fotografie Larisa Baltă

• Nouă categorii de concurs, premii onorifice, speciale și burse 
• Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri: „Mi-ar plăcea să avem un spațiu fizic pentru jurnaliștii independenți, un spațiu precum Publix Berlin”
• Măriuța Nistor, căștigătoare Superscrierea anului: „O investigație, oricât de bună ar fi, dacă nu este discutată și dacă nu există presiune socială, rămâne fără impact”
• Emilia Șercan, jurnalistă PressOne: „Mulțumesc colegilor din redacțiile de știri care ne-au informat în această perioadă”

București, 27 mai 2025: Materialul „În slujba Moscovei. Investigație sub acoperire” – realizat de Măriuța Nistor și Natalia Zaharescu, jurnaliste la Ziarul de Gardă din Republica Moldova a câștigat premiul „Superscrierea anului”, în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Galei Premiilor Superscrieri, eveniment care aduce în prim-plan unele dintre cele mai bune materiale jurnalistice. De asemenea, a obținut primul loc la categoria „Investigație”, iar jurnalista Măriuța Nistor a câștigat Bursa „Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație”. 

„Suntem recunoscătoare că vă uitați și peste Prut și tot mai multă lume încearcă să înțeleagă ce se întâmplă acolo. Suntem aici pentru a ne reprezenta și colegii de la Ziarul de Gardă, cel mai mare ziar de investigații din Republica Moldova, care se încăpățânează să rămână pe print și care în urmă cu câțiva ani a depășit ziarul de limbă rusă care era și cel mai influent. Acum suntem noi cei mai influenți”, a afirmat Natalia Zaharescu, jurnalistă Ziarul de Gardă.

„Mă bucur că am reușit să facem o investigație care dincolo de premii a făcut schimbări în țara noastră, i-a mobilizat pe cei care nu erau hotărâți să iasă la vot și astfel nu am căzut în ghearele Rusiei. Aș vrea să vă mulțumesc vouă, presei de peste Prut, și presei din Republica Moldova care ne-a distribuit investigația, care a vorbit despre materialul nostru, pentru că știm cu toții că o investigație, oricât de bună ar fi, dacă nu este discutată, dacă nu există presiune socială, ea poate rămâne doar o investigație bună, dar fără impact. Vă mulțumesc pentru că ne-ați sprijinit și distribuit investigația”, a spus Măriuța Nistor, jurnalistă Ziarul de Gardă.

La această ediție au fost nominalizate 52 de materiale. 

Toate distințiile au fost decise de un juriu format din 29 de specialiști din media. În afara celor nouă categorii de concurs, juriul a mai oferit șapte premii onorifice, patru burse și două premii speciale tematice. 

Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri: Mi-ar plăcea să avem un spațiu fizic pentru jurnaliștii independenți, un spațiu precum Publix Berlin 

„Cred că organizațiile și companiile private ar trebui să fie interesate de bunul mers al jurnalismului independent pentru că el înseamnă, în definitiv, bunul mers al unei societăți libere. Și pentru că lucrurile stau așa, vreau să vă vorbesc despre o utopie, chiar acum când suntem la capătul unei perioade în care ni s-au prezentat multe distopii. Utopia pe care v-o propun este construirea unui spațiu fizic pentru jurnalismul independent din România. PUBLIX poate fi un model în acest sens. E o clădire de șase etaje deschisă în toamna anului trecut în Berlin, care aduce laolaltă peste 30 de organizații non-profit care lucrează în interes public.

Aș vedea așa ceva și la București: un hub, un spațiu de dezvoltare, dar mai ales un loc în care să existăm, să ne întâlnim, să ne dăm curaj unii altora, să ne simțim mai puțin singuri. Cred că este nevoie și de ziduri care să găzduiască și să protejeze jurnalismul independent din țara asta. Vorbesc de un proiect la scară mare, mult mai mare decât tot ceea ce s-a făcut sau donat vreodată pentru jurnalismul independent în România.

PUBLIX Berlin a costat 25 de milioane de euro! Și dacă împărțim suma asta la 5, tot de o utopie de milioane de euro vorbim. Să îți propui să strângi această sumă în România pentru jurnalism poate fi catalogat ca naiv. Și totuși, vă sugerez să ne gândim cu seriozitate chiar la această idee aparent fantezistă! Nevoia concretizării ei e vizibilă chiar aici, în camera asta atât de mică în care jurnaliștii prezenți au spus atâtea lucruri cu miez. Am văzut foarte mult ferment în ceea ce s-a spus pe scena Superscrierilor – și cred că de aici se poate pleca mai departe cu speranța că putem avea un loc de co-existență și co-dezvoltare pentru jurnalismul independent” a declarat Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri, fondator Dela0 & Să fie lumină, realizator al podcastului Judecata de Acum.

„Mă bucur foarte mult că avem acest eveniment. Fundația Friends for Friends, vă mulțumim foarte mult pentru faptul că ne aduceți împreună o dată pe an. Avem nevoie de acest eveniment, avem nevoie să fim aproape pentru că suntem o comunitate foarte mică. Dincolo de felicitările pentru toți nominalizații și pentru câștigători, aș vrea să mulțumesc colegilor din redacțiile de știri care ne-au informat în această perioadă. Am avut nevoie de informațiile lor. Știu că a fost foarte greu și că s-au făcut multe ore suplimentare. Ne-a fost tuturor greu și celor care poate nu am scris sau nu am acoperit evenimentele «la zi», fie că vorbim despre presa scrisă, radio sau televiziune. Mulțumim”, a spus Emilia Șercan, jurnalistă PressOne, profesoară de jurnalism și jurat Superscrieri. Mai mulți jurnaliști, printre care Alexandra Nistor și Ștefania Gheorghe (Hotnews) – câștigătoarele categoriei “Debut jurnalistic” – i-au mulțumit Emiliei Șercan pentru sprijinul acordat. 

Tema Superscrieri din acest an a fost sănătatea mintală și echilibrul emoțional al jurnaliștilor ediția desfășurându-se sub sloganul „Presa făcută cu capul”.

„Jurnaliștii au lucrat dintotdeauna sub multă presiune – o presiune dată de foarte multe evenimente, de lipsa resurselor financiare și logistice, dar și de presiunea social media și a fenomenului dezinformării.Toate acestea le afectează sănătatea emoțională, mai ales că foarte mulți face această meserie cu pasiune. Astfel, anul acesta am ales ca temă sănătatea mintală pentru că informația de calitate se bazează și pe sănătatea mintală a jurnaliștilor și am realizat și un studiu despre acest subiect în interiorul breslei, datele urmând să fie publice în curând”, a spus Alexandra Cantor, directoarea executivă a Fundației Friends for Friends, organizatorul Superscrieri.

Cine au fost membrii juriului 

Membrii juriului prezidat de Vlad Stoicescu au fost: Alice Iacobescu, Alina Mărculescu-Matiș, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Daniel Condurache, Dragoș Pătraru, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Irina Păcurariu, Iulia Roșu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz, Tudor Mușat.

La categoria „Fotojurnalism” juriul a fost format din: Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz; iar la categoria „Civic Influencers” juriul a fost alcătuit din Monica Jitariuc și Diana Filimon.

Juriul Premiul special „Animal Welfare în România”: Andrei Ciurcanu; juriu premiu special „Sănătate mintală în România”: Sorana Stănescu. Juriul special pentru cele două burse tematice: Alexandra Nistoroiu, Luiza Vasiliu, Diana Oncioiu.

Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situația de conflict de interese.

Premiile Superscrieri, ediția XIV-a 

SUPERSCRIEREA ANULUI

În slujba Moscovei. Investigație sub acoperire – Măriuța Nistor, Natalia Zaharescu (Ziarul de Gardă)

PREMIUL JURIULUI

Maestrul manipulării: „Dezbracă-te să-mi arăți că ai încredere în tine” – reporter: Ioana Moldoveanu, montaj: Ligia Popescu, imagine: Andrei Oană, sunet: Ștefan Teodorescu (Snoop)

SUPERSCRIEREA CITITORILOR

Proiectul Politica la minut – Răzvan Petri și Vlad Adamescu

DEBUT JURANLISTIC

LOC 1 Călin Georgescu, urmele banilor: un influencer de pe TikTok recunoaște că a fost plătit pentru campanie – Alexandra Nistor, Ștefania Gheorghe (HotNews)

LOC 2 Experiment: Am urmărit călătoria în jurul lumii a mai multor haine lăsate la reciclat în magazinele H&M. Un hanorac a ajuns înapoi după 2.200 km – George Herlaș (Snoop)

LOC 3 x 2 câștigători: Afacerea „căști de copiat” – Raluca Cristea (Școala9)

și Roșul meu și a lui Ghea Mișa – Ludmila Țurcanu (Scena9)

REPORTAJ

LOC 1 Corp străin: Cum este folosită tehnologia deepfake împotriva femeilor? – Andra Mureșan (Scena9) 

LOC 2 seria „Un sistem în terapie” – Alexandra Nistoroiu (Snoop)

LOC 3 x 2 câștigători: „Tu știi cine e, mamă”. Cum autoritățile [nu] au ajutat o mamă de 11 ani – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

și Violența împotriva politicienelor, doctrină politică națională. „Dacă ești femeie, ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere” – Diana Meseșan (Recorder)

TV&VIDEO-JURNALISM

LOC 1 Schema Nordis. Mașinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar – Alex Nedea, David Muntean, Gabriel Nicolae (Recorder)

LOC 2 Cartelul din Carpați – Recorder și Centrul de Investigații Media

LOC 3 Maestrul manipulării: „Dezbracă-te să-mi arăți că ai încredere în tine” – reporter: Ioana Moldoveanu, montaj: Ligia Popescu, imagine: Andrei Oană, sunet: Ștefan Teodorescu (Snoop)

INVESTIGAȚIE

LOC 1 În slujba Moscovei. Investigație sub acoperire – Măriuța Nistor, Natalia Zaharescu (Ziarul de Gardă)

LOC 2 x 2 câștigători: Cartelul din Carpați – Recorder și Centrul de Investigații Media

și Maestrul manipulării: „Dezbracă-te să-mi arăți că ai încredere în tine” – Ioana Moldoveanu (reporter), Iulia Roșu (editor), Roma Gavrilă (ilustrații), Ligia Popescu, Andrei Oană, Ștefan Teodorescu (video) (Snoop)

LOC 3 seria Dosarul Cîrstoiu – Cristian Andrei, Mirela Neag, Alexandra Nistoroiu, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan (HotNews, Snoop)

PRESĂ LOCALĂ

LOC 1 Clanul „Sărmanilor”. Cum ajung apartamentele sociale din Otopeni la oamenii primarului – Florin Râșteiu, Cătălin Doscaș, Andrei Ilieș (imagine), Cristian Delcea (editor video) (Buletin de București)

LOC 2 seria Fentele din Consiliul Local Craiova pentru a face exproprieri în zona istorică Piața Veche – Anda Simion (Gazeta de Sud)       

LOC 3 Afacerile „secrete” din Chitila. Primarul Emilian Oprea, „ambasadorul” regiunii București-Ilfov în UE, partener printr-un offshore ascuns cu patronul unui SRL abonat la banii primăriei – Florin Râșteiu (Buletin de București)

AUDIO/PODCAST

LOC 1 „Too much tired”, o poveste despre migrație în România – Iulia Hau, Cristian Călin (La pas molcom)

LOC 2 Seria Portret de candidat – Raul Bambu, Andrei Ilieș, George Vulpe, Teodora Preda (Recorder)

LOC 3 Podcastul mame (noul sezon, 2024) – Ana Maria Ciobanu, Oana Sandu (mame, Scena9)

OPINIE&COMENTARIU

LOC 1 Dacă un puști de 21 de ani s-ar fi oprit din dansat – Alexandra Nistoroiu (Golazo)

LOC 2 Neînțelegerile din România. Și poporul ce vină are? – Andrei Crăciun (Libertatea)

LOC 3 Am plecat și eu – Simona Moisil (newsletterul Meandre)

FOTOJURNALISM

Fotografie documentară
LOC 1 Dincolo de ape / Beyond the waters – Ioana Moldovan (ioanamoldovan.com)

LOC 2 The choice between life and war – Ioana Moldovan (GEO Magazin)

LOC 3 Căldura unui gol – Alexandra Corcode (Scena9)

Fotografie de news
LOC 1 Joe Biden la Summit NATO 75 – Eduard Vînătoru (Inquam Photos)

LOC 2 Timișoara – renumărare buletine vot – Simonescu Virgil (Inquam Photos)

LOC 3 Ziua în care s-au anulat alegerile – Cosmin Bumbuț (Teleleu și HotNews)

CIVIC INFLUENCERS

LOC 1 Proiectul Politica la minut – Răzvan Petri și Vlad Adamescu

LOC 2 Am deschis un restaurant fals într-un garaj – Andrei Petrof

LOC 3 Am explorat satul de la capătul lumii – Boca Ștefan

PREMII ONORIFICE 

Redacția Anului – Snoop 

Editorul Anului – Alex Olaru (PressOne)

Best Use of Digital/New Media – Ce ne enervează? Mihai Radu (Recorder)

Carte de non-ficțiune – Sabina Fati, Cine râvnește la Gurile Dunării? (Humanitas)

Feature Writing / Longform – Fertilizarea in vitro, „un carusel de emoții”. Efectele psihologice ale tratamentului FIV – Daniela Vasilache, Mindcraft Stories

Social Awareness – Vânătorul de bătrâni – Andreea Pocotilă (Recorder)

Agora Anului – România în direct, Europa FM  

BURSE ȘI PREMII SPECIALE 

Bursa Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație – Măriuța Nistor, Ziarul de Gardă

Premiul special „Sănătate mintală în România” – seria „Un sistem în terapie” – Alexandra Nistoroiu (Snoop)

Premiul special „Animal Welfare în România” – seria „România versus urși” – Cristina Radu, Dragoș Dumitru – ilustrații (Snoop)

Bursa Superscrieri – Naumann pe tema „drepturile omului: parteneriat civil” – Anelise Sălan,  regizoarea filmului „Interzis”

Bursa Superscrieri – Snoop pe tema „sănătate mintală” – Oana Moisil (Zi-ne de Vâlcea)

Bursa BIRN Summer School: Ludmila Țurcanu

Vezi aici toți nominalizații ediției, pe care îi felicităm și le mulțumim pentru munca în interesul public. 

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată în 2011 de Fundația Friends for Friends si peste posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România, BRD – Groupe Société Générale, FAN Courier, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: Ethical Media Alliance, DiFine PR, PPC România, Blitz Productions, Media Trade Services, Humane World for Animals.

***

Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale până pe 27 aprilie. La această ediție #Superscrieri14 vom oferi câteva premii onorifice, prin care ne dorim să aducem recunoaștere unor autori și povești în afara categoriilor principale de concurs. Împreună cu juriul vom decide dacă oferim și alte premii contextuale.

nominalizează aici
la premiul onorific Redacția anului

Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific
Editorul anului

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific
Carte de non-ficțiune

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific
Feature writing / Longform

Această distincție se oferă unui material publicat în 2024, cu un conținut vast, de non-ficțiune creativă sau jurnalism narativ, care prezintă o abordare mai personală în prezentarea unui personaj, grup de personaje sau eveniment.

nominalizează aici la premiul onorific
Best use of digital media

Pe de o parte, ne dorim să scoatem în evidență exemple de webdocs sau storytelling multimedia (inclusiv articole mini-site) sau experimente care includ elemente interactive, componente foto, video și audio. În același timp, ne interesează abordări în publishing care aduc plusurile aduse în experiența cititorului, sau adaptarea la noi obiceiuri de consum (materiale optimizate pentru mobil, folosirea de (noi) platforme de streaming sau publishing).

Nu uita să votezi materialul preferat dintre cele 52 de nominalizări ale acestei ediții Superscrieri, pentru premiul publicului – Superscrierea Cititorilor.

Mai multe detalii despre ediția curentă a Premiilor Superscrieri #14.

52 de materiale publicate în anul 2024 (presă scrisă, audio, video, foto, dar și alte povești în spirit civic) au fost selectate de un juriu format din 24 specialiști din media și sunt nominalizate la cele nouă categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie&Comentariu, Reportaj, Presă Locală, TV&video-jurnalism, Fotojurnalism, Civic Influencers.

Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Superscrieri, din luna mai, alături de alte premii onorifice și speciale.

Până atunci, publicul este invitat să voteze materialul preferat pentru premiul Superscrierea Cititorilor. Nominalizările ediției pot fi votate până pe 15 mai.

👍 VOTEAZĂ AICI MATERIALUL PREFERAT

Nominalizările Premiilor Superscrieri #14 

AUDIO/PODCAST

Podcastul mame (noul sezon, 2024) – Ana Maria Ciobanu, Oana Sandu (mame, Scena9)

Seria REZOLVAT (2024) – Andreea Archip, Cristina Radu, Raluca Cristea, George Herlaș (Școala9)

„Too much tired”, o poveste despre migrație în România – Iulia Hau, Cristian Călin (La pas molcom)

Seria Portret de candidat – Raul Bambu, Andrei Ilieș, George Vulpe, Teodora Preda (Recorder)

În 9 ani de la Colectiv, doar promisiuni, durere și deznădejde – Viorica Ștefan (Europa FM)

DEBUT JURNALISTIC

Călin Georgescu, urmele banilor: un influencer de pe TikTok recunoaște că a fost plătit pentru campanie – Alexandra Nistor, Ștefania Gheorghe (HotNews)

A doua „moarte” a unui monument: Hala Matache, uitată de peste un deceniu în depozitul celui care a dărâmat-o. 160.000 de euro, factura pentru PMB – Andreea Tudor (Buletin de București)                         

Experiment: Am urmărit călătoria în jurul lumii a mai multor haine lăsate la reciclat în magazinele H&M. Un hanorac a ajuns înapoi după 2.200 km – George Herlaș (Snoop)

Roșul meu și a lui Ghea Mișa – Ludmila Țurcanu (Scena9 )

Hoteluri, pensiuni și cabane ale politicienilor fără avize ISU și cu risc de incendiu: “Nu sunt în legalitate” – Marionela Toma (Context)

Afacerea „căști de copiat” – Raluca Cristea (Școala9)

PRESĂ LOCALĂ

Lăsați-ne să învățăm! Alți părinți din Oradea, inculpați pentru că și-au retras copiii de la școlile „oficiale” – Adriana Totorean (Bihoreanul)

serie: Fentele din Consiliul Local Craiova pentru a face exproprieri în zona istorică Piața Veche – Anda Simion (Gazeta de Sud)            

Afacerile „secrete” din Chitila. Primarul Emilian Oprea, „ambasadorul” regiunii București-Ilfov în UE, partener printr-un offshore ascuns cu patronul unui SRL abonat la banii primăriei – Florin Râșteiu (Buletin de București)

Achizițiile „speciale“ din curtea medicului Cătălin Cîrstoiu: un afacerist penal şi-a umplut conturile cu bani de la Spitalul Universitar – Florin Râșteiu, Cătălin Doscaș (Buletin de București)

Clanul „Sărmanilor”. Cum ajung apartamentele sociale din Otopeni la oamenii primarului – Florin Râșteiu, Cătălin Doscaș, Andrei Ilieș (imagine), Cristian Delcea (editor video) (Buletin de București)

OPINIE & COMENTARIU

Dacă un puști de 21 de ani s-ar fi oprit din dansat – Alexandra Nistoroiu (Golazo)

Chiar au nevoie directorii de școală de o gală la Opera Națională? – Andreea Archip (Școala9)

Neînțelegerile din România. Și poporul ce vină are? – Andrei Crăciun (Libertatea)

Am 21 de ani și simt că Mircea Geoană mă ia pur și simplu la mișto când mă cheamă „să schimbăm lucrurile în țara asta” – David Leonard Bularca (HotNews)

Am plecat și eu – Simona Moisil (newsletterul Meandre)

INVESTIGAȚIE

serie: Horea Bădău – Profesor universitar caută dragostea în facultate  & „Proful de licență tocmai s-a dat la mine – Carla Lunguți, Cristian Lupșa (RISE Project, Scena9)

serie: Dosarul Cîrstoiu – Cristian Andrei, Mirela Neag, Alexandra Nistoroiu, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan (HotNews, Snoop)

Maestrul manipulării: „Dezbracă-te să-mi arăți că ai încredere în tine” – Ioana Moldoveanu (reporter), Iulia Roșu (editor), Roma Gavrilă (ilustrații), Ligia Popescu, Andrei Oană, Ștefan Teodorescu (video) (Snoop)

În slujba Moscovei. Investigație sub acoperire – Măriuța Nistor, Natalia Zaharescu (Ziarul de Gardă)

Cartelul din Carpați – Recorder și Centrul de Investigații Media

REPORTAJ

serie: Dosarul „Un sistem în terapie” – Alexandra Nistoroiu (Snoop)

Corp străin: Cum este folosită tehnologia deepfake împotriva femeilor? – Andra Mureșan (Scena9) 

Violența împotriva politicienelor, doctrină politică națională. „Dacă ești femeie, ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere” – Diana Meseșan (Recorder)

Experiment. Am urmărit călătoria în jurul lumii a mai multor haine lăsate la reciclat în magazinele H&M. Un hanorac a ajuns înapoi după 2.200 km – George Herlaș (Snoop)

„Tu știi cine e, mamă”. Cum autoritățile [nu] au ajutat o mamă de 11 ani – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

Mă tem pentru viața mea – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

TV & VIDEO-JURNALISM

Schema Nordis. Mașinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar – Alex Nedea, David Muntean, Gabriel Nicolae (Recorder)

Mitul eroului de la Nassiriya – Andrei Udișteanu (Recorder)

Vânătorul de bătrâni – Andreea Pocotilă (Recorder)

Maestrul manipulării: „Dezbracă-te să-mi arăți că ai încredere în tine” – reporter: Ioana Moldoveanu, montaj: Ligia Popescu, imagine: Andrei Oană, sunet: Ștefan Teodorescu (Snoop)

Cartelul din Carpați – Recorder și Centrul de Investigații Media

FOTOJURNALISM

• Subcategoria Fotografie documentară

Căldura unui gol – Alexandra Corcode (Scena9)

Studenții români din Olanda – Cosmin Bumbuț (Teleleu și HotNews)

Pe șantierele din Belgia se construiește în limba română – Cosmin Bumbuț (Teleleu și HotNews)

The choice between life and war – Ioana Moldovan (GEO Magazin)

Dincolo de ape / Beyond the waters – Ioana Moldovan (ioanamoldovan.com)

• Subcategoria Fotografie de News

Foto 1 – Ziua în care s-au anulat alegerile  și Foto 2 – Ziua în care s-au anulat alegerile – Cosmin Bumbuț (Teleleu și HotNews)

Joe Biden la Summit NATO 75 – Eduard Vînătoru (Inquam Photos)

Timișoara – renumărare buletine vot – Simonescu Virgil (Inquam Photos)

Studenți pro-palestina se pregătesc să fie evacuați din Campusul Panduri al Universității din București de către forțele de ordine – Tudor Pană (ENTR Romania)

CIVIC INFLUENCERS

Am deschis un restaurant fals într-un garaj – Andrei Petroff, YouTube

Am explorat satul de la capătul lumii – Boca Ștefan, YouTube

Comunitatea LGBTQ în discursul AUR: De la toleranță mimată la spaimă națională – Luca Istodor (ISCOADA)

„Roaba lui Dumnezeu, Naomy Moldovan” – Cum se îngroapă o icoană trans – Patrick Brăila (ISCOADA)

Proiectul Politica la minut – Răzvan Petri și Vlad Adamescu (Instagram, Facebook)

Juriul ediției
Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situația de conflict de interese.

Vlad Stoicescu – președintele juriului. Membrii juriului sunt: Alice Iacobescu, Alina Mărculescu-Matiș, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dragoș Pătraru, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Irina Păcurariu, Iulia Roșu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz, Tudor Mușat; la categoria „Fotojurnalism” juriul este format din:  Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz; la categoria „Civic Influencers” juriul este format din Monica Jitariuc și Diana Filimon.

Mai multe detalii despre ediția curentă.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată în 2011 de Fundația Friends for Friends si peste posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România, BRD – Groupe Société Générale, FAN Courier, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: Ethical Media Alliance, DiFine PR, PPC Romania, Blitz Productions, Media Trade Services, Humane World for Animals.

Luna aceasta, invitat special este Victor Ilie, jurnalist de investigații, o parte dintre ele premiate cu „Superscrierea Anului”.
Stăm puțin de vorbă pe tema ediției Superscrieri #14 – sănătatea mintală a unei prese făcute cu capul.

Superscrierile lunii 
recomandările lui Victor

Am ales doar materiale din afara spațiului .ro pentru că arde tot mapamondul, nu doar țara noastră.

The Trump Administration Accidentally Texted Me Its War Plans
În 2017 publicam niște screenshoturi dintr-un grup intern al PSD, când Dragnea scria emoționat după o întâlnire cu Donald Trump, în drum spre casă: Daddy’s back! De atunci „daddy” i-a rămas porecla. Acum sunt într-un grup de Whatsapp cu mercenari români, peruani și sud-americani care așteaptă să meargă în Congo pe locurile lăsate libere de Horațiu Potra. Este visul umed al oricărui jurnalist de investigație să își bage nasul într-un chat al Puterii, dar este și o oportunitate de mare „fuck up”. Investigația The Atlantic este mindfuck și trebuie citită ca să înțelegem că jurnalismul făcut corect ne poate arăta că împăratul este gol.

The Ukrainian teens who took on Putin’s gulag archipelago — and won
Materialul Politico este o lectură obligatorie despre ce poate și ce face statul rus cu cei pe care îi controlează.

The whole presidential army How Vladimir Putin is Guarded
Dacă te-ai întrebat vreodată cât de puternic e Putin, cine îi asigură securitatea privată, dar și ce îi place să mănânce, această investigație Dossier răspunde la mai multe întrebări despre dictatorul rus decât ți-ai putea ridica.

“Let’s hire an ISIS suicide bomber to blow him up in the street!”: Europe’s most wanted man plotted my murder and that of my colleague
 O altă lectură fabuloasă a fost investigația lui Christo Grozev din The Insider, care a arătat cum plănuiau rușii să-l omoare cu mâna unor bulgari plătiți de fugarul Ian Marsalek.

Culisele lunii 
cu Victor Ilie

Pe tine ce te face cu capul în general, în munca ta de jurnalist?

Victor Ilie:
1. Apatia autorităților
2. Whataboutismul cititorilor
3. Inadecvarea mea la un mediu sau storytelling care să ducă documentările mele către un public mai mare
4. Editorii control-freak, redacțiile pe concurență turbată
5. Accesul complicat la informație care ar trebui să fie publică 

Un moment greu din viața de jurnalist, când ai simțit că ajungi la capătul puterilor.

V.I.: De fiecare dată când nu mi-au ajuns banii și am mai sunat acasă pentru încă o livrare de mâncare cu locomotivele CFR. Anul trecut au fost momente când n-am avut bani de mâncare, darămite de un cold brew tonic.

Cum ți-ai găsit puterea să continui?

V.I.: Am descoperit sofrologia și editori care respectă reporterii.

Unde te refugiezi, cum te detașezi de încărcătura emoțională care vine odată cu munca ta?

V.I..: În jurnal, unde scriu mai degrabă cu scop terapeutic. Tho scriu din ce în ce mai rar, pentru că fac terapie tot mai des.

Care e rolul publicului în sănătatea mintală a unui jurnalist?

V.I.: Motivațional. M-aș deprima teribil dacă oamenii care citesc ce scriu ar fi cu toții hateri. Primesc o mulțime de mesaje de încurajare de la oameni care donează sau citesc și e extraordinar să le văd și să le ascult, deși nu apuc să răspund la toate.

Ce ar fi util să știe publicul despre culisele emoționale dintr-o investigație?

V.I.: N-am crezut niciodată că sunt un om stresat de munca mea până în 2022, când lucram la Recorder. Stătusem toată ziua cu Cristi Delcea ascunși într-o mașină. Așteptam unul dintre personajele documentarului cu Marele Alb. Aveam pe piept un GoPro care urma să filmeze interviul de confruntare din perspectiva reporterului, a mea. Camera a înregistrat și bătăile inimii, care păreau absolut ok cât am stat și am așteptat. Când a apărut Marian Iorga, afaceristul pe care trebuia să-l întreb câteva chestii despre cum cheltuie BOR fondurile publice, să îi explic și că, de fapt, nu mă cheamă Gabriel, GoPro-ul a înregistrat o super bubuială în care pornise inima mea odată ce Iorga își parcase limuzina lângă noi. Cu alte cuvinte, în presa independentă stresul e mereu uriaș și salariul mic. Deci donați, donați, donați.

Nominalizările Premiilor Superscrieri #14
materialul tău preferat poate fi Superscrierea Cititorilor 

52 de materiale publicate în anul 2024 (presă scrisă, audio, video, foto, dar și alte povești în spirit civic) au fost selectate de un juriu format din 24 specialiști din media și sunt nominalizate la cele nouă categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie&Comentariu, Reportaj, Presă Locală, TV&video-jurnalism, Fotojurnalism, Civic Influencers.

Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Superscrieri, din luna mai, alături de alte premii onorifice și speciale.

Până atunci, publicul este invitat să voteze materialul preferat pentru premiul Superscrierea Cititorilor.

Câteva burse Superscrieri
jurnalism tematic

Bursa Superscrieri – Snoop 
pe tema „Sănătate mintală în România”

• în valoare de 2000 de euro
• înscrieri până pe 30 aprilie

„În memoria colegei noastre Iulia Marin, lansăm o bursă dedicată jurnalismului despre sănătatea mintală – un subiect pe care Iulia l-a tratat cu sensibilitate și mult curaj. Prin această inițiativă, vrem să sprijinim materiale care aduc mai multă înțelegere și schimbare.” Redacția Snoop

Bursa Superscrieri – Friedrich Naumann 
pe tema „Drepturile omului: parteneriatul civil”

• în valoare de 4700 lei
• înscrieri până pe 30 aprilie

Împreună cu Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate vrem să susținem o documentare jurnalistică ce poate aduce mai multă claritate și responsabilitate într-o dezbatere publică adesea evitată pe această temă. Câștigătorul bursei va putea beneficia de suport în documentare din partea jurnalistei Diana Oncioiu (Dela0), care va face și jurizarea.

Ultimele zile de înscrieri la „Bursele Bucureștiul Pregătit – Superscrieri”

• 3 burse jurnalistice x 20.000 lei
•  înscrieri până pe 14 aprilie

Mai multe detalii: https://bucurestiulpregatit.ro/burse/

Împreună cu partenerul ING Bank România continuăm programul de specializare dedicat jurnaliștilor din România, de data aceasta și cu două ateliere în local.

DETALII ȘI ÎNSCRIERI

📍 BUCUREȘTI, 8 aprilieJURNALISM ECONOMIC – cu Alina Mărculescu Matiș, redactor șef Panorama.ro

PREZENTARE MACROECONOMIE – cu Valentin Tătaru, economist șef, ING Bank România

📍 IAȘI, 10 aprilie
PRINCIPIILE JURNALISMULUI – cu Mona Dîrțu

📍 CLUJ, 15 aprilie
JURNALISM ECONOMIC – cu Alina Mărculescu Matiș

În cadrul Premiilor Superscrieri #14 vom oferi aceste două burse tematice, susținute de redacția Snoop și de Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate.

Înscrieri până pe 30 aprilie pentru ambele burse.

📝 mai multe detalii: Bursa Superscrieri – Snoop pe tema „Sănătate mintală în România”

📝 mai multe detalii: Bursa Superscrieri – Friedrich Naumann pe tema „Drepturile omului: parteneriatul civil”

Am inițiat acest sondaj în interiorul breslei jurnaliștilor pentru a explora tema actuală a Premiilor Superscrieri #14: „Sănătate mintală pentru o presă făcută cu capul”. De ce am ales această temă, aici câteva argumente.

Dată fiind însemnătatea problemei în lumea de azi, ne concentrăm asupra sănătății mintale a jurnaliștilor români. Sociologul Bogdan Voicu și colega noastră psihoterapeută, Silvia Ciubotaru, ne-au ajutat în crearea acestui chestionar.

Dacă ești jurnalist/-ă, te rugăm să îți rezervi aproximativ 20 minute pentru completarea chestionarului și să răspunzi sincer.

Completează chestionarul aici

Ne dorim să acoperim perspective de la jurnaliști din toată țara, așa că orice share printre colegi ne este de mare ajutor.

Răspunsurile sunt colectate anonim. 

Vă mulțumim anticipat pentru participare și sperăm ca interpretarea rezultatelor colectate să fie de interes.

Sondajul este sprijinit logistic de către Romanian Quantitative Studies Association.

Invitata lunii este Mirela Neag, o super jurnalistă pe care astăzi o putem citi pe Hotnews și Snoop.ro. Este una dintre jurnaliștii cărora le datorăm dezvăluirile despre sistemul de sănătate, de după tragedia de la Colectiv. Dar nu numai.

Mirela este o forță a jurnalismului de investigație și ne bucurăm că am prins-o pentru această discuție, pe tema ediției Superscrieri #14 – sănătatea mintală a unei prese făcute cu capul.

Superscrierile lunii 
recomandările Mirelei

1. Investigația Recorder „Mărturii din interiorul ASF: intervenții politice, controale sabotate și angajări pe pile”. Mărturiile unui fost angajat și ale unui actual angajat al Autorității de Supraveghere Financiară, asumate în fața camerei de filmat, sunt mărturiile care ne înfurie pe toți.

2. „Monarhia AI”. O analiză complexă în care Mihnea Măruță încearcă să explice noua politică americană după ce Donald Trump a redevenit președintele SUA.

3. Și, pentru că avem nevoie mai mult ca oricând de umor, … „știrea” celor de la Timesnewroman: „Groelanda, revendicată de România după ce am deschis Superbet și Catena acolo”.

Culisele lunii 
cu Mirela Neag

Pe tine ce te face cu capul în general, în munca ta de jurnalist/-ă? Top 3 chestii.

MIRELA NEAG: Am stat mult să mă gândesc la întrebarea asta. Am vrut ca răspunsul meu să înceapă cu „cel mai mult mă face cu capul asta….și asta…. dar mai ales asta….”. Dar nu am găsit nimic. Sincer. Mi-a plăcut din prima clipă munca de jurnalist. Și continui să o fac cu aceeași pasiune și acum, după 33 de ani. Tuturor le spun că atât de mult îmi place ceea ce fac, că niciodată nu am perceput-o ca o muncă, ci ca o joacă. Eu mă consider o norocoasă. Eu mă joc de 33 de ani la locul de muncă. 

Un moment greu dintr-o documentare, când ai simțit că ajungi la capătul puterilor.

M.N.: Până nu de mult, după ce primeam un pont bun și demaram investigația împreună cu colegii mei, documentarea reprezenta partea care-mi plăcea cel mai mult. Era provocarea care-mi oferea adrenalina. Căutarea celor trei surse pentru confirmare. Lucrurile s-au schimbat un pic în ultimii ani. Eu mereu am spus că informația pe care un jurnalist o oferă publicului trebuie să bifeze doar două cerințe: să fie de interes public și să fie corectă.

Dar a apărut conceptul de ”politically correct”. Și din dorința de a fi corecți, am devenit excesiv de corecți. Am ajuns să supradocumentăm o investigație. Am ajuns să preluăm noi problemele altora. Să ne încărcăm cu ele. Am ajuns să demonstrăm că pământul e rotund. Oferim cititorilor texte interminabile și nu știu câți mai ajung să le citească până la ultimul rând. Și, cred eu, sufocăm astfel și investigația. Nu o lăsăm să respire singură, să evolueze. După ce că jurnalismul de investigație vine la pachet cu multe lucruri greu de dus în spate, am reușit să ne complicăm singuri munca.

Cum ți-ai găsit puterea să continui?

M.N.: Știu că mă repet cu răspunsul. Îmi place job-ul meu. Jurnalismul este una dintre cele mai frumoase meserii. Părerea mea.

Unde te refugiezi, cum te detașezi de încărcătura emoțională care vine odată cu munca ta?

M.N.: La mine stresul cel mai mare apare în primele ore după publicare. Deși mereu m-am asigurat de fiecare dată că ceea ce publicăm este corect și real, mereu există o îndoială în mintea mea. Oare mi-a scăpat ceva? Dacă am greșit?

Dacă, după primele ore de la publicare, singurii care ne contestă dezvăluirile sunt doar cei vizați de investigațiile noastre și nimeni altcineva nu ne indică vreo greșeală sau omisiune, atunci mă detașez de toate emoțiile. De toate temerile. Atunci mă liniștesc și încep să mă relaxez. Dacă e iarnă și reușesc să fug câteva zile la schi sau dacă e vară și reușesc că lenevesc puțin pe o plajă pustie sau să admir munții…. astea-s deja bonusuri.

Care e rolul publicului în sănătatea mintală a unui jurnalist?

M.N.: Un jurnalist nu poate exista fără public. Patronul nostru real este publicul. Dacă azi publicul este mai informat decât a fost ieri datorită mie, atunci înseamnă că mi-am făcut bine treaba la locul de muncă.

Nu m-am lăsat niciodată copleșită de comentariile critice, pentru că nu am pretenția ca toată lumea trebuie să fie de acord cu mine. Chiar și dacă voi scrie un articol în care voi arăta argumentat că pământul e rotund, întotdeauna va fi cineva care mă va contrazice. 

Prefer un public care să mă contrazică decât lipsa lui.

Best of Mindcraft Stories
de la Mihai Ghiduc, redactor șef

De la cea mai nouă amenințare pentru apele globale la una dintre problemele care limitează și mai mult spațiul verde din capitală, iată câteva recomandări de la Mindcraft Stories. Plus: o nouă serie explicativă, dedicată AI-ului.

Flota gri a Rusiei, cea mai nouă amenințare pentru apele globale, de Ionuț Preda

Parcul furat: cum a fost retrocedată, distrusă și (aparent) abandonată o parte din IOR, de Adriana Moscu

AI 101 / Omenesc, supraomenesc: Inteligența artificială, de la 1600 și până în prezent, de Adrian Manea

Pe urmele dezinformării
Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici. Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Reprezentanții mai multor instituții publice din România lucrează la un proiect de Ordonanță de Urgență care urmărește să stopeze propagarea de conținut fals, ilegal sau manipulator pe internet, potrivit informațiilor G4Media.

Motivația proiectului e protejarea utilizatorilor față de interferența străină în alegerile prezidențiale.

Draftul OUG-ului definește succint ce înseamnă conținutul ilegal, ce autorități publice au atribuții în blocarea acestuia și care sunt procedurile de urmat în astfel de cazuri.

Te invităm să propui la ediția #14 a Premiilor Superscrieri materiale jurnalistice pe două teme: „Sănătate mintală” și „Animal Welfare în România”. Vom premia cele mai bune materiale în cadrul Galei Premiilor Superscrieri, în luna mai, când recunoaștem cel mai bun jurnalism al anului 2024 în România.

Pot nominaliza materiale atât autorii acestora, cât și cititorii care le-au remarcat și le consideră importante, până pe 30 martie. Premiile vor fi în valoare de 800 euro fiecare.

Ne bucurăm să avem parteneri împreună cu care să aducem recunoaștere jurnalismului făcut pe aceste teme pe care sperăm să le regăsim tot mai des și mai profund documentate în presă.

Reprezentanții celor doi parteneri, împreună cu jurații speciali, vor citi și evalua propunerile de materiale în prima fază. Câștigătorii finali vor fi deciși de jurnaliștii desemnați ca jurați speciali pentru fiecare premiu: Sorana Stănescu și Andrei Ciurcanu.

Poți nominaliza aici pentru „Sănătate mintală în România” și aici pentru „Animal Welfare în România”. Citește mai jos despre fiecare premiu.

Premiul special „Sănătate mintală în România”
susținut de Kaufland
jurat special: Sorana Stănescu, jurnalistă specializată pe sănătate. Fost reporter și editor DoR, acum are Foaia de observație, o publicație lunară despre drepturile pacienților și cum navighezi sistemul medical din România. În 2024 a editat romanul autobiografic „Anul în care nu am murit”, de Carmen Uscatu, bestseller Humanitas.

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care explorează în profunzime un subiect legat de sănătatea mintală.

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI un material jurnalistic pe tema „Sănătate mintală în România”

Împreună cu unul dintre partenerii de creștere ai programului Superscrieri, Kaufland România, credem că e nevoie de o mai bună înțelegere a sănătății mintale în România, iar prin acest premiu ne dorim să recunoaștem jurnalismul care face deja asta, dar și să încurajăm mai mult documentarea acestei teme esențiale în presă.

Premiul are o valoare de 800 euro.

De la impactul sănătății mintale asupra societății și modul în care este conștientizată această problemă, la stigmatizarea persoanelor cu tulburări mintale, accesul la servicii de specialitate, măsurile sistemice necesare și lacunele din sistemul de sănătate mintală – sunt doar câteva exemple de teme relevante care merită să fie aduse în atenția publicului.

„Sănătatea nu înseamnă doar absența bolii sau a infirmității, ci presupune o stare pe deplin favorabilă din punct de vedere fizic, mental și social. Este definiția Organizației Mondiale a Sănătății și de aici ar trebui să înceapă orice discuție despre starea de sănătate a unui individ sau a unei populații. Pe de altă parte, cred că jurnalismul, în general, e o profesie din industria «îngrijirii», pentru că ar trebui să te ajute să-ți trăiești viața mai bine («a caregiving profession», a numit-o Ed Yong, premiat cu Pulitzer pentru jurnalismul explicativ din perioada pandemiei). În contextul ăsta, jurnalismul despre sănătatea mintală ar trebui evidențiat, încurajat și aliniat la cele mai înalte standarde de etică și calitate profesională, și asta ne propunem cu acest premiu special.” Sorana Stănescu, Foaia de Observație  

Am ales sa susținem acest premiul special „Sănătate mintală în România” pentru că în ultimii ani am realizat cât este de important să avem grijă de noi atât fizic cât și psihic. Kaufland România se implică activ în programe dedicate promovării unui stil de viață echilibrat din toate punctele de vedere, atât corporal cât emoțional. Prin proiectele noastre de responsabilitate socială sute de beneficiari vulnerabili și-au îmbunătățit sănătatea mintală iar în rândul angajaților avem proiecte dedicate în această direcție, menite să le ofere sprijinul în activitatea profesională și personală. Valer Hancaș. Director Corporate Affairs Kaufland România

Premiul special „Animal Welfare în România”
susținut de Humane World for Animals
jurat special: Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care abordează mai în profunzime subiecte ce țin de bunăstarea animalelor și felul în care ne raportăm la nivel instituțional sau de societate la acestea.

Împreună cu filiala din România a Humane World for Animals, am creat acest premiu deoarece ne dorim să încurajăm această temă de documentare, scopul fiind să putem regăsi în presa din România informații cu potențial de a genera schimbări, mai ales sistemice, în ceea ce privește felul în care privim și tratăm situația animalelor din țară.

Premiul are o valoare de 800 de euro.

Câteva exemple de subiecte posibile pe care le așteptăm: situația urșilor, braconaj cinegetic, felul în care intervențiile umane afectează viețuitoarele, folosirea de animale în cercetări științifice și testarea de produse, exploatarea abuzivă a animalelor pentru carnea, pielea sau blana lor, cruzimea față de animale (de exemplu, luptele de câini), politici publice existente sau posibile, exemple de proiecte și inițiative de succes din această tematică.

„Într-o lume în care suntem asaltați de reportaje, investigații și documentare care vorbesc despre corupție, crimă organizată, conflicte armate și criză financiară, am avea tendința să credem că jurnalismul despre bunăstarea animalelor nu-și găsește locul în lista priorităților jurnaliștilor. Ar fi o imensă greșeală să cădem în această capcană.
Pentru că nu există nicio oglindă mai fidelă a unei societăți decât felul în care acea societate tratează necuvântătoarele. Aceste ființe care au nevoie de ajutor, compasiune, dragoste, bunăstare în aceeași măsură ca și oamenii. Marea diferență constă în faptul că animalele nu știu să-și apere drepturile, devenind astfel victimele corupției, traficului, afacerilor ilegale și relelor tratamente.

Schimbările unei societăți se regăsesc în educație și onesta comunicare. Când aceste două deziderate vor fi măcar pe jumătate îndeplinite și când societatea va înțelege că animalele sunt partenerii egali ai homo sapiens sapiens, nu sunt doar niște produse, atunci vom înțelege că bunăstarea animalelor nu este doar despre necuvântătoare, dar despre noi TOȚI.”
Andrei Ciurcanu, RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project

„Premiul oferit de noi reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse de jurnaliștii români în explorarea aspectelor legate de bunăstarea animalelor. Este important să înțelegem ce înseamnă bunăstarea animalelor. Este o unitate de măsură a decenței noastre: le condamnăm la o viață de suferință și abuz, sau înțelegem că avem puterea și responsabilitatea să le oferim o viață demnă, să le respectăm nevoile și să împărțim această lume cu ele, așa cum este normal și natural să fie. Acest premiu este o inițiativă menită să aducă în prim planul discuțiilor tema animalelor și să atragă atenția asupra faptelor noaste și a condiției animalelor din România”, a declarat Andreea Roseti, directoarea Humane World for Animals pentru România.

Despre Humane World for Animals: Prin promovarea bunăstării animalelor în peste 50 de țări, își desfășoară activitatea în întreaga lume pentru a încuraja relația om-animal, salvarea și protejarea câinilor și pisicilor, ameliorarea condițiilor legate de bunăstarea animalelor de fermă, protejarea faunei sălbatice, susținerea practicilor de testare și cercetare fără experimente pe animale, dar și pentru a răspunde în caz de dezastre și a combate orice tip de cruzime față de animale.

Celelalte ediții ale acestui premiu au fost câștigate de materialele: Căsuța Pisicească. Cum au murit zeci de pisici la cel mai cunoscut adăpost din Iași, sub ochii autorităților și pe banii iubitorilor de animale — Teodora Munteanu (PressOne), Ferma ilegală de urși din Arad începută în anii ’90 și tolerată de autorități până azi. Instituțiile statului ridică din umeri: „Nu este responsabilitatea noastră” – Cristina Radu, Vlad Chirea foto (Libertatea)  în 2022 și de seria „Câini de luptă, returnați proprietarilor” – Sorina Noroc, Maria Ilinca Man, Mădălina Vlăsceanu (TVR Cluj) în 2023.

Urmărește pagina Superscrieri pentru noutăți ale ediției.

Tema Superscrieri din acest an este despre sănătate mintală pentru o presă făcută cu capul.

Sănătatea mintală și echilibrul emoțional sunt provocări semnificative pentru profesioniștii din media și pentru jurnaliști, ale căror eforturi zilnice pentru informarea publicului sunt adesea realizate sub presiuni intense, chiar dacă insuficient înțelese și conștientizate.

Educarea și informarea corectă a societății, calitatea informației și a dezbaterii publice se bazează pe sănătatea mintală a jurnaliștilor. Într-un mediu informațional din ce în ce mai complex și agresiv, echilibrul mental devine fundamental pentru a asigura echidistanța și profesionalismul.

Nominalizații ediției vor fi anunțați în luna aprilie, iar la Gala Superscrieri din luna mai vor fi anunțați câștigătorii pentru cele nouă categorii de concurs: Investigație, Reportaj, Opinie, Debut jurnalistic, Presă locală, Audio/podcast, TV&Video-jurnalism, Fotografia anului în media, Civic Influencers.

În plus, vor fi acordate premii speciale pentru „Superscrierea Anului” și „Superscrierea Cititorilor”, „Premiul Juriului” și „Animal Welfare în România”, precum și premii onorifice.

Super invitații ediției: Andreea Pavel și Cristian Andrei Leonte, fondatorii publicației locale Info Sud-Est, care împlinește anul acesta 13 ani (LMA!). 

Este prima oară când avem o ediție combo, dar te asigurăm că merită să citești cu răbdare acest interviu de culise ceva mai lung. Ne-au onorat și mișcat cu deschiderea lor, nu e ușor să te vulnerabilizezi astfel în fața unei audiențe, mai ales când ești printre jurnaliștii ăia puternici, care se duc după sistem.

Le mulțumim mult pentru curajul de a vorbi despre lucruri importante și mai puțin spuse, pe tema ediției Superscrieri #14 – sănătatea mintală a unei prese făcute cu capul.

Superscrierile lunii 
recomandările invitaților, pe senzații

ÎNTUNECAT. Un viitor care a început.
The New Rasputins. Anti-science mysticism is enabling autocracy around the globe. – Anne Applebaum (The Atlantic)

SĂ NU UITĂM. Cum am ajuns aici?
Marile minciuni – Cristian Pantazi (G4Media)

CRIMINAL. Seria de articole despre mercenarii români ai lui Horațiu Potra – Răzvan Filip, Bianca Felseghi (PressOne)

O SĂ BUBUIE. Hackerii ne trolează, dar instituțiile spun că e ok. Și ne ascund informații.
Linia de front digitală a României, spartă de hackeri. Guvernul ascunde realitatea – Andrei Petre (Context)

URĂ. Aurul obținut din moarte.
Horațiu Potra. Aurul mercenarului și camarazii săi abandonați în Congo – Luiza Vasiliu și Victor Ilie (Drepturi și Strâmbe, Substack)

SISTEM 2.0. Securiștii, din nou la putere.
Apostolul „anti-sistem”, propulsat de foști angajați ai statului – Bianca Albu, Andrei Popoviciu (Public Record)

FRICI. Dar sănătos să le discutăm.
Seria Adicții – Ioan Stoleru, ilustrații de Maks Graur (Scena9)

Culisele lunii 
cu Andreea Pavel & Cristian Andrei Leonte

Pe tine ce te face cu capul în general, în munca ta de jurnalist/-ă? Top 3 chestii (știm că sunt multe).

ANDREEA PAVEL: Miștourile autorităților atunci când le cerem informații. Asta mă face cu capul cel mai tare sau, cel puțin, e prima chestie care mi-a venit în minte când am citit întrebarea. Faptul că nu ne răspund la timp sau niciodată, că ne răspund la altceva decât întrebăm, că răspund printr-un comunicat de presă și ne strică investigația, că uneori ne iau la mișto la propriu când vorbim cu ei, toate astea mă fac cu capul, pentru că sunt timpul, nervii, banii noștri la mijloc. Ai noștri și ai comunității în care trăiesc.

Mă mai face cu capul că n-am timp. Ziua mea începe la 05:00 și se termină pe la 23:00 – 00:00, dar de cele mai multe ori trece așa:
Am deschis ochii dimineață, am clipit, am respirat de două ori și e noapte. O amică era bucuroasă recent că împlinește un an la noul loc de muncă. I-am spus că glumește, că s-a angajat recent, doar n-a trecut un an. Ba trecuse fix un an. Lipsa noțiunii timpului mă face rău cu capul.

Discursul urii mă face cu capul oriunde, în orice moment, în orice context. Disprețuiesc și resping profund răul făcut intenționat, propovăduit sau aplaudat, pentru că nu îl înțeleg, răul și ranchiuna sunt lucruri pe care creierul meu nu poate să le proceseze, nu pot să le asimilez. Ele vin la pachet, evident, aproape de fiecare dată, cu prostia. Iar în ultima vreme ele se topesc într-un misticism sulfuros și periculos care a înghițit jumătate de societate hipnotizată de ură.

CRISTIAN ANDREI LEONTE: 1.  Reprezentanții instituțiilor publice, plătiți din banii contribuabililor, care nu înțeleg rolul jurnalismului și importanța transparenței pentru informațiile de interes public.

– “La ce vă trebuie informațiile astea? Ce faceți cu ele?” –
Sunt întrebări pe care nu le-am primit de puține ori când sunam la instituții publice pentru a mă asigura că solicitarea mea, transmisă conform legii informațiilor de interes public, a ajuns, a fost înregistrată și se lucrează la răspunsuri. Ești dezarmat, efectiv, când auzi asta prin telefon și te întrebi: oare reprezentanții instituțiilor publice nu ar trebui să lucreze, la fel ca jurnaliștii, în interesul public, al oamenilor? Din păcate, mulți nu înțeleg și nu o fac.

2.       Mercenarii de presă – din păcate extrem de mulți, parcă din ce în ce mai mulți în ultimii ani. Acei pseudojurnaliști care încalcă orice principiu al meseriei pentru beneficii proprii (putere, influență, bani în final) și din cauza cărora astăzi mass-media tradițională a ajuns la un nivel critic de încredere în ochii oamenilor. Și oricât am încerca să arătăm că nu toți suntem la fel, publicul are dreptate – presa a ajuns să fie văzută așa tocmai pentru că există prea puține publicații și prea puțini jurnaliști care își respectă publicul și fac meseria asta în interes public. Putem face mai mult să schimbăm asta? Poate, dar trebuie să fim mai mulți și mai uniți de partea cealaltă.

3.       Algoritmii social media care au încurajat conspirațiile și dezinformarea și au îngropat conținutul de calitate, bine documentat și verificat. Poate fi foarte frustrant pentru jurnaliștii care își respectă publicul și muncesc din greu să livreze informații corecte. Unii renunță sau încep să se adapteze. Noi n-am renunțat și n-am făcut rabat de la calitate.

Un moment greu dintr-o documentare, când ai simțit că ajungi la capătul puterilor.

ANDREEA PAVEL: Sunt două momente aici, unul care ține de material, altul de emoțional.
Documentam acum aproape 5 ani cum s-a vândut la bucată o halcă de teren de mai multe hectare într-o zonă protejată, în fine, ceva foarte ca lumea. De fapt, oribil, dar investigația era tare. Dar pentru că jurnaliștii nu au acces liber la informații de la Cadastru, spre exemplu, ca să scoatem toate cărțile funciare cu istoricul lor ne costa, în total, peste 1000 de euro. Pentru că erau terenuri alipite, dezlipite, iar lipite și tot așa, zeci de cărți funciare. Și nouă ne trebuiau toate cărțile, ca să ne iasă corect puzzle-ul. Și am pus pe hold documentarea până am strâns banii. A fost frustrant, momentul ăla ne-a frustrat. Iar ca ăsta au mai fost o groază de momente la fel, în cei 13 ani de ISE. De câțiva ani e mai ușor, avem colegi, parteneri de muncă, ne ajutăm reciproc sau lucrăm împreună, e altceva.

Iar emoțional m-am prăbușit la vreun an după ce a murit frate-miu, pentru că abia atunci am înțeles că s-a terminat. El a dispărut exact înainte de pandemie, lockdown și regimul permanent de breaking, frica pentru ai mei și tot necunoscutul ăla de-atunci mi-au mutat doliul și conștientizarea un an mai târziu, la prima gură de aer pe care am tras-o după demența de la începutul pandemiei.

Și fix atunci m-au căutat Nathalie, Ingrid și Tristan, colegii cu care am lucrat la investigația transfrontalieră despre cum a fost tocat miliardul de euro din Delta Dunării și care s-a finalizat recent cu trimiteri în judecată din partea EPPO.

Eu eram într-o stare avansată de deprimare, aveam insomnii prelungite pe săptămâni, iar lipsa somnului este cruntă, accentuează anxietatea, confuzia, irascibilitatea, lipsa de concentrare, tristețea profundă și-așa mai departe, dacă nu dormi intri într-un cerc oribil pe care îl rupi foarte greu. Dacă îl rupi.

Închipuiți-vă cât îmi doream să lucrez la o investigație cu trei colegi pe care nu-i cunoșteam și cu care urma să plec în Delta Dunării, să documentăm, în luna ianuarie. Era ceva minunat. NOT.
 
CRISTIAN ANDREI LEONTE: Atunci când strângi într-un drive, în documentarea unei investigații, mai mulți giga de informație – contracte de vânzare-cumpărare, documente de la cadastru, dosare de firme, înregistrări audio/video, zeci de print screenuri de pe rețelele de socializare, tranzacții bancare și multe alte probe și documente și, din toate astea, tu trebuie să scrii un text de maximum 3-4 pagini, pentru că lumea nu mai are răbdarea să citească mult, sau, și mai nasol, să împachetezi totul într-un reel de sub un minut pentru publicul de pe social media.

Cred că ăla e cel mai greu moment – când trebuie să renunți la informații pentru care ai muncit din greu să le obții dar pe care este mult prea greu, sau îți trebuie mult prea multe cuvinte, să le explici publicului într-un limbaj accesibil. Pentru tine toate sunt importante. Le lași acolo în drive și le mai răsfoiești din când în când. Niciodată nu le dai delete, nu ai cum 😊

Cum ți-ai găsit puterea să continui?

ANDREEA PAVEL: În primul exemplu (n.r. de la întrebarea anterioară), cu banii, la pachet cu frustrarea a venit și un ”Rrrrrrrr…”. La mine, lucrurile astea, obstacolele, piedicile, cineva care spune ”nu” sau orice pe contră, au exact efectul opus, mă ambiționează mai rău, toate ”nu”-urile pe care le aud devin scopuri. Dacă-mi spui ”nu”, eu fac ”da”. Simplu. Așa că ne-am apucat să vedem de unde, ce tăiem, cum facem și am rezolvat. Dar nicio secundă nu ne-am gândit să renunțăm, nici atunci, nici în situații mai nasoale, înainte.

În al doilea exemplu a fost mai greu. Pentru că eram extrem de obosită, nu mai știam cum e să dormi adânc, fără starea aia de veghe groaznică sau fără senzația de ”odihnit” deși mă plimbasem cu ochii pe pereți toată noaptea.

M-au ajutat clar terapia, colegă-miu Leonte care m-a dus în cârcă tot timpul când nu mai puteam, a tras de mine, m-a scos la sport (sportul, mersul pe jos sunt minunate, soluția pentru orice situație când ai capul prea plin), a avut răbdare cu investigația, a cerut termene prelungite până mi-am revenit. A fost o lună oribilă.

Dacă mă uit în spate, nu a durat mult. Ce înseamnă să zaci o lună după ce îți pierzi fratele cu care aveai o relație extraordinar de apropiată și după ce ieși dintr-un an turbat cu o pandemie de care nu știai nimic, din care jumătate ai stat închis în casă?

Acum mi se pare că mi-am revenit chiar repede, dar atunci m-am judecat înfiorător de mult și mi-am adâncit starea de rău din cauză că nu mă lăsam să simt ce simțeam, mă învinovățeam, mă speriam de ce simt, mă enervam, eram furioasă pe furia pe care o simțeam, sentimentul era că voiam să smulg din mine starea aia de rău și să-mi văd de treabă ca și cum nimic nu s-a întâmplat.

După vreo trei săptămâni de lupte de-astea am obosit și am lăsat-o baltă. Am plâns, am zăcut, am suferit și a trecut. În încă o săptămână eram din nou ok.
Asta nu știe lumea, ce simțim și ce trăim în spatele investigațiilor care, iată, au succes, îndreaptă situații care nu sunt ok sau schimbă lucruri în societate.
Doar noi știm ce e cu noi în backstage 🙂

CRISTIAN ANDREI LEONTE: Îți mărești spațiul de stocare și mai dai un add folder 😀 După, ești nevoit să îl umpli cu informații, nu ai încotro 😊

Unde te refugiezi, cum te detașezi de încărcătura emoțională care vine odată cu munca ta?

ANDREEA PAVEL: Plec la pescuit în baltă, unde nu există semnal și nicio altă sursă de contact cu ce trăiesc zilnic, îmi pun cortul și hamacul și 24 de ore nu știu de nimeni și nimic. Nu-mi permit mai mult pentru că: 1. Motani, 2. Mă apucă foiala, nu am stare să stau mai mult, 3. De fiecare dată când plec se întâmplă ceva.
Dacă nu plec la pescuit, mă închid în casă, cobor obloanele, dau telefonul pe silențios și îl duc în altă cameră. Apoi: fotoliu, motani, prosecco, gătesc de plăcere și cărți sau filme. De cele mai multe ori prefer să citesc pentru că am ochii deja obosiți de deviceuri. Plus, cititul, care a ajuns un lux din cauza programului, îmi lasă imaginația să tropăie în voie.
Refugiul meu preferat este altul, însă. Dar o să rămână așa, știut doar de mine 🙂

CRISTIAN ANDREI LEONTE: Sub apă 😊Iau înotul ca pe o terapie și fac asta cât de des pot și, de multe ori, când simt că nu mai pot. Intru în altă lume și sunt ferit de nebunia cotidianului. E cel mai bun refugiu pe care l-am găsit până acum. Și mersul pe jos, ore de mers pe jos. După prima jumătate de oră începe să dispară anxietatea, să apară optimismul și să-ți joace creativitatea în creier. Sunt și studii pe tema asta, recomand.

Care e rolul publicului în sănătatea mintală a unui jurnalist?

ANDREEA PAVEL: Uriaș. Publicul te ridică și tot el dă cu tine de pământ. Noi resimțim o presiune din ce în ce mai mare, direct proporțională cu așteptările pe care le ridicăm în fața cititorilor noștri.
 
O greșeală pe care o facem acum ne costă de 10 ori mai rău decât acum, să spunem, 7 ani, atunci când aveam materiale bune, dar nu atât de complexe și de impact ca acum.
 
Jurnalistul ridică așteptarea prin anchetele/reportajele/analizele etc pe care le livrează, apoi n-o mai poate coborî pentru că dezamăgește. Or, credeți-mă, nu vreți să aveți de-a face cu un public dezamăgit.
 
Cu cât devii mai bun în ce faci, cu atât simțul critic al publicului se ascute mai mult. E un fel de ”ai grijă ce-ți dorești”. De-asta fact-checking-ul e absolut necesar în redacții, dar chiar și așa apar greșeli, pentru că e normal, e în firea omului să greșească. Și atunci suntem taxați pe măsura așteptărilor pe care le-am ridicat.
 
Iar critica publicului e binevenită, dar ne afectează mai mult decât poate își dau seama cititorii. Așa că mereu apreciem mesajele scrise ferm, poate chiar dur, dar cu înțelegere 🙂
 
CRISTIAN ANDREI LEONTE: Vital. Cam la trei luni, ciclic, apare oboseala aia mare și sentimentul că faci degeaba meseria asta, că, în fapt, nu se mișcă nimic, că lumea nu devine mai bună, că hoții sunt din ce în ce mai mulți. Și începi să te trezești fără ceas la patru dimineața, dar la patru fix, nu la fără sau și cinci, și inima îți bate tare, fricile îți inundă creierul și zici – gata: am terminat cu asta.

Dar nu știu cum naiba se întâmplă că de fiecare dată, și vorbesc de ultimii 13 ani, speranța vine de la oameni. De obicei, și nu știu cum se face, dar așa a fost mereu, primesc un mail sau un telefon în care cineva sesizează un abuz, o nedreptate și, iată, ai un nou scop, sunt oameni care chiar vor să lupte cu răul, ai totuși cu cine, nu ești singur. Și ai pentru cine să o faci. Și continui alte trei luni cu motoarele turate 😊 

Best of Mindcraft Stories
de la Mihai Ghiduc, redactor șef

De la unul din cele mai mari jafuri de artefacte istorice din istoria României la o reorientare a politicienilor autohtoni către combustibilii fosili, avem o țară în care nu apuci să te plictisești.

Coiful de la Coțofenești nu este dacic. Istoria este mult mai complicată, de Ionuț Preda

România nu va trimite prea curând astronauți în spațiu, de Paul Petrache

„Green Deal” – o pălărie prea mare (și prea verde) pentru Burduja?, de Adriana Moscu

Pe urmele dezinformării
Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici. Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉Un adolescent din SUA petrece opt ore și jumătate pe zi folosind un ecran conectat la media (rețele sociale, jocuri sau televiziune).

Mai mult de 80% din elevii de gimnaziu din SUA nu fac diferența între o știre și un material publicitar, în timp ce peste 80% din elevii de liceu nu fac distincția între sursele legitime de informare și cele maligne.

Statul New York a lansat un pachet de educație media prin care urmărește să le explice adolescenților riscurile la care se expun. (Daily Voice via MSN)

 Puteți consulta aici studiul și tehnicile prezentate adolescenților. (dhses.ny.gov)

 📌În acest context, e util de urmărit și noul studiu lansat de CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent – Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România.

 Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Am lansat rezultatele cercetării In a Relationship 2: Iubirea și abuzul la Gen Z & Alpha, derulată de Fundația Friends For Friends în 2024.

Citeşte raportul întreg aici
In a Relationship 2: Iubirea și abuzul la Gen Z & Alpha

„Iubirea și abuzul la Gen Z & Alpha” este a doua cercetare națională realizată în cadrul In a Relationship, la 8 ani de la debutul proiectului. Prin acest nou studiu, ne-am propus să identificăm caracteristicile Gen Z & Alpha în ceea ce privește relațiile romantice: de la tendințe și valori generale legate de relații și sexualitate și până la capacitatea tinerilor de a înțelege și identifica diferite forme ale abuzurilor relaționale.

Cercetarea vizează, pentru prima dată într-un studiu românesc, experiența subiectivă de victimă, martor sau agresor, în raport cu 5 tipuri de abuz prezente în relațiile romantice: abuzul emoțional, abuzul fizic, abuzul sexual, abuzul financiar și abuzul în mediul digital.

Rezultatele ne oferă o imagine extinsă și detaliată a felului în care tinerii se raportează la relații și sexualitate, evidențiind cele mai neglijate aspecte ale educației pentru prevenția abuzurilor relaționale și temele de interes public pentru dezvoltarea unor instrumente de intervenție și suport.

Dacă rezonezi cu misiunea noastră de prevenție a abuzurilor relaționale, ajută-ne să dăm block abuzului în relațiile tinerilor!

Te invităm să participi la promovarea rezultatelor cercetării în campania online #InstaSorry. Vei găsi mai multe detalii despre cum te poți implica direct pe pagina oficială de campanie.

https://stirileprotv.ro/divers/minciuni-si-manipulari-in-cuplurile-dintre-tineri-arata-un-studiu-ce-iti-doreste-generatia-z-de-la-o-relatie.html

• Începem Superscrieri, ediția #14
• Recomandările & culisele lunii, cu Luiza Vasiliu
• Best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• Despre Dezinformare, de Codruța Simina
• O doză de optimism, cine (ne) face bine

Deschidem Premiile Superscrieri #14 cu o temă chiar sensibilă, pe care nu o mai putem ignora și pe care vom încerca să o abordăm în moduri concrete pe parcursul acestei noi ediții:

SĂNĂTATE MINTALĂ pentru o presă făcută cu capul

Sănătatea mintală și echilibrul emoțional sunt provocări semnificative pentru profesioniștii din media și pentru jurnaliști, ale căror eforturi zilnice pentru informarea publicului sunt adesea realizate sub presiuni intense, chiar dacă insuficient înțelese și conștientizate. 

Educarea și informarea corectă a societății, calitatea informației și a dezbaterii publice se bazează pe sănătatea mintală a jurnaliștilor. Într-un mediu informațional din ce în ce mai complex și agresiv, echilibrul mental devine fundamental pentru a asigura echidistanța și profesionalismul.

Superscrieri adună și recunoaște presa făcută cu cap și onestitate. Dar lumea jurnalismului este „făcută cu capul” din toate direcțiile. Le datorăm jurnaliștilor această discuție, pentru că ne-o datorăm nouă. Soluții există și ne propunem să explorăm câteva dintre ele pe parcursul acestei ediții.

Mai multe despre tema ediției aici.
Înscrierile sunt deschise până pe 31 ianuarie.

Luiza Vasiliu este invitata lunii și am rugat-o să ducem recomandările și discuția mai aproape de tema Superscrieri. 

În prima zi după turul I de la prezidențiale a lansat un newsletter, împreună cu Victor Ilie. Au răbufnit așa cum răbufnesc jurnaliștii, încercând să ne arate faptele cele mai hardcore. Le poți susține munca aici, la Drepturi și strâmbe. 

În prezent, este jurnalistă freelancer. A co-fondat publicația Scena9, pe care a coordonat-o timp de câțiva ani. Îi găsim numele în numeroase publicații și materiale care ne-au dat peste cap: de la Dilema Veche, la Casa Jurnalistului, RISE Project, Snoop și altele. Finalistă la premiul European Science Writer of the Year pentru investigația despre practicile experimentale ale ortopedului Gheorghe Burnei. 

Superscrierile lunii 
recomandări de la Luiza Vasiliu

Curaj – din newsletter-ul jurnalistei Natalia Antelava, care scria din Georgia-cea-curajoasă chiar pe 26 noiembrie: „Redacția Coda e pregătită pentru ce urmează în 2025. Redactorii noștri au crescut în regimuri autoritare. Știm cum arată oligarhia, propaganda și abuzul zilnic de putere, o știm prea bine.” Munca lor de arheologie a dezinformării și regimurilor autoritare merită urmărită cu un subscribe aici, ca să nu mai fim așa de nepregătiți data viitoare.
 
Încredere – nu un text anume, ci toată presa independentă, pentru care am de trimis o inimă mare (Snoop, Context, Public Record, Misreport, Pressone, Casa Jurnalistului, Recorder, Scena9, Europa Liberă, Buletin de București, Info Sud-Est, Captura, Judecata de Acum și toți ceilalți)
 
Speranță – n-am găsit-o în nici un text, doar în întâlnirile cu oamenii, în îmbrățișări și în mesaje cum e ăsta, primit pe 1 decembrie de la o doamnă tare înțeleaptă, martoră a șapte ture de alegeri prin Europa: „Să nu uităm să respirăm și că ne avem unii pe alții oricum !!! Suntem mai mulți decât ei.”
 
De citit:

– o investigație într-un singur om care face cât o redacție: statusul Monei Dîrțu despre probabila influență americană în alegerea lui Călin Georgescu

– un eseu minunat al scriitorului George Saunders, publicat după victoria lui Trump, cu cinci propuneri de experimente de gândire pe care le-am putea face și noi perioada asta

– o veste bună cu cinci puștoaice din Bacău preocupate de numărul mare de mame minore de la noi, care au construit împreună cu profesoara lor o aplicație de educație sexuală

Culisele lunii 
cu Luiza Vasiliu

Pe tine ce te face cu capul în general, în munca ta de jurnalistă? Top 3 chestii (știm că sunt multe).

Poziția de martor (când te uiți drept în ochii întunericului și nu mai poți vedea, nicăieri, vreo lumină)
Neputința (când scrii și simți că scrisul nu ajută la nimic)
Irelevanța (când oamenii nu mai fac nici o diferență între informațiile muncite și verificate și orice porc zburător de pe internet)

Ah, pot să mai adaug?
Acumularea de abuzuri (când îți cad în brațe atât de multe povești oribile încât abia te mai poți mișca sub greutatea lor)
Atacurile (când primești comentarii și mesaje despre cum te-ai vândut pe bani mulți forțelor oculte, deși nici n-ai apucat să bei o cafea caldă de dimineață)
 
Un moment greu dintr-o documentare, când ai simțit că ajungi la capătul puterilor.

Mi s-a întâmplat chiar duminica din ziua votului anulat, după ce toată lumea din jur părea că respiră în sfârșit, când circulau știri că mercenarii lui Georgescu au liste cu jurnaliști și politicieni pe care voiau să-i intimideze. Nu mai făcusem o pauză de fix 16 zile, lucram la raportul despre felul în care Meta a lăsat să zburde liberă o rețea masivă de dezinformare, atac și propagandă pro-AUR și pro-Georgescu și vedeam fix reclame la conținut plin de furie și de ură, care apoi a ajuns să fie repetat de oameni și conturi la infinit.

Am cedat, am plâns, n-am mai vrut să scriu nimic. Spre seară, am reușit să aflăm de la trei surse fără legătură între ele că nu exista o listă cu jurnaliști.
 
Cum ți-ai găsit puterea să continui?

O îmbrățișare (da, pare că ăsta e drogul meu preferat) și câteva mesaje de la cititori care mi-au adus aminte că totuși e important ce facem. 
 
3 emoții care au fost cu tine pe parcursul documentării cazului Burnei.

Furie.
Șoc.
Deznădejde.

Deși au trecut opt ani de când am publicat și nouă de când am început să alerg după povești, tot asta simt când intru în sala de tribunal și văd cum avocații lui Burnei spun fără urmă de regret că pacienții cărora Burnei le-a distrus viața ar trebui, de fapt, să fie recunoscători. Sau când judecătorii dau următorul termen de judecată peste trei luni, căci timpul justiției curge altfel decât timpul dreptărții. 
 
Unde te refugiezi, cum te detașezi de încărcătura emoțională care vine odată cu munca ta?

Uneori uit să fac asta și nu mă refugiez nicăieri și nu e bine. Dacă-mi aduc aminte, sun un prieten, ies la o cafea, fac doi pași în livadă, îi citesc puștiului o carte, deschid radiofip. Dacă nu-mi aduc aminte, se face prea târziu și trebuie să apăs butonul de panică de terapie. Din fericire, funcționează mereu.

Best of Mindcraft Stories
de la Mihai Ghiduc, redactor șef

„Nu cred că e vreo surpriză, toată lumea a scris în ultima vreme despre alegeri și, mai ales, despre cum am ajuns în situația asta. Inclusiv noi:”

Crypto-afacerile dubioase ale lui Prodănescu și bogpr, finanțatorul lui Georgescu: morți subite, firme fantomă și clienți păgubiți, de Ionuț Preda

Politica atenției: cum folosesc candidații suprasaturarea de informație pentru a răspândi vorbe goale și idei periculoase pe rețelele sociale, de Matei Bălan

Politainment: alegerile se vor câștiga cu live-uri și videouri scurte, indiferent de soarta TikTok, de Mihai Ghiduc

Pragul electoral ar fi trebuit să oprească extremiștii. Acum, el ține în afara parlamentului partidele reformiste, de Adriana Moscu

Pe urmele dezinformării
Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Într-o ediție specială, Codruța Simina prezintă Ecosistemul dezinformării în România, care a luat amploare în ultimii ani.

👉 O treime din jurnaliștii uciși în 2024 au fost omorâți de forțe armate israeliene, arată un raport al organizației Reporteri Fără Frontiere, iar numărul jurnaliștilor arestați în acest an a crescut cu peste 7%, în principal din cauza arestărilor din Rusia și Israel.

 👉 Serviciul secret și poliția din Serbia au spionat jurnaliști și activiști prin instalarea de programe de tip spyware pe telefoanele mobile, conform unui raport Amnesty International.

Niște optimism
cine (ne) mai face bine

În această perioadă plină de anxietate și incertitudini, ne-am uitat cu încredere către Funky Citizens, cei care au coordonat eforturi pentru fact-checking live, transparență și desecretizare.
Tot ei au mobilizat peste 700 de observatori independenți pe teren — voluntari care au supravegheat procesul electoral și au semnalat nereguli. 

Tinerii Răzvan Petri și Vlad Adamescu de la Politică la Minut au stat cu ochii pe candidați. Pe baza unui background impresionant în Științe Politice, au fost prezenți constant pe social media și în media mainstream, într-un mod tare accesibil. Ca să ne ajute să votăm informat, traducând întregul proces electoral, dar și fenomenele complexe precum Tiktok și extremismul ivit „de nicăieri”.

Transmitem o îmbrățișare solidară tuturor celor care au investigat, documentat, discutat, sesizat și sărit pentru că vor schimbare în această perioadă. Ne-au dat un reminder bun: nu ne permitem apatie civică. 

Între timp însă, ar fi bine și să avem grijă de noi. Ne explică mai pe larg despre acest echilibru colega noastră, psih. Silvia Ciubotaru.

reminder Burse Superscrieri pentru tineri jurnaliști din presa locală – ediția #2

Înscrierile sunt deschise până pe 15 ianuarie. 

Ghidul aplicantului și Formularul de înscriere.

————–

 Te poți abona la newsletterul nostru aici.