Împreună cu BRD – Groupe Société Générale și Fundația Pentru Dezvoltarea Societății Civile, am inițiat BRD HUB START, un program construit pentru organizațiile studențești și pentru studenții care chiar pun lucrurile în mișcare în comunitățile lor.

Pe lângă sprijinul pentru dezvoltarea organizațională, programul oferă și burse de mobilitate pentru tinerii care vor să învețe din contexte noi și să se întoarcă acasă cu idei și energie care fac diferența.

Inițiativa pornește de la o nevoie clară: nu toți studenții activi au acces la mobilități, rețele internaționale sau exemple de bune practici care să-i ajute să crească – mai ales în afara marilor centre universitare. BRD HUB START își propune să reducă acest decalaj, oferind sprijin pentru experiențe relevante de învățare, schimb de know-how și leadership aplicat.

Ce face programul diferit este accentul pus pe „mai departe”. Bursele nu sunt doar despre experiența personală a beneficiarilor, ci despre ce se întâmplă după: idei adaptate local/național, proiecte îmbunătățite, organizații studențești mai bine conectate și mai bine pregătite.

Pentru cine?

Ne adresăm studenților (18-35 de ani) înscriși la o universitate acreditată din România, fie la nivel de licență, fie de master, care sunt implicați activ într-o organizație studențească. Dacă ai un plan de mobilitate clar, relevant și realizabil, care contribuie la dezvoltarea ta sau la activitatea organizației din care faci parte, ești exact publicul nostru.

Ne dorim ca, după mobilitate, să fii dispus să împărtășești ce ai învățat și să aplici know-how-ul dobândit prin activități de diseminare.

Despre ce e vorba?

Se acordă maximum 20 de burse, de până la 2.000 de euro net fiecare, pentru participări în țară sau în străinătate, în perioada mai–septembrie 2026, la evenimente și activități profesionale relevante. Bursa acoperă transportul, cazarea, masa și diurna pentru mobilități de 3–10 zile. Beneficiarii trebuie să depună un raport narativ și să organizeze o activitate de diseminare până la 30 noiembrie 2026.

Ce îți oferim?

Îți acoperim costurile de transport, cazare, masă și diurnă, în limita valorii bursei, pentru o perioadă de mobilitate cuprinsă între 3 și 10 zile derulată în perioada mai-septembrie 2026. La finalul organizării activității de diseminare, vei primi un certificat de participare emis de FFFF.

Ne așteptăm ca fiecare beneficiar să organizeze cel puțin o activitate de diseminare, fie că e vorba de workshop-uri, mini-expoziții, publicații, evenimente sau întâlniri publice.

Mai multe detalii despre program și înscrieri 

Te invităm să propui la ediția #15 a Premiilor Superscrieri materiale jurnalistice pe două teme: „Animal Welfare în România” și „Sănătate mintală”. Vom premia cele mai bune materiale în cadrul Galei Premiilor Superscrieri, în luna mai, când recunoaștem cel mai bun jurnalism al anului 2025 în România.

Pot nominaliza materiale atât autorii acestora, cât și cititorii care le-au remarcat și le consideră importante, până pe 15 martie. Premiile vor fi în valoare de 800 euro fiecare.

Ne bucurăm să avem parteneri împreună cu care să aducem recunoaștere jurnalismului făcut pe aceste teme pe care sperăm să le regăsim tot mai des și mai profund documentate în presă.

Reprezentanții celor doi parteneri, împreună cu jurații speciali, vor citi și evalua propunerile de materiale în prima fază. Câștigătorii finali vor fi deciși de jurnaliștii desemnați ca jurați speciali pentru fiecare premiu: Sorana Stănescu și Andrei Ciurcanu.

Poți nominaliza aici pentru „Sănătate mintală în România” și aici pentru „Animal Welfare în România”. Citește mai jos despre fiecare premiu.

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”

• premiu susținut de Humane World for Animals
• jurat special: Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care abordează mai în profunzime subiecte ce țin de bunăstarea animalelor și felul în care ne raportăm la nivel instituțional sau de societate la acestea.

Împreună cu filiala din România a Humane World for Animals, am creat acest premiu deoarece ne dorim să încurajăm această temă de documentare, scopul fiind să putem regăsi în presa din România informații cu potențial de a genera schimbări, mai ales sistemice, în ceea ce privește felul în care privim și tratăm situația animalelor din țară.

Premiul are o valoare de 800 de euro.

Câteva exemple de subiecte posibile pe care le așteptăm: situația urșilor, braconaj cinegetic, felul în care intervențiile umane afectează viețuitoarele, folosirea de animale în cercetări științifice și testarea de produse, exploatarea abuzivă a animalelor pentru carnea, pielea sau blana lor, cruzimea față de animale (de exemplu, luptele de câini), politici publice existente sau posibile, exemple de proiecte și inițiative de succes din această tematică.

„Într-o lume în care suntem asaltați de reportaje, investigații și documentare care vorbesc despre corupție, crimă organizată, conflicte armate și criză financiară, am avea tendința să credem că jurnalismul despre bunăstarea animalelor nu-și găsește locul în lista priorităților jurnaliștilor. Ar fi o imensă greșeală să cădem în această capcană.
Pentru că nu există nicio oglindă mai fidelă a unei societăți decât felul în care acea societate tratează necuvântătoarele. Aceste ființe care au nevoie de ajutor, compasiune, dragoste, bunăstare în aceeași măsură ca și oamenii. Marea diferență constă în faptul că animalele nu știu să-și apere drepturile, devenind astfel victimele corupției, traficului, afacerilor ilegale și relelor tratamente.

Schimbările unei societăți se regăsesc în educație și onesta comunicare. Când aceste două deziderate vor fi măcar pe jumătate îndeplinite și când societatea va înțelege că animalele sunt partenerii egali ai homo sapiens sapiens, nu sunt doar niște produse, atunci vom înțelege că bunăstarea animalelor nu este doar despre necuvântătoare, dar despre noi TOȚI.”
Andrei Ciurcanu, RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project, jurat special

„Premiul oferit de noi reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse de jurnaliștii români în explorarea aspectelor legate de bunăstarea animalelor. Este important să înțelegem ce înseamnă bunăstarea animalelor. Este o unitate de măsură a decenței noastre: le condamnăm la o viață de suferință și abuz, sau înțelegem că avem puterea și responsabilitatea să le oferim o viață demnă, să le respectăm nevoile și să împărțim această lume cu ele, așa cum este normal și natural să fie. Acest premiu este o inițiativă menită să aducă în prim planul discuțiilor tema animalelor și să atragă atenția asupra faptelor noaste și a condiției animalelor din România”, Andreea Roseti, directoarea Humane World for Animals pentru România.

Despre Humane World for Animals: Prin promovarea bunăstării animalelor în peste 50 de țări, își desfășoară activitatea în întreaga lume pentru a încuraja relația om-animal, salvarea și protejarea câinilor și pisicilor, ameliorarea condițiilor legate de bunăstarea animalelor de fermă, protejarea faunei sălbatice, susținerea practicilor de testare și cercetare fără experimente pe animale, dar și pentru a răspunde în caz de dezastre și a combate orice tip de cruzime față de animale.

Celelalte ediții ale acestui premiu au fost câștigate de materialele: seria „România versus urși” – Cristina Radu, Dragoș Dumitru – ilustrații (Snoop), Căsuța Pisicească. Cum au murit zeci de pisici la cel mai cunoscut adăpost din Iași, sub ochii autorităților și pe banii iubitorilor de animale — Teodora Munteanu (PressOne), Ferma ilegală de urși din Arad începută în anii ’90 și tolerată de autorități până azi. Instituțiile statului ridică din umeri: „Nu este responsabilitatea noastră” – Cristina Radu, Vlad Chirea foto (Libertatea)  în 2022 și de seria „Câini de luptă, returnați proprietarilor” – Sorina Noroc, Maria Ilinca Man, Mădălina Vlăsceanu (TVR Cluj) în 2023.

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI un material jurnalistic pe tema „Sănătate mintală în România”

• premiu susținut de Kaufland România
• jurat special: Sorana Stănescu, jurnalistă specializată pe sănătate. Fost reporter și editor DoR, acum are Foaia de observație, o publicație lunară despre drepturile pacienților și cum navighezi sistemul medical din România. În 2024 a editat romanul autobiografic „Anul în care nu am murit”, de Carmen Uscatu, bestseller Humanitas.

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care explorează în profunzime un subiect legat de sănătatea mintală.

Împreună cu unul dintre partenerii de creștere ai programului Superscrieri, Kaufland România, continuăm să oferim acest premiu, deoarece credem că e nevoie de o mai bună înțelegere a sănătății mintale în România. Sperăm, astfel, să recunoaștem jurnalismul care face deja asta, dar și să încurajăm mai mult documentarea acestei teme esențiale în presă.

Premiul are o valoare de 800 euro.

De la impactul sănătății mintale asupra societății și modul în care este conștientizată această problemă, la stigmatizarea persoanelor cu tulburări mintale, accesul la servicii de specialitate, măsurile sistemice necesare și lacunele din sistemul de sănătate mintală – sunt doar câteva exemple de teme relevante care merită să fie aduse în atenția publicului.

„Sănătatea nu înseamnă doar absența bolii sau a infirmității, ci presupune o stare pe deplin favorabilă din punct de vedere fizic, mental și social. Este definiția Organizației Mondiale a Sănătății și de aici ar trebui să înceapă orice discuție despre starea de sănătate a unui individ sau a unei populații. Pe de altă parte, cred că jurnalismul, în general, e o profesie din industria «îngrijirii», pentru că ar trebui să te ajute să-ți trăiești viața mai bine («a caregiving profession», a numit-o Ed Yong, premiat cu Pulitzer pentru jurnalismul explicativ din perioada pandemiei). În contextul ăsta, jurnalismul despre sănătatea mintală ar trebui evidențiat, încurajat și aliniat la cele mai înalte standarde de etică și calitate profesională, și asta ne propunem cu acest premiu special.” Sorana Stănescu, Foaia de Observație, jurat special 

„Am ales sa susținem acest premiul special Sănătate mintală în România pentru că în ultimii ani am realizat cât este de important să avem grijă de noi atât fizic cât și psihic. Kaufland România se implică activ în programe dedicate promovării unui stil de viață echilibrat din toate punctele de vedere, atât corporal cât emoțional. Prin proiectele noastre de responsabilitate socială sute de beneficiari vulnerabili și-au îmbunătățit sănătatea mintală iar în rândul angajaților avem proiecte dedicate în această direcție, menite să le ofere sprijinul în activitatea profesională și personală.” Valer Hancaș. Director Corporate Affairs Kaufland România

Prima ediție a premiului a fost câștigată de seria „Un sistem în terapie” – Alexandra Nistoroiu (Snoop).

——————

Urmărește pagina Superscrieri pentru noutăți ale ediției.

Nominalizații ediției vor fi anunțați în luna aprilie, iar la Gala Superscrieri din luna mai vor fi anunțați câștigătorii pentru cele nouă categorii de concurs: Investigație, Debut jurnalistic, Presă locală, TV&Video-jurnalism, Feature Writing, Jurnalism Tematic, Interviu, Inovație și Civic Influencers, alături de alte premii speciale și onorifice.

Superscrieri împlinește un deceniu și jumătate, un milestone potrivit pentru a celebra această reușită într-o lume care astăzi luptă pentru supraviețuirea adevărului, în toate formele lui.

Înscrierile în competiție sunt deschise până pe 31 ianuarie 2026.

UPDATE 30 ianuarie: Lăsăm înscrierile deschise până duminică, 1 februarie, inclusiv.

DETALII DESPRE NOUA EDIȚIE & ÎNSCRIERI

Avem updates în structura categoriilor:

NOU Feature Writing
NOU Jurnalism tematic
NOU Interviu
NOU Inovație
Investigație
Debut jurnalistic
Presă locală
TV & video-jurnalism
Civic Influencers

JURIUL EDIȚIEI

Dan Duca – noul președinte al juriului.

Alina Radu și Marian Voicu se alătură juriului format până acum din: Alina Mărculescu Matiș, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Daniel Condurache, Dragoș Pătraru, Emilia Șercan, Irina Păcurariu, Mona Dîrțu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz, Tudor Mușat; pentru categoria Civic Influnecers: Monica Jitariuc și Diana Filimon.

Am vorbit cu jurnaliștii bursieri care au investigat cât de pregătit este Bucureștiul pentru cutremur, să vedem cum a fost pentru ei să documenteze subiectele și ce așteptări au după publicarea materialelor. 

Cum a fost pentru tine să documentezi un subiect atât de dificil, în același timp în care, lucrând și umblând prin București, ești practic forțat să te „împaci” cu riscul seismic? 

Vlad Odobescu: Procesul de documentare a fost unul foarte întortocheat. Plecasem de la ideea de a descrie viața unui bloc din București intrat în consolidare, însă pe măsură ce am adunat tot mai multe povești despre istoria consolidărilor și am adunat informații de la autorități, am decis că trebuie să răspundem unei întrebări esențiale: Cum am ajuns să consolidăm doar câteva zeci de blocuri de-a lungul a trei decenii și jumătate? Am discutat — între alții — cu oameni care s-au mutat acum 12-13 ani din casele lor cu promisiunea că peste 6 luni vor avea locuințe consolidate, însă nu s-au întors nici azi. Am aflat că, pentru mulți proprietari, lucrările care ar fi trebuit să le facă locuințele mai sigure ajung să fie procese traumatizante și am decis să spunem poveștile astea.

Cristina Radu: Am mai scris despre cutremure, despre pregătire în caz de dezastru, despre ce putem face noi și despre ce fac deja salvatorii, umani și patrupezi deopotrivă. Am fost în 2019 în Albania, după seism, și am stat în baza militară cu pompierii români care mi-au povestit cum au scos oameni și trupuri de sub dărâmături – cutremurul de-atunci nici nu a fost atât de mare, dar clădirile lor erau foarte prost construite și s-au prăbușit complet. Am știut, la fiecare articol, că nu scriu despre un scenariu cu „dacă”, ci despre ceva care o să se întâmple sigur în București, acest oraș în care trăiesc, cu străzi pe care merg zilnic, cu clădiri în care intru fără să mă mai gândesc la cum ies din ele.

De data asta a fost însă mai dificil pentru că am vorbit cu oameni care știu că într-un cutremur mare, șansele lor sunt mai mici – nu pentru că nu ar face ce trebuie, ci pentru că sistemul nu e construit și pentru ei. „Eu nu pot coborî scările”, „Eu nu aud alarma”, „Pe mine nu mă caută nimeni”, „Eu nu văd, toate reperele mele vor dispărea după cutremur” – genul ăsta de afirmații te cam lovesc. A fost un amestec de frustrare și rușine: frustrarea că soluțiile par simple, dar implementarea lor se lovește de ziduri birocratice și cinice, și rușinea că abia acum vorbim despre asta.

Și totuși, în final, mergem înainte: ne plimbăm pe Calea Victoriei, traversăm Centrul Vechi, intrăm în blocuri cu bulină, urcăm scări înguste, ne gândim de câteva ori dacă să stăm sau nu la un etaj superior (eu m-am mutat recent la etajul 10, ce să vezi) și, inevitabil, ajungem să ne împăcăm cu riscul, pentru că altfel nu am putea funcționa. Cred că împăcarea asta e și o formă de resemnare venită din neputință. Știm că riscul e acolo și alegem să nu ne uităm direct la el în fiecare zi, fiindcă there’s only so much we can do ca să ne protejăm.

Adela Cioruță: Nu pot spune că a fost „dificil” de documentat acest subiect, ci mai degrabă provocator. Am ajuns să învăț în profunzime despre o temă pe care, inițial, o ocoleam, tocmai din lipsă de informare: viața persoanelor cu dizabilități. Pe parcursul documentării am înțeles care sunt, de fapt, nevoile lor reale într-un București insuficient pregătit pentru un dezastru major, cum sunt priviți în societate și ce așteptări au de la cei din jur.

Locuiesc în București de când mă știu și am crescut cu ideea că riscul seismic face parte din viața de zi cu zi. Odată cu publicarea acestui material, am devenit însă mult mai atentă: mi-am pus mai multe întrebări, mi-am recalibrat raportarea la oraș și am început să privesc altfel, de exemplu, clădirile interbelice – să mă bucur de ele cât timp încă sunt aici, conștientă că, la un cutremur major, multe ar putea dispărea.

Am învățat că vulnerabilitatea nu înseamnă frică. Dimpotrivă, înseamnă curajul de a te expune zilnic într-un oraș care nu îți este prieten, ci mai degrabă un adversar tăcut, cu care ești nevoit să negociezi permanent.

Stefania Gheorghe: Nu a fost prima dată când am scris despre riscul seismic. De când locuiesc în București e o preocupare pe care o am, dar și o teamă generală pe care mi-o provoacă. A fost dificil, având în vedere numeroasele voci pe care le-am auzit – care simt că alți oameni le-ar lăsa în urmă. În același timp, m-am bucurat că am putut pune reflectorul pe două subiecte insuficient discutate – cutremurul și persoanele cu dizabilități.

Andrei Popoviciu: În această serie audio nu am documentat un risc abstract sau un scenariu îndepărtat, ci ceva care face parte din viața de zi cu zi a bucureștenilor. În timp ce lucram la podcast, mergeam prin cartierele vechi ale Bucureștiului, intram în clădiri încadrate în risc seismic și vorbeam cu oameni care știu că locuiesc într-un pericol permanent, dar nu au alternative reale. Eu nu sunt din București și nici măcar nu am trăit vreodată un cutremur. M-am mutat recent în oraș și m-am surprins că începeam și eu să normalizez acest risc, atât atunci când îmi căutam chirie, cât și în timp ce documentam materialul. Cred că asta a fost partea cea mai neliniștitoare: nu frica propriu-zisă, ci obișnuința.

Ce schimbare ți-ai dori să vezi în urma publicării materialului?

Vlad Odobescu: Mi-aș dori să existe strategii de consolidare coerente, care să meargă dincolo de perspectiva unui mandat de primar și care să țină de cont de priorități. Mi-aș mai dori ca autoritățile — atât cele centrale, cât și locale — să comunice mai bine cu proprietarii când vine vorba de consolidări, să caute să explice inclusiv de ce aleg o anumită soluție tehnică pentru o clădire sau de ce costurile trebuie să crească, atunci când e cazul. În lipsa acestei comunicări, reticența oamenilor — una perfect de înțeles în condițiile de azi — va rămâne o piedică în calea creării unui oraș mai sigur.

Cristina Radu: Mi-aș dori ca ideea de responsabilitate să devină colectivă: în instituții, în administrație, dar și între noi, ca locuitori ai orașului. Cred că ar trebui să ne întrebăm mai des cine rămâne pe dinafară atunci când facem un plan, dar în mod concret: cine nu poate coborî scările, cine nu poate înțelege un mesaj audio, cine are nevoie de limbaj vizual. Mi-aș dori ca materialul nostru să rămână în mintea cititorilor ca un mic disconfort. Nu mă refer la frică sau la panică, ci mai degrabă la senzația aia care te face să nu mai poți spune „asta e”.

Și aș vrea ca noi, ca oraș, să nu mai vorbim despre cutremur doar în termeni de noroc. Pentru că atunci când ajungi să depinzi exclusiv de noroc, înseamnă că cineva, pe parcurs, a renunțat să-și facă treaba.

Adela Cioruță: Mi-aș dori, în primul rând, ca implicarea autorităților să devină una reală, nu doar declarativă. Vorbim despre o problemă care ține de siguranța publică și de dreptul oamenilor de a se salva și a fi salvați, nu despre un scenariu ipotetic.

În același timp, mi-aș dori ca oamenii să fie mai atenți la cei din jur, în special la persoanele vulnerabile, care trăiesc într-un oraș insuficient pregătit pentru un cutremur major. Solidaritatea și responsabilitatea nu ar trebui să apară doar în momentul dezastrului, ci să existe înaintea lui.

Mai ales, mi-aș dori să înțelegem cu toții că aceasta nu este o problemă minoră sau îndepărtată. Riscul seismic din București este real, prezent și afectează zeci de mii de oameni aici și acum. Ignorarea lui nu îl face să dispară, doar ne face mai vulnerabili.

Ștefania Gheorghe: Nu cred că am scris niciodată cu așteptarea de a se petrece ceva după, dar mi-ar plăcea să vorbim mai mult despre accesibilizarea resurselor și informațiilor publice și despre reziliența în comunități. Mi-ar plăcea ca înainte de schimbări mari, să văd mai multe întâlniri în comunitățile mici, care să aducă oamenii mai aproape și care să stârnească în noi conștientizarea faptului că trăim printre milioane de alți oameni – pe care putem conta sau care pot conta pe noi. 

Andrei Popoviciu: În urma publicării materialului, mi-aș dori în primul rând să se schimbe această stare de resemnare, măcar printre locuitori. Să existe mai multă presiune publică pentru ca problema riscului seismic să fie tratată ca o urgență reală, nu ca un subiect tehnic împins mereu în viitor. Dacă podcastul reușește să îi ajute pe oameni să înțeleagă mai bine situația în care ne aflăm și să pună întrebări mai incomode autorităților, cerând soluții concrete, nu doar exerciții și promisiuni, atunci și-a atins scopul.

Invitata lunii este Măriuța Nistor, tânără jurnalistă la Ziarul de Gardă, din Chișinău. A primit câteva premii importante la Gala Superscrieri (Superscrierea Anului, premiul 1 Investigație și Premiul Superscrieri Ion-Rațiu pentru jurnalism de investigație). Apoi, pentru aceeași investigație undercover – În Slujba Moscovei, realizată împreună cu Natalia Zaharescu – a primit și cea mai importantă recunoaștere europeană pentru jurnalism, la European Press Prize. 

Ne-a răspuns câtorva întrebări pe tema ediției Superscrieri #14 – sănătatea mintală a unei prese făcute cu capul.

Superscrierile lunii 
recomandările Măriuței

1. Instruiți să facă haos, Proiectul Media „CU SENS”
2. Tombola sănătății: cum sunt transformați farmaciștii în agenți de vânzări, Recorder 
3. Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău, RISE Moldova

Culisele lunii 
cu Măriuța Nistor

Pe tine ce te face cu capul în general, în munca ta de jurnalistă? Top 3 chestii.

MĂRIUȚA NISTOR: 1. Știi cum e să fii (aproape) naivă și să crezi că procurorii apără interesele părții vătămate, dar să constați că, în pauza de deliberare, acuzatorul de stat își ia rolul de avocat și consolează inculpatul cu: „nu vă faceți griji! totul va fi bine!”?

2. Știi cum e să primești un răspuns întârziat la solicitarea de informații, iar data să fie modificată cu o bandă corectoare, doar pentru ca să pară că ți-au răspuns în termen? Mai simplu: știi cum e să fii luat de prost?

3. Știi cum e să ceri informații despre bani publici, iar răspunsul să nu conțină nicio cifră, ci doar un: „ne reafirmăm angajamentul față de transparență”, după ce, zile-n șir, nu ți-au răspuns la apeluri? 
 Eu știu cum este. Ahhh! Și toate trei situații mă fac, de-a dreptul, cu capul. 

Unde te refugiezi, cum te detașezi de încărcătura emoțională care vine odată cu munca ta?

M.N.: Când îmi vine să-mi iau câmpii, decid să iau mai bine munții la pas. Escaladarea îmi provoacă durere fizică și, în modul acesta, uit de durerea emoțională. Pe munte, las toată energia negativă acumulată. P.S. Când munții mi se par prea departe, iau dealul spre casă la pas, iar efectul e același. 

Care e rolul publicului în sănătatea mintală a unui jurnalist?

M.N.: E simplu, impactul pe care-l poate avea un apelativ precum „escortesă mediatică”, venit de la un politruc despre care am scris, poate fi atenuat cu un mesaj de încurajare venit din partea unuia dintre cei mulți pentru care scriem.

Ce ar fi util să știe publicul despre culisele emoționale dintr-o investigație la care ai lucrat?

M.N.: Am fost undercover timp de trei luni pentru a realiza prima parte a investigației „În slujba Moscovei”. Am început totul fără măcar să bănuiesc la ce lupte interioare va trebui să fiu arbitru. Mă simțeam vinovată că sunt nevoită să-i mint pe acei oameni doar pentru a ajunge la adevăr. Mă simțeam vinovată că nu-i ajut, ci urmează să-i expun. Mă simțeam vinovată că nu le explic unde ei greșesc. Mi-a fost greu să trag linie între persoana mea, jurnalista din mine și personajul „Ana Nastas” pe care-l întruchipam. 

Și-acum, ce ar trebui să știe publicul: să faci undercover nu e echivalentul la a juca un rol, nu e treabă de actor. Undercoverul e treabă de martor, pentru că tu ești acolo pentru a observa, nu pentru a influența, chiar dacă cetățeanul sau omul din tine ar face altfel decât a decis jurnalistul și, respectiv, execută personajul. 

Interviu Gala Superscrieri: Măriuța Nistor & Natalia Zaharescu (Ziarul de Gardă), despre sănătate mintală în jurnalism.

Best of Mindcraft Stories
de la Mihai Ghiduc, redactor șef

„Despre ce am mai scris în ultima vreme: despre guvernanții care s-au plictisit de ONG-urile ce le încurcă afacerile, așa că ar vrea să le desființeze, despre românul care a pornit cel mai brainless trend de pe TikTok și despre cum suveraniștii se inspiră din perioada interbelică (cu exemple din presa vremii)”:

România vs. ONG-uri. Proiectul Neptun Deep ar putea duce la dizolvarea Greenpeace România, de Andrada Fiscutean și Ashira Morris

Te miră că în spatele italian brainrot e un român?, de Isabelle Toma

Cum reciclează suveraniștii discursul extremist din România interbelică, de Ionuț Preda

Pe urmele dezinformării
Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici. Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Moldova a fost martora unei intensificări a utilizării tehnologiei deepfake, în special în context politic, cu scopul de a manipula opinia publică și de a submina încrederea în instituțiile democratice.

La sfârșitul lunii mai, pe un canal de Telegram a fost publicat un deepfake a cărui protagostă era președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, care „confirma” și chiar „aproba” într-o emisiune de la Jurnal TV o presupusă interferență a conducerii franceze în alegerile din Republica Moldova. (Ziarul de Gardă)

👉 Pe măsură ce invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina continuă, Kremlinul își intensifică rapid și războiul hibrid împotriva Europei.

Oficialii din serviciile de informații din mai multe țări europene trag acum un semnal de alarmă și avertizează că operațiunile rusești sunt tot mai numeroase și mai îndrăznețe, având ca potențiale ținte noduri de transport și infrastructuri critice, arată o analiză Atlantic Council.

fotografie Larisa Baltă

• Nouă categorii de concurs, premii onorifice, speciale și burse 
• Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri: „Mi-ar plăcea să avem un spațiu fizic pentru jurnaliștii independenți, un spațiu precum Publix Berlin”
• Măriuța Nistor, căștigătoare Superscrierea anului: „O investigație, oricât de bună ar fi, dacă nu este discutată și dacă nu există presiune socială, rămâne fără impact”
• Emilia Șercan, jurnalistă PressOne: „Mulțumesc colegilor din redacțiile de știri care ne-au informat în această perioadă”

București, 27 mai 2025: Materialul „În slujba Moscovei. Investigație sub acoperire” – realizat de Măriuța Nistor și Natalia Zaharescu, jurnaliste la Ziarul de Gardă din Republica Moldova a câștigat premiul „Superscrierea anului”, în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Galei Premiilor Superscrieri, eveniment care aduce în prim-plan unele dintre cele mai bune materiale jurnalistice. De asemenea, a obținut primul loc la categoria „Investigație”, iar jurnalista Măriuța Nistor a câștigat Bursa „Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație”. 

„Suntem recunoscătoare că vă uitați și peste Prut și tot mai multă lume încearcă să înțeleagă ce se întâmplă acolo. Suntem aici pentru a ne reprezenta și colegii de la Ziarul de Gardă, cel mai mare ziar de investigații din Republica Moldova, care se încăpățânează să rămână pe print și care în urmă cu câțiva ani a depășit ziarul de limbă rusă care era și cel mai influent. Acum suntem noi cei mai influenți”, a afirmat Natalia Zaharescu, jurnalistă Ziarul de Gardă.

„Mă bucur că am reușit să facem o investigație care dincolo de premii a făcut schimbări în țara noastră, i-a mobilizat pe cei care nu erau hotărâți să iasă la vot și astfel nu am căzut în ghearele Rusiei. Aș vrea să vă mulțumesc vouă, presei de peste Prut, și presei din Republica Moldova care ne-a distribuit investigația, care a vorbit despre materialul nostru, pentru că știm cu toții că o investigație, oricât de bună ar fi, dacă nu este discutată, dacă nu există presiune socială, ea poate rămâne doar o investigație bună, dar fără impact. Vă mulțumesc pentru că ne-ați sprijinit și distribuit investigația”, a spus Măriuța Nistor, jurnalistă Ziarul de Gardă.

La această ediție au fost nominalizate 52 de materiale. 

Toate distințiile au fost decise de un juriu format din 29 de specialiști din media. În afara celor nouă categorii de concurs, juriul a mai oferit șapte premii onorifice, patru burse și două premii speciale tematice. 

Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri: Mi-ar plăcea să avem un spațiu fizic pentru jurnaliștii independenți, un spațiu precum Publix Berlin 

„Cred că organizațiile și companiile private ar trebui să fie interesate de bunul mers al jurnalismului independent pentru că el înseamnă, în definitiv, bunul mers al unei societăți libere. Și pentru că lucrurile stau așa, vreau să vă vorbesc despre o utopie, chiar acum când suntem la capătul unei perioade în care ni s-au prezentat multe distopii. Utopia pe care v-o propun este construirea unui spațiu fizic pentru jurnalismul independent din România. PUBLIX poate fi un model în acest sens. E o clădire de șase etaje deschisă în toamna anului trecut în Berlin, care aduce laolaltă peste 30 de organizații non-profit care lucrează în interes public.

Aș vedea așa ceva și la București: un hub, un spațiu de dezvoltare, dar mai ales un loc în care să existăm, să ne întâlnim, să ne dăm curaj unii altora, să ne simțim mai puțin singuri. Cred că este nevoie și de ziduri care să găzduiască și să protejeze jurnalismul independent din țara asta. Vorbesc de un proiect la scară mare, mult mai mare decât tot ceea ce s-a făcut sau donat vreodată pentru jurnalismul independent în România.

PUBLIX Berlin a costat 25 de milioane de euro! Și dacă împărțim suma asta la 5, tot de o utopie de milioane de euro vorbim. Să îți propui să strângi această sumă în România pentru jurnalism poate fi catalogat ca naiv. Și totuși, vă sugerez să ne gândim cu seriozitate chiar la această idee aparent fantezistă! Nevoia concretizării ei e vizibilă chiar aici, în camera asta atât de mică în care jurnaliștii prezenți au spus atâtea lucruri cu miez. Am văzut foarte mult ferment în ceea ce s-a spus pe scena Superscrierilor – și cred că de aici se poate pleca mai departe cu speranța că putem avea un loc de co-existență și co-dezvoltare pentru jurnalismul independent” a declarat Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri, fondator Dela0 & Să fie lumină, realizator al podcastului Judecata de Acum.

„Mă bucur foarte mult că avem acest eveniment. Fundația Friends for Friends, vă mulțumim foarte mult pentru faptul că ne aduceți împreună o dată pe an. Avem nevoie de acest eveniment, avem nevoie să fim aproape pentru că suntem o comunitate foarte mică. Dincolo de felicitările pentru toți nominalizații și pentru câștigători, aș vrea să mulțumesc colegilor din redacțiile de știri care ne-au informat în această perioadă. Am avut nevoie de informațiile lor. Știu că a fost foarte greu și că s-au făcut multe ore suplimentare. Ne-a fost tuturor greu și celor care poate nu am scris sau nu am acoperit evenimentele «la zi», fie că vorbim despre presa scrisă, radio sau televiziune. Mulțumim”, a spus Emilia Șercan, jurnalistă PressOne, profesoară de jurnalism și jurat Superscrieri. Mai mulți jurnaliști, printre care Alexandra Nistor și Ștefania Gheorghe (Hotnews) – câștigătoarele categoriei “Debut jurnalistic” – i-au mulțumit Emiliei Șercan pentru sprijinul acordat. 

Tema Superscrieri din acest an a fost sănătatea mintală și echilibrul emoțional al jurnaliștilor ediția desfășurându-se sub sloganul „Presa făcută cu capul”.

„Jurnaliștii au lucrat dintotdeauna sub multă presiune – o presiune dată de foarte multe evenimente, de lipsa resurselor financiare și logistice, dar și de presiunea social media și a fenomenului dezinformării.Toate acestea le afectează sănătatea emoțională, mai ales că foarte mulți face această meserie cu pasiune. Astfel, anul acesta am ales ca temă sănătatea mintală pentru că informația de calitate se bazează și pe sănătatea mintală a jurnaliștilor și am realizat și un studiu despre acest subiect în interiorul breslei, datele urmând să fie publice în curând”, a spus Alexandra Cantor, directoarea executivă a Fundației Friends for Friends, organizatorul Superscrieri.

Cine au fost membrii juriului 

Membrii juriului prezidat de Vlad Stoicescu au fost: Alice Iacobescu, Alina Mărculescu-Matiș, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Daniel Condurache, Dragoș Pătraru, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Irina Păcurariu, Iulia Roșu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz, Tudor Mușat.

La categoria „Fotojurnalism” juriul a fost format din: Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz; iar la categoria „Civic Influencers” juriul a fost alcătuit din Monica Jitariuc și Diana Filimon.

Juriul Premiul special „Animal Welfare în România”: Andrei Ciurcanu; juriu premiu special „Sănătate mintală în România”: Sorana Stănescu. Juriul special pentru cele două burse tematice: Alexandra Nistoroiu, Luiza Vasiliu, Diana Oncioiu.

Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situația de conflict de interese.

Premiile Superscrieri, ediția XIV-a 

SUPERSCRIEREA ANULUI

În slujba Moscovei. Investigație sub acoperire – Măriuța Nistor, Natalia Zaharescu (Ziarul de Gardă)

PREMIUL JURIULUI

Maestrul manipulării: „Dezbracă-te să-mi arăți că ai încredere în tine” – reporter: Ioana Moldoveanu, montaj: Ligia Popescu, imagine: Andrei Oană, sunet: Ștefan Teodorescu (Snoop)

SUPERSCRIEREA CITITORILOR

Proiectul Politica la minut – Răzvan Petri și Vlad Adamescu

DEBUT JURANLISTIC

LOC 1 Călin Georgescu, urmele banilor: un influencer de pe TikTok recunoaște că a fost plătit pentru campanie – Alexandra Nistor, Ștefania Gheorghe (HotNews)

LOC 2 Experiment: Am urmărit călătoria în jurul lumii a mai multor haine lăsate la reciclat în magazinele H&M. Un hanorac a ajuns înapoi după 2.200 km – George Herlaș (Snoop)

LOC 3 x 2 câștigători: Afacerea „căști de copiat” – Raluca Cristea (Școala9)

și Roșul meu și a lui Ghea Mișa – Ludmila Țurcanu (Scena9)

REPORTAJ

LOC 1 Corp străin: Cum este folosită tehnologia deepfake împotriva femeilor? – Andra Mureșan (Scena9) 

LOC 2 seria „Un sistem în terapie” – Alexandra Nistoroiu (Snoop)

LOC 3 x 2 câștigători: „Tu știi cine e, mamă”. Cum autoritățile [nu] au ajutat o mamă de 11 ani – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

și Violența împotriva politicienelor, doctrină politică națională. „Dacă ești femeie, ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere” – Diana Meseșan (Recorder)

TV&VIDEO-JURNALISM

LOC 1 Schema Nordis. Mașinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar – Alex Nedea, David Muntean, Gabriel Nicolae (Recorder)

LOC 2 Cartelul din Carpați – Recorder și Centrul de Investigații Media

LOC 3 Maestrul manipulării: „Dezbracă-te să-mi arăți că ai încredere în tine” – reporter: Ioana Moldoveanu, montaj: Ligia Popescu, imagine: Andrei Oană, sunet: Ștefan Teodorescu (Snoop)

INVESTIGAȚIE

LOC 1 În slujba Moscovei. Investigație sub acoperire – Măriuța Nistor, Natalia Zaharescu (Ziarul de Gardă)

LOC 2 x 2 câștigători: Cartelul din Carpați – Recorder și Centrul de Investigații Media

și Maestrul manipulării: „Dezbracă-te să-mi arăți că ai încredere în tine” – Ioana Moldoveanu (reporter), Iulia Roșu (editor), Roma Gavrilă (ilustrații), Ligia Popescu, Andrei Oană, Ștefan Teodorescu (video) (Snoop)

LOC 3 seria Dosarul Cîrstoiu – Cristian Andrei, Mirela Neag, Alexandra Nistoroiu, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan (HotNews, Snoop)

PRESĂ LOCALĂ

LOC 1 Clanul „Sărmanilor”. Cum ajung apartamentele sociale din Otopeni la oamenii primarului – Florin Râșteiu, Cătălin Doscaș, Andrei Ilieș (imagine), Cristian Delcea (editor video) (Buletin de București)

LOC 2 seria Fentele din Consiliul Local Craiova pentru a face exproprieri în zona istorică Piața Veche – Anda Simion (Gazeta de Sud)       

LOC 3 Afacerile „secrete” din Chitila. Primarul Emilian Oprea, „ambasadorul” regiunii București-Ilfov în UE, partener printr-un offshore ascuns cu patronul unui SRL abonat la banii primăriei – Florin Râșteiu (Buletin de București)

AUDIO/PODCAST

LOC 1 „Too much tired”, o poveste despre migrație în România – Iulia Hau, Cristian Călin (La pas molcom)

LOC 2 Seria Portret de candidat – Raul Bambu, Andrei Ilieș, George Vulpe, Teodora Preda (Recorder)

LOC 3 Podcastul mame (noul sezon, 2024) – Ana Maria Ciobanu, Oana Sandu (mame, Scena9)

OPINIE&COMENTARIU

LOC 1 Dacă un puști de 21 de ani s-ar fi oprit din dansat – Alexandra Nistoroiu (Golazo)

LOC 2 Neînțelegerile din România. Și poporul ce vină are? – Andrei Crăciun (Libertatea)

LOC 3 Am plecat și eu – Simona Moisil (newsletterul Meandre)

FOTOJURNALISM

Fotografie documentară
LOC 1 Dincolo de ape / Beyond the waters – Ioana Moldovan (ioanamoldovan.com)

LOC 2 The choice between life and war – Ioana Moldovan (GEO Magazin)

LOC 3 Căldura unui gol – Alexandra Corcode (Scena9)

Fotografie de news
LOC 1 Joe Biden la Summit NATO 75 – Eduard Vînătoru (Inquam Photos)

LOC 2 Timișoara – renumărare buletine vot – Simonescu Virgil (Inquam Photos)

LOC 3 Ziua în care s-au anulat alegerile – Cosmin Bumbuț (Teleleu și HotNews)

CIVIC INFLUENCERS

LOC 1 Proiectul Politica la minut – Răzvan Petri și Vlad Adamescu

LOC 2 Am deschis un restaurant fals într-un garaj – Andrei Petrof

LOC 3 Am explorat satul de la capătul lumii – Boca Ștefan

PREMII ONORIFICE 

Redacția Anului – Snoop 

Editorul Anului – Alex Olaru (PressOne)

Best Use of Digital/New Media – Ce ne enervează? Mihai Radu (Recorder)

Carte de non-ficțiune – Sabina Fati, Cine râvnește la Gurile Dunării? (Humanitas)

Feature Writing / Longform – Fertilizarea in vitro, „un carusel de emoții”. Efectele psihologice ale tratamentului FIV – Daniela Vasilache, Mindcraft Stories

Social Awareness – Vânătorul de bătrâni – Andreea Pocotilă (Recorder)

Agora Anului – România în direct, Europa FM  

BURSE ȘI PREMII SPECIALE 

Bursa Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație – Măriuța Nistor, Ziarul de Gardă

Premiul special „Sănătate mintală în România” – seria „Un sistem în terapie” – Alexandra Nistoroiu (Snoop)

Premiul special „Animal Welfare în România” – seria „România versus urși” – Cristina Radu, Dragoș Dumitru – ilustrații (Snoop)

Bursa Superscrieri – Naumann pe tema „drepturile omului: parteneriat civil” – Anelise Sălan,  regizoarea filmului „Interzis”

Bursa Superscrieri – Snoop pe tema „sănătate mintală” – Oana Moisil (Zi-ne de Vâlcea)

Bursa BIRN Summer School: Ludmila Țurcanu

Vezi aici toți nominalizații ediției, pe care îi felicităm și le mulțumim pentru munca în interesul public. 

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată în 2011 de Fundația Friends for Friends si peste posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România, BRD – Groupe Société Générale, FAN Courier, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: Ethical Media Alliance, DiFine PR, PPC România, Blitz Productions, Media Trade Services, Humane World for Animals.

***

nominalizează aici la premiul onorific Redacția anului

nominalizează aici la premiul onorific Editorul anului

nominalizează aici la premiul onorific Carte de non-ficțiune

nominalizează aici la premiul onorific Feature writing / Longform

nominalizează aici la premiul onorific Best use of digital media

Nu uita să votezi materialul preferat dintre cele 52 de nominalizări ale acestei ediții Superscrieri, pentru premiul publicului – Superscrierea Cititorilor.

52 de materiale publicate în anul 2024 (presă scrisă, audio, video, foto, dar și alte povești în spirit civic) au fost selectate de un juriu format din 24 specialiști din media și sunt nominalizate la cele nouă categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie&Comentariu, Reportaj, Presă Locală, TV&video-jurnalism, Fotojurnalism, Civic Influencers.

Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Superscrieri, din luna mai, alături de alte premii onorifice și speciale.

Până atunci, publicul este invitat să voteze materialul preferat pentru premiul Superscrierea Cititorilor. Nominalizările ediției pot fi votate până pe 15 mai.

👍 VOTEAZĂ AICI MATERIALUL PREFERAT

Nominalizările Premiilor Superscrieri #14 

AUDIO/PODCAST

Podcastul mame (noul sezon, 2024) – Ana Maria Ciobanu, Oana Sandu (mame, Scena9)

Seria REZOLVAT (2024) – Andreea Archip, Cristina Radu, Raluca Cristea, George Herlaș (Școala9)

„Too much tired”, o poveste despre migrație în România – Iulia Hau, Cristian Călin (La pas molcom)

Seria Portret de candidat – Raul Bambu, Andrei Ilieș, George Vulpe, Teodora Preda (Recorder)

În 9 ani de la Colectiv, doar promisiuni, durere și deznădejde – Viorica Ștefan (Europa FM)

DEBUT JURNALISTIC

Călin Georgescu, urmele banilor: un influencer de pe TikTok recunoaște că a fost plătit pentru campanie – Alexandra Nistor, Ștefania Gheorghe (HotNews)

A doua „moarte” a unui monument: Hala Matache, uitată de peste un deceniu în depozitul celui care a dărâmat-o. 160.000 de euro, factura pentru PMB – Andreea Tudor (Buletin de București)                         

Experiment: Am urmărit călătoria în jurul lumii a mai multor haine lăsate la reciclat în magazinele H&M. Un hanorac a ajuns înapoi după 2.200 km – George Herlaș (Snoop)

Roșul meu și a lui Ghea Mișa – Ludmila Țurcanu (Scena9 )

Hoteluri, pensiuni și cabane ale politicienilor fără avize ISU și cu risc de incendiu: “Nu sunt în legalitate” – Marionela Toma (Context)

Afacerea „căști de copiat” – Raluca Cristea (Școala9)

PRESĂ LOCALĂ

Lăsați-ne să învățăm! Alți părinți din Oradea, inculpați pentru că și-au retras copiii de la școlile „oficiale” – Adriana Totorean (Bihoreanul)

serie: Fentele din Consiliul Local Craiova pentru a face exproprieri în zona istorică Piața Veche – Anda Simion (Gazeta de Sud)            

Afacerile „secrete” din Chitila. Primarul Emilian Oprea, „ambasadorul” regiunii București-Ilfov în UE, partener printr-un offshore ascuns cu patronul unui SRL abonat la banii primăriei – Florin Râșteiu (Buletin de București)

Achizițiile „speciale“ din curtea medicului Cătălin Cîrstoiu: un afacerist penal şi-a umplut conturile cu bani de la Spitalul Universitar – Florin Râșteiu, Cătălin Doscaș (Buletin de București)

Clanul „Sărmanilor”. Cum ajung apartamentele sociale din Otopeni la oamenii primarului – Florin Râșteiu, Cătălin Doscaș, Andrei Ilieș (imagine), Cristian Delcea (editor video) (Buletin de București)

OPINIE & COMENTARIU

Dacă un puști de 21 de ani s-ar fi oprit din dansat – Alexandra Nistoroiu (Golazo)

Chiar au nevoie directorii de școală de o gală la Opera Națională? – Andreea Archip (Școala9)

Neînțelegerile din România. Și poporul ce vină are? – Andrei Crăciun (Libertatea)

Am 21 de ani și simt că Mircea Geoană mă ia pur și simplu la mișto când mă cheamă „să schimbăm lucrurile în țara asta” – David Leonard Bularca (HotNews)

Am plecat și eu – Simona Moisil (newsletterul Meandre)

INVESTIGAȚIE

serie: Horea Bădău – Profesor universitar caută dragostea în facultate  & „Proful de licență tocmai s-a dat la mine – Carla Lunguți, Cristian Lupșa (RISE Project, Scena9)

serie: Dosarul Cîrstoiu – Cristian Andrei, Mirela Neag, Alexandra Nistoroiu, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan (HotNews, Snoop)

Maestrul manipulării: „Dezbracă-te să-mi arăți că ai încredere în tine” – Ioana Moldoveanu (reporter), Iulia Roșu (editor), Roma Gavrilă (ilustrații), Ligia Popescu, Andrei Oană, Ștefan Teodorescu (video) (Snoop)

În slujba Moscovei. Investigație sub acoperire – Măriuța Nistor, Natalia Zaharescu (Ziarul de Gardă)

Cartelul din Carpați – Recorder și Centrul de Investigații Media

REPORTAJ

serie: Dosarul „Un sistem în terapie” – Alexandra Nistoroiu (Snoop)

Corp străin: Cum este folosită tehnologia deepfake împotriva femeilor? – Andra Mureșan (Scena9) 

Violența împotriva politicienelor, doctrină politică națională. „Dacă ești femeie, ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere” – Diana Meseșan (Recorder)

Experiment. Am urmărit călătoria în jurul lumii a mai multor haine lăsate la reciclat în magazinele H&M. Un hanorac a ajuns înapoi după 2.200 km – George Herlaș (Snoop)

„Tu știi cine e, mamă”. Cum autoritățile [nu] au ajutat o mamă de 11 ani – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

Mă tem pentru viața mea – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

TV & VIDEO-JURNALISM

Schema Nordis. Mașinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar – Alex Nedea, David Muntean, Gabriel Nicolae (Recorder)

Mitul eroului de la Nassiriya – Andrei Udișteanu (Recorder)

Vânătorul de bătrâni – Andreea Pocotilă (Recorder)

Maestrul manipulării: „Dezbracă-te să-mi arăți că ai încredere în tine” – reporter: Ioana Moldoveanu, montaj: Ligia Popescu, imagine: Andrei Oană, sunet: Ștefan Teodorescu (Snoop)

Cartelul din Carpați – Recorder și Centrul de Investigații Media

FOTOJURNALISM

• Subcategoria Fotografie documentară

Căldura unui gol – Alexandra Corcode (Scena9)

Studenții români din Olanda – Cosmin Bumbuț (Teleleu și HotNews)

Pe șantierele din Belgia se construiește în limba română – Cosmin Bumbuț (Teleleu și HotNews)

The choice between life and war – Ioana Moldovan (GEO Magazin)

Dincolo de ape / Beyond the waters – Ioana Moldovan (ioanamoldovan.com)

• Subcategoria Fotografie de News

Foto 1 – Ziua în care s-au anulat alegerile  și Foto 2 – Ziua în care s-au anulat alegerile – Cosmin Bumbuț (Teleleu și HotNews)

Joe Biden la Summit NATO 75 – Eduard Vînătoru (Inquam Photos)

Timișoara – renumărare buletine vot – Simonescu Virgil (Inquam Photos)

Studenți pro-palestina se pregătesc să fie evacuați din Campusul Panduri al Universității din București de către forțele de ordine – Tudor Pană (ENTR Romania)

CIVIC INFLUENCERS

Am deschis un restaurant fals într-un garaj – Andrei Petroff, YouTube

Am explorat satul de la capătul lumii – Boca Ștefan, YouTube

Comunitatea LGBTQ în discursul AUR: De la toleranță mimată la spaimă națională – Luca Istodor (ISCOADA)

„Roaba lui Dumnezeu, Naomy Moldovan” – Cum se îngroapă o icoană trans – Patrick Brăila (ISCOADA)

Proiectul Politica la minut – Răzvan Petri și Vlad Adamescu (Instagram, Facebook)

Juriul ediției
Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situația de conflict de interese.

Vlad Stoicescu – președintele juriului. Membrii juriului sunt: Alice Iacobescu, Alina Mărculescu-Matiș, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dragoș Pătraru, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Irina Păcurariu, Iulia Roșu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz, Tudor Mușat; la categoria „Fotojurnalism” juriul este format din:  Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz; la categoria „Civic Influencers” juriul este format din Monica Jitariuc și Diana Filimon.

Mai multe detalii despre ediția curentă.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată în 2011 de Fundația Friends for Friends si peste posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România, BRD – Groupe Société Générale, FAN Courier, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: Ethical Media Alliance, DiFine PR, PPC Romania, Blitz Productions, Media Trade Services, Humane World for Animals.

Luna aceasta, invitat special este Victor Ilie, jurnalist de investigații, o parte dintre ele premiate cu „Superscrierea Anului”.
Stăm puțin de vorbă pe tema ediției Superscrieri #14 – sănătatea mintală a unei prese făcute cu capul.

Superscrierile lunii 
recomandările lui Victor

Am ales doar materiale din afara spațiului .ro pentru că arde tot mapamondul, nu doar țara noastră.

The Trump Administration Accidentally Texted Me Its War Plans
În 2017 publicam niște screenshoturi dintr-un grup intern al PSD, când Dragnea scria emoționat după o întâlnire cu Donald Trump, în drum spre casă: Daddy’s back! De atunci „daddy” i-a rămas porecla. Acum sunt într-un grup de Whatsapp cu mercenari români, peruani și sud-americani care așteaptă să meargă în Congo pe locurile lăsate libere de Horațiu Potra. Este visul umed al oricărui jurnalist de investigație să își bage nasul într-un chat al Puterii, dar este și o oportunitate de mare „fuck up”. Investigația The Atlantic este mindfuck și trebuie citită ca să înțelegem că jurnalismul făcut corect ne poate arăta că împăratul este gol.

The Ukrainian teens who took on Putin’s gulag archipelago — and won
Materialul Politico este o lectură obligatorie despre ce poate și ce face statul rus cu cei pe care îi controlează.

The whole presidential army How Vladimir Putin is Guarded
Dacă te-ai întrebat vreodată cât de puternic e Putin, cine îi asigură securitatea privată, dar și ce îi place să mănânce, această investigație Dossier răspunde la mai multe întrebări despre dictatorul rus decât ți-ai putea ridica.

“Let’s hire an ISIS suicide bomber to blow him up in the street!”: Europe’s most wanted man plotted my murder and that of my colleague
 O altă lectură fabuloasă a fost investigația lui Christo Grozev din The Insider, care a arătat cum plănuiau rușii să-l omoare cu mâna unor bulgari plătiți de fugarul Ian Marsalek.

Culisele lunii 
cu Victor Ilie

Pe tine ce te face cu capul în general, în munca ta de jurnalist?

Victor Ilie:
1. Apatia autorităților
2. Whataboutismul cititorilor
3. Inadecvarea mea la un mediu sau storytelling care să ducă documentările mele către un public mai mare
4. Editorii control-freak, redacțiile pe concurență turbată
5. Accesul complicat la informație care ar trebui să fie publică 

Un moment greu din viața de jurnalist, când ai simțit că ajungi la capătul puterilor.

V.I.: De fiecare dată când nu mi-au ajuns banii și am mai sunat acasă pentru încă o livrare de mâncare cu locomotivele CFR. Anul trecut au fost momente când n-am avut bani de mâncare, darămite de un cold brew tonic.

Cum ți-ai găsit puterea să continui?

V.I.: Am descoperit sofrologia și editori care respectă reporterii.

Unde te refugiezi, cum te detașezi de încărcătura emoțională care vine odată cu munca ta?

V.I..: În jurnal, unde scriu mai degrabă cu scop terapeutic. Tho scriu din ce în ce mai rar, pentru că fac terapie tot mai des.

Care e rolul publicului în sănătatea mintală a unui jurnalist?

V.I.: Motivațional. M-aș deprima teribil dacă oamenii care citesc ce scriu ar fi cu toții hateri. Primesc o mulțime de mesaje de încurajare de la oameni care donează sau citesc și e extraordinar să le văd și să le ascult, deși nu apuc să răspund la toate.

Ce ar fi util să știe publicul despre culisele emoționale dintr-o investigație?

V.I.: N-am crezut niciodată că sunt un om stresat de munca mea până în 2022, când lucram la Recorder. Stătusem toată ziua cu Cristi Delcea ascunși într-o mașină. Așteptam unul dintre personajele documentarului cu Marele Alb. Aveam pe piept un GoPro care urma să filmeze interviul de confruntare din perspectiva reporterului, a mea. Camera a înregistrat și bătăile inimii, care păreau absolut ok cât am stat și am așteptat. Când a apărut Marian Iorga, afaceristul pe care trebuia să-l întreb câteva chestii despre cum cheltuie BOR fondurile publice, să îi explic și că, de fapt, nu mă cheamă Gabriel, GoPro-ul a înregistrat o super bubuială în care pornise inima mea odată ce Iorga își parcase limuzina lângă noi. Cu alte cuvinte, în presa independentă stresul e mereu uriaș și salariul mic. Deci donați, donați, donați.

Nominalizările Premiilor Superscrieri #14
materialul tău preferat poate fi Superscrierea Cititorilor 

52 de materiale publicate în anul 2024 (presă scrisă, audio, video, foto, dar și alte povești în spirit civic) au fost selectate de un juriu format din 24 specialiști din media și sunt nominalizate la cele nouă categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie&Comentariu, Reportaj, Presă Locală, TV&video-jurnalism, Fotojurnalism, Civic Influencers.

Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Superscrieri, din luna mai, alături de alte premii onorifice și speciale.

Până atunci, publicul este invitat să voteze materialul preferat pentru premiul Superscrierea Cititorilor.

Câteva burse Superscrieri
jurnalism tematic

Bursa Superscrieri – Snoop 
pe tema „Sănătate mintală în România”

• în valoare de 2000 de euro
• înscrieri până pe 30 aprilie

„În memoria colegei noastre Iulia Marin, lansăm o bursă dedicată jurnalismului despre sănătatea mintală – un subiect pe care Iulia l-a tratat cu sensibilitate și mult curaj. Prin această inițiativă, vrem să sprijinim materiale care aduc mai multă înțelegere și schimbare.” Redacția Snoop

Bursa Superscrieri – Friedrich Naumann 
pe tema „Drepturile omului: parteneriatul civil”

• în valoare de 4700 lei
• înscrieri până pe 30 aprilie

Împreună cu Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate vrem să susținem o documentare jurnalistică ce poate aduce mai multă claritate și responsabilitate într-o dezbatere publică adesea evitată pe această temă. Câștigătorul bursei va putea beneficia de suport în documentare din partea jurnalistei Diana Oncioiu (Dela0), care va face și jurizarea.

Ultimele zile de înscrieri la „Bursele Bucureștiul Pregătit – Superscrieri”

• 3 burse jurnalistice x 20.000 lei
•  înscrieri până pe 14 aprilie

Mai multe detalii: https://bucurestiulpregatit.ro/burse/

Împreună cu partenerul ING Bank România continuăm programul de specializare dedicat jurnaliștilor din România, de data aceasta și cu două ateliere în local.

DETALII ȘI ÎNSCRIERI

📍 BUCUREȘTI, 8 aprilieJURNALISM ECONOMIC – cu Alina Mărculescu Matiș, redactor șef Panorama.ro

PREZENTARE MACROECONOMIE – cu Valentin Tătaru, economist șef, ING Bank România

📍 IAȘI, 10 aprilie
PRINCIPIILE JURNALISMULUI – cu Mona Dîrțu

📍 CLUJ, 15 aprilie
JURNALISM ECONOMIC – cu Alina Mărculescu Matiș

În cadrul Premiilor Superscrieri #14 vom oferi aceste două burse tematice, susținute de redacția Snoop și de Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate.

Înscrieri până pe 30 aprilie pentru ambele burse.

📝 mai multe detalii: Bursa Superscrieri – Snoop pe tema „Sănătate mintală în România”

📝 mai multe detalii: Bursa Superscrieri – Friedrich Naumann pe tema „Drepturile omului: parteneriatul civil”