
Alexandra Nistoroiu, Cătălin Tolontan (Libertatea)

„Atât Victor Costache, ministrul Sănătății, cât şi Horaţiu Moldovan, secretar de stat, şi-au păstrat calitatea de medici şi operează în timpul liber, la clinicile Polisano Sibiu (grupul Medlife), respectiv Spitalul Sanador.”
 

Cel care a tras
Ruxandra Burcescu (Republica)

Primăria lui Firea a trimis spitalelor un regulament prin care îi poate da afară pe angajații care reclamă abuzurile sau corupția! Firea: „Nu cunosc regulamentul”
Alina Manolache, Cătălin Tolontan (Libertatea)

Cum împăcăm legenda lui Kobe Bryant cu acuzațiile de abuz sexual. Sau cum învățăm să privim idolii sportivi mai complex
Andreea Giuclea (Lead)

„La o zi după ce fostul baschetbalist Kobe Bryant a murit, într-un accident de elicopter alături de fiica lui de 13 ani și de alte șapte persoane, o jurnalistă de la The Washington Post a fost suspendată pentru că a postat pe Twitter un articol din 2016 (care nu era scris de ea) despre acuzațiile de viol care i-au fost aduse starului în 2003 de către o tânără de 19 ani. Felicia Sonmez, jurnalista de la Post, a primit în urma postării peste 10.000 de mesaje furioase și amenințări cu moartea din partea fanilor, care au simțit că nu e momentul potrivit pentru a aduce în discuție scandalul (între timp i-a fost ridicată suspendarea).”

Pădurea e un animal
Luiza Vasiliu, fotografii de Mircea Struțeanu (Scena9)

„Ne-a luat secole până să-nțelegem că noi, oamenii, suntem înrudiți cu animalele și-apoi ne-a mai luat ceva până să aflăm că nu suntem singurele ființe care posedă o oarecare formă de inteligență. Vacile își recunosc prietenii, elefanții au conștiință de sine, delfinii își dau nume, iar caracatițele rezolvă probleme (nu de matematică, dar totuși). Recent, un grup internațional de cercetători a scos la iveală o nouă disciplină, neurobiologia plantelor, care studiază felul în care plantele percep circumstanțele exterioare și răspund la stimuli. Ne-a luat mult până să-ncepem să înțelegem lumea din jur și nici acum nu ne dezmeticim, după ce-am dat planeta peste cap.”

Florin Negruțiu

De 18 ani în presă. Reporter politic mai întâi la Curentul, apoi, din 2005, la Gândul. În ultimii trei ani, redactor-șef la Gândul. În prezent, realizator al emisiunii „În fața ta”, la Digi24. Cercetător timp de 10 ani la Institutul de Lingvistică din București. Bursier Freedom House (2003), Marshall Memorial Fellowship (2012), Rosalynn Carter Fellowship for Mental Health Journalism (2012), International Visitor Leadership Program (2013). Fondator Republica. Membru al juriului Superscrieri.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Nu uita să-ți iei abonament la festivalul Festivalul Superscrieri #9 (22-23 martie) și să nominalizezi la cele 3 premii speciale.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea listei de recomandări avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Invitata specială a lunii este Luiza Vasiliu, editor-coordonator Scena9 și om de Superscrieri cu multe premii mari la activ, dar și cu câteva ediții de jurizare. Îi super mulțumim pentru recomandări!

Luiza Vasiliu: „În luna în care parlamentarii au votat o lege prin care vor să cumpere o parte din presă cu o scutire de impozite, în cinematografele din România a intrat documentarul „colectiv”, de Alexander Nanau, unul dintre cele mai importante filme despre puterea jurnalismului apărute în ultimii ani. În „colectiv”, puterea asta stă în echipa Neag-Tolontan-Luțac, cei trei jurnaliști de la Gazeta Sporturilor (acum, și Libertatea) care în 2016 au scos la iveală dezastrul mortal din sistemul sanitar și tăcerea ostilă a autorităților. 

Cele 197 de articole din seria de investigații Colectiv care ne-au dat peste cap certitudinile au fost adunate recent pe https://colectiv.libertatea.ro/ și cred că ele trebuie să stea în capul listei de luna asta, și, în general, în capul oricărei liste de jurnalism independent de orice fel de interese în afara interesului public. 

Plus: o reverență avertizorilor de integritate, fără de care jurnalismul de investigație n-ar putea decât să zgârie suprafața lucrurilor.”

Poți primi lista cu cele mai însemnate 8 apariții din presă direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți cunoscuții să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE – #semn de cititor de la LUIZA VASILIU

Cum se transformă banii europeni în apă contaminată
Alex Nedea (Recorder)

„Am vrut să aflăm unde s-au scurs banii europeni care ar fi trebuit să îmbunătățească viețile a milioane de români și am descoperit o adevărată catastrofă: licitații cu câștigători cunoscuți dinainte, firme de partid care umflă prețurile de sute de ori, lucrări făcute doar pe hârtie și echipamente performante înlocuite cu cele mai ieftine instalații, rețele de apă care cedează la scurt timp după inaugurare sau care le livrează cetățenilor apă contaminată cu bacterii fecale pe post de apă potabilă, instituții de control politizate, asistând pasive la fraudarea fondurilor europene.”

video Omul cu valiza
Elena Dumitru, Mihai Munteanu, Sergiu Brega (RISE Project)

„Faceți cunoștință cu Sergiu Iordan, omul care ne-a adus #valiza Tel Drum: un monument de curaj pe feuda unei grupări de crimă organizată. Aceasta este perspectiva lui, de martor cu identitate protejată la DNA.”

Prahova, județ înecat în dejecții. Familia Cosma și scandalul care a zguduit DNA și SRI
Alex Dima (România, te iubesc/Pro TV)

„Seria Județe la stăpân ajunge în Prahova, o zona cu un potențial uriaș, dar stăpânită de indivizi care o țin pur și simplu pe loc. Vorbim de politicieni corupți, oameni de afaceri și nu numai. Armate întregi de funcționari incompetenți. Rezultatul? Fonduri europene pierdute, lucrări care ar fi dus la dezvoltarea județului, blocate și o poluare masivă care ucide încet și sigur oamenii locului.”

POLITICA PĂCĂNELELOR. Un bluf liberal anunță intenția guvernării de a înlocui alocațiile cu vouchere
Diana Oncioiu (Dela0)

„Oameni de frunte ai guvernării PNL – premierul Ludovic Orban, ministrul Muncii Violeta Alexandru și ministrul Finanțelor Florin Cîțu –  au luat poziții publice referitoare la posibilitatea înlocuirii alocațiilor pentru copii cu vouchere, cu justificarea (politică) că mulți părinți folosesc acești bani pentru alcool, tutun sau păcănele, și mai puțin pentru nevoile reale ale odraslelor.”

foto Lucian Muntean

13.000 de doze de vaccin au expirat în 2018, în grija Ministerului Sănătății
Codruța Simina (PressOne)

„Ministerul Sănătății nu are un sistem de monitorizare la zi a stocurilor de vaccinuri pe care le deține. Așa se face că în 2018, peste 13.000 de doze de vaccin au expirat în depozite, fără să fie înlocuite de altele aflate în termen de valabilitate. Informația este menționată parțial în raportul Curții de Conturi al României pentru anul 2018.

Vaccinul cu cel mai mare număr de doze expirate – tetravalent DTPa-IPV se administrează, de regulă, în jurul vârstei de 6 ani. Potrivit informațiilor publice publicate pe site-ul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Cluj, acesta oferă protecție împotriva următoarelor boli: difterie, tetanos, tuse convulsivă și poliomielită.”

Cine sunt magistraţii care au decis că o fetiţă de 11 ani poate consimţi sexul cu un bărbat de 52 de ani
Adriana Oprea (Libertatea)

„Jurj Viorel, agresorul sexual de 52 de ani, a susţinut că «fetiţa l-a provocat să facă sex cu ea, deoarece era mereu îmbrăcată sumar». Iar magistraţii l-au crezut. Fetiţa de 11 ani a fost violată în curtea vecinilor, acolo unde mergea să se joace cu copiii care erau de-o seamă cu ea. La insistenţele lui Jurj, alţi cinci adolescenţi au agresat sexual minora. Pentru fapta lor, ei au primit nişte amenzi simbolice. Mai bine de un deceniu, fata s-a străduit să le demonstreze magistraţilor români că a fost victima unui viol. Doar trei din şapte judecători i-au dat până acum dreptate.” 

Femeile care au spus adevărul
Ioana Ulmeanu, Paul Petrache (ELLE România)

„Colectiv, un documentar necesar, care ne arată impactul tragediei din 2015 asupra întregului sistem de sănătate din România, ne prezintă și eroinele improbabile fără care nu am fi știut niciodată adevărul. Fiecare dintre personajele documentarului a contribuit la modul în care noi toți privim astăzi tema sănătății în România. Dar trei dintre ele, apariții mai degrabă discrete în film, au fost esențiale pentru a face lumină în modul în care funcționa (și încă funcționează) sistemul de sănătate. Numele lor sunt Camelia Roiu, Nicoleta Ciobanu și Laura Nițu, și toate trei sunt ceea ce se cheamă whistleblowers sau, cum se spune în română, avertizori de integritate. Asta înseamnă că au denunțat neregulile din spitalele în care lucrau.”

Primul episod din documentarul audio „100% legal”
Diana Meseșan, fotografii de Ioana Cîrlig, ilustrații de Roma Gavrilă (Scena9)

„Industria îngrijirii bătrânilor austrieci se desfășoară sub brandul legalității. Pe Facebook, OLX sau alte platforme online găsești zilnic anunțuri noi cu locuri de muncă. Toate promit contract de muncă, siguranță și transparență. Am descoperit că există fisuri în discursul care promite 100% legalitate. În triunghiul format de firmele de intermediere din România, cele din Austria și firmele de transport se petrec multe abuzuri. «I-am trimis mesaje, am sunat, nu mi-a răspuns niciodată, niciodată. Baba m-o încuiat în cameră, avea demență. M-o încuiat în cameră. Am stat de joi încuiată până duminică.»”

+ BONUS DE LA FFFF
De mărțișor, mai punem pe listă un material (pe care Luiza nu l-a propus pentru că e editat de ea), dar pe care-l considerăm important, mai ales în aceste vremuri în care ne găsim tot mai legați de industria pharma:
Seria de investigații „Unde sunt pastilele”, de Victor Ilie (Inclusiv).

Luiza Vasiliu

În 2017 a devenit și editor coordonator al proiectului Scena9, platformă care radiografiază viața culturală din România (și nu numai). Timp de șase ani a semnat texte în Dilema Veche. Îi mai găsim semnătura în publicații autentice precum Casa Jurnalistului, Decât o Revistă sau Suplimentul de Cultură, dar și pe multele cărți pe care le-a tradus. Dă cu sfatul pentru platforma de jurnalism Inclusiv. A câștigat și jurizat la Superscrieri.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Nu uita:

• să-ți iei bilete la Festivalul și la Gala Superscrieri #9

• să citești și să votezi materialul preferat dintre nominalizările ediției.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Invitata specială a lunii aprilie este Cristina Lupu, Director Executiv al CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent. Coordonează programe privind diversitatea în presă și programe pentru presa locală.

 Îi super mulțumim pentru recomandări! 

Cristina Lupu: „De când a fost declarată starea de urgență provocată de pandemia Covid-19, autoritățile au încercat constant să restrângă informarea noastră doar la acele comunicări oferite de Grupul de Comunicare Strategică și la declarațiile oficialilor. Au blocat legea accesului la informații de interes public, au refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor, au amenințat cu dosare penale oamenii din spitale care îndrăzneau să vorbească. «Informați-vă doar din surse oficiale» și oximoronul «știri oficiale» au devenit mantra comunicării publice a autorităților.
De aceea, noi, la CJI, am vorbit despre cum informațiile salvează vieți iar pentru a marca Ziua Mondială a Libertății Presei (3 mai) am decis să ne lansăm o provocare: «dacă v-ați fi informat doar din surse oficiale, ați fi ratat:…» Am adunat, și încă adunăm, o colecție de jurnalism curajos care spune întreaga poveste.

Mi-a fost imposibil să aleg doar 8 articole într-o lună în care jurnalismul bun a fost mai important și mai mult ca aproape niciodată. Ele spun povestea din spatele cifrelor oficiale, arată corupția, degringolada, nepăsarea față de cetățeni. Mi-aș fi dorit să fie o listă mai veselă, dar este totuși o listă care mă face să fiu recunoscătoare că acești jurnaliști, împreună cu sute de alți colegi, și-au făcut în fiecare zi meseria.”

Poți primi lista cu cele mai însemnate 8 apariții din presă direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți cunoscuții să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII APRILIE – #semn de cititor de la CRISTINA LUPU

Cronica unor morți colective neglijate în rețeaua privată de dializă Diaverum
de Diana Meseșan (Libertatea)
 

„Un subiect despre care s-a discutat foarte puțin: rețeaua de clinici private Diaverum are 8 decese, mai multe decât focarul de la Țăndărei, unde au pierit patru oameni. Afacerea de sănătate Diaverum a fost lansată în România în 2011, prin cumpărarea centrelor de dializă Polisano. Multinaționala Diaverum, cu peste 400 de clinici în 22 de țări, este, potrivit propriilor declarații, cea mai mare rețea privată de dializă din Europa. Filiala din România nu a comunicat public câți oameni au fost infectați cu COVID, iar DSP i-a protejat numele, până când presa i l-a dezvăluit.”

Să naști în anul morții
de Luiza Vasiliu, ilustrații de Wanda Hutira (Scena9)
 

„Planul statului român pentru lupta împotriva pandemiei a lăsat milioane de oameni pe dinafară. Printre ei, și femeile însărcinate. Numai în luna februarie, statul a numărat 11424 nașteri în România.
De câteva luni tot citesc de ce-are nevoie o femeie ca să treacă cu bine peste sarcină, naștere și primele luni cu copilul ei. Sunt în săptămâna 37. Din momentul în care public textul ăsta, aș putea naște oricând.
O femeie însărcinată are nevoie de: Liniște, Sprijin, Siguranță, Încurajare, Soluții, Informație
Ce are acum în România o femeie însărcinată: Nimic.”

foto: Inquam Photos / Ciprian Petcut

Cum a ratat România startul testării pentru coronavirus
de Andreea Pavel, cu contribuția lui Cristi Leonte (Info Sud Est)

„În România se găseau, la începutul crizei, mai multe echipamente pentru realizarea de teste pentru coronavirus, însă acestea au zăcut nefolosite în centre de cercetare sau universități. În cazul unor aparate, autoritățile nici măcar nu știau că există, după cum rezultă dintr-o investigație realizată de G4Media.ro și Info Sud-Est.
Mai mult, nici după identificarea lor, autoritățile nu s-au grăbit să le preia și să le utilizeze, deși creșterea capacității de testare este estențială pentru a avea o imagine cât mai corectă asupra numărului real de cazuri de infectare și pentru a identifica zonele critice.”

Sfârșitul unui om de treabă
de Andrei Udișteanu, Andreea Pocotilă, Laurențiu Ungureanu (Recorder)
 

„Cristian Stupiuc, a 198-a victimă a pandemiei de COVID-19 în România, a fost, timp 29 de ani, șofer pe ambulanță. Acum două zile, când abia mai putea respira în apartamentul lui din Suceava, s-a gândit că o să se descurce singur și nu a chemat ambulanța. Refuzul său de a se interna în spital și această moarte solitară ne arată fața cea mai urâtă a crizei prin care trecem. Avem atât de puțină încredere în statul nostru veșnic nepregătit, încât ajungem să ne facem greșit calculele cu privire la viață.”

foto: Mediafax / Andreea Alexandru

STAREA DE VIOLENŢĂ. Anatomia unei minciuni guvernamentale
de Diana Oncioiu (Dela0)
 

„Pe 6 aprilie secretarul general al Organizației Națiunilor Unite Antonio Gutteres cerea guvernelor țărilor membre să se implice cu prioritate în combaterea violenței domestice în perioada pandemiei de coronavirus: «Cer tuturor guvernelor să facă prevenirea şi scăderea violenţei împotriva femeilor o parte esenţială a planurilor lor naţionale de reacţie faţă de COVID-19. Respectiv creşterea investiţiilor în servicii online şi în organizaţii ale societăţii civile, instalarea sistemelor de alertare de urgenţă în farmacii şi magazine şi crearea unor moduri sigure ca femeile să poată cere ajutor fără alertarea agresorilor.»

Solicitarea a venit în contextul în care pentru femeile aflate în relații abuzive izolarea la domiciliu cu agresorul face dificilă spre imposibilă solicitarea ajutorului.”

Felia interlopă din afacerea cu măști
de Ana Poenariu, cu contribuția Romanei Puiuleț (RISE Project)
 

„Întâi a lucrat cu rakeții din Clanul Sportivilor, apoi a monitorizat achizițiile din ministerul condus de Ludovic Orban, iar acum importă măști și combinezoane medicale turcești de la activiștii politici ai lui Erdogan.
Simona Ciulavu, condamnată în trecut pentru activități interlope, a preluat o firmă inactivă exact când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declara pandemia de coronavirus, iar câteva zile mai târziu intermedia deja o comandă în numele Unifarm, marcând un profit de sute de mii de euro.”

---

Te-am văzut goală pe pagina „fete cuminți”
de Venera Dimulescu, ilustrații de Wanda Hutira (Scena9)

„Am urmărit timp de trei săptămâni mai multe conturi de Instagram și un chat privat de pe aplicația Telegram, care înlesnesc pornografia infantilă și pornografia fără consimțământ. Victime sunt zeci de adolescente care, pe lângă violarea vieții private și hărțuirea online, au de-a face și cu reacția lentă din partea rețelei de socializare unde au fost expuse imaginile lor. Pe timp de pandemie, de când ne-am mutat viețile și mai mult pe net, compania spune că are prea puțini angajați să rezolve la timp toate abuzurile semnalate de utilizatori.”

VIDEO Români la kilogram. Muncitori români din Germania, sechestrați și obligați să muncească
de Radu Ciorniciuc și Lina Vdovîi (Inclusiv)

„La începutul lunii aprilie, guvernul german anunță că relaxează condițiile pentru intrarea în țară a muncitorilor străini care vin sezonier pentru a lucra în agricultură. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Ministerul de Interne din Germania pun la punct un plan, aduc la cunoștință că vor deschide frontierele pentru 40.000 de lucrători sezonieri și stabilesc o serie de măsuri prin care să prevină răspândirea infecției cu coronavirus.”

BONUS

Cristina Lupu: „Am și un bonus – două editoriale, unul din presa centrală și unul din cea locală, care ating subiecte importante pentru mine:

🙊 libertatea de exprimare: Lașitatea în fața politicului ne-a adus aici. Cum s-au supus Gabrielei Firea o agenție de publicitate și firmele de outdoor, de Cătălin Tolontan (Libertatea)
👍 implicarea civică: Ce n-a văzut ministrul muncii, de Cătălin Moraru (Monitorul de Botoșani)”

Cristina Lupu

Invitata specială a lunii aprilie este Cristina Lupu, Director Executiv al CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent. Coordonează programe privind diversitatea în presă și programe pentru presa locală.

Înainte de a lucra la CJI a fost reporter special la Evenimentul Zilei și specialist PR la o firmă de relații publice și comunicare.
În această perioadă, Cristina se uită la achizițiile de publicitate din bani publici, pentru a vedea cine și cum beneficiază de banii noștri și monitorizează ce se mai întâmplă cu libertatea de expresie și presa pe timp de pandemie. Și, nu în ultimul rând, întreaga echipă de la CJI s-a mobilizat pentru a oferi cât mai multe oportunități pentru elevi și profesori de a învăța educație media: dezvoltăm materiale pentru orele de clasă, organizăm întâlniri între elevi și jurnaliști și transformăm activitățile din offline în cursuri adecvate digitalului.

INTEGRAMA LUNII – Super redacții

REZOLVĂ AICI INTEGRAMA LUNII

——————————–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Vlad Stoicescu (co-fondator Dela0.ro și coordonator Să fie lumină, alături de Ovidiu Vanghele) este cel care a selectat 8 materiale care au însemnat luna noiembrie. Este nou membru al juriului Superscrieri și un puternic reper pentru etica meseriei de jurnalist. Cu un follow pe Facebook îi poți urmări și opiniile pertinente și argumentate pe subiecte importante. Îi super mulțumim pentru recomandări!

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE 2019 – #semn de cititor de la VLAD STOICESCU

Oameni de vânzare
Rareș Năstase (România, Te iubesc/PRO TV)

„Intrăm în culisele unui fenomen rușinos și dureros, care pune România pe primul loc într-un clasament care nu ne face deloc onoare. Suntem țara cu cele mai multe tinere traficate.”

Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că, după tragedia de la Caracal, e obligatoriu să aflăm cu adevărat țara în care trăim. Instituțiile românești funcționează la cote de avarie – dar nici societatea nu e departe de faliment.”

Cum s-a transformat o școală de dans într-un centru de abuzuri fizice și sexuale
Matei Bărbulescu, ilustrații de Wanda Hutira (Libertatea)
Partea I
Partea a II-a

„În spatele acestui paravan, în unul din cele mai vechi și mai mari cluburi de dans din Constanța, Total Dance Centre, cel care își spune maestru coregraf, Gigi Marian Osoloș, își abuzează psihic, fizic și sexual elevele, multe dintre ele fiind minore.”

Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că o mulțime de forme de abuz trec neobservate în România – iar orice documentare a unor astfel de cazuri contribuie la «ridicarea vălului».”

Nu mă uita – o criză națională de sănătate ignorată de autorități
Ștefania Matache, ilustrații de Emi Balint (Inclusiv)

„România îmbătrânește într-un ritm mai accelerat ca niciodată. Aproape 20% din populație are peste 65 de ani și riscă să se îmbolnăvească de demență. Aproximativ trei sute de mii de bolnavi ar avea nevoie de îngrijiri specializate, dar centrele de stat nu acoperă cererea. În lipsa lor, apar tot mai multe centre private, însă prea puțini vârstnici își permit serviciile lor.”

Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că puterea exemplului e mobilizatoare – dar e bine să știm că problemele sistemice nu se pot rezolva în absența statului, ci prin implicarea lui.”
 

20 de ani fără Ioan Chirilă
Cătălin Tolontan (tolo.ro)

Pacientul și sistemul sanitar. Scurtă comparație între două sisteme de sănătate
Vintilă Mihăilescu, ilustrații de Mircea Pop (Scena9)

Un preot președinte
Octavian Coman (Să fie lumină) foto: Inquam Photos, George Călin

„Mai multe documente obținute de Să fie lumină, dar și mărturiile unor actuali și foști angajați sau colaboratori ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, arată o instituție a statului român – fundamentală în misiunea ei istorică – adusă într-o criză profundă sub conducerea unuia dintre cei mai cunoscuți teologi ortodocși români, Radu Preda.”

Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că simbioza dintre stat și cultul majoritar e atât de puternică încât poate deraia activitatea unui întreg institut de cercetare doar pentru a împlini cariera teologică a unei persoane.”

foto: Alexandru Dobre, Mediafax

Dreptate strâmbă: 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite
Diana Oncioiu (Dela0.ro)

„Când un minor cu vârsta sub 15 ani este abuzat sexual în România, șansele ca o instanță de judecată națională să încadreze ca viol infracțiunea comisă sunt reduse. Statistic: cam o șansă din patru. Dacă agresorul nu lasă urme care să probeze constrângerea fizică, judecătorii pleacă în cele mai multe cazuri de la premisa că actul sexual s-a produs și cu acceptul copilului căzut victimă.”

Vlad Stoicescu: „De ce? Pentru că avem nevoie, mai mult ca oricând, să înțelegem cât de prost funcționează pe alocuri sistemul de justiție din România. Anticorupția, oricât de performantă (nu a fost cazul, dar nu e locul să dezvolt aici), nu poate fi idealul ultim de dreptate în nicio țară. Important e și cum se face dreptate în micile judecătorii și tribunale.”

Vlad Stoicescu

Vlad este nou membru al juriului Superscrieri, ediția #9.
Face presă scrisă de un deceniu. Este editor co-fondator al publicației online Dela0.ro, „o platformă de jurnalism alternativ care documentează și publică serii de presă despre hibele sistemice ale României”. Coordonează și proiectul Să fie lumină alături de Ovidiu Vanghele, dedicat cultelor din România, pentru care au câștigat anul trecut Premiul Special al Juriului, ca formă de recunoștință pentru munca pe care o fac pe această nișă.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA, SAVANTGARDE ȘI CĂRTUREȘTI PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Nu uita, înscrierile la premiilie ediției #9 – Festivalul Superscrieri sunt deschise pentru autori – vezi aici detalii. Iar cititorii pot nominaliza pentru cele 7 premii onorifice.