Publicăm rezultatele cercetării „Jurnaliștii români și sănătatea mintală”, realizate în cadrul programului Superscrieri, în 2025.
Chestionarul a fost structurat în două module – primul modul a fost inițiat de 379 de respondenți și finalizat de 257, în timp ce al doilea modul a fost început de 168 de persoane și completat de 166. În total, 166 de persoane au completat formularul până la final, jurnaliști din generații diferite, din presa centrală și locală, mainstream și independentă, cu niveluri diferite de responsabilitate în redacție, în perioada martie-aprilie 2025.
Analiza și interpretarea rezultatelor sondajului a fost realizată de Silvia Porciuleanu, doctorandă în științe politice la Institutul European Universitar din Florența, și Dani Sandu, cercetător în sociologie politică la Universitatea din Fribourg, Elveția.
Analiza datelor a fost structurată pentru a acoperi aceste patru capitole generale:
- Condițiile de muncă ale jurnaliștilor
- Motivație și provocări societale
- Sănătatea mintală a jurnaliștilor
- Importanța sănătății mintale și cum este abordată de jurnaliști.
În absența altor surse sistematice de date privind bunăstarea mintală a jurnaliștilor români, considerăm aceste rezultate drept un punct de plecare esențial pentru cercetarea situației reale din breaslă.
Cercetarea „Jurnaliștii români și sănătatea mintală”
Dani Sandu, cercetător în sociologie politică la Universitatea din Fribourg, Elveția:
„O bună parte din felul în care funcționează democrația în România se bazează pe capacitatea de muncă a oamenilor din presă. Ei trebuie să vegheze la buna funcționare a instituțiilor și la buna informare a cetățenilor care votează. În momentul de față ne bazăm pe disponibilitatea lor de a face această muncă bine, independent și rapid pe bani puțini și cu costuri personale reale. Calitatea informației pe care o consumăm ca cetățeni are un cost uman pe care de obicei nu-l vedem, iar acesta este sănătatea mintală a acestor oameni și a familiilor lor.
Ce m-a frapat nu a fost o singură cifră dramatică, ci o tensiune: jurnaliștii se declară mai motivați și mai plini de energie decât populația generală și, în paralel, raportează niveluri mari de epuizare și de cinism față de propria muncă. Entuziasmul și sentimentul lor ca au o misiune importantă funcționează aici aproape ca un anestezic, îi ține motivați în profesie și, în același timp, îi face să-și minimalizeze sau ignore propria uzură.
Epuizarea nu apasă egal. Efectele sunt resimțite mai tare de femei, de generațiile tinere și de presa locală, exact cei de care depinde cel mai mult viitorul profesiei.”
Silvia Porciuleanu, doctorandă în științe politice la Institutul European Universitar în Florența:
„Contribuția la acest studiu mi-a arătat, personal, o parte mai puțin vizibilă a jurnalismului. Rezultatele raportului ne arată că, în spatele presei, unul dintre pilonii democrației, se află oameni care sunt, de multe ori, suprasolicitați și plătiți mult prea puțin. Și, cu toate acestea, presa continuă să ofere jurnalism de calitate, bazându-se în mare parte pe pasiunea oamenilor care lucrează în domeniu. Însă trebuie să ne întrebăm în ce măsură pasiunea jurnaliștilor pentru munca lor poate compensa lipsurile jurnalismului din România.
Dacă unele probleme sunt sistemice, de multe ori există și dificultăți la nivel intern, precum abuzuri din partea superiorilor, dar și lipsa de sprijin din partea colegilor. Jurnaliștii ar putea beneficia de mai mult sprijin în interiorul breslei. Sunt necesare rețele informale, asociații și evenimente care să aducă împreună jurnaliștii care lucrează în condiții similare și să încurajeze crearea unei comunități. Cu toate acestea, aceste activități nu înlocuiesc ajutorul specializat și trainingurile legate de sănătatea mintală, care să abordeze problemele cu care jurnaliștii se confruntă pe teren și pentru care este necesar sprijin financiar.
În final, pentru cei din afara presei, raportul arată doar o mică parte dintre problemele cu care se confruntă jurnaliștii. Este important să fim conștienți de această situație atât atunci când avem în jurul nostru persoane apropiate care lucrează în domeniu, cât și în fiecare zi, atunci când urmărim presa din România.”
Alexandra Cantor, directoare executivă a Fundației Friends For Friends:
„Prin proiectele Superscrieri, timp de 15 ani, ne-am apropiat de jurnaliști și, inevitabil, am ajuns sa privim in culisele muncii importante pe care o fac inclusiv în partea de sănătate mintală și stare de bine.
Am descoperit presiunea emoțională foarte mare la care sunt supuși și, chiar dacă știm că asta nu se întâmplă doar în jurnalism, am înțeles diferențele față de alte meserii. Această cercetare este un prim pas care își propune să mapeze raportarea jurnaliștilor români la tema sănătate mintală și să deschidă o discuție despre costurile nevăzute din spatele fiecărui material care ne zguduie sau ne deschide noi perspective. Am căutat să înțelegem care este impactul general pe care sănătatea mintală a jurnaliștilor îl poate avea în întreg mediul informațional de care depinde sănătatea noastră, ca societate, dar și viitorul acestei profesii, mai ales în contextul presiunilor și schimbărilor din ultimii ani.
Ne dorim ca, citind acest raport, atât jurnaliștii, cât și publicul larg, să fie mai deschiși către ce înseamnă grija pentru sănătatea mintală. Sperăm și că acest demers să reprezinte fundația unor viitoare inițiative concrete în această direcție.”
