Publicăm discuția care a avut loc în cadrul evenimentului Ziua Superscrieri, înainte de Gala Premiilor Superscrieri ediția#12.

Evenimentul a avut loc la Cinema Elvira Popescu și am discutat despre riscurile jurnalismului de investigație.

Invitați:
Matthew Caruana Galizia (Director al Fundației Daphne Caruana Galizia)

Emilia Șercan (jurnalistă de investigație, victimă a unui kompromat)
Paul Radu (jurnalist de investigație, Director al The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP)
Vlad Stoicescu, moderator (jurnalist de investigații, co-fondator Dela0.ro, Să fie lumină)

Am dorit ca această conversație să reiasă lucruri concrete pe care le putem face la nivel micro sau macro, pentru a-i face pe jurnaliștii de investigație mai puțin vulnerabili.
Am discutat despre siguranța jurnaliștilor de investigații și impactul emoțional și fizic pe care meseria o poate avea atât asupra lor, cât și asupra familiilor lor. Fiecare dintre invitați a împărtășit din experiențele lor concrete, împreună cu tips&tricks despre cum au reușit să le depășească și cum se pregătesc să le prevină.

Ideea principală care reiese în mod repetat este necesitatea de a funcționa în rețele, de a aparține unor comunități mai mari, mai unite și mai bine organizate.

Această apartenență este o soluție de garantare a siguranței și pentru că poți împărtăși informații sensibile cu mai mulți oameni, din mai multe zone geografice, dar și diferite zone de competențe. OCCRP și Fundația Daphne sunt modele de succes la nivel international pentru lucrul în rețele și jurnalism colaborativ.

Un alt aspect important, necesitatea de a colabora cu autoritățile și cu alți stakeholderi, de tipul ONG-urilor specializate. Jurnalismul de investigație servește mereu interesul public, dar informațiile pe care le aduce la lumină trebuie transformate în acțiuni de către alți actori.

S-a discutat despre sisteme de securitate digitală și instrumente de lucru care să ușureze munca – în investigație se lucrează foarte mult cu informații sensibile și cu sisteme de date complexe (data journalism).

Și, în cele din urmă, pentru că este o meserie care te consumă, am discutat despre necesitatea de a avea access la servicii de mental health în urma muncii de investigație.

Mai pe larg, te invităm să urmărești în video.
Discuția a avut loc în limba engleză.

Eveniment powered by Friedrich Naumann Foundation for Freedom și susținut de partenerii Premiilor Superscrieri #12

Cele mai bune materiale jurnalistice publicate în 2022 în România au fost premiate aseară în Galei Premiilor Superscrieri #12, eveniment organizat de Fundația Friends For Friends și care evidențiază în fiecare an vocile puternice din jurnalismul românesc.

Anul acesta au fost nominalizate 46 de materiale (presă scrisă, audio, video și foto) la nouă categorii de concurs: Civic Influencers, Debut Jurnalistic, Presă Locală, Reportaj, Investigație, Opinie, TV & Video-jurnalism, Audio/Podcast și Fotojurnalism (Fotografie documentară și Fotografie de news). Alături de acestea, au fost acordate Premiile Onorifice și Premiile Speciale.

Tema Superscrieri din 2023 a fost „Noile generații – Lupii tineri prind gustul presei”, care a pus în lumină noile generații, provocările pe care le înfruntă, și nevoia de a le oferi grijă, susținere, ghidaj și curaj, într-o lume în care democrația este pusă la încercare.

foto Claudiu Popescu

Marele premiu al Galei, Superscrierea Anului, în valoare de 3.000 de euro, a fost acordat jurnaliștilor Victor Ilie, Mihai Voinea și Cristian Delcea, pentru investigația „Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid”, publicată de Recorder, premiată și la categoria Investigație.

„Cea mai mare parte a presei din România este cumpărată de partide. Este îngrozitor de trist. Materialul nostru a pornit de la un whistleblower, un om care ar merita sa fie aici, dar nu știm cine este. Un om care ne-a trimis un email criptat în care ne-a spus: «Vă urmăresc de mult timp, am niște documente si am încredere că voi știți să faceți ceva important cu ele. Pe unul dintre zidurile clădirii voastre este o bucată de metal rotundă. Mergeți acolo și veți găsi un stick pe care l-am lăsat azi-noapte». Așa a început acest material și cred că atât timp cât vor exista astfel de oameni, va exista și presă a cărei tăcere nu va putea fi cumpărată de nimeni”, a declarat Mihai Voinea, jurnalist co-fondator Recorder.

„Cred că este nevoie mai mult decât oricând să încercăm să ne apărăm meseria făcându-ne treaba în fiecare zi cu pasiune și cu cinste”, a afirmat Cristian Delcea, jurnalist co-fondator Recorder.

foto Adi Bulboacă

Premiul Juriului a mers către o reprezentantă a noii generații de jurnaliști, Andreea Vîlcu, pentru materialul „Să fii sărac e o rușine”, publicat în Decât o Revistă (nominalizat la categoria Debut jurnalistic).

“Acest premiu validează poveștile oamenilor care au trăit povești similare cu a mea. Când mă gândeam să scriu acest articol, aveam încredere că povestea își va găsi locul, iar discutând cu editorul meu, Cristi Lupșa, despre ceea ce îmi doresc de la eseu, îi spuneam că, și dacă doi-trei oameni cu o experiență similară îmi spun că se simt mai puțin singuri, eu sunt mulțumită. După ce am publicat eseul am primit sute de mesaje în care oamenii mi-au povestit prin ce au trecut, spunând că i-a ajutat povestea mea în procesul lor de vindecare și că nu mai simt aceeași rușine și vinovăție. Iar iubirea lor este cel mai important lucru pentru mine. Mă bucur că există un premiu pentru o poveste ca a mea, o poveste care ar fi putut fi scrisă de oricine, pentru că astfel de povești contează în lume”, a afirmat Andreea Vîlcu, fostă jurnalistă Decât o Revistă, în prezent la Libertatea

foto Adi Bulboacă

Premiul întâi pentru Debut Jurnalistic a fost câștigat de Iulia Stănoiu, pentru seria de investigații „Președinte de județ”, publicată pe Context.ro.

„Este un debut în adevăratul sens al cuvântului pentru noi. Este prima mea investigație și investigația cu care s-a lansat publicația în urmă cu un an. Munca aceasta o dedic copiilor mei, o fac pentru viitorul lor și promit că mă voi asigura că viitorul lor va fi mai bun decât ne gândim ca poate fi în acest moment. Viitorul nostru trebuie să fie mai bun decât preconizăm acum”, a spus Iulia Stănoiu, jurnalist Context.ro.

Premiul Superscrierea Cititorilor, selectat prin vot de către cititori, a mers către jurnalista Elena Stancu pentru „Badantele care îngrijesc bătrâni în Italia pentru ca familiile lor să trăiască fără griji în România” (Teleleu.eu și Libertatea).

foto Adi Bulboacă

O noutate în această competiție a fost premierea unor noi forme de conținut, prin categoria de concurs, „Civic Influencers” – dedicată celor care creează conținut în spirit civic sau social în mediul online, pe orice platformă. Categoria recunoaște creatorii de conținut care aduc în fața publicului teme sociale de importanță generală pentru societate în mod responsabil, încurajează implicarea civică și au rol educativ pe diverse subiecte.

Premiul întâi a fost acordat unei voci cu tot mai mult impact în mediul online, Cătălin Moise, pentru „O nouă istorie a umanității”.

“Ce m-a frapat este că văd din ce în ce mai multă tehnologie, chiar și OSINT, acele strategii de open-source intelligence în materialele care au fost jurizate la această ediție. Cred că sunt lupi tineri care vin cu tehnologie nouă, care vin cu mintea fresh, ceea ce îmi dă multă speranță. Este o infuzie nu doar de sânge nou, ci de idei. Văd acest lucru în toată regiunea pentru că eu lucrez cu o organizație globală prin care suntem prezenți pe șase continente. Anul acest este unul foarte, foarte important și este un punct critic fiindcă este într-adevăr o luptă pentru democrație care a început cu invazia Rusiei în Ucraina. Și cred că este un an critic care o să schimbe și jurnalismul în mare, mare parte. Este un val nou de informație, un val nou de a face lucrurile, de a investiga, de a scrie materialele”, a declarat Paul Radu, jurnalist, președintele juriului Superscrieri și director The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP.

foto Claudiu Popescu

Cine a făcut parte din juriu

Lista de câștigători finali a fost selectată de juriu format din 25 de jurnaliști, în urma evaluării înscrierilor făcute de autori în competiție.

Membrii juriului au fost: Paul Radu (co-fondator OCCRP) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dan Radu, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Robert Schwartz, Tudor Mușat, Vlad Stoicescu;

Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz și Octav Ganea pentru jurizarea categoriei Fotojurnalism;
Cosmin Pojoranu și Monica Jitariuc pentru jurizarea categoriei Civic Influencers;
Andrei Ciurcanu pentru jurizarea premiului special „Animal Welfare în România”.

Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.

PREMIILE PE CATEGORII DE CONCURS

AUDIO/PODCAST

Locul 1: Obiceiul pământului – Ana-Maria Ciobanu (Decât o Revistă)

Locul 2:  Cea mai lungă noapte din ultimii 70 de ani – Anca Simina (Recorder)

Locul 3: Adolescenții și depresia – Viorica Ștefan (Europa FM)

OPINIE

Locul 1: Badantele care îngrijesc bătrâni în Italia pentru ca familiile lor să trăiască fără griji în România – Elena Stancu (Teleleu.eu şi Libertatea)

Locul 2: Românii i-au primit călduros pe refugiaţii ucraineni. Acum jumătate de an, cei sirieni primeau bastoanele poliţiştilor români – Andrei Popoviciu (Libertatea)

Locul 3: Pandemie, război, inflaţie, energie: Cum să (nu di-)speri în mijlocul crizelor – Alina Mărculescu Matiş (Panorama.ro)

DEBUT JURNALISTIC

Locul 1: Președinte de județ – Iulia Stănoiu (Context.ro)

Locul 2: 15 primăveri ale Anastasiei – Djein Vacari (Diez.md)

Locul 3: „Pacea e mai înaltă decât dreptatea”. Filosofia unui abuzator de la vârful unei instituții publice – Isabela Pop și Alina Păduraru (Recorder) –

PRESĂ LOCALĂ

Locul 1: Consultanţă copy-paste pe banii UE: firmele naşei lui Alfred Simonis şi a verişoarei ei, contracte pe bandă rulantă din PNNR şi ITI Delta Dunării – Adrian Anton, Andreea Pavel (Info Sud-Est)

Locul 1 ex aequo: Între agresiune sexuală şi demisie – povestea studentelor de la Facultatea de Teatru din Cluj-Napoca – Georgiana Grigoraş, Oana Bostan, Katja Bauer, Andrei Bonda, Vasile Hotea-Fernezan (The Pressure)

Locul 2: MILIONARI ÎN UNIFORMĂ. Averile poliţiştilor de Frontieră: case pe litoral, vile, ferme şi spaţii comerciale / EP. 1 – Răzvan Moldoveanu (Reporter de Iaşi)

Locul 3: Bicicletele care străbat Europa să-şi trăiască a doua viaţă în Moldova – Ioan Stoleru (Iaşul Nostru)

REPORTAJ

Locul 1: „Sunt viu, am mâncat, am dormit.” Scrisoare de pe frontul din Donbas – Larisa Kalik (Scena9)

Locul 2: După o crimă în familie, ce se întâmplă cu copiii? – Oana Sandu (DoR – Decât o Revistă)

Locul 3: Vara lui David Popovici – Andreea Giuclea (DoR – Decât o Revistă)

TV&VIDEO-JURNALISM

Locul 1: Misiune sub acoperire pentru statul mafiot – Andreea Pocotilă (Recorder)

Locul 2: Mic tratat de corupţie generalizată: cum să prăbuşeşti un pod proaspăt consolidat – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul 2 ex aequo: Operaţiunea Balastul – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul 3: De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relaţiei românilor cu banii – Elena Dumitru, Alex Varninschi (Panorama.ro)

INVESTIGAȚIE

Locul 1: Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid – Victor Ilie, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Locul 2: Protestatari în chirie – Natalia Zaharescu, Anatolie Eșanu, Daniela Calmîș, Vasile Ursachi (Ziarul de Gardă, Chișinău)

Locul 2 ex aequo: Ilan Șor – răsfăț în ascunziș – Felicia Crețu (Cusens.md)

Locul 3: CATEDRA DE ABUZ: „AU FOST NIȘTE RELAȚII DE IUBIRE” – Ioana Moldoveanu, editor: Luiza Vasiliu (RISE Project)

FOTOJURNALISM

Fotografie Documentară

Locul 1: Viața într-o valiză – Ioana Moldovan (Ioanamoldovan.com)

Locul 2: Primul val – Andrei Pungovschi (Bloomberg News)

Locul 3: O familie cu rădăcinile în trei țări: „Fiecare loc e acasă” – Cosmin Bumbuț (Teleleu.eu și Libertatea)

Fotografie de News

Unic câștigător: REPORTAJ la 2.025 de metri altitudine. Violonistul Alexandru Tomescu a dus Stradivariusul în Bucegi, în ultimul concert „Paganini Magic” – Vlad Chirea (Libertatea)

CIVIC INFLUENCERS

Locul 1: O nouă istorie a umanității – Cătălin Moise

Locul 2: Romanian Science Digest – Cocea Mădălina

Locul 3: Investigație Misreport – Operațiunea „Românii, chemați înapoi la armată” – Codruța Simina, Ovidiu Mihalcea

PREMII SPECIALE

SUPERSCRIEREA ANULUI

Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid – Victor Ilie, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

PREMIUL JURIULUI

Să fii sărac e o rușine – Andreea Vîlcu (Decât o Revistă)

SUPERSCRIEREA CITITORILOR

Badantele care îngrijesc bătrâni în Italia pentru ca familiile lor să trăiască fără griji în România – Elena Stancu (Teleleu.eu și Libertatea)

PREMIUL SPECIAL „Animal Welfare în România”

Seria „Câini de luptă, returnați proprietarilor” – Sorina Noroc, Maria Ilinca Man, Mădălina Vlăsceanu (TVR Cluj)

PREMII ONORIFICE

Redacția anului: Libertatea
Editorul anului: Alina Mărculescu-Matiș (Panorama)
Best use of digital/New Media: GEN,știri
Carte de non-ficțiune: Sabina Fati, Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi. Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia, Ed. Humanitas
Feature Writing/Longform – Ageism-ul, sau cum să te disprețuiești pe tine din viitor – Iulia Hau și Alec Bălășescu (ISCOADA)

Premiu onorific pentru întreaga activitate – DoR

Lista completă cu toate cele 46 de materiale nominalizate la această ediție a premiilor poate fi accesată aici.

Gala Superscrieri a fost prezentată de jurnalistul Tudor Mușat și poate fi revăzută aici.

Riscurile jurnalismului de investigație, dezbătute la Ziua Superscrieri, premergătoare Galei

Eveniment powered by Friedrich Naumann Foundation

Marți – 16 mai, cu o zi înainte de Gala Superscrieri – a avut loc Ziua Superscrieri, eveniment moderat de Vlad Stoicescu (jurnalist Să fie lumină și Dela0.ro), în cadrul căruia a avut loc o dezbatere despre riscurile jurnalismului de investigație. Panelul de discuție a fost format din Matthew Caruana Galizia (Director al Fundației Daphne Caruana Galizia), Emilia Șercan (jurnalistă de investigație) și Paul Radu (jurnalist și director The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP).

Emilia Șercan a vorbit despre teamă ca fiind parte din proces, Paul Radu a evidențiat importanța unu sistem legal și bine pus la punct pentru protecția jurnaliștilor, iar Matthew Caruana Galizia a scos în evidență caracteristicile unui jurnalist de investigație: firea analitică, încrederea în sine – prezentă, dar nu exagerată, precum și simțul umorului, pentru a putea face față presiunilor.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată de Fundația Friends for Friends si posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România și BRD Groupe Société Générale, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: FAN Courier, MedLife, Ethical Media Alliance, Azaria Food, Enel, Humane Society International.

Parteneri media: Pagina de Media, IQads, Libertatea, Scena9.

Parteneri cadouri: BIRN, Ed Humanitas, Ed. Publica, PopCola, Doamne Ferește, TIFF Unlimited, OTOTO, BOB Coffee Lab, ORIGO.

Echipa video: Creative Broadcast.

***

La această ediție #Superscrieri12 vom oferi cinci premii onorifice prin care ne dorim să aducem recunoaștere unor autori și povești în afara categoriilor principale de concurs. 

Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale până pe 24 aprilie.

nominalizează aici
la premiul onorific Redacția anului

Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific
Editorul anului

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific
Carte de non-ficțiune

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific
Feature writing / Longform

Această distincție se oferă unui material publicat în 2022, cu un conținut vast, de non-ficțiune creativă sau jurnalism narativ, care prezintă o abordare mai personală în prezentarea unui personaj, grup de personaje sau eveniment.

nominalizează aici la premiul onorific
Best use of digital media

Pe de o parte, ne dorim să scoatem în evidență exemple de webdocs sau storytelling multimedia (inclusiv articole mini-site) sau experimente care includ elemente interactive, componente foto, video și audio. În același timp, ne interesează abordări în publishing care aduc plusurile aduse în experiența cititorului, sau adaptarea la noi obiceiuri de consum (materiale optimizate pentru mobil, folosirea de (noi) platforme de streaming sau publishing).

 

În această ediție:

• cele 8 recomandări, selectate de Florin Râșteiu
• un lup tânăr, despre Jurnalism 🙂
• căutăm materiale jurnalistice pe tema „Animal Welfare în România”
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• seria de fotografii publicată cu ajutorul Bursei Superscrieri Poqe
• ceva frumos de 8 martie, despre jurnaliste

Invitatul special, Florin Râșteiu, face parte dintre autorii din NOUA GENERAȚIE (tema ediției actuale Superscrieri). Este jurnalist la Buletin de București, iar din 2021 face parte din echipa Gen, știri.

Florin Râșteiu: „În februarie, presa românească s-a uitat mai mult în jur, în special peste graniță. A fost o lună crucială, care a marcat atât un an de la începerea războiului din Ucraina, dar și creșterea tensiunilor în Republica Moldova. Tragedia din Turcia ne-a amintit și de fragilitatea noastră în fața unui eventual cutremur, dar și de incapacitatea statului de a evalua și consolida clădirile cu risc seismic. 

Puzzle-ul a fost completat de alte probleme interne: un ministru care hărțuiește femei, lăcomia și incompetența unor politicieni care lasă oamenii să moară cu zile în adăposturi sociale, justiția care mușamalizează dosare și multe întrebări despre cutremurele din Gorj. Despre toate aceste subiecte presa românească a scris și a scris bine.“

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE
SELECȚIE DE FLORIN RÂȘTEIU

CORESPONDENȚĂ DIN CHIȘINĂU. Crește tensiunea în Republica Moldova. Demonstranți proruși, blocați la intrarea în Capitală
Mircea Barbu (Libertatea)

„Jurnalist freelancer, Mircea Barbu a relatat pentru Libertatea din zone fierbinți, precum Kiev sau Mariupol. Din ultimul oraș, el a plecat împreună cu locuitorii, în exodul uman provocat de trupele ruse. Acum, ziaristul este în Republica Moldova și transmite din Chișinău, un oraș unde temperatura vieții publice e tot mai sus.“

Cum ar fi arătat România dacă ar fi fost în locul Ucrainei
Rareș N. Antal și Alexandra Clapa, Oana Brândușe – grafică (Gen, știri)

„Pentru a arăta cât de mare e invazia din Ucraina, am pregătit o hartă unde vei vedea cât ar rămâne din România dacă teritoriul din Ucraina (ocupat de ruși sau eliberat) ar fi suprapus peste țara noastră.”

De ce i-au surprins cutremurele din Gorj până și pe specialiști?
Ionuț Preda (Mindcraft Stories)

„Două cutremure-record au avut loc săptămâna aceasta în Gorj, o zonă care nu era cunoscută pentru activitate seismică intensă, fix într-un moment în care cutremurele din Turcia și Siria aduseseră înapoi în opinia publică dezbaterea despre cât de slab pregătită este România pentru un seism major.“

Kompromat cu autor necunoscut (I): Șase dosare. Șase procurori. Șase investigații. Zero suspecți. Cum a mușamalizat justiția campania de discreditare inițiată în interiorul Poliției Române împotriva unui jurnalist
Emilia Șercan (PressOne)

„În urmă cu exact un an – la 17 februarie 2022, ora 10:29 – trimiteam pe WhatsApp unui subcomisar de Poliție o captură de ecran care avea să devină probă într-un dosar penal. La 14:51, în aceeași zi, acea captură de ecran era publicată pe site-ul infractorului Cristian Rizea, care de patru ani se sustrage executării pedepsei peste graniță, în Republica Moldova.“

Ministrul care sună sau abordează femei noaptea. Una dintre ele îi e colegă de partid. „Vrea să fie macho man”
Cristian Andrei (Libertatea)

„Marius Budăi, ministrul muncii, a provocat două episoade care au alertat PSD, partidul său. Întâi, în august 2022, la un hotel din Olimp, el a sunat o deputată noaptea, susțin surse concordante din partid. Soțul acesteia a fost nevoit să coboare la recepție pentru a interveni. Apoi, în ianuarie 2023, la Hotelul Mara din Sinaia, Budăi a provocat un episod asemănător, tot la adresa unor femei. În ambele cazuri, sursele spun că ministrul consumase alcool.“

Lagărele Cristinei
Ovidiu Vanghele și Bianca Albu (Buletin de București)

„În dimineața zilei de 5 iulie 2018, un bărbat la vreo 60 de ani intră pe poarta casei din Bulevardul Eroilor 96, Voluntari, și este înregistrat ca beneficiar al centrului pentru persoane dependente care funcționează aici. În prima noapte petrecută aici, bărbatul iese pe balconul de la etajul doi al casei și se aruncă în gol, zdrobindu-se de dalele de piatră din curte. Moare pe loc.“

Războiul îți arată cine ești cu adevărat
Larisa Kalik (Scena9)

Cutremurul, Turcia și amnistia în construcții. De ce s-au prăbușit clădirile atât de ușor?
Cristina Dobreanu (Panorama)

—-

Florin Râșteiu
Prima mea interacțiune cu jurnalismul a început la Factual, unde verificam dacă declarațiile politicienilor erau adevărate sau nu. De trei ani, lucrez la Buletin de București, unde acopăr zona de actualitate și investigații legate de corupție sau achiziții publice. Iar din septembrie 2021, fac parte din echipa Gen, știri, unde editez, scriu și „traduc” știri într-un limbaj accesibil pentru tineri.

✍ Despre jurnalism
de la un lup tânăr: Mircea Pătrașcu

Tot în ton cu tema Superscrieri #12, NOUA GENERAȚIE, ne dorim să aducem niște suflu fresh în Superscrieri, așa că ne bucurăm de prezența lui Mircea, el va fi gazda newsletter-ului Superscrierile lunii, de acum încolo:
„Salut, numele meu este Mircea. Sunt student la Jurnalism (anul 3), am fost colaborator la Libertatea, unde am și publicat. Îmi plac poezia, fotografia și jurnalismul făcut cu simț de răspundere.”

Este anul 2020, sunt admis la facultatea de jurnalism din București. „Nu-mi place, ce caut aici, cu ce o să mă ajute facultatea asta în viață, e pandemie, o să mor de foame, sunt introvertit, nu e pentru mine”, au fost câteva gânduri post-admitere.

Cu timpul, mi-am dat seama că nu este totul despre a fi vedeta care prezintă știrile de la ora 19 sau vocea memorabilă de radio pe care o auzi dimineața (am observat că este un trend printre tinerii dornici să facă jurnalism, chiar și printre cei care fac asta deja), ci despre faptul că ești om și faci meseria asta pentru oameni.

Jurnaliști buni – unii dintre ei fiindu-mi și profesori – mi-au demonstrat că merită să fii jurnalist în România. Sunt atât de multe lucruri de făcut.

Consider că eu și majoritatea generației mele, jurnaliști sau nu, suntem conduși de un simț civic puternic, de etică și moralitate dar, mai ales, de o nevoie de dreptate.

La finalul zilei, jurnalismul trezește ceva în mine, n-aș ști să-i dau nume, probabil este lupul acela prezent în fiecare dintre noi, mai tânăr sau mai bătrân, dar cu aceeași dorință de a ieși la suprafață. Iar asta mă face să-mi doresc să merg mai departe.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: Februarie a readus în discuția publică cutremurele, după tragedia din Turcia/Siria și după ce pubicul a descoperit că și Oltenia e o zonă seismică. Informația i-a surprins chiar și pe specialiști, scrie Ionuț Preda. Iată alte articole interesante publicate în luna februarie pe Mindcraft Stories:

🔵 Ethics washing în IA: riscul existențial pentru etică și ChatGPT-3, Bing & co și pericolele guvernării algoritmice, de Cristina Voinea
Inteligența artificială e testată acum de toată lumea, cu chatboții Bing și ChatGPT, iar Cristina Voinea, cercetătoare la Centru de Etică Aplicată a Universității București, abordează două probleme din jurul acesteia: apelul eticii pentru a justifica decizii controversate și riscul asociat folosirii IA pentru stabilirea unor politici publice.

🔵 Ucigașii tăcuți din Marea Neagră: curenții rip te trag spre ape mai adânci, de Oana Racheleanu
Poate nu sunt atât de puternici ca într-un ocean, dar acești curenți, care se formează în locurile în care apa adusă de valuri la mal se retrage spre adânc, sunt vinovați pentru moartea a câteva zeci de persoane, în fiecare vară, pe litoralul românesc.

🔵 23 de măsuri pertinente pentru reducerea risipei alimentare propuse de cetățeni obișnuiți, de Mihai Ghiduc
Un prim exercițiu de consultare a cetățenilor UE pe o temă de politici publice, cea a risipei alimentare, s-a încheiat în ianuarie cu un set de 23 de recomandări. Rămâne de văzut câte din acestea vor ajunge să influențeze cu adevărat deciziile de la Bruxelles. 

🔵 Românii sunt reticenți față de vaccinuri pentru că autoritățile nu știu să comunice, de Adriana Moscu
Autoritățile române încearcă să discute de ce a mers cum a mers campania de vaccinare anti-COVID-19 și ce efecte a avut aceasta asupra vaccinurilor în general, dar n-o fac în cel mai potrivit și util mod. Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice SNSPA, încearcă să explice unde s-a greșit.

🔵 Simulările de fuziune nucleară devin de un miliard de ori mai rapide datorită unui cercetător român, de Mădălina Cocea
Titlul spune tot. Ionuț Farcaș, de la Universitatea Texas din Austin, SUA, a dezvoltat o metodă prin care calculatoarele care simulează fuziunea nucleară pot face predicții în doar câteva milisecunde și nu în 10 până la 14 ore, ca până acum.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

 #FALS Un video care prezintă o lumină care ar fi apărut pe cer înainte de cutremurul din Turcia, sugerând că aceasta ar avea de-a face cu declanșarea cutremurului este, de fapt, o înregistrare video de la lansarea rachetei Falcon 9 a companiei SpaceX, din 2018. (Verificat AFP)

Ce facem atunci când conspiraționismul se transformă în ideologie? Ciprian Cucu argumentează într-un editorial din Revista 22 că acest tip de transformare elimină posibilitatea de a mai avea dezbatere în societate.  

 Ar fi bine să verificați serios conturile care vă cer prietenia pe rețele sociale și să refuzați cererile de prietenie venite din partea necunoscuților. Pentru că aceste conturi pot fi folosite pentru a vă spiona și a vă expune unor rețele de conturi false. (Haaretz)

 Cum decide creierul nostru ce să gândească atunci când, aparent, „nu facem nimic”? The Conversation explică mecanismul prin care ne întoarcem în anumite amintiri și cum le alegem exact pe acelea pentru timpul în care „visăm cu ochii deschiși”.

✍ NOMINALIZEAZĂ la Superscrieri un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”

• susținut de Humane Society International
• jurizat de Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project

❤️ Pentru că este 8 martie, te lăsăm cu acest proiect despre femei jurnaliste, pentru a căror energie suntem recunoscători! A lor și a tuturor celorlalte care nu au fost cuprinse aici.

„Povești cu și despre jurnalistele din România” este un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent, realizat cu susținerea Ambasadei Canadei în România. Profesioniștii din domeniul mass media din România au nominalizat, în februarie 2023, jurnalistele care îi inspiră. Bianca Oanea a stat de vorbă cu jurnalistele selectate și a scris poveștile lor, iar Ioana Moldovan a realizat fotografiile.

💌 Dacă tot am menționat-o pe Bianca Oanea, nu vrei să ratezi noul ei newsletter ZILNIC, News & Spice – la care te poți abona aici.  

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Te invităm să propui la ediția #12 a Premiilor Superscrieri un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”, iar noi vom premia cel mai bun material în cadrul Galei Premiilor Superscrieri, în luna mai, când recunoaștem cel mai bun jurnalism al anului 2022 în România.

Poți propune un material fie că ești autorul lui sau un cititor, până pe 5 aprilie.

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”

susținut de Humane Society International

jurizat de Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care abordează mai în profunzime subiecte ce țin de bunăstarea animalelor și felul în care ne raportăm la nivel instituțional sau de societate la acestea.

Împreună cu filiala din România a Humane Society International, am creat la ediția trecută acest premiu deoarece ne dorim să încurajăm această zonă de documentare în rândul jurnaliștilor români, scopul fiind să putem regăsi în presa din România informații cu potențial de a genera schimbări, mai ales sistemice, în ceea ce privește felul în care privim și tratăm situația animalelor din țară.

Premiul are o valoare de 600 de euro.

Câteva exemple de subiecte posibile pe care le așteptăm: situația urșilor, vânătorii de trofee, felul în care despăduririle abuzive afectează habitatul natural al unor specii, folosirea de animale în cercetări științifice și testarea de produse, exploatarea abuzivă a animalelor pentru carnea, pielea sau blana lor, cruzimea față de animale (de exemplu, luptele de câini), politici publice existente sau posibile, exemple de proiecte și inițiative de succes din această tematică.

Urmărește pagina Superscrieri pentru noutăți ale ediției.

În această ediție:

• cele 8 recomandări, selectate de Maria Angele
• best of Mindcraft Stories
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• recomandare de Podcast

În continuare, pentru a curatoria superscrierile lunare, invităm autori din NOUA GENERAȚIE. Maria Angele este și ea printre premianții ediției trecute Superscrieri, cu un material din publicația Gen, revistă.

Maria Angele „Fiindcă sfârșitul anului înseamnă, de cele mai multe ori și pentru mulți dintre noi, mai mult timp cu familia, sărbători, constanta afirmație că trebuie să fim mai buni (nu trebuie, dar ar fi frumos să încercăm – nu doar în decembrie), iar începutul următorului an e înfățișat printr-o puternică simbolistică a regăsirii de sine, a noilor începuturi, am ales articolele care m-au ajutat să nu o iau razna prin tot tumultul de emoții și pretenții ale lunilor decembrie și ianuarie.”

SUPERSCRIERILE LUNILOR DECEMBRIE + IANUARIE
SELECȚIE DE MARIA ANGELE

Cum arată Crăciunul pentru un cuplu gay din România
Oana Brîndușe (GEN, revistă)

„Pe drum, Cristi și Paul îmi povestesc despre cum se schimbă total atmosfera într-o încăpere când menționează că sunt gay. Cum unii nu pot și nu fac efortul să accepte. Cum e mai ok decât acum zece ani, dar încă mai e mult de lucru.”

Sarmale, cozonac și „fake news”
Dana Coțovanu, ilustrații de Fernando Diaconu (Scena9)

„În viața reală nu există report, block, hide post sau unfollow. Aici există fie comunicare, de oricare ar fi ea, fie abținere. Dar despre dezinformare, totuși, cum vorbim? Indiferent dacă o facem cu familia sau cu prietenii, cum ne raportăm la subiectul ăsta global? Cum îl așezăm politicos pe masă, între felul principal și desert?”

Ligia-Verkin Keșișian este energie și emoție pură. Portret de poetă
Denisa Răduțî (Aivi Media Hub)

„Aceasta este Ligia, cea care nu și-a dorit să fie poetă și nu dorește nimănui asta, dar este ceva ce ce i-a venit natural și o face să fie ea însăși. Nu îi e ușor, mai ales în România, și totuși este foarte implicată în „viața de cameră” indusă de proiecte largi, care reunesc laturi diferite ale nivelelor de înțelegere. Pictorul Henry Matisse spunea „Creativitatea necesită mult curaj” și, spun eu, un know-how al vieții cu manual integrat, cât să te păstreze la marginea nebuniei. Și Ligia e structurată în atât de multe paralelisme, încât e aproape jignitor să încerci să o definești.”

Un scriitor sloven vorbește despre șocuri, jocuri și focuri de armă
Ionuț Sociu (Scena9)

„A fost riscantă alegerea unui astfel de titlu, dar în același timp un astfel de titlu violent reprezintă o cheie pentru felul în care poate fi citit romanul. Pentru că dincolo de violența care îți sare prima dată în ochi, ajungi să descoperi că personajul principal – cel care povestește aici e un băiat plin de furie, dar care e de fapt timid, speriat și nesigur. Ceea ce te face să te atașezi de el. Mesajul cărții e cu totul opus titlului. Iar cititorii se prind repede de asta.”

Ce nu se spune în familiile noastre
Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)

„Mama lui Cosmin e mereu emoționată când ne vede prima oară după mult timp și nu știe ce să facă cu mâinile, câtă ciorbă să ne pună în farfurii, dacă mâncăm cu sau fără pâine. Uită să pună pe masă murăturile și ardeiul iute, își amintește și sare de pe scaun, tocănița se prinde puțin, pentru că focurile sunt date prea tare. Cosmin cere palincă, îi toarnă în pahar și o pune să dea țoiul peste cap, iar după ce mama lui spune „Aaah, rea îi!”, înseamnă că o parte din emoții s-au risipit.”

Foto: © Justoomm | Dreamstime.com

Repetiție la vaccinare: Farmaciștii vor să ne protejeze de gripă. Statul nu se grăbește să-i ajute
Ani Sandu (PressOne)

„Pentru farmacista din Codlea, imaginea programului de până acum rămâne cea a primei femei pe care a imunizat-o. Își amintește cum a ieșit pe ușă bucuroasă, cu certificatul de vaccinare în mână. 

„Ne vedem la anul!”, i-a zis farmacistei în semn de rămas bun. 

Era o promisiune că și în sezonul viitor se va imuniza tot la ea.”

De ce avem nevoie de comunități
Ștefania Gârțu (nouă)

Teach for CATTIA
Timea Honț (Scena9)

—-

Maria Angele
„Studiez româna și germana la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, scriu în timpul liber și am câștigat Locul III (Premiile Superscrieri, Ediția #11): Închide ochii și imaginează-ți un măr. Poți? – (Gen, revistă).”

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „În Egipt a început COP 27, conferința dedicată schimbărilor climatice care e perturbată de război și criza economică. E o temă care ne-a preocupat mult anul acesta, la Mindcraft Stories, și care va continua să ne ocupe timpul – sper să venim cu informații interesante, chiar de la fața locului. Până atunci, iată o listă de articole publicate în ultima lună, care s-ar putea să te intereseze.”

Mihai Ghiduc: „Un nou an, noi articole, noi subiecte. Partea bună a faptului că Mindcraft Stories este un site de știință și tehnologie este că găsești destul de des unele pozitive. Cu observația că, desigur, trebuie să iei uneori o pauză și să analizezi și noile probleme care apar o dată cu noile descoperiri și inovații. Iată cinci texte care merită citite publicate în luna ianuarie pe Mindcraft Stories.”

🔵 Pompele de căldură. Cum funcționează și cât de eficiente sunt, de Ionuț Preda
O posibilă soluție la problema schimbărilor climatice, dar și a facturilor crescute, ar putea fi pompele de căldură. Ionuț a analizat care este situația în momentul de față și care sunt șansele să fie adoptate de români.

🔵 Europa își întreabă cetățenii cum să limiteze risipa alimentară, de Mihai Ghiduc
Un nou model de guvernanță participativă este testat de Uniunea Europeană. Grupuri de dezbateri la care sunt invitați cetățeni aleși (aproape) aleatoriu vor feri recomandări celor care urmează să scrie legi pe anumite teme. Cum ar fi, în cazul de față, felul în care UE va încerca să diminueze risipa alimentară.

🔵 David Hilmers, astronautul cu o a doua carieră în medicină, de Dara Pătrașcu
Dara este încă elevă de liceu și debutează în Mindcraft Stories cu un interviu cu David C. Hilmers, un astronaut cu patru ieșiri în spațiu (inclusiv prima misiune spațială de după dezastrul Challenger), care a decis, la 40 de ani, că este un moment foarte bun să devină medic.

🔵 Polenizatorii prosperă în orașe, în ciuda declinului global, de Elena Iulia Iorgu
Un fenomen oarecum neașteptat, o creștere a numărului speciilor de insecte în zonele urbane, datorată biodiversității urbane, este analizat de cercetătoarea Elena Iulia Iorgu de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

🔵 Paradoxul inteligenței artificiale: mai puțin control, la fel de multă responsabilitate, de Cristina Voinea
Cristina Voinea, de la Centrul de Etică Aplicată a Universității București, scrie despre o temă extrem de discutată în ultimele luni: inteligența artificială. Cine deține responsabilitatea atunci când o IA face greșeli? Și de ce sunt oamenii care o gestionează, în condițiile în care controlul asupra acesteia este limitat?

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

🎧 PODCAST 
Vast and Curious, cu Andreea Roșca
MĂDĂLINA MARCU. ARTA DE A CERE, LECȚIA DE UN MILION DE DOLARI ȘI PRINCIPII CARE MULTIPLICĂ ȘANSA DE A OBȚINE BANI ȘI SPRIJIN

Recomandăm acest episod din podcastul Vast and Curious al Andreei Roșca, cu the one and only Mădălina Marcu, în special oamenilor din alte organizații, cu care suntem „colegi de suferință” când e vorba de adunat resurse pentru proiecte. 🙂

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Tema cu care lansăm această ediție Superscrieri este NOUA/NOILE GENERAȚII, pentru că viitorul se bazează întotdeauna pe o generație bine pregătită.

Ne dorim să încurajăm noua generație de jurnaliști să își înfigă colții în toate poveștile care trebuie spuse.

Și noua generație de cititori să le devoreze.

🐺 VEZI AICI TOATE DETALIILE DESPRE EDIȚIE ȘI ÎNSCRIERI. 🐺

Primim înscrieri până pe 31 ianuarie.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii noiembrie
• best of Mindcraft Stories
• deschidem înscrierile la Premiile Superscrieri ed #12

Pentru că odată cu această ediție a newsletter-ului lansăm și Premiile Superscrieri #12, a cărei temă este NOUA GENERAȚIE, o avem ca invitată pentru selecția Superscrierilor lunii noiembrie pe Bianca Albu – jurnalistă tânără, care a câștigat premiul I la Superscrieri #11 categoria Debut jurnalistic și care, în prezent, s-a alăturat echipei RISE Project.

Bianca Albu: „Textele lunii noiembrie nu sunt doar foarte bune, ci reușesc să surprindă punctul în care se află România la 104 ani după Marea Unire. În spatele paradelor militare fastuoase găsim o țară săracă, needucată, blocată în paradigme din trecut și guvernată mai degrabă prin promisiuni decât prin fapte. Articolele din listă scot la suprafață atât probleme sistemice, cât și povești individuale ale unor oameni care au avut de suferit tocmai din cauza acestor probleme neadresate, nerezolvate. Cu alte cuvinte, un cerc vicios care, odată cu trecerea a încă unui 1 Decembrie, continuă să funcționeze nestingherit.”

SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE
SELECȚIE DE BIANCA ALBU

Să fii sărac e o rușine
Andreea Vîlcu, ilustrații de Mihaela Paraschivu (DoR)

„Am 26 de ani și sunt pe cale să-mi achit ultimele datorii. Doar că mi-e frică de ce urmează, pentru că am învățat să trăiesc doar cu ele. Toată viața am crescut cu datorii. Ale părinților mei, apoi ale mele. La întreținere, la magazine alimentare, la prieteni, la membri ai familiei, la bănci, la Provident, la colegi de muncă, la furnizori de cablu, net, telefonie, la amanet.”

foto presidency.ro

Patriotismul se odihnește. De Ziua Națională și în toate celelalte zile ale anului
redacția Dela0

„Căzută (an de an) în admirație și în paradă față de propriul trecut, România arată ca o țară incapabilă să articuleze și ceva viitor. Peste încă 104 ani, ea ar putea fi doar o amintire comemorată solemn cu fasole și epoleți.”

Catedra de abuz: „Au fost niște relații de iubire”
Ioana Moldoveanu, ilustrații de Wanda Hutira (RISE Project)

„Frica e încă acolo, înfiptă adânc în sufletul lor, chiar și la ani distanță.
Sunt foste studente la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică – UNATC București. Au deja o carieră: actrițe, regizoare sau scenografe.
În schimb, Bianca Stânea, absolventă de Regie, a renunțat. „Nu am mai făcut niciodată teatru”. 
A acceptat să vorbească despre asta în fața camerei. Celelalte povestesc ce au pățit, dar nu vor să apară cu numele lor. 
Le e frică că nu vor mai primi niciun rol, le e teamă de ce vor crede ceilalți – rude, prieteni, colegi, public.
În ultimele șase luni am discutat și înregistrat zeci de studente, absolvente și profesori din UNATC, din generații diferite. Pentru mărturiile publicate există alte voci care le susțin, chiar dacă nu se regăsesc toate în text.”

Ministerul Afacerilor Externe refuză să spună dacă România a utilizat softuri de spionaj. Comisia PEGASUS suspectează toate statele UE că au folosit spyware
Attila Biro (Context.ro)

„Ministerul Afacerilor Externe a refuzat, la solicitarea Context.ro, să spună dacă instituțiile din România au cumpărat sau utilizat softuri de spionaj. MAE a colectat răspunsurile unui chestionar trimis de o comisie de anchetă a Parlamentului European în legătură cu utilizarea softurilor de spionaj de instituțiile din țara noastră. Un raport preliminar și o investigație jurnalistică arată că sunt indicii puternice că o variantă a unui spyware a fost utilizată și în România. „Nu avem toate datele pentru că nu le-am primit de la statele membre, dar putem să spunem cu siguranță că sunt folosite în toate țările UE”, a declarat pentru Context.ro Sophie in ‘t Veld, raportorul comisiei PEGA care anchetează la nivel european acest fenomen.”

Probele care demonstrează că ministrul de Interne Lucian Bode a plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat, și nu doar 2,95%
Emilia Șercan (PressOne)

„Ministrul de Interne, care și-a susținut teza în 2018 – la doi ani după ce verificarea lucrărilor doctorale cu softul a devenit obligatorie prin lege – a folosit o combinație de tehnici de camuflare a plagiatului menită să fenteze acest nou filtru de prevenție a fraudei;
Probele prezentate în această investigație demonstrează că Lucian Bode a plagiat cel puțin 18,5% din textul tezei doctorale; în plus, am identificat 6 ilustrații complet plagiate și alte 30 incorect citate.”

„Tu când te măriți?”
Maria Amarinei, fotografii de Herve Bossy (Scena9)

„Am petrecut o lună în comunele Telciu și Romuli din județul Bistrița-Năsăud, unde am documentat motivațiile femeilor din rural pentru a se căsători. M-a interesat parcursul mariajelor la sat, proporția în care femeile au luat în considerare divorțul în anumite cazuri și factorii care le-au convins să renunțe, cel mai adesea, la gândul de a se despărți de soții lor.”

foto Hepta / Mediafax

On the Record: Un an cu Nicolae Ciucă: lehamite și un premier de carton
Anca Simina (Recorder)

„Atent de aproape trei decenii la politică și la societate, jurnalistul Liviu Avram – redactor-șef adjunct la „Adevărul” – pune cap la cap, în acest episod On the Record, motivele pentru care nu ne putem totuși permite să ignorăm realitatea: cu un premier șters care conduce la ordin, indecizia și tăcerea au ajuns politică de stat, iar rețelele de corupție din Justiție se întăresc în fiecare zi.”

foto Tamaki Sono / Flickr

Guvernul orbilor: problema mamelor minore trenează de două decenii, dar Cabinetul Ciucă susține că are mijloace eficiente de intervenție
redacția Dela0

—-

Bianca Albu
„Am început să fac jurnalism la Buletin de București, în urma unui training la care am aplicat întâmplător. Din pandemie m-am concentrat mai mult pe investigații legate de corupție sau achiziții publice. Anul acesta am intrat în echipa Rise Project. În 2020 am primit premiul „Best Newcomer” de la Free Press Unlimited, iar în 2022 am câștigat premiul pentru debut jurnalistic acordat de Superscrieri.”

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „În timp ce pregătim o recapitulare a evenimentelor importante din știință, tehnologie sau mediu în 2022 (de săptămâna viitoare, pe site), mi-am făcut timp pentru o listă cu ce am mai publicat interesant în ultima perioadă.”

🔵 Cele mai agresive 10 specii invazive din România și De ce nu e șacalul o specie invazivă?, de Adriana Moscu
Adriana a scris despre o cercetare făcută de un grup de specialiști români despre cele mai agresive plante și animale invazive, dar asta a stârnit nedumeriri printre unii cititori: de ce nu este și șacalul pe listă? Răspunsul a venit de la aceeași specialiști.

🔵 De ce e mai bine să lași frunzele sub copaci decât să le strângi?, de Oana Racheleanu
Textul de față poate (și ar trebui) să pormească o discuție mai complexă despre felul în care arată parcurile românești și care este, cu adevărat, rolul administrațiile publice în îngrijirea lor.

🔵 ChatGPT e o fereastră asupra viitorului și ce-am văzut îmi dă sentimente amestecate, de Mihai Ghiduc
Am scris despre noua „amenințare” sau noul „ajutor” reprezentat de modelele de limbaj, acum că toată lumea are acces la ChatGPT, modelul OpenAI care a adunat peste 1.000.000 de utilizatori în nici o săptămână.

🔵 UE: Dependența de gazele naturale încetinește tranziția spre energie regenerabilă, de Anca Iosif
Întoarsă de la COP27, Anca a scris despre dilema prin care trece Europa: în timp ce se vrea accelerarea trecerii la energii regenerabile, UE trebuie să găsească rapid surse alternative la gazul rusesc care nu mai este dorit din cauza agresiunii din Ucraina.

🔵 Robotul care rezolvă problema etichetelor greșite de pe rafturi, de Ionuț Preda
Un start-up românesc care deja produce roboți care testează fiabilitatea unor produse (apăsând, de exemplu, un buton de mii de ori pentru a vedea cât rezistă) lucrează acum la rezolvarea unei probleme din supermarket-uri: faptul că produsele au prețuri diferite la raft și la casa de marcat.

🐺 Premiile Superscrieri, ed. #12
Deschidem înscrierile

Tema cu care lansăm această ediției Superscrieri este NOUA/NOILE GENERAȚII, pentru că viitorul se bazează întotdeauna pe o generație bine pregătită.

Ne dorim să încurajăm noua generație de autori să își înfigă colții în toate poveștile care trebuie spuse.

Și noua generație de cititori să le devoreze.

🐺 VEZI AICI TOATE DETALIILE DESPRE EDIȚIE ȘI ÎNSCRIERI. 🐺

💌NEWSLETTER: Foaia de observație
de Sorana Stănescu
Ca să știi ce să faci când ești bolnav, chiar dacă acum ești sănătos.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Pregătim o experiență imersivă a proiectului In a Relationship – un proiect care a pornit ca o inițiativă de cercetare a violenței din relațiile romantice ale tinerilor.

Între timp, In a relationship s-a dezvoltat în direcția educației psiho-emoționale pentru tineri, clarificându-le noțiunile de abuz și ajutându-i să recunoască formele abuzive de relaționare din jurul lor. Ideea pe care mergem e că oamenii bine informați au mai multe șanse să ia decizii benefice, care să îi mențină în siguranță fără să încalce limitele de confort sau siguranță ale celorlalți.

Ne dorim să contribuim la deschiderea unor discuții despre multiplele forme de abuz la care sunt expuși tinerii și soluțiile sau resursele pe care le propun mai multe organizații din societatea civilă, ca răspuns la nevoile identificate în lucrul cu tinerii.

Evenimentul se întâmplă pe 25 și 26 noiembrie (vineri și sâmbătă) și este dedicat tinerilor, părinților, profesorilor, terapeuților, autorităților publice, presei și organizațiilor care activează în interesul tinerilor și al prevenției abuzurilor.

 𝙇𝙤𝙘𝙪𝙧𝙞𝙡𝙚 𝙨𝙪𝙣𝙩 𝙡𝙞𝙢𝙞𝙩𝙖𝙩𝙚, 𝙞𝙖𝙧 𝙚𝙫𝙚𝙣𝙞𝙢𝙚𝙣𝙩𝙪𝙡 𝙚𝙨𝙩𝙚 𝙞̂𝙣 𝙥𝙧𝙞𝙢𝙪𝙡 𝙧𝙖̂𝙣𝙙 𝙥𝙚 𝙗𝙖𝙯𝙖̆ 𝙙𝙚 𝙞𝙣𝙫𝙞𝙩𝙖𝙩̦𝙞𝙚. 𝘼𝙫𝙚𝙢 𝙘𝙖̂𝙩𝙚𝙫𝙖 𝙡𝙤𝙘𝙪𝙧𝙞 𝙧𝙚𝙯𝙚𝙧𝙫𝙖𝙩𝙚 𝙨̦𝙞 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙖𝙡𝙩𝙚 𝙥𝙚𝙧𝙨𝙤𝙖𝙣𝙚 𝙞𝙣𝙩𝙚𝙧𝙚𝙨𝙖𝙩𝙚 𝙙𝙚 𝙨𝙪𝙗𝙞𝙚𝙘𝙩, 𝙖𝙨̦𝙖 𝙘𝙖̆ 𝙩𝙚 𝙧𝙪𝙜𝙖̆𝙢 𝙨𝙖̆ 𝙩𝙚 𝙞̂𝙣𝙨𝙘𝙧𝙞𝙞 𝙙𝙖𝙘𝙖̆ 𝙞̂𝙩̦𝙞 𝙙𝙤𝙧𝙚𝙨̦𝙩𝙞 𝙨𝙖̆ 𝙥𝙖𝙧𝙩𝙞𝙘𝙞𝙥𝙞 (𝙨̦𝙞 𝙣𝙪 𝙖𝙞 𝙥𝙧𝙞𝙢𝙞𝙩 𝙨̦𝙞 𝙞𝙣𝙫𝙞𝙩𝙖𝙩̦𝙞𝙚 𝙥𝙚 𝙢𝙖𝙞𝙡).

REZERVĂ AICI UN LOC

CE PREGĂTIM ÎN PROGRAM
(revenim în curând cu programul detaliat și cu toți invitații speciali)

VINERI, 𝟐𝟓 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞

 PERFORMANCE „Generația nevorbită”

 TALK In a relationship with love – Iubirea și abuzul: cât de necesară este educația despre emoții, corp și relații

 TALK In a Relationship with myself – Adolescenții, trauma și tiparele de comportament autodistructive

SÂMBĂTĂ, 𝟐𝟔 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞

 TEATRU SONOR Dialog incomplet despre limite – Audiție spectacol de teatru sonor „Ceilalți viruși”, Teatrul Improbabil

 TALK In a Relationshiop with work&fun – Responsabilitate și distracție: limite și repere sănătoase în viața socială a tinerilor

 TALK In a Relationship with authority – Când autoritatea devine abuzivă: abuzul sistemic asupra tinerilor

 TEATRU Brainstorm – Spectacol de teatru tânăr, trupa 3,14 (Buzău)

 𝐈𝐍𝐕𝐈𝐓𝐀𝐓̦𝐈 𝐂𝐎𝐍𝐅𝐈𝐑𝐌𝐀𝐓̦𝐈 – 𝐦𝐚𝐧𝐲 𝐦𝐨𝐫𝐞 𝐭𝐨 𝐛𝐞 𝐚𝐧𝐧𝐨𝐮𝐧𝐜𝐞𝐝

Mădălina Dorobanțu – Studiourile Ferentari

Ilinca Prisăcariu – Teatrul Improbabil / Hey pisi

Diana Filimon – Forum Apulum / Gen Revistă & Gen Știri

Șerban Suciu – student SNSPA, activist drepturile tinerilor

Cosmin Pojoranu – Funky Citizens

Antonia Pup – studentă Istorie UMV, coordonator advocacy la Societatea Academică din România

Robert Florea – consilier școlar

Diana Lupu – psiholoagă, psihoterapeută asociația ALEG

Silvia Ciubotaru – coordonatoare In a Relationship

Theodora Dumitrică – AVON România

MODERATORI: Karin Ungureanu, Monica Jitariuc, Vlad Dumitrescu

—-

„In a Relationship” este un proiect de prevenție a violenței domestice creat în 2016 de Fundația Friends For Friends, în parteneriat cu Avon România și parte din Campania Respectului.

https://inarelationship.ro/

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii octombrie
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport

Cele 8 superscrieri ale lunii octombrie sunt selectate de Mihai Voinea, jurnalist co-fondator Recorder – un model de succes al presei independente din România.

Mihai Voinea: „Această listă este dovada că jurnalismul din România încă supraviețuiește, deși zace întins pe un pat de spital și e conectat la aparate. Cât încă se mai întâmplă să mergi cu mașina și să dai peste un interviu extraordinar difuzat la radio, cât încă se mai fac materiale la care s-a muncit cu lunile, cât încă apar investigații pornite de la informațiile unor whistlebloweri care nu și-au pierdut încrederea în presă, cât încă se mai scriu opinii în care simți expertiza unui jurnalist de școală veche și grija lui față de cititorul care merită să înțeleagă un subiect complicat…

Cât încă se mai întâmplă toate acestea, înseamnă că pacientul respiră și că suntem datori cu o reverență în fața tuturor celor care se luptă să-l țină în viață. Autorii materialelor de mai jos se numără printre ei.”

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE
SELECȚIE DE MIHAI VOINEA

EXCLUSIV. Generalul Cristian Radu, șeful IGSU care a ascuns filmările de la Colectiv, este cercetat penal pentru că și-a pus șoferul să-și asume, în locul lui, un accident
Ada Costanda, Cătălin Tolontan (Libertatea)

„Dosarul penal a fost deschis la 7 luni după evenimente, pentru că «accidentul a fost mușamalizat cu ajutorul unor oameni din MAI», a explicat ziarului unul dintre angajații IGSU. Acesta susține că a fost obligat să participe la pitirea mașinii și la raportarea falsă a accidentului comis de Cristian Radu, prim-adjunct al șefului IGSU.  În primăvara acestui an, procurorii au găsit mașina chiar în hangarul MAI, unde fusese ascunsă. Ei au solicitat către INML să vadă al cui e sângele de pe airbagul din dreapta, unde spune generalul că a stat. Testul ADN a venit cu o surpriză.”

foto Justin Stavaru / Mediafax

Călin, file de poveste
Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu (Să fie lumină)

„Puși în fața evidențelor care explicau, prin simpla corelare, acțiunile de intermediere a unei mite menite să ne oprească din publicarea unei investigații la care noi, de fapt, nu lucram, ne-am dat imediat seama că avem înaintea noastră un subiect de maxim interes public, a cărui dinamică deschisese două paliere care interacționau, într-un carusel nebun de posibile fapte penale.”

Cum ajung influenceri precum Justițiarul de Berceni să le vorbească elevilor în școli, în timp ce educatorii calificați stau la ușă
Alex Olaru (PressOne)

„De patru luni, Justițiarul de Berceni prinde presupuși prădători sexuali, pe care îi momește cu identități false de minori sau cu ajutorul copiilor care au fost abordați în viața reală și care apoi îi scriu lui. Copiii vor să fie ca Justițiarul, pentru că se uită la videourile lui și simt că li se face dreptate. 

În realitate însă, legea din România nu pedepsește astfel de fapte, dacă identitatea victimei este fictivă, așa că rezultatul real e doar un conținut online provocator și apoi monetizat.”

foto Vadim Ghirda

INTERVIU AUDIO. Corespondentul de război Vadim Ghirdă: “Nu există justificare pentru agresiune, iar violența nu este o soluție”
Cristina Teacă (RFI)

„Fotojurnalistul român Vadim Ghirdă, de la Associated Press, a obținut, recent, două premii în cadrul prestigiosului Prix Bayeux acordat, în Franța, corespondenților de război din lumea întreagă. Vadim Ghirdă a obținut Premiul Publicului și Premiul Juriului Internațional pentru munca sa din Ucraina.
Vadim Ghirdă lucrează pentru Associated Press din 1989. Trei decenii în care a acoperit foarte multe zone de conflict, începând cu tot ceea ce a ținut cu destrămarea Iugoslaviei, finalul războiului din Bosnia, conflictul din Kosovo, Macedonia iar apoi conflictul israeliano-palestinian – Teritoriile ocupate și Israel, a lucrat și în Irak, în Turcia – la frontiera siriană.”

🎧 Caută în articol playerul audio pentru a asculta interviul.

Cutia neagră a haosului din Armata Română: cum s-a prăbușit elicopterul care nu trebuia să decoleze
Andrei Udișteanu (Recorder)

„Pe 2 martie 2022, la o săptămână de la izbucnirea războiului din Ucraina, Armata Română pierdea, într-o singură noapte, opt oameni și două aparate de zbor. O aeronavă MiG-21 LanceR, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, s-a prăbușit în zona localității Cogealac, din județul Constanța. Plecat în misiune de căutare, un elicopter IAR 330 PUMA, cu șapte oameni la bord, s-a prăbușit și el la câteva minute după decolare.

Ancheta Parchetului Militar trenează de peste o jumătate de an, iar Armata a oferit explicații evazive în care vina a fost aruncată mai mult asupra celor decedați în misiune. Recorder a intrat, însă, în posesia informațiilor de pe cutia neagră a elicopterului, precum și a notelor explicative olografe date la cald de cadrele militare implicate în coordonarea misiunii. Din toate aceste documente iese la iveală o lipsă de coordonare și o stare de degringoladă îngrijorătoare pentru Armata care ar trebui să ne apere în caz de război.”

Ce ne învață 10 ani în Parcul Văcărești despre cum să conservăm natura în orașe
Anca Iosif, fotografii de Cătălin Georgescu (DoR)

„Parcul Natural Văcărești a fost cartier, groapă de gunoi, adăpost pentru nevoiași, loc de cuibărire pentru păsări, loc în care să simți din nou că trăiești. Iată cum a ajuns aici și cum a trecut de la oamenii care l-au fondat la Primăria care-l administrează azi.”

VIDEO | De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii
Elena Dumitru, Alex Varninschi (Panorama)

foto Inquam Photos

Marea amnistie. Lecția la care Curtea Constituțională a rămas repetentă
Liviu Avram (Adevărul)

—-

Mihai Voinea
Este jurnalist la Recorder și unul dintre cei doi coordonatori editoriali ai proiectului. Lucrează în presă din 2006, când a început ca jurnalist sportiv la cotidianul Sport Total. A continuat la Evenimentul Zilei, iar apoi a devenit reporter special la Adevărul.
În 2017 și-a dat demisia din presa tradițională, pentru a porni de la zero un proiect de presă independentă. Așa a ajuns să fie unul dintre co-fondatorii Recorder, unde lucrează și astăzi.

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „În Egipt a început COP 27, conferința dedicată schimbărilor climatice care e perturbată de război și criza economică. E o temă care ne-a preocupat mult anul acesta, la Mindcraft Stories, și care va continua să ne ocupe timpul – sper să venim cu informații interesante, chiar de la fața locului. Până atunci, iată o listă de articole publicate în ultima lună, care s-ar putea să te intereseze.”

🔵 Balaurul dobrogean naște fascinație și teamă, de Oana Racheleanu

Oana debutează în Mindcraft Stories cu o poveste despre cel mai mare șarpe din România – unul atât de rar și de discret încât nici măcar specialiștii care-l studiază n-au văzut decât câteva exemplare în ani de cercetare.

🔵 Jocuri video politice. Ce am învățat despre discriminare și putere la Clujotronic?, de Vlad-Marko Tollea

La Cluj, o expoziție de jocuri video indie a explorat teme politice. Vlad-Marko Tollea a avut răbdare să se joace cu ele. „…ca să nu te joci și tu”, ar fi fost probabil titlul dacă publica textul în Vice, site cu care mai colaborează. 

🔵 Gândacii de făină, chiriașii nedoriți din cămara ta, de Andreea Drăghici

Seria despre Biodiversitate Urbană realizată împreună cu  Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” continuă cu niște insecte cu care nu prea vrei să ai de-a face, dar care au profitat la maximum de condițiile oferite de om. Și care n-au nicio legătură cu celelalte insecte implicate într-un soi de făină, cele care îi agită pe indignații de serviciu.

🔵 Carlsen versus Niemann. O privire statistică asupra scandalului momentului în șah, de Ionuț Preda

Într-o lună în care s-a vorbit mult despre doping în sport, din cauza Simonei Halep, Ionuț scrie și despre șah. Asta pentru că tocmai s-a descoperit și acolo un caz de „doping” (sau se bănuiește că ar exista unul). Nu cu substanțe interzise, ci cu algoritmi care joacă șah mai bine decât orice om.

🔵 ​​Inteligența artificială e imprecisă, dar poate ajuta la rezolvarea problemelor matematice complexe, de Mihai Ghiduc

Am vorbit cu Petar Veličković, cercetător la Deep Mind, despre două lucruri care mă pasionează: matematică și inteligența artificială. Un algoritm dezvoltat pe Petar a fost folosit pentru a ajuta matematicienii să descopere o teoremă – o premieră pentru colaborarea dintre acest domeniu și AI.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

#FALS Nu, carnea de porc din România nu e „cea mai ieftină” din Uniunea Europeană, așa cum a susținut Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la finalul lunii octombrie. De fapt, potrivit Factual, care a verificat declarația sa, carnea de porc din România are printre cele mai mari prețuri din UE.   …și nici Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, nu spune adevărul atunci când plasează România pe primul loc din UE la consumul de antibiotice. În realitate, potrivit datelor oficiale consultate de Factual, suntem a treia țară la consumul de antibiotice.   #FALS Nu, franceza nu a fost eliminată acum de pe bancnotele din Algeria, ci din 1970, arată RFI. De marţi, 1 noiembrie, unii jurnalişti din Franţa publică o fotografie a noii bancnote de 2.000 de dinari emisă de Banca Algeriei și deplâng dispariția limbii franceze în favoarea englezei pe această nouă bancnotă. În realitate, limba franceză nu mai e folosită pe bancnotele din Algeria din 1970.  #CONTEXT Ai o comunitate online? E bine să știi că fără moderare, comunitățile online sunt distruse de troli. (Mindcraft Stories)  #CONTEXT Preşedintele principalului partid de opoziţie din Turcia şi probabil candidat anul viitor împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, aflat la sfârşit de mandat, a devenit joi primul inculpat în baza noii legi asupra dezinformării, adoptate pe 13 octombrie, informează AFP.  Opoziția din Turcia a fost și cea care a avertizat că legea va fi folosită pentru a restrânge libertatea de exprimare. (Adevărul)

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii septembrie
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport

Cele 8 superscrieri ale lunii septembrie sunt selectate de Bianca Oanea, autoarea newsletterului In the News – un rezumat de presă săptămânal (la care te poți abona aici – unul dintre newsletterele noastre preferate).

Bianca Oanea: „Selecția mea pentru Superscrierile lunii septembrie vine într-un moment în care toată lumea deplânge închiderea Dor. E firesc pentru ca a marcat o perioadă și o serie de oameni. A fost o primă reușită a unui jurnalism altfel. Închiderea unei publicații înseamnă mai puține alegeri pentru public. Dar ne mai putem bucura, atâta vreme cât există oameni care se încăpățânează să învețe, atâta timp cât se nasc proiecte noi, cât explanatory își caută traducerea românească, fără glorie și like-uri, cât efortul unui om se traduce într-o inițiativă legislativă care să aducă lumină în banii politici care poluează presa. Cât redacții din 3 sau din 5 oameni fac investigație și mai puțin jurnalism la persoana întâi. Cât fotoreporterii rămân curioși pentru noi, nu glossy pentru vânzări. Cât șefii de redacții înțeleg limite, dreptul muncii și cât ia meseria asta oamenilor care o fac.

Deși recunoștința o ia pe drumul lui resilience, cel al tocirii, îmi permit să fiu recunoscătoare pentru textele următoare și pentru cei care nu vor fi fost nominalizați aici, dar lucrează pentru public, nu pentru bule.”

SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE
SELECȚIE DE BIANCA OANEA

Cine era, cu adevărat, bărbatul împușcat de polițiștii bucureșteni în pandemie, pentru că „ne-a amenințat cu un cui”. Suferință psihică tratată cu 6 gloanțe
Iulia Roșu, Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Bianca Oanea: „Povestea unui nebun agresiv împușcat putea să moară la 24 de ore după el. Așa fusese prezentat cazul lui Alexandru Găzdac și avea să treacă în iadul faptului divers, fără niciun follow up, dar Libertatea a avut jurnalismul de a nu face asta, ci de a analiza cauze, sisteme, proceduri. Moartea lui ar trebui să schimbe ceva, pentru că la fel ca în cazul Caracal sau cel al femeii condamnate în Sălaj pentru că a fost bătută în încercarea de a merge cu microbuzul, vorbim despre servicii publice de interes pentru toți, 112, Poliție. E o serie completă, care nu aruncă vinovați leilor, nu flutură steagul răzbunării, ci explică situații în care oamenii vulnerabili sunt victime din oficiu.”

preview material: Cumva, deși parte a aceluiași sistem precar și găunos, polițiștii din sectorul 4 au știut să negocieze și să-l determine într-un fel sau altul să accepte internarea”, spune pentru ziar și una dintre cele mai bune prietene ale lui Alexandru, care a dorit să-și păstreze anonimatul. Un an mai târziu, în 2018, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a decis să-i prelungească tratamentul medical de specialitate. Nu a avut nicio internare la psihiatrie de-a lungul acelui an. „Boala lui nu i-a afectat niciodată munca de inginer”. Alexandru avea însă o viață întreagă dincolo de diagnosticul său. Era un inginer de bază la Institutul COMOTI, spune chiar șeful său, Andrei Mitru. Mitru nu l-a privit niciodată ca pe o persoană cu probleme sau cu vreo tulburare psihică. „Nu am simțit niciodată că ar fi diferit, că ar fi altfel decât noi, era un angajat integrat perfect în colectiv, sociabil, comunicativ, un bun profesionist”, îl descrie pe Alexandru.

foto Octav Ganea /Inquam Photos

Agenția confidențială
Cristian Andrei (Europa Liberă)

B.O.: „Cristi s-a încăpățanat să scrie despre un subiect care nu e deloc sexy, dar e esențial pentru sănătatea media. Transparența banilor cheltuiți de partide. A fost singur pe drumul ăsta aproape doi ani. Pentru că banii pe care nu îi vedem ne conturează viața. Datorită eforturilor sale, există acum o inițiativă legislativă care să repare găurile ce permit asta.”

preview material: Site-urile antena3.ro, digi24.ro, realitateaplus.ro, rtv.ro, b1tv.ro, hotnews.ro, dcnews.ro, stiripesurse.ro, newsweek.ro au încasat bani publici de la PNL sau PSD, potrivit informațiilor Europa Liberă. Plățile s-au făcut, uneori, prin intermediul unor agenții, iar contractele sunt confidențiale.

Prețul tăcerii, o investigație în contabilitatea presei de partid
Victor Ilie, Cristian Delcea, Mihai Voinea (Recorder)

B.O.: „Băieții vin să încununeze cu glam-ul Recorder efortul lui Cristian Andrei. Au adus în fața unui public mai mare subiectul prețului plătit de partide pentru ca presă să tacă și să se uite în altă parte. Ce mai e minunat aici e că Recorder are cumva o tradiție a avertizorului de integritate, a sursei care înțelege să facă dezvăluiri dintr-un sistem putred, pentru că investigația pornește de la o serie de documente primite de redacție.”

preview material: Partidele politice au inventat un sistem prin care cumpără presa cu bani de la bugetul de stat, trecuți prin conturile unor intermediari și livrați apoi către trusturile media. Este un pact între jurnaliști și politicieni, în care presa s-a grupat într-o singură tabără și stă cu capul plecat în fața partidelor care s-au grupat și ele într-o singură coaliție. Un monolit de putere pe care nu mai are cine să-l conteste și despre derapajele căruia află tot mai puțină lume, pentru că informația este atent controlată.

foto Octav Ganea /Inquam Photos

Cum legiferează Sorin Cîmpeanu în interes propriu: a plagiat în 2006, ca universitar, iar în 2022, ca ministru, încearcă să-și auto-amnistieze plagiatul
Emilia Șercan (Pressone)

B.O.: „Mă amuz puțin amintindu-mi titlurile de pe vremea lui Sorin Blejnar. Cine e regina? Luna asta, cu siguranță investigația Emiliei, care a dus la demisia lui Sorin Câmpeanu. Și nu e doar despre demisie, pentru că jurnaliștii scriu ca să se știe faptele, indiferent de urmări, ci despre efortul constant, devenit dureros pentru Emilia cu amenințările și încercările de intimidare, și e o victorie de etapă, într-un an în care a scris despre plagiatul premierului sau cel al ministrului de interne, ascunse cu orice preț de întreaga infrastructură de apărare a puterii.”
 
preview material: În 2006, Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori.

Importurile care dau dependențe toxice Europei, dincolo de petrol și gaze din Rusia
Andrei Luca Popescu (Panorama)

B.O.: „Analizele și jurnalismul explanatory promovate de Panorama sunt păsări rare și un pic ciudate într-un decor de fast food, unde de multe ori știrile sunt postări pe Facebook ale politicienilor. Să îți iei timp să analizezi cifre, să le explici, să le arăți cu măiestria lui Edit Gyenge, să pui context, esențial altminteri, e extrem de valoros și reconfortant. Jurnalism slow cooked, ca să înțelegem mai bine în lumea persoanei I și a social media unde trăim.”

preview material: Europenii au cheltuit pe telefoanele importate din China de două ori mai mult decât pe gazele luate din Rusia și aproape la fel de mult ca pe petrolul venit de la Moscova: peste 45 de miliarde de euro, în 2021. Aparatura de telefonie este a doua cea mai importată marfă din afara UE, iar 65% din ea e achiziționată din China. Este o dependență mai acută decât cea de Rusia, unde petrolul are o pondere medie de doar 25% la nivelul UE (din totalul importurilor extra-UE), iar gazele, de 33%. 

Autopsia laserului mic de la Măgurele
Mihaela Tănăse (Context.ro)

preview material: „Milioane de euro din fonduri publice au fost topite pentru construcția primului laser de mare putere, fratele mai puțin cunoscut al celebrului laser european ELI. Ministrul Cercetării Sebastian Burduja l-a lăudat recent și l-a trecut cu coroniță pe lista proiectelor de succes. O investigație Context.ro a descoperit că, în opt ani de la inaugurare, laserul de la Măgurele nu a reușit să producă experimente la capacitate maximă. În schimb, contractele prin care s-au scurs fondurile publice sunt pline de urmele unor fraude financiare.”

România moare. Sate de hârtie unde bugetul se cheltuie exclusiv după voia primarilor
Bianca Felseghi (Pressone)

Iulia Marin, Libertatea – postarea unui jurnalist

—-

Bianca Oanea
A fost mulți ani jurnalistă la publicații mari, atât în televiziune, cât și în presa scrisă. 
În prezent, este om de comunicare: Media Specialist la CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent și PR Specialist la Concordia. 
Este autoarea unuia dintre newsletterele noastre preferate – In the News, un rezumat al celor mai importante știri din domeniul social și economic într-o formă ușor de digerat. 

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Iată care au fost cele mai interesante cinci articole pe care le-am publicat în ultima perioadă pe Mindcraft Stories. E doar o selecție, vei găsi și alte teme interesante pe site.
Și încă nu ne-am apucat să scriem despre inteligența artificială, un subiect pe care ne-am propus să-l aprofundăm în această toamnă – consideră acest anunț un call și contactează-mă dacă ai un subiect.”

🔵 De la sapă de lemn la încălzire globală. Cum a schimbat Revoluția Industrială cursul istoriei și clima planetei, de Alexandru Micu

Păcatul originar al schimbărilor climatice a început în Anglia. Până să trecem la o economie circulară, bazată pe energie regenerabilă, consumul tot mai accentuat de resurse va rămâne problema ceea mai mare pe care omenirea va trebui să o acomodeze. Încă un text din seria Climate 101.

🔵 Impactul este iminent. Iată ce trebuie să știi despre misiunea DART, de Laurențiu Păiuș

Pentru prima dată în istorie, omenirea a testat posibilitatea devierii unui asteroid. Impactul a avut loc, savanții analizează consecințele. Un subiect pe care vom mai reveni.

🔵 „Avem o planetă, nu cinci. Trebuie să ne gândim la asta.” Interviu cu ecologul Chris Hines, de Adriana Moscu

Chris Hines crede că multe gesturi mici pot duce la o schimbare importantă. Și, de aceea, fiecare persoană este importantă în lupta pentru a încetini efectele schimbărilor climatice.

🔵 Expirat nu înseamnă stricat. Care e diferența dintre data expirării și data limită de consum?, de Adriana Moscu

Pe scurt, ar trebui să înțelegem mai bine ce scrie pe ambalaj și să ne bazăm pe miros și gust înainte de a arunca laptele din frigider.

🔵 ​​Pescărușii, familiști și inteligenți, dar un pic (prea) gălăgioși, de Andreea Brezeanu

Natura care încearcă mereu să recucerească orașele, iar pescărușii sunt doar avangarda.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

Pentru o parte dintre influencerii români, dar și pentru câteva platforme media online, toate subiectele ― COVID, recensământ, război sau schimbările climatice ― sunt interpretate într-o cheie conspiraționistă. De pildă, seceta, care este o problemă reală pentru agricultură și transport, pur și simplu nu există în viziunea câtorva „celebrități”. Scena9 arată cine a promovat vara asta minciuni referitoare la secetă și cui folosesc ele.   Compania Meta, care deține Facebook, a anunțat marți că a depistat și a destructurat două rețele separate de conturi false, care operau din China și Rusia. Conturile erau angajate în operațiuni ascunse de influențare a publicului din țări occidentale. (CNN Business via Digi24)  Republica Moldova este condusă de un regim dictatorial rusofob, care a acaparat toată puterea și controlul asupra instituțiilor statului, scrie politnavigator.net. Veridica.ro arată că aceste afirmații sunt false, iar scopul dezinformării este să prezinte guvernarea de la Chișinău ca un regim dictatorial, rusofob, justificând astfel presiuni sau intervenții mai dure ale Moscovei.

Și un reminder pentru noi toți: să apreciem mai mult faptul că avem jurnaliști a căror muncă produce schimbări importante. Ministrul Educației a demisionat la câteva zile după ce Emilia Șercan a publicat în PressOne o investigație care arăta plagiatul acestuia dintr-un curs. În același timp, pentru că a demontrat un alt plagiat la nivel înalt, al premierului, Emilia a fost victima unui kompromat, cu întreg sistemul împotriva ei. Emilia e jurnalistă, dar e un singur om care luptă pe niște fronturi inimaginabile pentru noi, ca cititori sau ca cetățeni. Își face doar meseria, așa cum zice și ea în postarea preluată în imaginea de mai jos. Dar pentru ca meseria ei să aibă mai mult sens, și poate să fie mai ușoară, e nevoie și ca societatea să fie mai educată în privința consumului de jurnalism.

postarea originală aici

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

 Am reluat newsletterul cu o ediție specială, în care îți recomandăm câteva publicații și proiecte care merită urmărite, dacă nu o faci deja. Unele sunt foarte noi, iar pe altele nu am apucat să le recomandăm până acum. Sperăm să-ți placă și să le susții.

Platforma CONTEXT

A fost lansată la începutul verii și face parte din rețeaua internațională OCCRP. Este un start-up media independent care își propune să crească și să extindă comunitatea jurnaliștilor de investigații din România, să scoată la lumină corupția, crima organizată și fraudele de orice natură prin publicarea de investigații jurnalistice.

CONTEXT este un hub pentru cooperarea între jurnaliștii de investigație din România.
Printre jurnaliștii fondatori se află Attila Biro (ex RISE Project) și Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est).

👍 Dă-le follow pe Facebook.

Seria Președinte de județ
Iulia Stănoiu (Context.ro)

”Înainte să ajungă pe coridoarele puterii din Palatul Parlamentului, senatorul Eugen Pîrvulescu a treierat bugetele publice din Teleormanul lui Liviu Dragnea.
Primul pas a fost să pună pe roate o rețea de firme. S-a aliat cu alți politicieni acuzați de corupție și s-a conectat la banul public.
Pasul doi: Banii publici urmau să se transforme în rețele de apă sau săli de sport. Prin firmele sale, politicianul a încasat banii fără să-și facă treaba.
Pasul trei: După ce le-a luat banii, le-a cerut și primit voturile teleormănenilor. Așa a devenit șeful liberalilor din județ și propovăduia public despre transparență și cinste.

În privat însă își folosea influența ca să obțină avantaje pentru apropiații săi. Context.ro i-a radiografiat activitatea pe parcursul a șase episoade.
A intrat pe radarul procurorilor, dar, după cum chiar el se laudă, a scăpat ușor până acum.”

Gangsterii de pe Riviera Maya. Oamenii lui Florian Tudor, judecați pentru skimming, au cumpărat proprietăți de lux în Paraguay și Brazilia
Daniela Castro (OCCRP), Aldo Benitez, Attila Biro (Context.ro)

„Gangsterii de pe Riviera Maya acuzați că au furat din bancomate folosind carduri clonate, au făcut investiții imobiliare în Paraguay și Brazilia. Operațiunea a fost coordonată de la distanță de interlopul craiovean Florian Tudor, cel care construit o grupare de crimă organizată care acum e investigată la nivel internațional. A fost ajutat în afacerile imobiliare de interpuși care au fost arestați și sunt acum judecați în Paraguay. Dosarul lor, deși unicat pentru poliția paraguayană, e tergiversat de ani de zile.

Reporterii rețelei internaționale Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) la care este afliată și Context.ro, alături de colegi jurnaliști din Mexic și Paraguay, au dat de urma proprietăților plasate de Tudor pe numele apropiaților săi.”

Platforma CAPTURA

Chiar dacă nu au avut o lansare oficială, au început să comunice pe diverse canale din primăvară, și chiar astăzi au publicat pe site-ul work in progress prima investigație (vezi mai jos).

Captura își propune să fie o platformă multimedia specializată în jurnalism de tip watchdog, care abordează, documentează și explică subiecte din unghiuri investigative. Producțiile sunt integrate în proceduri de fact-checking cu experții RISE Project sau RISE Moldova.

👍 Îi găsești pe Facebook, Instagram, Telegram

Marea cumetrie din energie
Elena Dumitru, Captura

„Sistemul energetic național a ajuns, pe timp de criză, terenul de joacă al unor prieteni din Severin.
Majoritatea au fost invitați de Virgil Popescu, ministrul Energiei, la nunta fiicei lui de sâmbăta trecută și populează consilii de administrație sau posturi de conducere în companiile naționale strategice.
Sunt vechii parteneri ai ministrului și copii de-ai lor, aduși masiv din Mehedinți sau pe alte filiere de partid. Alcătuiesc azi un algoritm de încredere, bazat pe obligații politice locale și afaceri personale.”

Mai poți citi câteva analize publicate de Captura pe Facebook și Telegram: 
Fundația prin care George Simion a colectat darul de nuntă a fost înființată de un fost director din cadrul DRP (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni)

O cumetrie liberală la nivel înalt răsare maiestuos pe malul lacului Pantelimon, lângă București, în două vile de lux construite pentru copii de politicieni

Podcastul video Judecata de Acum

Lansat la începutul acestui an de jurnaliștii Ovidiu Vanghele (CIM – Centrul de Investigații Media) și Vlad Stoicescu (Dela0, Să fie lumină).
Un podcast foarte util, de actualitate, în care cei doi dezbat subiectele importante ale săptămânii, LIVE pe Youtube în fiecare joi seară de la ora 20:00. 

👍 Follow pe Facebook și subscribe pe Youtube.

Podcastul este independent și are nevoie de susținere, mai ales din luna octombrie, când colega lor, Diana Oncioiu („vocea din cască”) va avea nevoie de un înlocuitor pe care să îl plătească. 
Te încurajăm să donezi pe Patreon: https://www.patreon.com/judecatadeacum

Newsletterul In the News
de Bianca Oanea

Este un rezumat săptămânal al celor mai importante știri din domeniul social și economic într-o formă ușor de digerat, realizat de Bianca Oanea, pentru Concordia.

E o plăcere să te informezi din subiectele și linkurile puse cap la cap de Bianca, cu un stil personal savuros și, mai ales, presărat cu poezie. Uau!

Citește acest proaspăt interviu IQads cu autoarea, ca să afli mai multe din culisele In the News.

👍 Subscribe aici la newsletter.

Proiectul Heritage Constanța

Heritage Constanța este un proiect al Asociației Info Sud-Est și a fost lansat în vară, la 10 ani de la apariția ziarului Info Sud-Est, fondat de Andreea Pavel și Cristian Andrei Leonte și își propune să mențină vie starea patrimoniului cultural al orașului și județului, să-l protejeze și să-l promoveze pentru turiștii de pretutindeni.

👍 Follow pe Facebook

„Suntem Heritage Constanța, prima arhivă digitală a patrimoniului cultural din Constanța. Vă arătăm atât monumentele istorice din lista Ministerului Culturii, cât și clădiri sau spații reprezentative pentru istoria locurilor.

Platforma Heritage Constanța va fi una interactivă, cu noutăți publicate periodic, atât de editori, cât și de invitați, pe blog sau în conținutul arhivei. De asemenea, în viitorul apropiat arhiva va fi completată cu toate monumentele istorice din LMI și cu alte locuri reprezentative pentru oraș și județ.”

Revista pov21.ro
Punctele de vedere ale tinerilor secolului 21

Asociația POV21 a fost înființată acum 4 ani la Bistrița. E o echipă de tineri din toată țara care gestionează o revistă online, organizează evenimente și 6 redacții internaționale. 

👍 Follow pe Facebook

GEN, știri

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Gata și vara, au început să curgă e-mail-urile și evenimentele „în format fizic” (nouă expresie la modă). Un moment bun să fac o selecție a articolelor interesante pe care le-am publicat pe Mindcraft Stories în iulie și august.”

🔵 Gazele cu efect de seră. Cum acționează efectul de seră?, de Alexandru Micu, Clima se schimbă din cauza oamenilor. Dovezile sunt concludente, de Tibi Puiu și Cum s-a schimbat clima planetei în timp geologic – și de ce de data asta e altfel?, de Andrei Mihai

Încăt trei articole din seria Climate 101, scrisă împreună cu jurnaliștii de la ZME Science, în care încercăm să explicăm, ca la un curs, care sunt motivele pentru care schimbările climatice sunt cea mai mare problemă cu care se confruntă omenirea în momentul de față.

🔵 Efectele topirii ghețarilor. Nivelul apelor crește în Pacific, dar scade în Islanda, de Anca Stănescu

Apropo de schimbări climatice, Anca a fost în Islanda și a văzut la fața locului cum arată un fenomen ciudat: topirea ghețarilor de acolo face, paradoxal, ca mai mult pământ să iasă din apele oceanului – inudațiile se produc la zeci de mii de kilometri depărtare.

🔵 Limacșii, melcii fără „casă”. Inspirație pentru un „bio-lipici”, de Oana Popa și Bufnițele. Vestitoare ale morții sau purtătoare de noroc?, de Andrei Ștefan

Seria despre biodiversitate urbană realizată în colaborare cu Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” continuă cu două povești despre animale pe care le vezi mai rar: unele, pentru că nu toată lumea are grădină, altele pentru că sunt silențioase și nocturne.

🔵 Juridiq, aplicația care își propune să eficientizeze munca juriștilor și Algoritmul care transcrie precis înregistrările în română, de Ionuț Preda

Două aplicații realizate de start-up-uri românești ar putea face munca avocaților, respectiv a jurnalișitlor, mai simplă, pentru că ar scurta timpul alocat unor taskuri politicoase (dar esențiale).

🔵 ​​Un circuit integrat românesc este folosit la CERN, de Mădălina Cocea

Începând cu luna august, Mădălina realizează o recapitulare a studiilor românești publicate în luna precedentă. Am aflat, astfel, nu doar de circuitul de la CERN, ci și de o fosilă de cobră găsită în Europa (niciun pericol, a trăit acum șapte milioane e ani).

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.