În fața Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași se află un coffee shop micuț unde ne-am oprit să ne luăm o cafea înainte de întâlnirea cu studenții Facultății de Litere – Departamentul Jurnalism și reprezentanții presei locale înscriși la Masterclass-ul #Superscrieri cu Alex Nedea.

”Sunt emoționat”, ne-a spus băiatul care ne-a vândut cafeaua și care l-a recunoscut pe Alex – ”eu și prietena mea suntem donatori Recorder și urmărim fiecare material”. 

La Iași, studenții la Jurnalism au revenit la studiile în format fizic. Pentru unii dintre ei este prima dată după doi ani când se întâlnesc și pentru prima dată când văd un jurnalist dincolo de ecranul laptopului. Au decis să dea la Jurnalism în urma unor teste de carieră și pentru plăcerea de a scrie, însă ultimii doi ani nu prea le-au dat ocazia să facă asta. Opinia Studențească, publicația care a dat mulți jurnaliști care se regăsesc printre câștigătorii Superscrieri nu mai există, iar publicațiile locale își desfășoară activitatea cu puține resurse. 

”Iașiul este orașul care are poate cea mai puternică presă locală din țară, asta și pentru că are o formidabilă școală de presă și foarte mulți jurnaliști pasionați. Pe o parte am avut onoarea să îi cunosc și discuțiile cu ei mi-au întărit convingerea că, dacă e să căutăm eroi în presa din România, cu siguranță în presa locală îi vom găsi. Aici colegi de-ai mei de breaslă reușesc să facă o treabă nemaipomenită cu infinit mai puține resurse decât la București și, uneori, cu mult mai multe presiuni.” – Alex Nedea, jurnalist Recorder

Masterclass-ul, moderat de jurnalista Irina Păcurariu, a început cu proiecția filmului ”Spotlight”, o poveste adevărată a investigației cu același nume, unde un grup de jurnaliști locali demască muşamalizarea sistematică de către Biserica Catolică a numeroase acte de pedofilie comise de peste 70 de preoţi ai săi. Echipa Spotlight a primit un Premiul Pulitzer pentru această investigație iar filmul a primit 2 premii Oscar. Dar ”meseria de jurnalist nu înseamnă doar subiecte care ajung filme de Hollywood”, după cum a spus jurnalistul Alex Nedea. 

În cadrul întâlnirii de la Iași s-a vorbit despre subiecte pentru care merită să fii jurnalist, despre schimbările pe care jurnalismul de calitate le poate face în societate, chiar și la nivel de percepție, despre schimbările pe care online-ul le aduce în meserie, despre surse și despre posibilitatea de a spune poveștile unor oameni sau a unor comunități.

“A fost terapeutic să mă întorc în ceea ce pentru mine este cea mai frumoasă școală din lume, adică Universitatea Al I Cuza din Iași, în parte pentru că mi-am petrecut o perioadă vastă acolo, la fel ca și studenții pe care i-am întâlnit. Ei, ca și mine, trec pe acolo în cea mai fericită etapă din viața lor; una în care tot ce pare aparent imposibil poate deveni real. Jurnalismul, deja testat de unii care colaborau cu presa din zonă, va deveni carieră doar pentru cei care se vor lăsa virusați de o meserie pe care n-o poți face cu jumătăți de măsură. Faptul că au fost față în față cu Alex (Nedea), idol și meme pentru generația lor, a contat, măcar pentru sinceritatea cu care au întrebat și normalitatea cu care li s-a confirmat că investigațiile din presă, mai ales cele de calibru, încep, fără glorie, cu ani de conferințe de presă și jurnalism de uzură, în care alergi cu microfonul în mână după știri de duzină, pe principul nu poți ajunge mare, dacă nu ai fost mic.“, a concluzionat jurnalista Irina Păcurariu, membră a juriului Superscrieri și moderatoare a evenimentului

”Fără libertatea noastră de a raporta știrile, de a dezvălui adevărul, niciuna dintre libertățile noastre nu poate supraviețui. Nici în România, nici în Statele Unite. Dar libertatea, așa cum învățăm noi, americanii, este o plantă fragilă ale cărei rădăcini au nevoie de îngrijire constantă. Și acele rădăcini trebuie să fie cele mai puternice la nivel local. (…) Jurnalismul vostru este cel care luminează cele mai întunecate colțuri ale vieții, care face posibil ca cetățenii să cunoască adevărul, care dă putere alegătorilor să ia deciziile corecte, care promovează angajamentul civic, care nu lasă corupția să se poată ascunde. Jurnalismul vostru și un public vigilent ne dau motive să sperăm că nu va mai exista niciun alt Putin. Nicăieri în lume.” – Walter Robinson, jurnalist Boston Globe, într-un mesaj înregistrat special pentru cei prezenți la eveniment

Doar solidaritatea e sustenabilă
Alexandra Cantor (Director Executiv FFFF)

Am trăit cu iluzia că suntem o lume mare fără granițe, în care orice țară este la un click distanță, deschisă să o vizităm și să o explorăm. Ne-am imaginat că, oriunde în lume, o să fim turiști fericiți în căutare de experiențe noi, care vor cunoaște localnici fericiți să ne primească, o lume în care o să alegem pericolele la care suntem dispuși să ne expunem și o să calculăm orice risc în detaliu. O pandemie și un conflict armat mai târziu am aflat că putem fi extrem de individualiști, că vechile granițe există în continuare, că lupta pentru supraviețuire scoate ce este mai bun și ce este mai rău din fiecare, că lumea mare fără granițe a fost de fapt una a comerțului cu consecințe pe termen lung și că lumea previzibilă pe care o știam nu se va mai întoarce. Iar într-o lume în permanentă schimbare, în care trebuie să ne obișnuim cu neprevăzutul, comunicarea este cea care trebuie să fie extrem de flexibilă, adaptabilă și atentă la cum ne modifică amenințările externe comportamentul, nevoile, valorile.

Trebuie să învățăm că, înainte de a fi globali, e bine să fim locali și că sustenabilitatea nu mai este un cuvânt frumos într-un powerpoint, ci o necesitate. Va fi o cursă lungă, în care fiecare dintre noi va avea rolul său, va putea să ajute, va putea să construiască sisteme noi sustenabile și va trebui să își dozeze efortul conștient, astfel încât să treacă linia de sosire. Începem să funcționăm într-o lume a colaborării pe bune, în care avem nevoie unii de alții, în care este necesar să ajutăm și să fim solidari cu cei de lângă noi și zilele astea reprezintă un exemplu extrem de frumos de mobilizare și colaborare între actori diferiți, care stau la aceeași masă și împreună generează o schimbare – ONG-uri, companii, autorități publice, persoane fizice.

Burnoutul nu este o soluție la anxietate
Silvia Guță (manager In a Relationship)

Menține-te informat(ă), dar limitează-ți consumul de știri și fii ancorat(ă) în propria ta realitate.

Burnout-ul este o stare în care te instalezi după ce ți-ai epuizat resursele emoționale și energetice, când nimic nu mai are sens și nu poți să-ți imaginezi o alternativă pozitivă. Burnout-ul este o formă de pierdere a speranței. Cu toții suntem supuși riscului de burnout în proximitatea războiului, după doi ani dificili de pandemie, restricții și anxietate.  

Chiar dacă a fi la curent cu ultimele informații te face să te simți mai puternic(ă) și îți alimentează teoretic capacitatea de a face predicții corecte, capabile să te mențină în siguranță, în realitatea dinamicii emoționale este fix pe dos. Cu cât procesezi mai multe informații din toate părțile, cu atât ai mai multe șanse să te pierzi în analiză și să ratezi esențialul. Lasă interpretările în responsabilitatea experților și profesioniștilor și informează-te din surse de încredere, încercând să păstrezi timpul de expunere la știri și imagini violente cât mai limitat. 

În timpul pe care ți-l eliberezi astfel poți să te ocupi de viața ta de zi cu zi: mănâncă, dormi, întâlnește-te și povestește cu prietenii și familia, lucrează, învață, joacă-te, bucură-te. Dacă ai posibilitatea, donează sau implică-te în sprijinul imigranților sau alătură-te unei cauze sociale în care crezi, dar nu uita că nu ajută pe nimeni să te extenuezi. Viața este mai degrabă un maraton decât un sprint, avem nevoie de rezistență pe termen lung. Nu-ți face nedreptatea de a-ți pune pe hold întreaga viață din cauza războiului. E doar o capcană a gândirii care minimizează importanța emoțiilor și care duce la epuizarea resurselor și a disponibilității de a te implica activ. O poți evita.

Susține presa de la fața locului
Zenaida Tătaru (manager Premiile Superscrieri)

Uite care sunt jurnaliștii români care sunt pe teren:

Băieții de la Recorder (Cristian Delcea & Alex Varninschi) și Mircea Barbu se retrăgeau prin subteranele Kievului, în timp ce trusturi mari de presă străină își retrăgeau echipele din capitala tot mai nesigură a Ucrainei.

Mircea Barbu e jurnalist independent, corespondent special de război al ziarului Libertatea și plănuiește să tot relateze din zona de conflict. Pe canalul de Discord @ucrainalive intră frecvent în dialog cu urmăritorii lui, uneori în timp ce se aud rachete.

Fotojurnalistul român Vadim Ghirda (Associated Press) transmite printre cele mai apreciate imagini de pe front, în toată lumea, preluate de publicații precum The New York Times, Al Jazeera sau CNN.

Viorica Tătaru e o jurnalistă moldoveancă (TV8.MD) care „luptă pe frontul informațional”, tot de la fața locului.

Sunt câțiva dintre cei care riscă pentru ca noi să urmărim războiul live. Ei și cei ca ei merită susținuți cu tot arsenalul nostru de cetățeni informați (dă-le acum Follow, Share, Subscribe, Donate etc.) 

Cum să depistezi o știre falsă
Mihai Ghiduc (redactor șef Mindcraft Stories)

Să depistezi un fake news poate fi extrem de simplu sau extrem de complicat. Și, cel mai adesea, nu ține de cât de bine e făcut, ci de cât de dispus ești să crezi acea informație falsă. Fake news-urile cele mai reușite sunt cele care ți se par credibile, fie pentru că vrei să le crezi, fie pentru că-ți confirmă niște prejudecăți.

Iată câteva sfaturi care te vor ajuta: 

• Verifică sursa. Chiar dacă arată ca o publicație pe care o știi, verifică și URL-ul, s-ar putea să ai o surpriză. Dacă informația vine pe social media, caut-o și pe Google. 
• Verifică mereu dacă știrea a mai fost dată de o publicație în care ai încredere. Dacă nu, ai răbdare, nu e mereu falsă, poate fi prea proaspătă – siteurile importante au mai multe resurse și vor verifica.
• Citește mai mult decât titlul. E o informație sau e o declarație dată de cineva? Dacă e o declarație, e de la Lavrov sau de la cineva de încredere?
• Verifică autorul. De multe ori, ce a mai scris cel care semnează un articol spune multe despre calitatea informației. Prea multe texte despre OZN-uri? Treci mai departe.
• Verifică dacă știrea nu e veche sau nu e o glumă de pe Times New Român sau vreau site similar.
• Mai întreabă-te o dată dacă nu cumva e ceva ce vrei să crezi.
• Întreabă pe cineva care știe subiectul mai bine.

Dincolo de asta, nu te grăbi să o postezi pe social media, nu e un concurs cu premii, până nu ai siguranța că e (aproape) de adevăr. Iar dacă te-ai convins că e falsă și vrei să-i avertizezi pe alții, nu repeta falsul la început, începe cu adevărul (urmăritorii tăi s-ar putea să citească în diagonală și să răspândești dezinformarea fără să vrei), nu pune link la dezinformare și nu da share, folosește capturi (chiar și o etichetă de Fake, dacă ai un program de editare de imagini). 

Ah, și nu urmări pe social media persoane care produc știri false. Algoritmii vor interpreta asta ca un motiv să răspândească acele lucruri la mai multă lume.

Nu lua nimic personal
Danina Arsene (manager Policlinica de Marketing)

Cel mai probabil că toți oamenii din jurul tău sunt fie speriați, fie copleșiți, indiferent cât de compuși par că sunt. Caută să înțelegi că unii o să comenteze de pe canapea, alții o să alerge seară de seară în gară, să care bagaje pentru refugiați, iar alții își vând proprietățile și stau la coada la pașapoarte. Și cu mulți dintre ei lucrezi în fiecare zi, așa că dacă se supăra vreun colaborator că nu ai apucat să le răspunzi la mail sau nu ai trimis ce trebuia la timp, nu e despre tine. 

Pune întrebări deschise, nu presupune dacă nu înțelegi și nu te agita dacă observi că nu mai merge comunicarea cum erai obișnuit. Atenția oamenilor e îndreptată spre conflict, așa că păstrează mesajele scurte și ferește-te de ironii, ca să nu pui gaz pe foc, mai ales când nu ai timp să-l stingi. 

Muncește, dar ai grijă de tine și de ai tăi, ajută dar nu cât să dai din energia ta de life-support. Când o să faci tu o pauză, altul o să-ți ia locul. Ai încredere. Mi-am văzut partenerii de lucru și prietenii clacând în pandemie (care nu a dispărut odată cu restricțiile) și am văzut cât e de complicat să te remontezi, așa că ține-te în continuare de sport și terapie. 

Vine primăvara, poate pui niște flori în geam. Sau o brazdă de ceapă la amicii ăia care și-au luat casă la țară. Și nu uita că sunt oameni în jurul tău cu care poți conecta. A venit vremea să strângem rândurile. 

Gândește pe termen lung
Vlad Tăușance (manager dezvoltare FFFF) 

Oricât am vrea, nu ne putem întoarce în confortul lui 2018, iar geopolitica lucrează cu decade, nu cu anotimpuri. Depășește gândul care te împinge cu bagajele făcute la ușă și vezi ce ar putea să urmeze pentru tine. Cum va arăta jobul tău? Cum va arăta organizația ta sau afacerea ta? Ce poți face pentru și împreună cu familia ta și prietenii tăi?

Singura certitudine este că avem de lucru. De reconstruit țări, relații și încredere. De tradus și de documentat. De rescris liste de priorități. De folosit omenia și ingeniozitatea. 

Un exemplu care îmi ocupă gândurile: agricultura. În urma conflictului recent care scoate din lanțul exporturilor Ucraina și Rusia, agricultura României a devenit un domeniu economic strategic la nivel internațional, producția noastră de grâu și floarea soarelui fiind o garanție pentru cursul leu-euro. Schimbarea asta de leadership în producția agricolă ar trebui să aibă un impact major în multe domenii: de la învățământul de profil la politicile publice pentru mediul rural. Să creeze nevoi, joburi și oportunități noi. Ceea ce nu are cum să nu-mi capteze atenția și imaginația. 

Ție ce-ți ocupă gândurile? Unde vezi schimbările majore care te privesc? În sectorul energetic? În media și informare publică? În servicii publice? În intervenții umanitare? Cum ar arăta domeniul ăsta în zece ani? Cum ar avea nevoie de tine? Ce-ai putea face ca să aibă nevoie de tine?

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii februarie, selectate de Daniel Condurache
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport
• nominalizează la premiile speciale & cele onorifice Superscrieri 
• venim la Iași cu Alex Nedea – primul Masterclass Superscrieri local

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii februarie este Daniel Condurache, considerat profesor și mentor pentru mai multe generații de jurnaliști români, prin „școala” Opinia Studențească, revistă ieșeană.

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE
SELECȚIE DE DANIEL CONDURACHE

Podcast On the Record: Cea mai lungă noapte din ultimii 70 de ani
Anca Simina (Recorder)

„Armata lui Putin a atacat Ucraina din toate părțile după o noapte lungă la capătul căreia lumea noastră din estul Europei a încetat să mai semene cu ce știam.
Refacem ultima noapte de pace, dar și prima dimineață de război cu jurnalistul Mircea Barbu, corespondent al ziarului Libertatea în Ucraina.”

Nădejdea și deznădejdea oamenilor din Cernăuți
Cristian Delcea, Alex Varninschi (Recorder)

„În Cernăuți, orașul ucrainean cel mai apropiat geografic și cultural de România, distanțele par să estompeze groaza de război. Neatinși încă de panica sirenelor și a exploziilor, oamenii de aici încearcă să se pună în slujba refugiaților din nordul, estul și sudul Ucrainei. Un restaurant de pe pietonala orașului oferă mese gratuite celor care fac o escală la Cernăuți în fuga lor spre România. Întâlnim aici două femei venite din Kiev împreună cu copiii lor. Copii, echipați în haine groase de schi, se amăgesc că au plecat într-o excursie la munte.”

Corespondențele lui Mircea Barbu pentru Libertatea

Mircea Barbu este un jurnalist independent, care în ultimii ani a relatat din zone de conflict. Acum este corespondentul special al ziarului Libertatea, pentru situația din Ucraina. Toate materialele lui sunt centralizate în linkul de mai sus.

Exclusiv. Diaspora ucraineană: “Fratele meu are 25 de ani, e programator și azi a plecat la război”
Ioana Epure (PressOne)

„În ultima săptămână au avut loc demonstrații de susținere în toată Europa (Belgia, Franța, Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Irlanda), dar și în SUA și Canada, unde se regăsesc printre cele mai numeroase diaspore ucrainene (peste două milioane de oameni).”

Aici ar trebui să te adăpostești în caz de război
Ionuț Sociu, Vlad Odobescu, fotografii de Claudiu Popescu (Scena9)

„Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă suntem pregătiți pentru orice situație, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.”

Caricatură de la o expoziție stradală din Harkov, Ucraina, 2018. | Foto: Adam Jones / Flickr

Vladimir Putin vorbește cu vorbele lui Adolf Hitler
Redacția Dela0.ro

„Pe Putin și Hitler îi despart peste 80 de ani, dar îi apropie felul în care vorbesc despre lumea din jurul lor. Grandomania, credința că popoarele pe care le conduc sunt unele alese, dar asuprite, nedreptățite, vizate constant de alte puteri – toate aceste lucruri se pot vedea la o simplă comparație de discurs.”

foto: Sevastopol, Crimeea/Rusia, august 2019. Suporterii lui Putin celebrează cinci ani de la anexarea de către Rusia. © Ruslan Shugushev | Dreamstime.com

Portretul românului care crede în Putin
Barbu Mateescu (PressOne)

„Conform INSCOP, unul din puținele institute de sondare a opiniei publice care arată interes față de subiect, ponderea românilor care au încredere mare sau foarte mare în Putin oscilează, de un deceniu, între 19% și 23%. Însă doar jumătate din aceștia (adică 10,4% din românii aflați în țară) consideră că România ar trebui să-și schimbe aliniamentul politic și diplomatic, re-orientându-se către Est.”

Vama Siret, poartă de intrare în Europa, pentru ucrainenii care vor să ajungă în Vest. „Merg undeva, oriunde”
Cătălin Hopulele (Libertatea)

„Mii de oameni așteaptă în continuare să intre în România pe la Vama Siret. Libertatea a vorbit cu ucraineni, români și chiar americani care au plecat din calea bombardamentelor. Oamenii sunt speriați, dar încrezători. Chiar dacă abia au ieșit din Ucraina, nu se gândesc decât la momentul când se vor întoarce acasă.”

—-

Daniel Condurache

Este editor al publicației „Opinia Studențească” din Iași și a format mai multe generații de presă. Este și profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism și Stiințe ale Comunicării.

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Războiul din Ucraina m-a prins la ai mei, la 35 de kilometri de graniță. O noapte de doomscrolling mai târziu, tot mi se părea o chestie îndepărtată, până am avut curiozitatea să măsor distanța, în linie dreaptă, dintre locul în care eram și Kiev. S-a dovedit a fi cu 12 kilometri mai scurtă decât cea față de București. O zi mai târziu, primii refugiați ucraineni au făcut și mai real sentimentul că am putea trăi începutul primului război major european de după WWII. Așa că singurul lucru pe care l-am putut face a fost să ne refugiem în muncă. Iată despre ce am scris.”

🔵 „Războiul în timp real: cum schimbă informațiile open-source monitorizarea conflictului din Ucraina”, de Ionuț Preda
Un articol despre informațiile open-source (OSINT) și rolul lor în urmărirea conflictului. Cu o listă de conturi de Twitter care merită urmărite.

🔵 „Imagini virale false din Ucraina se răspândesc odată cu cele reale. Iată 5 moduri de a le identifica”. T.J. Thomson, Daniel Angus și Paula Dootson
Am preluat acest articol scris de cercetători australieni, pentru The Conversation, pentru că sfaturile din el te pot ajuta să identifici imaginile false, în caz că ai dubii (și e bine să ai dubii).

🔵 „Armele care marchează războiul din Ucraina”, de Ionuț Preda și Mihai Ghiduc
În special despre utilizarea unor arme controversate, precum cele cu dispersie sau termobarice, dar și despre celebrul Javelin.

🔵 „Unitatea Ucrainei se naște din război”, de Dani Sandu
Un text care explică cum s-a schimbat radical felul în care ucrainenii se raportează la propria țară, după opt ani de la Maidan.   

🔵 „Războiul cibernetic din Ucraina nu decurge conform așteptărilor”, de Ionuț Preda
O încercare de a explica de ce Rusia n-a apelat la una dintre cele mai temute (și anticipate) arme ale sale.

🔵 „NATO: Un atac cibernetic poate activa Articolul 5?”, de Radu Stochița
Un articol despre ce s-ar întâmpla dacă Rusia atacă cibernetic țările NATO.

🔵 „Cel mai mare avion din lume, Antonov 225, a fost distrus”, de Adriana Moscu
Nu mai e nevoie de alte explicații.


FYI by Mindcraft Stories înscrie-te în Facebook Group
„Suntem aici pentru a discuta despre știință și tehnologie, și influența acestor domenii asupra societății. Vrem să creăm un spațiu în care vorbim despre ce mai este nou în această lume aglomerată, în care ne împărtășim articole, informații și, da, chiar și glume care au legătură cu știința și tehnologia.”

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Narațiunile dezinformării pro-Kremlin zilele astea

Poate ai remarcat cum unele din principalele surse care s-au poziționat în timpul pandemiei de COVID-19 ca vectori ai mesajelor antivaccin au devenit deodată și specialiști în geopolitică și războaie informaționale. The Guardian a observat asta la grupurile de Facebook australiene al căror conținut era până acum antivaccin.  Am remarcat cum propaganda pro-rusă și teoriile conspirației promovate de QAnon din SUA se întâlnesc într-un punct comun: admirația față de Vladimir Putin. Vice face o istorie a poziționărilor QAnon față de Vladimir Putin și cum au evoluat ele începând din 2017, de la „Putin face parte dintr-o cabală globală” și până astăzi. Materialul urmărește cum se schimbă atitudinea față de Putin în funcție de atracția pe care liderul de la Kremlin o exercită asupra lui Donald Trump.  Mai puteți recunoaște retorica pro-rusă prin aceea că numesc invazia din Ucraina „operațiune de salvare”, după ce au epuizat termenii „denazificare” sau „demilitarizare”. Europa Liberă observă că în România, această retorică merge mână în mână cu mesajele de tip Roexit sau cele care pun sub semnul întrebării ajutorul dat ucrainenilor, cu explicații de tipul „sunt suficient de mulți români săraci care ar trebui ajutați”. Dacă vrei să verifici singur o informație te poate ajuta să folosești Fact Check Explorer, un motor de căutare pentru fact-checkuri oferit de Google.

NU UITA:

Poți nominaliza la #Superscrieri11 pentru:

• cele două premii speciale de susținere, „Acti-vlogerul anului” și ”Animal welfare în România” – aici detalii.
• cele cinci premii onorifice #Superscrieri11. – aici detalii.
  
  
  

Pe 16 martie, venim la Iași cu Alex Nedea de la Recorder, pentru a discuta despre importanța presei locale cu jurnaliștii, studenții și profesorii de la Jurnalism.
Discuția va fi moderată de Irina Păcurariu.

Dacă ai prieteni jurnaliști în Iași, mai avem locuri libere, le poți da acest link să se înscrie.
ÎNSCRIERI EVENIMENT

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

La ediția 11 a Premiilor Superscrieri oferim două premii speciale de susținere care ne arată onglinzi foarte specifice pentru viitor.

Propune pentru cele două premii speciale pe care le vom acorda în cadrul Galei Premiilor Superscrieri #11, când premiem cel mai bun jurnalism al anului 2021 în România.

Prelungim perioada de propuneri până pe 27 martie.

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI „ACTI-VLOGGERUL ANULUI”

susținut de Bitdefender
jurizat de Vlad Petreanu

Pentru că vlogging-ul este o sursă importantă de informare a adolescenților, vrem să-i susținem pe aceia dintre ei care expun subiecte relevante pentru o mai bună înțelegere a realității. Căutăm vloggeri tineri, care au potențial să schimbe percepții și să devină un model pozitiv, inspirându-i și pe alții să se exprime și să aibă o atitudine sănătoasă pentru poveștile care le definesc lumea.

Acest premiu este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

Valoare premiu: 600 de euro.

Cum vede Vlad Petreanu (jurnalist, blogger, radiomatinal la Europa FM) acest acti-vlogger:

„Fiecare dintre noi, cei care producem conținut în rețelele sociale, avem o voce publică. Suntem citiți, ascultați, priviți de publicul nostru, mai mic sau mai mare, după posibilități. Ce nu trebuie să uităm niciodată este că, indiferent cât de puțini sau mulți sunt cei care ne urmăresc, avem o responsabilitate față de ei. Suntem ținuți să fim sinceri și corecți în exprimările noastre și, mai ales, să ne întrebăm întotdeauna înainte de a publica ceva: cu ce ajută asta audiența mea, cum devine publicul meu mai bine informat, mai bine intenționat prin ceea ce-i ofer?

Acti-vloggerul anului trebuie să fie un astfel de creator de conținut, care înțelege că poartă răspunderea onestității față de publicul său. El – sau ea – determină schimbări în bine prin exemplul său, prin creativitatea cu care-și construiește mesajul și prin impactul montajelor sale audio-video.”

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI „Animal welfare în România”

susținut de Humane Society International
jurizat de Roxana Bucată

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care abordează mai în profunzime subiecte ce țin de bunăstarea animalelor și felul în care ne raportăm la nivel instituțional sau de societate la acestea.

Împreună cu filiala din România a Humane Society International, creăm acest premiu prin care ne dorim să încurajăm această zonă de documentare în rândul jurnaliștilor români și pentru viitor, scopul fiind să putem regăsi în presa din România informații cu potențial de a genera schimbări mai ales sistemice în ceea ce privește felul în care privim și tratăm situația animalelor din țară.

Premiul va fi jurizat de HSI (în România) împreună cu jurnalista Roxana Bucată și are o valoare de 600 de euro.

Câteva exemple de subiecte posibile pe care le așteptăm: situația urșilor, vânătorii de trofee, felul în care despăduririle abuzive afectează habitatul natural al unor specii, folosirea de animale în cercetări științifice și testarea de produse, exploatarea abuzivă a animalelor pentru carnea, pielea sau blana lor, cruzimea față de animale (de exemplu, luptele de câini), politici publice existente sau posibile, exemple de proiecte și inițiative de succes din această tematică.

Roxana Bucată, jurnalistă interesată de problemele planetei și studentă în politici de mediu la CEU:

„În mijlocul crizei climatice, trebuie să ne uităm cât mai atent la sănătatea ecosistemelor și la relațiile dintre specii. Exploatarea speciilor non-umane, sub toate formele ei, dar și multe dintre măsurile greșite care se iau în numele conservării, siguranței sau protecției provin dintr-o neînțelegere a conviețuirii pe planetă. Explorarea cât mai curajoasă a subiectelor din această aria ne va ajuta să fim o specie mai bună.”

În această ediție:

• cele 8 recomandări (lunile decembrie + ianuarie), selectate de Barbu Mateescu
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport
• best of Mindcraft Stories
• newsletterul lunii

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunilor decembrie și ianuarie este sociologul Barbu Mateescu, nou membru al juriului Premiilor Superscrieri, ediția #11.

BARBU MATEESCU: «De ce materialele de mai jos? Citesc haotic, alternând între delicii de moment și articole care chiar mă îmbogățesc (sau în legătură cu care am iluzia asta). În lista de mai jos se află deci de toate, “something old, something new, something borrowed, something blue”. Dar nothing (prea) boring.»

SUPERSCRIERILE LUNILOR DECEMBRIE+IANUARIE
SELECȚIE DE BARBU MATEESCU

foto Octav Ganea / Inquam Photos

Marile pericole care pândesc Bucureștiul. Scenariile luate în calcul de autorități dacă planșeul degradat care susține o parte din Piața Unirii s-ar surpa la un cutremur major
Dragoș Porojnicu (G4Media)

Barbu Mateescu: „O reamintire amicală a faptului că, dacă are loc un cutremur și descoperi ulterior că ești OK, primul tău gând trebuie să fie să ajuți, chiar și necunoscuți. Numărul răniților e de așteptat să fie mult, mult mai mare decât al celor decedați. Va fi nevoie de sprijinul tău – nu vor exista zeci de mii de oameni care să apară magic și imediat, să salveze situația. Primele ore vor conta mult.”

Vor rușii război?
Teodor Tiță (Dilema Veche)

Barbu Mateescu: „Teodor Tiță, ca de obicei, descrie inspirat și cu foarte mult bun simț ce se întâmplă la est de noi.”

foto: Alamy / Profimedia

Cazul Delia-iUmor și întrebarea: De ce râd românii la glume despre femei bătute? Răspund comedianții Teo și Raul Gheba și antropologul Alexandru Bălășescu
Ana Tepșanu (Hotnews)

Barbu Mateescu: „Oameni care fac stand-up duc o discuție dificilă despre granițele umorului. Where do you stop?”

foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Investitorii ascunși din presă. PSD ține informațiile la secret, deși plătește milioane pe lunăCristian Andrei (Europa Liberă)

Barbu Mateescu: „Partidele mari au ajuns să cheltuie munți de bani, în fiecare lună, pentru a influența presa mainstream.”

Orașele care cresc și cele care se contractă. Localitățile care și-au mărit de peste 10 ori suprafața și altele care și-au micșorat-o de aproape 5 ori
DP (Hotnews)

Barbu Mateescu: „Tot auzi de creșterea populației anumitor orașe. Dar care orașe cresc ca suprafață? Bucureștiul e în continuare fruncea, dar alte orașe au crescut mai mult și mai repede.”

L-am găsit pe „dl. Cerneală”. Un interviu exclusiv cu „atacatorul” din Piaţa Unirii
Alex Andrei (Ziarul de Iași)

Barbu Mateescu: „Ce a gândit și cum se simte acum primul om care a protestat explicit (și violent) contra AUR.”

foto: George Călin / Inquam Photos

Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Printre sursele copiate se numără alte două teze de doctorat
Emilia Șercan (PressOne)

Barbu Mateescu: „Un scandal mare și ignorat. Asta și pentru doctoratele NEPLAGIATE au devenit știrea șocantă.”

PODCAST În Centru: Dani Sandu
Teodor Tiță (În Centru)

Barbu Mateescu: „O discuție despre România cu Dani Sandu – un sociolog relaxat și optimist, dar a cărui minte se mișcă cu patru miliarde de neuroni pe secundă.”

—-

Barbu Mateescu

Barbu Mateescu e sociolog. S-a născut în 1981 și a absolvit cursurile de lungă durată ale facultății de sociologie din cadrul University of Pennsylvania. Lucrează în special în sociologie politică/electorală și dezvoltare regională.
Face parte din juriul Premiilor Superscrieri, ediția #11.

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Decembrie și ianuarie mi s-au părut mereu luni ciudate. Te apuci să faci bilanțuri și recapitulări, vin apoi două săptămâni de aproape-detașare, după care urmează o lună care începe let, cu o încercare de recăpătare a ritmului și apoi are a nu se mai termina. Acestea fiind spuse, unul din avantajele jobului pe care-l am este că și în perioada astea învăț mereu câte un lucru nou, din articolele pe care le editez.”

🔵 6 cercetări românești din 2021 de ținut minte, de Mădălina Cocea

Deși impresia generală e că nu prea există cercetare românească (un ochi aruncat la bugetul infim alocat de stat explică de unde vine expresia), sunt lucruri care se mișcă, în special datorită universităților și a finanțărilor europene. Mădălina, care trmite săptămânal newsletter-ul Știință și Comunicare, era cea mai în măsură să facă un rezumat al celor mai interesant cercetări locade de anul trecut.

🔵 De ce sarmalele sunt (și) românești și nu sunt turcești, de Cosmin Dragomir

Numai bun pentru perioada Crăciunului a fost acest articol care încearcă să rezolve pentru totdeauna discuția despre originile sarmalelor românești și care spune că, da, după atâtea secole în care sarmalele sunt nelipsite de la nunți, Sărbători și, în general, de pe mese, românii pot să și le revendice ca mâncare națională tradițională. La fel cu, cu o rețetă sau alte, și le pot revendica și alte popoare, de la turci până la suedezi.

🔵 1984: repovestiri, utilizări și abuzuri, de Andrei Paraschiv

Una dintre cele mai abuzate opere a secolului XX, romanul lui Orwell a fost folosit cam de oricine a avut nevoie de un argument–suprem pentru a-și ataca un adversar politic – cel mai recent, de mișcarea anti-vaccin. Andrei abordează însă o altă temă, legată de acuzațiile de „rescriere a istoriei” aduse unei tentative de repovestire a romanului dintr-o perspectivă feministă, arătând că nu e prima dată când distopia orweliană e reinterpretată sau continuată de alți autori.

🔵 5 experimente științifice care au depășit limitele eticii, de Ionuț Preda

Etica și știința n-au fost mereu cele mai bune prietene, după cum o dovedesc multe întâmplări istorice. Ionuț nu a scris însă despre cazurile flagrante din state în care drepturile omului erau încălcate oricum și în viața de zi cu zi, ci despre experimente desfășurată în state în care astfel de lucruri n-ar fi trebuit să se întâmple – și, cu siguranță, este mult mai puțin probabil să se mai întâmple zilele noastre.

🔵 Am vorbit cu cercetătoarea care l-a făcut savant pe Leonardo DiCaprio, de Mihai Ghiduc

Cu ocazia lansării celui mai discutat film din decembrie, Don’t Look Up, am avut oportunitatea să stau de vorbă cu Amy Mainzer, cercetătoare de la NASA care este director adjunct al proiectului WISE și investigator principal al proiectului NEOWISE (Near-Earth Object Wide-field Infrared Survey Explorer), două programe care se ocupă de detectarea și catalogarea asteroizilor și cometelor care ar putea deveni periculoase pentru Pământ. După care am dat interviului un titlu de Vice, că n-am avut o idee mai bună.

Despre dezinformare
de Codruța Simina / Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

📨 NEWSLETTERUL LUNII
In the news, de Bianca Oanea
Abonează-te aici.

Bianca Oanea este jurnalistă și scrie un rezumat de presă săptămânal, al celor mai importante știri din domeniul social și economic într-o formă ușor de digerat. 
Presărat cu poezie și cu o ironie bună de pus pe rană în aceste vremuri, newsletterul Biancăi te ancorează în prezent cu o sumedenie de linkuri utile și cu o voce prietenoasă care pare că îți face un ”up to date” la o cafea.

NU UITA:
Așteptăm nominalizări pentru cele cinci premii onorifice #Superscrieri11. Vezi aici detalii.

Am lansat ediția a doua a Bursei Superscrieri/Poqe pentru fotojurnaliști amatori. Aici detalii.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

La această ediție #Superscrieri11 vom oferi cinci premii onorifice prin care ne dorim să aducem recunoaștere unor autori și povești în afara categoriilor principale de concurs. 

Pentru că tema ediției este „Presa locală”, două dintre aceste premii le vom oferi jurnaliștilor locali.

Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale până pe 6 martie.

nominalizează aici
la premiul onorific Redacția anului în presa locală

susținut de Azaria Food

Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională locală, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific
Editorul anului în presa locală

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat din presa locală care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

 

nominalizează aici la premiul onorific
Carte de non-ficțiune

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific
Feature writing / Longform

Această distincție se oferă unui material publicat în 2021, cu un conținut vast, de non-ficțiune creativă sau jurnalism narativ, care prezintă o abordare mai personală în prezentarea unui personaj, grup de personaje sau eveniment.

nominalizează aici la premiul onorific
Best use of digital media

Pe de o parte, ne dorim să scoatem în evidență exemple de webdocs sau storytelling multimedia (inclusiv articole mini-site) sau experimente care includ elemente interactive, componente foto, video și audio. În același timp, ne interesează abordări în publishing care aduc plusurile aduse în experiența cititorului, sau adaptarea la noi obiceiuri de consum (materiale optimizate pentru mobil, folosirea de (noi) platforme de streaming sau publishing).

 

UPDATE: formularul de aplicații rămâne activ până duminică, 6 martie (inclusiv)

Lansăm ediția a doua a Bursei Superscrieri/Poqe (George Popescu) pentru fotojurnalism, prin care ne dorim să oferim susținere financiară și editorială unui fotograf amator, în vederea realizării și publicării primului story documentar profesionist.

Programul constă în acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro + suport logistic și editorial, prin mentorat intensiv alături de un fotojurnalist și un reporter profesioniști (care implică ghidaj și lucru de teren) + oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe) și se desfășoară sub umbrela Superscrieri.

AFLĂ MAI MULTE ȘI APLICĂ AICI

Cele mai bune materiale jurnalistice ale anului 2021 vor fi premiate în cadrul #Superscrieri11

Continuând misiunea asumată în urmă cu 11 ani în urmă, Fundația Friends For Friends lansează înscrierile pentru Premiile Superscrieri #11. Cele mai bune materiale jurnalistice ale anului vor fi premiate în cadrul galei #Superscrieri11 care va avea loc în mai 2022. 

Pentru a participa, autorii își pot înscrie materialele jurnalistice la cele 8 categorii de concurs: Reportaj, Investigație, Opinie, TV & video jurnalism, Fotojurnalism (subcategorii: Fotografie de news și Fotografie documentară), Presă locală, Audio/Podcast și Debut jurnalistic – până pe 31 ianuarie 2022, prin completarea formularelor de pe site-ul www.ffff.ro/superscrieri. 

Începând de anul acesta, Superscrieri anunță creșterea valorii premiilor: premiile I pentru fiecare categorie vor avea o valoare de câte 1500 de euro, iar Superscrierea Anului și Superscrierea Cititorilor vor fi premiate cu câte 3000 de euro.

Tema #Superscrieri11

Tema Superscrieri din acest an este presa locală și se concretizează prin introducerea unei secțiuni dedicate jurnaliștilor din presa locală și regională și o caravană Superscrieri în cele mai importante orașe din România. 

„Considerăm că este un moment bun să ne îndreptăm mai activ către presa locală, care reprezintă un adevărat motor în menținerea democrației și a unei societăți bine educate și informate. Astfel, am creat o nouă categorie principală de concurs pe care o dedicăm presei locale și ne propunem să mergem pentru prima dată în țară, să-i cunoaștem pe cei care fac muncă relevantă și să-i încurajăm în demersurile lor, creând o legătură între central și local.”, a declarat Alexandra Cantor, directoarea Fundației Friends For Friends.

VEZI AICI EDIȚIA CURENTĂ & ÎNSCRIERI

Walter Robinson la București

Pentru a sublinia importanța presei locale în peisajul jurnalistic național, dar și pentru a inspira cât mai mulți tineri în a urma meseria de jurnalist, Superscrieri va organiza anul viitor la București un masterclass cu Walter Robinson, jurnalistul care a condus echipa Spotlight din cadrul publicației Boston Globe în investigația care a primit în 2003 premiul Pulitzer pentru Public Service. 

În cadrul Caravanei Superscrieri, Fundația Friends For Friends va organiza proiecții și dezbateri pornind de la filmul „Spotlight”, evenimente adresate studenților la jurnalism și jurnaliștilor. Filmul „Spotlight” a fost premiat cu 2 Premii Oscar (și alte 4 nominalizări) în 2016 și are la bază investigația condusă de Walter Robinson.

„Mesajul «Altă viață în presa locală» pe care îl lansăm în acest an constată distanța, adesea nedreaptă, pe care cititorii o au față de realitățile cu care se confruntă jurnaliștii locali. De multe ori, tot ce este departe de marile orașe face parte dintr-o viață paralelă. Pe de altă parte, mesajul acestei ediții sărbătorește încăpățânarea presei locale de a rămâne relevantă și vie, de a păzi interesul public și de scoate la iveală adevărul pitit sub preș”. – Vlad Tăușance, manager de dezvoltare la FFFF 

Juriu și nominalizări

Nominalizările Superscrieri vor fi anunțate la finalul lunii martie când se va da startul pentru Superscrierea Cititorului, premiu decis de către public. Pentru toate celelalte categorii competitive, Premiile Superscrieri vor fi decise de un juriu format din: Paul Radu (co-fondator OCCRP și RISE Project) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Barbu Mateescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Dan Radu, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Ioana Cîrlig, Irina Păcurariu, Liviu Avram, Marius Comper, Marko Risovic, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Octav Ganea, Paula Herlo, Răzvan Exarhu, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu. 

Competiția își propune să scoată în față acele povești puternice, materiale scrise, video, foto sau audio de calitate care informează corect, emoționează și ajung să schimbe percepții.

Ca în fiecare an, categoriilor competitive se vor adăuga Premiile Onorifice oferite de Fundația Friends For Friends în colaborare cu partenerii Galei Superscrieri.

Susținătorii Superscrieri de anul acesta sunt FAN Courier și Kaufland România, parteneri de creștere ai proiectului.

Sponsorii de categorie: Medlife, Think Digital, Google, Humane Society International, Bitdefender, Azaria Food.

—

Superscrieri este, într-un fel, tributul pe care din 2011 încoace îl aducem autorilor unor astfel de scrieri – cei care, prin forța scriiturii lor, prin originalitate, onestitate și curaj încă ne mai spun poveștile care contează. Autorilor care cred în forța cuvântului bine ales, ne arată cum stau de fapt lucrurile, ne scapă de prejudecăți și stereotipii, ne emoționează, ne îmbogățesc, ne feresc de fake news. Lor le dedicăm, cu recunoștință, premiile, bursele și seminariile Superscrieri.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii noiembrie, selectate de Dan Radu
• lansăm Premiile Superscrieri ediția #11
• un best of de materiale despre știință și tehnologie, din Mindcraft Stories, alese de Mihai Ghiduc
• despre dezinformare, din Misreport
• campania PĂI, ȘI EU?

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii noiembrie este un nou membru al juriului Premiilor Superscrieri, ediția #11: Dan Radu este unul din veteranii presei locale din România, fost redactor șef și dezvoltător al rețelei de ziare locale Monitorul, printre multe altele.
Ne bucurăm că ne-a adus mai multe recomandări din presa locală în acest newsletter.

DAN RADU: „Selecția a urmărit materialele de presă mai apropiate de anchetă/dezvăluire, cu accent pe subiecte cu relevanță națională majoră și cu trimitere la fenomene sociale sau politice de actualitate, chiar dacă unele abordează cazuri singulare.”

SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE
SELECȚIE DE DAN RADU

Comoara din arhive-zeci de milioane de euro pentru scanarea celui mai intim fond de acte al României
Ionuț Stănescu (RISE Project)

Dan Radu: „O anchetă foarte complexă, ce dezvăluie rețeaua de firme controlată de fugarul Sebastian Ghiță, plecat din România încă de acum cinci ani, cu procuratura și poliția pe urmele sale. Mașinăria de aspirat bani publici, pe care a creat-o de-a lungul a mai bine de un deceniu, a lăsat în spate tipare de afaceri, care sunt replicate și astăzi în relația dintre instituțiile de stat și firmele „înrudite” cu cele pe care el le-a fondat.”

Mamă la 14 ani: O adolescentă din Bihor a devenit mămică după ce a fost violată de un consătean
Mădălina Sim (Bihoreanul)

Dan Radu: „Cazul unei minore însărcinate, fenomenul lipsei de educație sexuală din școli, familie și societate generează fenomenul mamelor minore, ce plasează România pe prima poziție într-un top european nedorit. O discuție extrem de personală cu un copil care a devenit părinte. Conține și material video.”

Singur împotriva mafiei lemnului
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Dan Radu: „Tema defrișărilor ilegale, fenomen ce capătă tot mai multe accente de crimă organizată, in care se pierd vieți omenești la propriu, cu prejudicii majore ecologice si economice. Un brigadier silvic ce dorește să protejeze pădurea și să aplice legea a devenit inamicul public numarul unu al unei intregi comunități, fapt extrem de periculos într-o zonă unde au fost uciși deja trei lucrători silvici.”

Evadarea „de sub aripa lui dom’ profesor”. O radiografie a începutului profesiei de medic în Iaşi
Cătălin Hopulele (Ziarul de Iași)

Dan Radu: „Schimbarea de legislație modifică întreaga paradigmă a rezidențiatului medical românesc, cu efecte pe termen lung în întreg sistemul de sănătate. Noua ordine ar putea scoate rezidenții din chinga uneori sufocantă sau chiar distrugătoare a profesorilor coordonatori.”

Poliția Română, în misiune de autodistrugere
Andreea Pocotilă (Recorder)

Dan Radu: „Abordează fenomenul degradării fizice a corpului polițienesc din lipsa programelor de antrenament și a imaginii generale a Poliției pornind de la acest aspect. De ce avem atît de mulți polițiști grași?”

foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Stenograme DIICOT | Interlop către noua șefă a Comisiei Juridice din Parlament : „Vorbim când vreau eu”
Virgil Burlă (Europa Liberă)

Dan Radu: „O suprinzătoare dezvăluire a profilului ascuns al viitoarei șefe a Comisie Juridice din Camera Deputaților, un posibil ”insider” al lumii interlope în unul dintre cele mai importante nod decizionale din Parlament. Fenomenul controlului statului prin proxies de către crima organizată capătă tot mai mare amploare.”

Mama lui Costel Alexe și-a făcut casă pe malul lacului Aroneanu. Tipic: escrocherie cu pământul Primăriei
Cezar Moraru (Reporter de Iași)

Dan Radu: „«Mama lui Costel Alexe» continuă dezvăluirile privind activitățile președintelui CJ Iași, Costel Alexe, ce urmăresc imbogățirea personală și a familiei folosind pârghiile statului. Județul Iași a devenit o feudă personală – fenomenul capturării județelor de către baronii politici fiind o specificitate a corupției românești. Familia Alexe este un caz școală despre cum poți controla și dirija , într-un timp foarte scurt, milioane de euro din conturile primăriilor din județ către firmele de casă.”

foto: George Călin / Inquam Photos

Pana de curent, dezastrul ecologic, catastrofa naturală. Cum îi aruncă pe români lipsa de comunicare a statului în apocalipsa dezinformării
Alex Olaru (PressOne)

Dan Radu: „O analiză despre dezinteresul institutiilor pe tema informării publice, indiferent de subiect. Institutiile romanesti, de la presedinție la ultima instituție deconcentrată, au un uriaș dispreț pentru comunicarea către cetățeni. Un fenomen care poate naște monștii dezinformării si ai fake-news, cu efecte asupra sănătății țesutului social.”

—-

Dan Radu
Dan Radu este unul din veteranii presei locale din România, cu o experiență de peste 30 de ani, fost redactor șef și dezvoltator al rețelei de ziare locale Monitorul (18 publicații în 14 județe, dintre care și un cotidian local in limba maghiara) și publisher al rețelei de săptămânale Publimedia, divizie a Media Pro.
A coordonat si activitatea TVR Iasi, ca director, si pe cea publicistică din TVR, ca director de programe. La momentul actual editează revista industriei regionale de IT&Outsourcing PIN Magazine și a fost nominalizat membru supleant al Consiliului Național al Audiovizualului.

Face parte din juriul Premiilor Superscrieri, ediția #11.

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Nu cred că e o supriză dacă spun că cele mai citite articole din ultimii doi ani de pe site-ul Mindcraft Stories au fost cele despre simptomele COVID-19. De fapt, am fi putut ghici cum evoluează un val doar după creșterea și descreșterea interesului pentru aceste texte. Vestea bună este că, în momentul de față, interesul pentru simptome e la unul dintre cele mai scăzute niveluri (și, nu, n-o să spun încă nimic de Omicron). Din fericire pentru Mindcraft Stories, scriem și despre alte lucruri.”

🔵 Metaversul între post-cyberpunk și post-pandemie, de Andrei Paraschiv

Andrei debutează pe site cu un text în care analizează lumea promisă de Metavers, așa cum e el gîndit acum de Mark Zuckerberg & co., și Metaverse-ul original, universul distopic imaginat de Neil Stevenson în romanul Snow Crash. Și o face din perspectiva felului în care Metaversul real ar putea schimba relația omenirii cu munca, dar și a diverselor probleme pe care un utilizator din lumea reală le întâmpină în utilizarea realității virtuale, probleme mult prea banale pentru ca un autor SF să le poată imagina.

🔵 Cer arzător, de Robert Silverberg

Dacă tot sunt la ficțiune SF, luna aceasta am publicat o povestire scrisă de un maestru al literaturii de gen în 1991, în traducerea lui Horia Nicola Ursu, care imaginează o lume a viitorului în care schimbările climatice au adus seceta în marilev orașe, iar vânarea de iceberguri, un fel de Moby Dick-uri ce astâmpără setea, pare a fi una din puținele soluții la îndemână. Povestirea e însoțită de un interviu în exclusivitate cu autorul și de o scurtă biografie a acestuia.

🔵 De la ciment viu la lemn transparent. 11 materiale care ar putea modela viitorul, de Adriana Moscu

Sci-fact este o rubrică în care adunăm la un loc informații despre o anumită temă din lumea științei sau tehnologiei. De data aceasta, Adriana a scris despre materiale mai mult sau mai puțin noi care ar putea schimba radical viitorul. De la grafen la lipici molecular și de la aluminiul transparent la cimentul viu, acestea pot apărea pe neașteptate în viața noastră și schimba totul, precum au făcut-o fierul, cuprul sau plasticul, atunci când au fost inventate. Nu știu dacă istoricii viitorului vor defini o Epocă a Aerogelului, dar ar fi una care ar suna cool.

🔵 Am putea trăi în anul 12021 și istoria ar avea mai mult sens, de Mihai Ghiduc

În acest text, fac o propunere modestă: haideți să adăugăm cifra 1 în fața anului anului curent pentru ca să nu mai spunem că Homer a trăit în anul minus 750 (da, știu că zicem 750 înainte de Hristos, dar, oricum, știai că nu există anul zero și asta complică toate calculele?). De fapt, ideea de a adăuga 10.000 de ani calendarului pentru a defini Epoca Holocenului sau Epoca Omului i-a venit unui savant italian, Cesare Emiliani. Și e o idee minunată.

🔵 Un gurmand la curtea domnească a lui Brâncoveanu, de Cosmin Dragomir

Cosmin nu e pasionat doar de bucătărie, ci și de scormonit prin arhive pentru a afla lucruri interesante despre lucrurile care se mâncau pe vremuri pe aceste meleaguri. Și dacă faptul că Brâncoveanu avea bucătari italieni și francezi și că a folosit furculița înaintea regilor Franței e un fun fact interesant, nu-mi iese din cap un lucru pe care mi l-a zis la telefon: pe vremuri, sarmalele se făceau cu ghimbir. Abia aștept să scrie despre asta într-un articol viitor.

Despre dezinformare
de Codruța Simina / Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

👥 Rubrica In a Relationship

La final de noiembrie, In a Relationship a lansat PĂI, ȘI EU?, o campanie de conștientizare a agresiunilor la care sunt expuși tinerii în contextul pandemiei, atât în relațiile lor apropiate, cât și în cadrul școlii. PĂI, ȘI EU? ajută adolescenți, părinți și profesori să identifice abuzurile din propriile conversații despre vaccinare cu ajutorul a 6 spoturi video și le oferă suport emoțional în gestionarea acestor dificultăți, alături de un ghid în 10 pași pentru o conversație sănătoasă despre drepturi și vaccinare. 

Înscrierile la ediția #11 a Premiilor Superscrieri sunt deschise până pe 31 ianuarie 2022.
Află aici detalii despre ediția curentă.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii octombrie, selectate de Dan Duca
• despre dezinformare, din Misreport – de Codruța Simina
• un best of de materiale despre știință și tehnologie, din Mindcraft Stories, alese de Mihai Ghiduc
• fotografia lunii, selectată de Octav Ganea
• un articol In a Relationship din ziarul Libertatea

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii octombrie este Dan Duca, redactor șef la Libertatea. Dan este unul dintre cei mai aprigi susținători ai proiectului Superscrieri, fiindu-ne alături ca membru al juriului încă de la a doua ediție.
 
Dan Duca: „Octombrie a fost o nouă lună de crize. Iar selecția Superscrieri din această lună caută să acopere cumva multiplele situații de criză care se suprapun în România în aceste clipe.
 
Pare jurnalul de front al unei țări cu comorbidități care nu reușește să-și trateze, cu largul concurs al autorităților, rănile care o copleșesc: de la pandemia pe care un duet politic o anunța învinsă în iunie, dar care acum omoară sate întregi în fiecare săptămână, la griul modului în care sunt cheltuiți banii publici dincolo de hainele imaculate ale conducerii BOR, la birocrația și ineficiența administrației, în care fiecare birou e stat în stat (cu imaginile memorabile din producția „România, Te iubesc” în care angajați, șefi de direcții pot ignora, tergiversa cererile unui ministru), la mizeria din spatele afacerilor cu gunoi, la modul în care continuă să fie uneori tratate persoanele cu depresie, la răni deschise și nevindecate încă din perioada comunistă, precum cele legate de avorturi. Peste ele, scăpate de sub control: fake-news-ul antivaccinist și bătălia politică pe bani.
 
Concluzia tragică a lunii vine dintr-o postare pe Facebook a unui medic ATI de la Institutul Matei Balș din Capitală, Elena Copaciu: «În zilele acestea se stinge o întreagă generație de bunici!» 10.768 mai precis, în două luni.”

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE
SELECȚIE DE DAN DUCA

Clanul Marelui Alb
Victor Ilie (Recorder)

„La capătul a opt luni de documentare, am descoperit o rețea secretă în care oameni de afaceri, politicieni și prelați de la vârful Bisericii lucrează mână în mână într-o megaafacere: construcția și reabilitarea de biserici din bani publici. Toată acestea rețea operează cu binecuvântarea celui mai puternic om din Biserica Ortodoxă Română, pe care oamenii săi îl numesc Marele Alb.”

seria Jurnalul Decretului
Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu (Dela0.ro), Diana Meseșan (Libertatea) și Octavian Coman (jurnalist freelance), jurnaluldecretului.ro

„Întreruperea voluntară a cursului sarcinii stârnește controverse legale, polemici sociale și dezacorduri deloc cordiale de secole bune. Incriminat, dezincriminat, apoi reincriminat la loc în România ultimilor 150 de ani, avortul a parcurs un traseu alambicat prin mințile și legile noastre. Moștenirea cea mai pregnantă în legătură cu subiectul o avem de la începuturile epocii Nicolae Ceaușescu, când politica demografică a statului comunist a determinat – în toamna anului 1966 – interzicerea avorturilor la cerere. Stăpân peste corpurile și deciziile femeilor, ceaușismul a lăsat în urmă peste 10.000 de femei care au murit ca urmare a decretului. Aceasta e statistica optimistă. Cea pesimistă urcă numărul victimelor la aproape 20.000.

Europa este încă continentul pe care se poartă dezbateri aprinse despre interzicerea întreruperilor de sarcină. România are încă politicieni care vorbesc cu convingere despre o asemenea măsură. Dincolo de încadrarea legală, avortul la cerere este și o discuție despre prestații medicale, acces la contracepție sau vederi religioase. Nu sunt multe subiectele de interes public care găzduiesc asemenea intersecții și care poartă atâtea semnificații.”

Așa arată un dezastru sanitar
Andrei Udișteanu, David Muntean (Recorder)

„Statisticile arată înfiorător, dar imaginile din spitale sunt și mai dure. Am stat o seară întreagă la camera de gardă a Spitalului Universitar din București pentru a arăta realitatea din spatele cifrelor.

Imaginile pe care le-am surprins sunt atât de puternice încât nu mai au nevoie de vreo figură prezidențială care să anunțe falimentul statului român. Eșecul e vizibil în privirile speriate ale bolnavilor, unii dintre ei așezați pe scaune, cu tubul de oxigen la picioare, e vizibil în deznădejdea și în epuizarea cadrelor medicale, în tăcerea sacilor negri, cu fermoar, care sunt cărați în neștire pe holuri.”

ROMÂNIA, TE IUBESC! – Statul degeaba
Alex Dima, Robert Hoarcă (Pro TV)

„Avem un stat care nu funcționează. Ne este tot mai clar pe zi ce trece. Un uriaș aparat alcătuit din peste 250 de agenții și companii, cu sute de mii de angajați, ar trebui să ajute statul să funcționeze.

Din păcate, toate aceste instituții cu șefi numiți politic la fiecare schimbare de guvern, sufocă statul, îl blochează în birocrație, cu funcționari care produc doar hârtii.”

Depresia și tulburările psihice, aruncate în dubă: „Polițiștii m-au legat de calorifer cu cătușe și m-au ținut acolo ore întregi, gol”
Alex Olaru (PressOne)

„Doar un român din 100 declară deschis că suferă de depresie cronică, cu mult sub media europeană de 7,2%. Cele mai recente date Eurostat, valabile pentru anul 2019, arată România și Bulgaria ca fiind țările cu cei mai optimiști locuitori.

Statistica nu reflectă însă realitatea din casele și mințile oamenilor, ci mai degrabă lipsa de asumare a unui fenomen pe care preferăm încă să-l considerăm tabu și despre care alegem să nu vorbim.

Mai mult, experții avertizează că ponderea persoanelor cu depresie și tulburări psihice a crescut în pandemie în toată lumea, cu urmări grave, inclusiv în plan economic.”

ROMÂNIA, TE IUBESC! – Războiul gunoaielor
Cosmin Savu (Pro TV)

„Capitala este în pragul unei crize majore a deșeurilor! Peste un milion de tone de gunoi sunt produse, anual, în București, iar dacă luăm în considerare și resturile adunate din localitățile limitrofe, din Ilfov, se adună cantități impresionante care duc la o reală problemă care se agravează în fiecare zi.

Cosmin a mers pe firul afacerilor din București, iar conexiunile l-au dus până în Italia. Echipa PROTV a filmat în Roma, Sicilia și Napoli, unde au obținut imagini și interviuri în exclusivitate despre implicarea mafiei italiene în afacerile cu gunoi.”

GALBENI PENTRU GALBENI. Am cercetat toate sumele din „Operațiunea Miliardul” și vă arătăm cum și-au tras PNL și UDMR partea leului
Vlad Stoicescu, Diana Oncioiu (Dela0)

„«Sunt convins că guvernul și premierul Cîțu fac toate lucrurile exact așa cum e legal și corect, nu am niciun fel de emoții în această chestiune», a declarat sigur pe el președintele Klaus Iohannis atunci când a fost întrebat despre felul în care au fost repartizați banii din Fondul de Rezervă al Guvernului.

Cu o zi înainte de declarația președintelui, Cabinetul Cîțu alocase peste 1 miliard de lei (mai exact 1.009.466.000 RON) consiliilor județene, orașelor și comunelor «pentru plata unor cheltuieli curente și de capital». Sunt bani care au mers către administrațiile locale din țară în baza unor documente justificative emise de prefecturile din țară (adică de reprezentanții guvernului în teritoriu) și, în unele cazuri, de consiliile județene. 

Am compilat și analizat la Dela0.ro toate cifrele alocărilor, pe orașe și comune, grupate în funcție de culoarea politică a primarilor. A rezultat o statistică națională a felului în care s-au distribuit banii – iar concluziile sunt pe alocuri tulburătoare, departe de orice definiție a termenului «corect», invocat de președintele Iohannis.”

Analiză a celor mai populare 10.000 de postări din Facebook
Adina Marincea (Libertatea)

„Studiile ne spun că Facebook – cea mai folosită reţea socială – favorizează conflictul şi senzaţionalismul, postările şi grupurile care încing spiritele, care divizează. 
Pentru a afla mai multe despre sursele şi locurile mai puţin la vedere unde românii se „contagiază” de COVID-scepticism sau chiar negaţionism am realizat o analiză a celor mai populare 10.000 de postări din Facebook-ul românesc pe parcursul a peste un an şi jumătate, de la începutul stării de urgenţă (martie 2020) şi până la momentul actual (octombrie 2021).”

—-

Dan Duca

În martie 2020 s-a alăturat redacției Libertatea, unde în prezent este redactor-șef. Dan Duca lucrează în presă din 2003. Vreme de trei ani a fost reporter la ziarul Tribuna din Sibiu, apoi reporter de politic la Cotidianul în perioada 2006-2009. A urmat Realitatea TV, acolo unde a fost pe rând, reporter al site-ului televiziunii, redactor-șef adjunct, redactor-șef și publisher până în 2015 și în paralel, comentator politic la tv. După șase ani, în vara lui 2015, a preluat funcția de coordonator al site-ului Antena3.ro, până în ianuarie 2020, când pentru o lună, a preluat rolul de publisher pentru site-urile Gandul.ro, descopera.ro, Go4it.ro și csid.ro.

Dan Duca este fost bursier CNN și membru în juriul Superscrieri.

Dezinformarea lunii
de Codruța Simina / Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

🔵 De ce vaccinurile ARN nu o să cauzeze probleme pe termen lung, de Tibi Puiu

Printre zecile de dezinformări care au contribuit la eșecul campaniei de vaccinare și, implicit, la dezastrul sanitar care a marcat luna octombrie, cea despre efectele pe termen lung ale vaccinurilor bazate pe ARN mesager („experimentale”, cum insistă să le numească antivaxerii) a fost una dintre cele mai circulate. Textul acesta explică, pe scurt, de ce respectivele afirmații n-au nicio bază, sunt doar încă o tentativă de a-i speria pe cei indeciși.

🔵 Ce booster să-mi fac?, de Mihai Ghiduc

În timp ce oamenii care au refuzat vaccinarea în primăvară și vară s-au înghesuit la centre când au văzut că virusul n-are de gând să plece nicăieri, mulți alții primesc acum doza booster, la șase luni de la vaccinarea inițială. Cum acum sunt oferite variante, au început să apară discuții despre care ar fi cel mai potrivit vaccin pentru această extradoză – întrebare la care încerc să răspund în acest text.

🔵 Ce e proiectul Neuroștiință la clasă și de ce a fost criticat de experți?, de Andrei Petre

Un podcast despre neuroștiință care este folosit ca material ajutător pentru un proiect școlar extracuricular a fost contestat de specialiști. Aceștia spun că informațiile prezentate nu sunt corecte, că limbajul nu e cel mai potrivit și că scopul urmărit ar fi unul comercial. Răspunsul celor care au propus proiectul ar fi că ar mai degrabă despre dezvoltare personală, decât despre știință.

🔵 Două megacanale care ar schimba radical traficul de pe Dunăre, de Mihnea Dumitru

Vremea megaproiectelor care schimbă harta lumii nu s-a încheiat. Turcii vor să construiască un al doilea Bosfor, în timp ce se discută, mai mult sau mai puțin serios, de un canal de sute de kilometri ce ar uni Belgradul de Salonic. Ambele proiecte ar afectat direct și România. Primul, prin creșterea traficului naval spre Constanța și și pe Dunăre, al doilea, dimpotrivă, prin eliminarea aproape totală a segmentului românesc al Dunării din circuitul naval internațional.

🔵 Cine ești tu, pisicuță?, de Alexandu Iftime

Proiectul My Antipa, despre biodiversitatea urbană, nu putea să ocolească unul dintre cele mai întâlnite animale din marile orașe românești. Un cercetător de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” scrie despre istoria domesticirii acestui animal și despre cum și de ce au ajuns pisicile să fie atât de prezente în viața orașelor românești.

📷 Fotografia lunii
recomandată de Octav Ganea 

fotografie realizată de Vlad Chirea pentru materialul din Libertatea

„Navigatul prin întuneric cu o sursă insuficientă, dar necesară, de lumină e o situație întâlnită în multe domenii. Descrie obiectiv felul în care o familie se descurcă într-un bloc nou construit, dar la fel de bine descrie metaforic modul în care fotoreporterii ziarelor naționale, puțini care mai activează, încearcă să aducă în mod constant subiecte noi publicului, așa cum face Vlad Chirea, de exemplu.” (Octav Ganea)

Octav Ganea este fotojurnalist, managing partner al agenției Inquam Photos. Imaginile sale sunt vizibile pe aproape toate publicațiile mari de presă din mediul online, de multe ori menționațe și în acest newsletter. Este câștigătorul secțiunii Fotografie de News de la Superscrieri #10.

👥 Rubrica In a Relationship
din ziarul Libertatea 

„Cum să discuți cu copilul tău despre pandemie și vaccinare”, de Silvia Guță

În contextul pandemiei și al polarizării tot mai acute a societății pe tema vaccinare vs antivaccinare, copiii și tinerii de azi pierd cel mai mult din drepturile și libertățile lor. In a Relationship deschide discuția despre responsabilitatea adulților de a proteja tinerele generații și se pregătește să lanseze o campanie de conștientizare a violenței fără precedent la care sunt expuși copiii și adolescenții în contextul pandemiei. Până atunci, poți să citești în rubrica In a Relationship din Libertatea despre cum să discuți cu copilul tău despre pandemie și vaccinare într-un mod mai echilibrat și mai sănătos.

Nu uita că pe inarelationship.ro găsești acum și o secțiune specială Pentru părinți. Am adunat acolo toate materialele publicate în rubrica In a Relationship din ziarul Libertatea și toate edițiile anterioare ale newsletterelor, ca să-ți fie la îndemână oricând, cu un simplu search pe site. Sperăm să-ți fie de folos și să dai mai departe vestea și către alte persoane care ar putea avea nevoie de aceste resurse.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii septembrie, selectate de Nicoleta Rădăcină
• un ghid Misreport despre dezinformare – de Codruța Simina
• un best of de materiale despre știință și tehnologie, din Mindcraft Stories, alese de Mihai Ghiduc
• fotografia lunii, selectată de Octav Ganea
• două articole In a Relationship din ziarul Libertatea

Invitata specială care a ales cele 8 superscrieri ale lunii septembrie este Nicoleta Rădăcină, reporter DoR. Nicoleta a reușit să fie una dintre cele mai prezente voci jurnalistice (și nu numai) din pandemie, la începutul căreia a pornit și a tot crescut un newsletter zilnic, Concentrat, la care te invităm să te abonezi.
 
Nicoleta Rădăcină: „Mi-a plăcut dintotdeauna septembrie pentru că-i o lună intensă. Revenim la școală, la job, la proiecte de toate felurile și, cel puțin în primele zile, totul zbârnâie. Acest septembrie nu s-a lăsat mai prejos. A venit cu un record de cazuri de COVID-19 de la începutul pandemiei încoace (între timp, l-am depășit și pe ăsta), un nou incendiu izbucnit într-un spital care ar trebui să ne salveze, nu să ne omoare, jurnaliști bătuți în păduri decimate, o criză politică încheiată recent cu căderea Guvernului și multă, multă deznădejde. Intens, deci, e puțin spus. Așa că selecția mea de Superscrieri e mai cu seamă un platouaș care ne trece prin tot caruselul, dar se oprește des în zone menite să ne tragem sufletul, dincolo de drama cotidiană.”

SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE
SELECȚIE DE NICOLETA RĂDĂCINĂ

foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Puneți-vă centurile, pilotează PNL
Barbu Mateescu (PressOne)

Nicoleta Rădăcină: „Pandemia se va duce. Cîțu se va duce. Nici problema istorică, nici cele de moment, nu pleacă. Ce înseamnă asta pentru tine?”, întreabă sociologul politic Barbu Mateescu, care ne dă și probabil cel mai bun sfat de reținut în vremurile astea nebune: „Să nu cazi pe fente anti-democratice. Fără democrație, nu ar fi alegeri. Iar fără alegeri nu ai putea schimba nimic. Nu găsi țapi ispășitori colectivi. De vină nu e nici Uniunea Europeană, nici clasa politică, nici te miri ce grup sau grupuleț, ci suprapunerea nenorocită dintre criza istorică a partidului care guvernează și momentul punctual.”

Înapoi în Codlea, unde am cunoscut frica
Bogdan Coșa, fotografii de Vlad Drăgoi (DoR)

Nicoleta Rădăcină: Scriitorul Bogdan Coșa se întoarce după 10 ani în Codlea, orașul natal, pe care îl asociază cu frica și trauma sărăciei în care a crescut alături de părinții pierduți în tranziția nouăzecistă. S-a întors ca să înțeleagă cum a devenit bărbatul de astăzi și locul – altceva decât sărăcia din care voia să evadeze. 
„Pe de-o parte, eram gata să mă agăț de orice ca să nu mă mut înapoi. Pe de altă parte, simțeam în stomac că tocmai asta trebuie să se întâmple; să-mi fac curaj și să urc din nou pe sanie, să cobor în oraș, să iau Codlea la pas și să-mi înfrunt toate fantomele.”

Codrii Iașilor, comunitatea care se luptă să salveze plămânii unui oraș
Ioan Stoleru (Iașul Nostru)

Nicoleta Rădăcină: Într-o țară în care jurnaliști, activiști de mediu și pădurari cinstiți sunt bătuți cu topoare de mafia lemnului și într-un oraș ca Iașul, unde în ultimii 10 ani au fost tăiate aproximativ 180 de hectare de păduri seculare din împrejurimi, ceea ce face comunitatea Codrii Iașilor este un exemplu de curaj și pragmatism, arată reportajul longform publicat de Iașul Nostru, newsletterul local coordonat de Alex Enășescu.

Natural Podcast
Ioana Cîrlig și Cosmin Postolache (Scena9)

Nicoleta Rădăcină: Cele mai noi cercetări spun că dispar specii de plante într-un ritm de 500 de ori mai rapid decât ritmul considerat natural, ceea ce afectează toate procesele necesare vieții pe Pământ, așa cum o înțelegem astăzi. De ce contează că se pierd din natură o ferigă, o garofiță, o orhidee sau o plantă de apă pe care abia o putem vedea cu ochiul liber? Răspunde Natural.

Eu sunt Caliu
Ana Maria Ciobanu, fotografii de Andrei Pungovschi (DoR)

Nicoleta Rădăcină: După 25 de ani de faimă internațională cu Taraf de Haïdouks, lăutarul Caliu cântă neobosit, ca să ne convingă pe noi – și pe el însuși – că rămâne de neegalat. Dincolo de repertoriul fluid cu rădăcini vechi, lăutarul Caliu poartă în el istoria strămoșilor ținuți la marginea societății. De acolo crede Bogdan Simion, cobzar, fiu și nepot de lăutari, că-i vine „rictusul cu care îți livrează serviciul”. „E plătit să te înveselească, nu e Kurt Cobain. Așa e meseria, nu ai voie să fii trist”, spune Simion.
Ascultă povestea lui Caliu în varianta audio – o oră de lectură presărată cu surprize muzicale înregistrate pe teren de Ana Maria Ciobanu, reporter DoR.

Proiectul Aproape
(Frilensăr & Inclusiv)

Nicoleta Rădăcină: Proiectul „Aproape” a strâns laolaltă toamna asta șase povești despre feluri diferite în care iubim și ne satisfacem nevoia de conexiune – despre copilul care ai fost și satul din care ai plecat, despre jurnalele din copilărie și puterea vindecătoare a scrisului, despre despărțirea care te învață să iubești. Aproape este un proiect multimedia care intersectează jurnalismul cu teatrul și artele vizuale.

Să știi să te ridici singură. Larisa Iordache și lecțiile pe care i le-a adus ultimul an
Andreea Giuclea (Lead.ro)

Nicoleta Rădăcină: „Tokyo a fost un test continuu de răbdare, pentru că am așteptat foarte mult momentul în care, credeam eu, mi se va pune medalia de gât. Am avut răbdare, am muncit, am tras de mine, și totuși nu s-a întâmplat. Dar până la urmă, despre asta este. Despre unii sportivi se știe că sunt campioni și sunt cei mai tari pentru că au câștigat anumite medalii, dar despre unii se știe că sunt puternici doar prin momentele prin care au trecut și pentru că au rezistat”, povestește gimnasta Larisa Iordache despre cum a luat decizia să se retragă din finala olimpică, ce-a descoperit despre ea în ultimele luni și cum privește viitorul.

Am stat o zi în secţia COVID, ca să nu stai şi tu
Laurențiu Ungureanu (Libertatea)

Nicoleta Rădăcină: „Sunt cinci pacienţi în camera asta şi doar unul dintre ei e conştient. Ca să-i distragă atenţia de la toată scena, o asistentă îl îndeamnă să mănânce un terci proteic, de culoare incertă. Îi scoate masca doar cât să-i dea o linguriţă de mâncare şi o aşază imediat înapoi, cât timp omul mestecă. Dacă n-ar face asta, pacientul ar desatura şi ar intra în şoc. După câteva înghiţituri, bolnavul oboseşte. […] «Nu e o îngrijire de calitate. Suntem ca într-un spital de campanie, ca-n război. Pacienţii au nevoie de informaţii şi, mai ales, au nevoie de încurajări, dar n-ai timp să le spui nimic. Toată lumea e nervoasă, toţi sunt nemulţumiţi. Şi au dreptate să fie aşa», spune o infirmieră. Bine ai venit în valul patru, valul oamenilor furioși în toate sensurile și din toate taberele!”

—-

Nicoleta Rădăcină

Nicoleta Rădăcină e reporter la DoR din 2018. A scris despre cum e să trăiești cu Huntington, o boală genetică rară și incurabilă (premiat cu locul II la Reportaj la Superscrieri 2019), cum se schimbă dinamica de muncă dintre angajatori și angajați în fabrică și, printre altele, cum arată noul val al gastronomiei românești. În pandemie a pornit și crescut Concentrat, newsletterul zilnic al DoR, pe care l-a coordonat până în iulie 2021. Toamna asta se concentrează să redevină reporter de longform. 

foto: Cătălin Georgescu

Dezinformarea lunii
de Codruța Simina / Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

„De mai bine de un an și jumătate, Mindcraft Stories este parte a familiei FFFF. Am început proiectul în această ciudată perioadă pandemică, cu un dosar despre coronavirus, fără să ne gândim că vom scrie și acum despre acest subiect. 

Altfel, Mindcraft Stories este o publicație online despre știință și tehnologie sau, mai precis, un site despre efectele pe care știința și tehnologia le are asupra societății și un hotspot BRD – Groupe Société Générale.  

Eu sunt Mihai Ghiduc, sunt redactorul-șef al Mindcraft Stories, și, de luna aceasta, voi prezenta, pe scurt, cinci dintre cele mai interesante texte pe care le-am publicat în ultima vreme. Am lăsat voit deoparte textele despre pandemie.”

🔵 De ce-și strică companiile singure produsele, apoi nu te lasă să le repari?, de Andrei Luca
Dacă nu ai observat că devine din ce în ce mai greu să-ți repari un lucru sau să-l faci să meargă mai bine (de exemplu, la anticele telefoane Nokia puteai schimba bateria, cele moderne o au încapsulată) a făcut-o Uniunea Europeană, care vrea să introducă „dreptul la reparație”. Care vrea să oblige companiile să renunțe la șmecheriile prin care fac produsele să devină neutilizabile (așa numita „obsolescență planificată”) și să-i împiedice pe utilizatori să umble la componente.

🔵 Vulcanii care pot destabiliza Europa, de Ionuț Preda
Erupția din 20 septembrie, de pe insula La Palma din Canare, reamintește europenilor că există o serie de vulcani activi care ar putea crea, oricând, haos, distrugeri și victime. Faptul că, de decenii, cea mai complicată problemă creată de un vulcan pentru europeni au fost câteva avioane ținute la sol de o erupție din Islanda, acum un deceniu, nu înseamnă că lucruri mai grave nu s-ar putea întâmpla. Ionuț a făcut o listă a celor mai periculoși vulcani europeni.

🔵 Dune 2021: o adaptare fidelă, dar împotmolită, de Cristi Mărculescu
Este, probabil, cel mai așteptat film SF al anului, iar Cristi Mărculescu crede că varianta lui Villleneuve e reușită, dar nu atât de bună pe cât ar fi putut fi. Cu siguranță, mai bună decât ce s-a produs până acum. Textul a generat, ca de obicei în cazuri ca acesta, o discuție despre cât de mult este în regulă să devieze un regizor de la linia impusă de autor, în cazul unei ecranizări.

🔵 Cicadele, cântăreții neobosiți ai naturii, de Emilia Iulia Iorgu
Parte a unei colaborări pe care o avem cu Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, articolul explică ce este cu aceste insecte controversate, îndrăgite și detestate, deopotrivă, pentru cântecul lor prelungit și foarte puternic. Un lucru interesant pe care l-am aflat cu ocazia asta este că fabula cu „greiere și furnica” era, inițial, despre cicade. Cumva explicabil, pentru că a fost scrisă de Esop, un grec, iar cine a fost vreodată în zona mediteraneană știe foarte bine ce hărmălaie pot face aceste insecte.

🔵 Câți urși se vânează în România cu adevărat?, de Mihai Ghiduc
Pentru că soarta urșilor și felul în care sunt vânați sunt discuții care s-au purtat intens în ultima vreme, fiindcă am avut acces la date din ultimul deceniu, compilate cu răbdare de cei de la Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) pentru Humane Society International (HSI), filiala România, și pentru că îmi plac graficele, am folosit datele respective pentru a genera o serie de vizualizări despre câți urși au fost vânați și ce a însemnat schimbarea legislației pentru acest fenomen.

📷 Fotografia lunii
recomandată de Octav Ganea 

fotografie realizată de Andreea Alexandru, Associated Press

„Prin definiție imaginile de agenție de presă sunt martori ai cotidianului, răspunzând întrebărilor clasice din fotojurnalism. Straturile adăugate în plus, extinderea contextului, canalizarea emoției, amplitutidinea vizuală, relevanța atemporală, toate acestea dincolo de informația brută, sunt cele care diferențiază o imagine care trăiește 24 de ore de cele care fac istorie, descriind-o în același timp. Tocmai din acest motiv imaginea lunii vine via AP/Andreea Alexandru.” (Octav Ganea)

Octav Ganea este fotojurnalist, managing partner al agenției Inquam Photos. Imaginile sale sunt vizibile pe aproape toate publicațiile mari de presă din mediul online, de multe ori menționațe și în acest newsletter. Este câștigătorul secțiunii Fotografie de News de la Superscrieri #10.

👥 Rubrica In a Relationship
din ziarul Libertatea 

În luna septembrie, rubrica In a Relationship din Libertatea a abordat două subiecte importante:

• Așteptările elevilor de la noul an școlar – 20 de tineri între 13-20 ani ne-au vorbit despre nevoile și așteptările lor odată cu revenirea la școala fizică. Printre cele mai prezente nevoi exprimate se numără revenirea la normalitate, revederea cu colegii și o școală mai organizată, cu profesori mai responsabili.

• Ce trebuie să facă părinții care divorțează ca să-și protejeze copiii – O serie de recomandări pentru părinții care decid să se separe, pentru a interpreta corect reacțiile copiilor lor în contextul divorțului. Fără aceste repere, părinții riscă să devină, fără să-și dea seama, una dintre cele mai mari surse de anxietate și suferință din viața copiilor lor. Subiectul delicat al suferinței copiilor ai căror părinți divorțează continuă și în următorul articol din rubrica In a Relationship, care va fi publicat duminică, 10 octombrie.

În plus, luna septembrie ne-a adus un upgrade al platformei inarelationship.ro, care conține acum și o secțiune specială Pentru părinți. Am adunat acolo toate materialele publicate în rubrica In a Relationship din ziarul Libertatea și toate edițiile anterioare ale newsletterelor, ca să-ți fie la îndemână oricând, cu un simplu search pe site. Sperăm să-ți fie de folos și să dai mai departe vestea și către alte persoane care ar putea avea nevoie de aceste resurse.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Gala Premiilor Superscrieri #10 a avut loc ieri, 19 aprilie și a fost transmisă live pe pagina de Facebook a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro), organizatoarea Premiilor Superscrieri, și pe paginile de Facebook – Europa FM (partenerul media oficial al proiectului), Pagina de Media, G4 Media, Documentaria, Expirat.

Decernarea a fost prezentată de jurnalistul Tudor Mușat. Filmarea, la care au participat o parte din juriu și dintre câștigători, s-a desfășurat respectând toate măsurile de siguranță, inclusiv cu testarea celor prezenți, susținută de Medlife.

Gala Superscrieri poate fi revăzută aici. 

 „Chiar dacă acest an ne-a pus piedici suplimentare, distanțarea nu a fost doar o măsură de protecție antivirus, ci și un paravan suplimentar pentru cei care aveau ceva de ascuns. M-au lăsat fără aer de indignare dezvăluirile investigațiilor jurnalistice realizate de voi și apreciez nespus, vreau să vă transmit admirația și recunoștința mea, nu doar de jurnalist, ci și de cetățean, pentru că m-ați făcut să simt că vom răzbi în ciuda a ceea ce se întâmplă la vedere sau dimpotrivă, în jurul nostru. M-au bucurat și m-au tulburat în egală măsură toate scrierile care au intrat în acest concurs. Mulțumesc jurnaliștilor care și-au făcut meseria, vă mulțumesc vouă, redacțiilor care susțineți jurnalismul relevant și puternic, vă mulțumesc vouă, celor din public, consumatorilor de jurnalism de calitate. Voi sunteți cei care dați putere presei.” (Alice Iacobescu, membră a juriului Superscrieri, director de știri Europa FM)

CÂȘTIGĂTORII PREMIILOR SUPERSCRIERI #10

Marii câștigători ai serii sunt Alex Nedea și David Muntean de la Recorder, care împreună au primit Superscrierea Anului, Superscrierea Cititorilor și premiul I la categoria video, iar Nedea a primit și premiul onorific Watchdog – câinele de pază al democrației.

Superscrierea Anului, premiu în valoare de 1500 de euro (susținut de BRD), a revenit seriei de reportaje „Apă de băut”, realizate de Alex Nedea și David Muntean pentru Recorder.

„Așa cum jurnalismul este despre comunitate, și succesul unui jurnalist este dat de comunitatea de jurnaliști cu care lucrează. La Recorder nu avem niciun “cel mai bun jurnalist”, dar împreună cred că suntem una dintre cele mai bune comunități de jurnaliști din România. Un grup de jurnaliști imperfecți, unde defectele unuia sunt oblojite perfect cu calitățile celorlalți.  În consecință, seria de investigații “Apă de băut” ar fi fost neterminată fără editorii Mihai Voinea și Cristian Delcea și fără imaginile lui David Muntean. Le mulțumesc.” (Alex Nedea, Recorder) 

Dacă anul trecut Superscrierea Anului a fost desemnată o investigație din domeniul medical, anul acesta, Premiul juriului, strâns din taxa de înscriere în concurs, în valoare de 400 de euro, a fost acordat investigației RISE Project„Oameni și măști” (Ana Poenariu & Andrei Ciurcanu), care a urmărit afacerile cu echipamente medicale și achizițiile de stat derulate în timpul pandemiei.

 „Corupția sistemică și grupările de crimă organizată nu au obosit și nici nu suferă de pe urma virusului, ba dimpotrivă. Investigațiile jurnalistice sunt un fel de vaccinuri aplicate constant societății în care trăim, un mod de a lupta cu și pentru oameni. Faptul că suntem, alături de alte platforme media independente, printre câștigătorii premiilor Superscrieri ne onorează, ne face mai responsabili și ne determină să fim și mai buni în fața cititorilor.” (redacția RISE Project)

Premiul Superscrierea Cititorilor, în valoare de 1200 de euro, votat și susținut financiar de cititori, a mers către investigația <<Singur împotriva partidului. „Copile, nu te pune cu ei că te vor face praf!”>>, realizată de Alex Nedea și David Muntean pentru Recorder.

Lista de câștigători finali a fost selectată de juriu din cele 39 de materiale (presă scrisă, podcast, video și foto) nominalizate, în urma evaluării înscrierilor făcute de autori în competiție, preponderent independentă, dar și mainstream: Paul Radu – președinte juriu, Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Ioana Cîrlig, Ioana Moldovan, Marko Risovic, Marius Comper, Mona Dîrțu, Mihai Ghiduc, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu și Vlad Petreanu ca jurat special pentru premiul de vlogging.

*Ca în fiecare an, în cazul conflictelor de interese, membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea anumitor materiale înscrise.

„Seara Premiilor Superscrieri este ca o seară de vaccinare. Fiecare dintre materialele care au câștigat sunt doze puternice de vaccin contra corupției, contra nepăsării, incompetenței și a ignoranței. Anul acesta am văzut o încredere crescută, jurnaliștii s-au conectat mult mai bine la nevoile publicului, care deține acum în mod real o parte a procesului.”, a declarat Paul Radu, președintele juriului.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă și este posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere FAN Courier și Kaufland, și cu susținerea sponsorilor de categorie: BRD – Groupe Société Générale, ENEL, Medlife, Think Digital, Bitdefender, AZARIA Food.

PREMIILE PE CATEGORII DE CONCURS – premiile I, în valoare de 800 de euro fiecare, au fost susținute de FAN Courier, Kaufland, Enel, Medlife, Think Digital.

PORTRET – categorie susținută de FAN Courier

PREMIUL I: Ioana Burtea – ”Vorbesc. Ca să nu știu doar eu.” – DoR #41 și dor.ro, ilustrații de Andreea Cristea

PREMIUL II: Andrada Lăutaru, ”Accidentul”– Scena9, numărul 3, ilustrații de Alina Marinescu

PREMIUL III: Laurențiu Ungureanu, ”Misterele bărbatului în geacă de piele” – Recorder

OPINIE – categorie susținută de Kaufland

PREMIUL I: Elena Stancu, „De ce a votat diaspora cu AUR” – Teleleu.ro și Libertatea, fotografii de Cosmin Bumbuț

PREMIUL II: Vlad Odobescu, ”Ce înseamnă un prieten bun?” – Decât o Revistă, ilustrații de George Roșu

PREMIUL III: Radu Umbreș, ”De ce „negru” este un concept rasial, dar Sebastian Colțescu nu este neapărat rasist” – Libertatea

REPORTAJ

PREMIUL I: Diana Oncioiu, ”Două mii de persoane s-au atins de mine  + Bilet de voie de la stat: din orfelinat direct în garsoniera traficantului” – Dela0.ro

PREMIUL II: Liliana Botnariuc, ”Troleibuzul 21” – Oameni și Kilometri

PREMIUL III: Delia Marinescu, ”Acasă la Copiii Soarelui” – Scena9, fotografii de Bogdan Dincă

FOTOJURNALISM – categorie susținută de Enel

SUBCATEGORIA FOTOGRAFIE DOCUMENTARĂ

PREMIUL I: Andrei Pungovschi, ”Fourth Wall” – pungovschi.com 

PREMIUL II: Mircea Reștea, ”Samuel, un portret” – Decât o Revistă

PREMIUL III: Bogdan Dincă, ”Acasă la Copiii Soarelui” – Scena9

FOTOGRAFIE DE NEWS: Octav Ganea, ”COVID-19 @ ROU”, Inquam Photos

MENȚIUNE SPECIALĂ PENTRU SUSTENABILITATE: Bogdan Dincă , ”Pentru alții” – DoR, Libertatea, Inclusiv, Documentaria

TV&VIDEO-JURNALISM – categorie susținută de Medlife

PREMIUL I: Alex Nedea, David Muntean, ”Singur împotriva partidului. „Copile, nu te pune cu ei că te vor face praf!”, Recorder

PREMIUL II: Attila Biro, Ana Poenariu, Lilia Saúl Rodríguez, Jonathan Wrate, Dan Kelly, Nathan Jaccard, Daniela Castro, Timea Honț, Raúl Olmos, Andrea Cárdenas , Armando Talamantes, Salvador Camarena, Guilherme Amado, Paul Radu, Lucía Vergara, Carjuan Cruz, William Jordan, Sergiu Brega, ”Gangsterii de pe Riviera Maya”, RISE Project & OCCRP

PREMIUL III: Mihai Dragolea, Vlad Stoicescu, ”EuRoPandemic”, Dela0.ro

INVESTIGAȚIE – categorie susținută de Think Digital

PREMIUL I se împarte între două materiale:  Vlad Stoicescu, Diana Oncioiu, Jakab Villő Hanga, Andreea Pavel, Cristian Leonte, Ionuț Benea, Tudor Chiriac și Vasile Hotea-Fernezan, ”Blândețea zeiței legate la ochi: din 5 infracțiuni sexuale sesizate la poliție, 4 sfârșesc fără dispoziții de trimitere în judecată a unui agresor”, Dela0.ro și Roxana Garaiman, ”Seria CLAN CITY”, RISE Project.

PREMIUL II: Attila Biro, Ana Poenariu, Lilia Saúl Rodríguez, Jonathan Wrate, Dan Kelly, Nathan Jaccard, Daniela Castro, Timea Honț, Raúl Olmos, Andrea Cárdenas , Armando Talamantes, Salvador Camarena, Guilherme Amado, Paul Radu, Lucía Vergara, Carjuan Cruz, William Jordan Sergiu Brega, seria ”Gangsterii de pe Riviera Maya”, RISE Project & OCCRP

PREMIUL III: Victor Ilie, ”Regele pandemiei”, Recorder

Ca un demers de încurajare pentru noile generații de autori care spun povești relevante, s-au oferit două premii speciale de susținere:
Premiul special Acti-vloggerul anului, creat împreună cu Bitdefender și jurizat tot alături de ei, dar și împreună cu Vlad Petreanu, în valoare de 300 euro, a fost oferit lui Achim Scarlat, canalul Dezaburit, pentru preocuparea constantă pentru educație civică. 

Premiul special Generația 2020, în valoare de 300 de euro, oferit cu sprijinul Azaria Food a mers către Gen, revistă, o publicație în care tinerii sunt focusul, iar mentorii și echipa sunt prezenți pentru a-i ajuta, ghida și încuraja.

Pentru a contribui la dezvoltarea altor zone din afara concursului, FFFF a oferit 9 premii onorifice acelor jurnaliști, redacții, inițiative sau activiști care au muncit neobosit în 2020 pentru sănătatea societății civile.

• Watchdog- câinele de pază al democrației: Alex Nedea (Recorder) – Pentru perseverența de a investiga nereguli și de a expune adevărul.
• Redacția anului: Dela0 pentru felul în care documentează și publică serii de presă despre hibele sistemice ale României, dintre care amintim felul în care statul tratează infracțiunile la viața sexuală.
• Editorul anului: Andra Matzal (Scena9) pentru grijă, pricepere, răbdare și umanitatea cu care tratează atât subiectul, cât și autorul cu care lucrează.
• Presă locală: https://atlatszo.ro/ – Proiect de jurnalism de investigații independent, din Cluj, transparent și responsabil. O publicație de limbă maghiară, recunoscută în premieră la Superscrieri.
• Carte de non-ficțiune: „Barem identitar. Prejudecăți colective, realități personale”, editura Black Button Books, care strânge laolaltă un grup variat de sociologi, jurnaliști, artiști, activiști, psihoterapeuți, cercetători proveniți atât din mediul academic, cât și din organizații nonguvernamentale care depun eforturi pe teren pentru demolarea constructelor identitare discriminatorii la nivel personal, comunitar și instituțional. 
• Premieră în presa cotidiană: Andrei Cristian, Europa Liberă – autorul articolului care a făcut publice, în premieră, tarifele puse de televiziunile private partidelor în campania electorală. Și asta-i doar una din faptele sale de vitejie jurnalistică din 2020.
• International Impact: Lavinia Pițu , „Exploatare cu sistem”, Deutsche Welle · Un reportaj pe un subiect cu o deosebită relevanță pentru societatea românească, care a produs și ar trebui să producă schimbări în continuare. Despre o rețea greu de pătruns și de controlat – sistemul subcontractorilor în Germania.
• Audio/Podcastul anului: Anca Simina , On the Record, Recorder – Un podcast explicativ, săptămânal. Lansat anul trecut, foarte bine produs, care pornește de la subiecte de interes, la ordinea zilei, explicate împreună cu oameni specializaţi în domeniul respectiv.
• Revoluția Cititorului/Avertizor de integritate: Ovidiu Ianculescu și Gabi Musteață – Doi avertizori de integritate care au avut curaj să se expună în materialele Recorder referitoare la politizarea din instituțiile publice.

Lista completă cu toate cele 39 de materiale nominalizate la această ediție a premiilor poate fi accesată aici: https://ffff.ro/noutati/premiile-superscrieri/nominalizarile-premiilor-superscrieri-10-voteaza-materialul-preferat/

FFFF le mulțumește încă o dată tuturor celor care fac, an de an, ca Superscrieri să se întâmple. Ediția actuală nu ar fi fost posibilă fără susținerea partenerilor și prietenilor: FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: BRD-Groupe Société Générale; ENEL România, Medlife, Think Digital, Bitdefender, Azaria Food, inițiator FFFF: Friends\TBWA.

Eveniment recomandat de Europa FM. Parteneri media & transmisiune gală: Pagina de Media și IQads, G4 Media, Documentaria. Cadouri câștigători: TIFF Unlimited, Editura Publica, Editura Humanitas, Anagram, Doamne Ferește. Gazda decernării: Club Expirat. Transmisiune video și montaj: Creative Broadcast. Adrian Bujeniță (copywriter) & Ion Moscu (art), Aural Eye/Alica Anca (3D modelling).

Aceștia sunt tinerii storytelleri care ne-au câștigat încrederea la Superscrieri #10, la cele două premii speciale de susținere dedicate noilor generații de autori.

Le suntem recunoscători pentru felul în care transmit mai departe povești despre realitate care modelează percepții și comportamente, care inspiră schimbări și ne influențează viitorul ca societate.

Află câștigătorii finali pe 19 aprilie, la decernarea Premiilor Superscrieri #10, când premiem cel mai bun jurnalism și storytelling al anului 2020 în România, care va fi difuzată pe Facebook Fundația Friends For Friends și Europa FM.

Nominalizările la Premiul Special „Acti-vloggerul anului”

Vlad Petreanu este juratul dedicat acestui premiu, pe care l-am creat împreună cu Bitdefender. Iată care sunt acti-vloggerii care i-au câștigat încrederea la această ediție.

Vlad Petreanu: „Am urmărit cu multă atenție conținutul produs de vloggerii nominalizați. Pe unii îi știam, alții sunt noutăți (fericite) pentru mine. Toți sunt buni, toți filmează, montează și transmit bine ce vor să transmită.”

Alina Greavu / Aluziva
„M-am bucurat s-o revăd pe Aluziva în această listă. Empatică, discursivă, sinceră, se duce fără teamă, dar cu elocință, în teme sensibile, ca un fel de mamă-prietenă-soră mai mare care știe tot ce trebuie despre tot ce contează… la un moment dat.”

Alex Cozma / Atenție, cad mere!
„Mi-a plăcut producția vlogului Atenție cad mere, cât și realizatorul, care traduce în limbaj accesibil și popularizează subiecte grele.”

Achim Scarlat / Dezaburit
„Excelentă inițiativa lui (și a echipei sale) de explicare și demitizare a unor subiecte și controverse importante, într-o perioadă în care este nevoie acută de informații corecte și obiective.”

Eli Neicuț / Eli vorbește
„Lăudabil efort, minunată dedicare din partea lui Eli, de la Eli vorbește, pentru cauze sociale. Voluntariatul e factor coeziv în societate și e un semn de civilizație.”

Horia Sârghi / Zaiafet
„La Zaiafet am întâlnit un prezentator logic, argumentat, convingător și cu umor, profesorul de istorie (în unele episoade) pe care mulți și l-ar fi dorit.”

Ruxandra Gîdei / 4fără15
„Mi se pare îmbucurător și dătător de speranță că un vlog despre lecturi și literatură, precum 4 fără 15, are capacitatea de a strânge mii de vizualizări pe episod.”

Acest premiu special este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

Nominalizările la Premiul Special „Generația2020”

Prin această distincție vrem să recunoaștem și să încurajăm un jurnalist la început de carieră, care se remarcă prin talent și dedicație: fie c-a publicat deja un material curajos, de impact, sau are toate calitățile pentru un super jurnalist în devenire (perseverență, aplicare).

Alexa Bejinariu, VICE România

Alexandra Țipțer, Inclusiv

Bianca Albu, Buletin de București

Laura Popa, PressOne

colectivul GEN, revistă

Cei 17 membri ai juriului au evaluat* aplicațiile înscrise la cea de-a zecea ediție a Premiilor Superscrieri. În urma primei faze a jurizării a rezultat o listă cu 39 dintre cele mai bune materiale jurnalistice (scrise, video și foto) din presa din România anului 2020.

Decernarea Premiilor Superscrieri #10 va fi difuzată pe 19 aprilie pe  Facebook Fundația Friends For Friends și Europa FM.

Citește/recitește cele mai bune materiale jurnalistice din 2020, așa cum au reieșit la Superscrieri, și votează materialul preferat.

Vom premia cel mai votat material cu premiul special al publicului, Superscrierea Cititorilor.
Votează până pe 12 aprilie și nu uita să dai mai departe. 

VOTEAZĂ AICI Superscrierea Cititorilor

NOMINALIZĂRILE EDIȚIEI

CATEGORIA OPINIE

Virusuri, evoluții, coronavirus – Alexandru Bălășescu (Inclusiv)

De ce a votat diaspora cu AUR – Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu / Libertatea)

Istoria din câmpurile de căpșuni din Spania este istoria noastră, a românilor – Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu / Libertatea)

„Până să fim noi în stare să îi gazăm ca naziștii, sunt ei în stare să îmbolnăvească o nație”: Romii și etnicizarea coronavirusului în România – Ioanida Costache, ilustrații de Tuan Nini (Decât o Revistă)

De ce „negru” este un concept rasial, dar Sebastian Colțescu nu este neapărat rasist – Radu Umbreș (Libertatea)

Suspiciune și neîncredere: de ce au succes teoriile conspirației despre COVID-19 – Radu Umbreș (Iscoada)

Ce înseamnă un prieten bun? – Vlad Odobescu, ilustrații de George Roșu (Decât o Revistă)

CATEGORIA PORTRET

Accidentul – Andrada Lăutaru, ilustrații de Alina Marinescu (Scena9, print nr. #3)

Povestea Paulei, lucrătoarea sexuală care a pierdut toți banii făcuți în Germania – Andrei Crăciun (VICE România)

Cine sunt eu și unde e, de fapt, acasă – Denisa Harbuz, ilustrații de Octavia Bortișcă (GEN, revistă)

Vorbesc. Ca să nu știu doar eu. – Ioana Burtea, ilustrații de Andreea Cristea (Decât o Revistă)

Regine pe România (Cine dă tonul în trapul feminin) – Irina Tacu, video de Oana Barbonie, Roxana Neacșu, fotografii de Roxana Neacșu (Decât o Revistă)

Misterele bărbatului în geacă de piele – Laurențiu Ungureanu (Recorder)

Singuri în fața COVID-19 – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

CATEGORIA REPORTAJ

seria de podcasturi Alegeri în marile orașe – Anca Simina (Recorder)

Acasă la Copiii Soarelui – Delia Marinescu, fotografii de Bogdan Dincă (Scena9)

„Două mii de persoane s-au atins de mine” + Bilet de voie de la stat: din orfelinat direct în garsoniera traficantului – Diana Oncioiu (Dela0)

Exploatare cu sistem – Lavinia Pițu (Deutsche Welle)

Troleibuzul 21 – Liliana Botnariuc (Oameni și Kilometri)

Cum au ajuns păcănelele un mod de viață în Valea Jiului – Vlad Odobescu, ilustrații de Mircea Drăgoi (Decât o Revistă)

CATEGORIA INVESTIGAȚIE

seria Oameni și măști – Ana Poenariu, Andrei Ciurcanu (RISE Project)

campania Apă de băut – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

seria Gangsterii de pe Riviera Maya – Attila Biro, Ana Poenariu, Lilia Saúl Rodríguez, Jonathan Wrate, Dan Kelly, Nathan Jaccard, Daniela Castro, Timea Honț, Raúl Olmos, Andrea Cárdenas, Armando Talamantes, Salvador Camarena, Guilherme Amado, Paul Radu, Lucía Vergara, Carjuan Cruz (RISE Project & OCCRP)

seria Clan City – Roxana Garaiman (RISE Project)

Regele pandemiei – Victor Ilie (Recorder)

Blândețea zeiței legate la ochi: din 5 infracțiuni sexuale sesizate la poliție, 4 sfârșesc fără dispoziții de trimitere în judecată a unui agresor – Vlad Stoicescu, Diana Oncioiu, Jakab Villő Hanga, Andreea Pavel, Cristian Leonte, Ionuț Benea, Tudor Chiriac și Vasile Hotea-Fernezan (Dela0)

CATEGORIA TV&VIDEO-JURNALISM

Partidul iartă orice păcat – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Singur împotriva partidului. „Copile, nu te pune cu ei că te vor face praf!” – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

EuRoPandemic – Mihai Dragolea, Vlad Stoicescu (Dela0)

Un francez în campanie la țară – Octavian Coman (PressOne)

Paștele în pandemie – echipa Recorder (Recorder)

documentarul Gangsterii de pe Riviera Maya – William Jordan și Sergiu Brega, documentarea realizată de Attila Biro, Ana Poenariu, Lilia Saúl Rodríguez, Jonathan Wrate, Dan Kelly, Nathan Jaccard, Daniela Castro, Timea Honț, Raúl Olmos, Andrea Cárdenas, Armando Talamantes, Salvador Camarena, Guilherme Amado, Paul Radu, Lucía Vergara, Carjuan Cruz (RISE Project & OCCRP)

CATEGORIA FOTOJURNALISM
FOTOGRAFIE DOCUMENTARĂ

Fourth Wall – Andrei Pungovschi (pungovschi.com)

Împreună ajutăm Vatra Dornei – Andrei Pungovschi (Decât o Revistă)

The Observer Effect – Influencers – Andrei Pungovschi (Decât o Revistă)

Copiii Soarelui – Bogdan Dincă (Scena9)

Pentru alții – Bogdan Dincă (DoR, Libertatea, Inclusiv, Documentaria)

Samuel, un portret – Mircea Reștea (Decât o Revistă)

Molima – Remus Țiplea (National Geographic)

FOTOGRAFIE DE NEWS – La această ediție fiind prea puține înscrieri, împreună cu juriul categoriei Fotojurnalism am decis ca pentru această subcategorie să anunțăm doar câștigătorul locului 1 la momentul decernării.  

—

Juriul care a evaluat materialele: Paul Radu – președinte juriu, Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Ioana Cîrlig, Ioana Moldovan, Marko Risovic, Marius Comper, Mona Dîrțu, Mihai Ghiduc, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu.

* Precizare: membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.

—

Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității:

LE SUPER MULȚUMIM CELOR CARE NE SUSȚIN să ducem aceste povești mai departe:

 FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; BRD-Groupe Société Générale – susținător Superscrierea Anului, sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor:  ENEL, Medlife, Think Digital, Bitdefender, AZARIA Food; inițiator FFFF: Friends\TBWA.

Partener media oficial: Europa FM. Susținători media: Pagina de Media, IQads.

Încrederea poate deveni sinonimă cu recunoștința. Vrem să știm care sunt jurnaliștii, editorii, redacțiile sau poveștile care ți-au dat încredere în anul 2020.

Așadar, invităm atât cititorii, cât și pe cei implicați direct în crearea de povești despre realitate, să participe cu perspective din exterior și din interior și să nominalizeze la premiile onorifice ale ediției #10 Superscrieri.

Ne dorim să-i (re)descoperim pe cei care ne-au dat încredere că putem desluși mai bine fața lumii și care merită acum încrederea și recunoașterea noastră.

Ca o extindere a categoriilor de concurs, la această ediție vom acorda nouă premii onorifice, la care te invităm să faci nominalizări, până pe 5 martie 2021:

**PREMIU NOU**

Premiul onorific International impact

Încrederea poate deveni universală.

Prin acest premiu vrem să recunoaștem munca jurnaliștilor români în afara țării (colaborări transfrontaliere sau subiecte cu impact în internațional).

nominalizează aici la premiul onorific International impact

Premiul onorific Audio/Podcastul anului

Cele mai de încredere voci sunt cele care spun, nu doar vorbesc.

Prin această distincție premiem un material sau brand audio de non-ficțiune (emisiuni radio, episoade/serii de podcast) care s-a remarcat în 2020 prin felul în care a prezentat povești despre lumea în care trăim.

nominalizează aici la premiul onorific Audio/Podcastul anului

Premiul onorific Carte de non-ficțiune

Povești pe care le crezi tocmai pentru că nu sunt deloc povești.

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific Carte de non-ficțiune

Premiul onorific Redacția anului

Să câștigi încrederea e muncă de echipă.

Există redacții și redacții. Iar deasupra tuturor, există Redacții. Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific Redacția anului

Premiul onorific Presă locală

Cele mai credibile povești fac comunitățile mai puternice.

Prin această distincție vrem să recunoaștem publicațiile care se remarcă în presa locală. Pot fi inițiative, redacții sau materiale apărute în ultimul an, care au avut un impact sau duc o muncă susținută de a acoperi subiecte importante la nivel local.

nominalizează aici la premiul onorific Presă locală

Premiul onorific Editorul anului

Poveștile bune încep cu încrederea în cei care le veghează.

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific Editorul anului

Premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Ai încredere că neîncrederea poate scoate adevărul la suprafață.

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem un jurnalist/o inițiativă care se remarcă prin consecvența depusă în punerea pe agenda publică a unui subiect de interes sau impactul produs în percepția societății.

nominalizează aici la premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Premiul onorific Premiere (în presa cotidiană)

Și absolut primii, și absolut credibili.

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea muncii de exclusivitate a unui jurnalist sau reporter pe teren care a dat primul o știre relevantă.

nominalizează aici la premiul onorific Premiere (în presa cotidiană)

Premiul onorific Revoluția cititorului

Povești care dau cititorilor încredere în ei înșiși.

Premiem un demers pornit de un cititor care a luat inițiativă în urma unui material jurnalistic și a contribuit el însuși la schimbarea în bine a unei povești. Pot fi orice fel de inițiative care contribuie la un impact pozitiv asupra unei comunități.

nominalizează aici la premiul onorific Revoluția cititorului

Le suntem recunoscători celor care ne ajută să ducem aceste vești mai departe: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Humanitas, Publica și Books Express.

Căutăm tineri storytelleri cărora să le arătăm încrederea noastră. Noile generații de autori au propriul stil de a pune filtre pe fața lumii și de transmite mai departe povești despre realitate care modelează percepții și comportamente, care inspiră schimbări și ne influențează viitorul ca societate.

Propune până pe 19 februarie pentru cele două premii speciale dedicate noilor generații, pe care le vom acorda în cadrul Galei Premiilor Superscrieri #10, când premiem cel mai bun jurnalism și storytelling al anului 2020 în România.

Dacă te inspiră, înseamnă că îl/o crezi

Nominalizează la Premiul Special „Acti-vloggerul anului”
susținut de Bitdefender 
jurizat de Vlad Petreanu

Pentru că vlogging-ul este un nou mod de exprimare și o sursă importantă de informare a adolescenților, vrem să-i susținem pe aceia dintre ei care expun subiecte relevante pentru o mai bună înțelegere a realității. Așadar, căutăm vloggeri tineri, care au potențial să schimbe percepții și să devină un model pozitiv, inspirându-i și pe alții să se exprime și să aibă o atitudine sănătoasă pentru poveștile care le definesc lumea.

Acest premiu special este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

Vlad Petreanu (jurnalist, blogger, radiomatinal la Europa FM), care va decide câștigătorul/câștigătoarea, ne spune cum vede el acest acti-vlogger:

„Fiecare dintre noi, cei care producem conținut în rețelele sociale, avem o voce publică. Suntem citiți, ascultați, priviți de publicul nostru, mai mic sau mai mare, după posibilități. Ce nu trebuie să uităm niciodată este că, indiferent cât de puțini sau mulți sunt cei care ne urmăresc, avem o responsabilitate față de ei. Suntem ținuți să fim sinceri și corecți în exprimările noastre și, mai ales, să ne întrebăm întotdeauna înainte de a publica ceva: cu ce ajută asta audiența mea, cum devine publicul meu mai bine informat, mai bine intenționat prin ceea ce-i ofer?

Acti-vloggerul anului trebuie să fie un astfel de creator de conținut, care înțelege că poartă răspunderea onestității față de publicul său. El – sau ea – determină schimbări în bine prin exemplul său, prin creativitatea cu care-și construiește mesajul și prin impactul montajelor sale audio-video.”

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI „ACTI-VLOGGERUL ANULUI”

Oferă-i o încurajare. Arată-i încrederea ta!

Nominalizează la Premiul Special „Generația2020”
susținut de Azaria Food

Prin această distincție vrem să recunoaștem și să încurajăm un jurnalist la început de carieră, care se remarcă prin talent și dedicație: fie c-a publicat deja un material curajos, de impact, sau are toate calitățile pentru un super jurnalist în devenire (perseverență, aplicare).

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI „GENERAȚIA2020”

UPDATE 18 ianuarie: Înscrierile pentru ediția curentă s-au încheiat. Urmează jurizarea, apelul pentru premiile onorifice, anunțarea nominalizaților în luna martie și Gala de Premiere în luna aprilie. 

UPDATE: 17 ianuarie este ultima zi de înscrieri. Poți aplica aici. 
—-

După 9 ediții în care a creat o tradiție din susținerea jurnalismului narativ și a scrierii creative de non-ficțiune în România, Superscrieri își continuă misiunea și în vremuri de criză – aceea de a crea o punte între scriitor și cititori. La Premiile Superscrieri #10, ca în fiecare an, vor fi premiate cele mai bune materiale jurnalistice din 2020, în cadrul competiției la care autorii sunt invitați să se înscrie până pe 17 ianuarie. Noul președinte al juriului este Paul Radu (jurnalist de investigație, director OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project și fondatorul RISE Project).

Superscrieri e un festival de povestiri de non-ficțiune, acele povestiri care ne spun cine minte și cine spune adevărul. Non-ficțiuni care schimbă lumea. Din aceste povestiri am aflat, în ultimii ani, despre criza dezinfectanților din spitale, despre cât de greu ne va fi la următorul cutremur, despre fabricile de diplome, abuzurile asupra pădurilor, din lumea politică sau din lumea cultelor religioase.

Dar Superscrieri nu e doar o gală care încurajează de 10 ani aceste povești spuse de peste 100 de autori premiați. E un ecosistem de promovat adevărul prin povestiri excepționale. Și, care, ca orice proiect, s-a întâlnit în 2020 cu o lume în stand-by.

Ediția a 10-a va fi la Ateneu sau nu va fi deloc – am spus acum câțiva ani, pe scena Galei Superscrieri. Aveam în minte faptul că oamenii care caută și scot la iveală adevărul merită o seară a lor. Pe cea mai mare scenă a țării, la o ediție aniversară. Dar astăzi, în această lume în stand by, mai util decât o ediție aniversară este să ne concentrăm pe continuitatea proiectului, pe o ediție a Încrederii.

În aceste vremuri în care ne bazăm mai mult ca oricând pe autorii care ne relevă realitatea, ne propunem ca Superscrieri să se consolideze în continuare ca o mică oază de încredere în munca și eforturile pe care le depun. Și, împreună cu acești autori și poveștile lor, să facem și pentru cititori demonstrația unui proiect instrument care îți facilitează orientarea către adevăr, cu mai multă gândire critică, în lumea de azi.

Pentru că toți – autori, cititori sau chiar surse – suntem fețe ale aceleiași povești, fiecare cu un rol în construirea încrederii.

Așa că în dificilul an 2020, când nu se poate planifica nimic curajos, nu vom desfășura o a 10-a ediție aniversară, ci o simplă ediție de consolidare a Încrederii. Sperăm ca de ediția #11 să ne putem îngriji cum se cuvine și să putem aniversa atunci, cu adevărat împreună, toți acești ani de povești puternice despre adevăr.

Printre ceilalți membri ai juriului confirmați în acest moment, care se alătură pentru evaluarea înscrierilor, se află: Alice Iacobescu (nouă în acest juriu), Emilia Șercan, Mona Dîrțu, Irina Păcurariu, Florin Negruțiu, Dan Duca, Oana Giurgiu, Marius Comper, Robert Schwartz, Paula Herlo, Vlad Stoicescu, Ioana Moldovan, Ioana Cîrlig.

„2020 a fost un an test pentru jurnalismul cinstit, făcut în interes public. Oamenii au avut nevoie de informație clară, de text, imagine, investigații și inovație care să-i ajute să ia decizii. Superscrieri X este despre lupta reporterilor onești care încearcă să câștige încrederea publicului prin muncă grea și riscantă. Este despre jurnalism ca mod de viață alimentat de un public care simte când interesul său este pus mai presus de orice.” – declară Paul Radu, director OCCRP, președintele juriului Superscrieri. 

Pentru a participa la competiție, autorii își pot înscrie lucrările la cele 6 categorii (Reportaj, Investigație, Portret, Opinie, TV&video-jurnalism și Fotojurnalism/Fotografie de news și Fotografie documentară), până pe 17 ianuarie 2021, prin completarea formularului din secțiunea din site a proiectului: https://ffff.ro/premiile-superscrieri/

 SUPERJURIUL ⭐️ REGULAMENT ⭐️ ÎNSCRIERI ⭐️ SUSȚINĂTORI 

Competiția își propune să scoată în față acele povești puternice, materiale scrise, video sau foto de calitate care informează corect, emoționează și ajung să schimbe percepții. În cadrul ediției de anul acesta se vor oferi peste 30 de premii, dintre care: premiul Superscrierea Anului, în valoare de 1.500 de euro, susținut de BRD-Groupe Société Générale, premii I de categorie în valoare de 800 de euro, susținute de FAN Courier, Kaufland, Enel și Medlife, premii speciale susținute de Bitdefender și Azaria Food, precum și premii onorifice, cu participarea publicului Friends\TBWA, inițiatorul FFFF.

Pe parcursul celor 9 ediții precedente, competiția a adunat peste 500 de participanți unici, cu peste 2000 de lucrări înscrise și a premiat peste 100 de câștigători, cu premii în valoare totală de aproximativ 50.000 de euro.

FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; BRD-Groupe Société Générale, susține marele premiu, Superscrierea Anului, sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: ENEL, Medlife, Bitdefender, Azaria Food și inițiatorul FFFF – Friends\TBWA,

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, The Institute, Bookster, Books-Express, Centrul pentru Jurnalism Independent, Decât o Revistă, RISE Project, IGLOO Media, România Pozitivă, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.

ÎNCREDEREA SE CÂȘTIGĂ CUVÂNT CU CUVÂNT
Încrederea o construim împreună, înțelegând mai bine poveștile pe care le trăim. Superscrieri adună povești de impact despre realitate, dar este rolul fiecăruia să le judece mai în profunzime. Să le privească din mai multe perspective, să le descoase. Să își asume rolul de a contribui la creșterea lor, fie că suntem autori sau cititori sau chiar surse. Suntem, așadar, mai multe fețe ale unui adevăr și responsabili pentru felul în care acesta ne aduce împreună.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitata specială care a ales cele 8 superscrieri ale lunii octombrie este Lina Vdovîi, jurnalistă independentă, scenarista multi premiatului film documentar „Acasă” și co-regizoarea unui nou documentar în producție, „Tata”. 

Lina Vdovîi: „În luna în care am atins cel mai mare număr de îmbolnăviri și decese cauzate de COVID-19, m-am bucurat să citesc reportaje, eseuri și investigații care explorează și alte zone ale societății.  M-a emoționat eseul al lui Mihai Mincan, fost jurnalist specializat pe justiție, despre relația cu tatăl lui, acuzat de abuz în serviciu, m-am entuziasmat că niște sindicaliști români contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă a imigranților din Marea Britanie și m-am oripilat – pentru a nu știu câta oară anul ăsta – să văd cum rețele întregi de trafic de persoane își racolează victimele în centrele de plasament ale statului.

Iar astea sunt doar câteva dintre subiectele acestei luni, o selecție scurtă dintr-o listă amplă de materiale documentate brici și scrise nu doar cu cap, ci și cu suflet, semn că om fi noi mai anxioși și mai vulnerabili, dar simțul critic și empatia nu ne-au fost știrbite de virusul ăsta dușmănos. Și e foarte bine așa, pentru că ilegalitățile și abuzurile nu stau nici ele pe loc, nici măcar pe timp de pandemie.”

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE – SELECȚIE DE LINA VDOVÎI

VIDEO. Mafia pădurilor, descrisă din interior: „Mi s-a reproșat că nu aduc bani la partid“
de Alex Nedea (Recorder)

„De 30 de ani ni se spune că mafia care decimează pădurile României este controlată și protejată politic, iar banii proveniți din tăieri ilegale sunt folosiți pentru a finanța campanii electorale. Însă nimeni n-a putut sparge bariera tăcerii în spatele căreia se ascunde această mafie.

Pentru prima dată, un om de la vârful sistemului silvic are curaj să vorbească public despre implicarea partidelor politice în tăierile ilegale de pădure. Ilie Covrig, directorul Direcției Silvice Mureș și fost secretar de stat în Ministerul Mediului, își asumă această postură, îndemnându-i și pe alți oameni din sistem să iasă în față și să vorbească.”

foto: Octav Ganea / Mediafax

Bilet de voie de la stat: din orfelinat direct în garsoniera traficantului
de Diana Oncioiu (Dela0)

„În România, una dintre cele mai vulnerabile categorii de persoane este cea a adolescentelor din centrele de plasament coordonate de direcțiile de asistență socială. Vorbim de copii al căror părinte este chiar statul român.

Am relatat într-un articol anterior cum arată traficul de persoane din perspectiva unei victime. Fenomenul mai are însă ceva esențial la temelia sa. Victimele traficului sunt tragedii personale – dar povestea instituțiilor care există ca să le protejeze, să le susțină și să le facă dreptate e o catastrofă cu pricini și consecințe publice.”

Cum l-au lăsat în pace pe prădătorul sexual din Constanța și școala, și clubul de volei și poliția la care au ajuns plângerile fetelor
de Diana Meseșan (Libertatea)

„Cum e posibil, s-au întrebat oamenii din Constanța, ca un antrenor de volei să hărțuiască sexual vreme de 9 ani fete și nimeni să nu sesizeze. De fapt, e aproape invers. Căci știa atâta lume, încât, după ce DIICOT a intervenit împotriva lui Ionuț Iordache, autoritățile, școala și cluburile sportive unde a activat atâta timp se ascund să spună de ce n-au intervenit.”

Al doilea lucru care l-a terminat pe tata
de Mihai Mincan, ilustrații de Dan Ungureanu (Decât o Revistă)

„În 2016, tatăl meu a fost acuzat de abuz în serviciu. A fost momentul în care am început să ne redescoperim unul pe celălalt.

Pe 27 ianuarie 2016, seara, am primit un telefon de la mama. Eram în metrou, pe drum dinspre serviciu spre casă. Semnalul era slab, iar zgomotul de fundal puternic. De la 340 de kilometri distanță, vocea de la telefon tremura. Mama părea foarte agitată.

«L-au arestat pe taică-tu», mi-a spus. «Au venit la noi și au făcut percheziție în toată casa. Au mers și în pivniță»”

O istorie despre muncitori sezonieri, exploatare și vulnerabilitate
de Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)

„Pe 16 octombrie, cei trei români au fost dați afară de la ferma Gemüsebau Sippel, unde lucrau și erau cazați, și nu le-au mai încăput toate lucrurile în bagaje, așa că Gabriela și-a aruncat o parte din haine. Și-au luat în grabă mâncarea din frigider, iar acum carnea se dezgheață într-una dintre genți.

Cei trei ambalau salată în depozit, iar Willi Sippel, fermierul german, țipa la ei să se grăbească, așa cum țipă de obicei la muncitori, povestește Eleonora. Comanda trebuia să fie gata până la 18.30, iar ei aveau de terminat șase paleți de salată. Eleonora s-a plâns că ritmul benzii de ambalare e prea rapid, iar fermierul german s-a enervat: «Eleonora nonstop problem, problem». Gabriel a întrebat «Why? Why? », iar Willi l-a apucat de gât, l-a strâns și l-a izbit de un container.”

Cum a devenit lupta cu pandemia un război pentru drepturile muncitorilor
de Vlad Odobescu și Michael Bird (Decât o Revistă)

„Sindicaliștii români încearcă să împiedice reducerea masivă a veniturilor muncitorilor din cauza pandemiei. Doar că asta nu se întâmplă la noi, ci în Marea Britanie.
Pe 21 august 2020, o fabrică de sandvișuri din Northampton, Marea Britanie, care aprovizionează lanțul de magazine Marks & Spencer, se pregătea de o închidere temporară. Aproape 300 din cei 2.100 de muncitori ai fabricii Greencore fuseseră infectați cu noul coronavirus. Cei care erau sănătoși trebuiau să rămână și ei acasă.

Muncitorii, în mare parte imigranți din zeci de țări, ar fi urmat să trăiască cu doar 95 de lire sterline pe săptămână – plata pentru concediu medical oferită de guvernul britanic ca formă de asistență socială. Această sumă nu le putea acoperi nici măcar chiria, într-un oraș în care un apartament cu un dormitor costă în medie 150 de lire pe săptămână, iar salariul minim brut este de 350 de lire pe săptămână.”

Cum rămân de izbeliște familiile medicilor morți de Covid-19 din cauza unei legi care de cinci luni n-are norme de aplicare
de Ioana Epure (PressOne)

„Rodica Hriscu are 66 de ani. În mai 2020, a trebuit să-și îngroape fiica, pe Lenuța Buta, de 46 de ani, asistentă la Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani, după ce aceasta a murit de Covid-19.

Acum, la mai bine de cinci luni de la întâmplare, bunica se află în situația de a-și întreține nepotul, pe Rareș, care e în anul I de facultate în Iași, cu doar 700 de lei pe lună, cât a decis Casa Județeană de Pensii că trebuie să primească acesta, ca fiu al femeii decedate.

Asta deși de mai bine de cinci luni există o lege care stipulează că urmașii personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul beneficiază de dreptul la o pensie de urmaș, egală cu 75% din salariul de bază al personalului medical la data decesului, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau la 26 de ani, dacă trebuie să își termine studiile universitare.”

Banii dictatorilor: CASA SIRIA
de Ana POENARIU și Mohammad BASSIKI (SIRAJ) (RISE Project)

„În povestea tumultuoasă a unei clădiri interbelice din centrul Bucureștiului am găsit combinațiile a două grupări de gulere albe.

Una e locală, alcătuită din samsari celebri de la noi.

Cealaltă e siriană și duce la camarila dictatorului Bashar al Assad.Bine conectate politic acasă, fiecare și-a păgubit propriul guvern și s-au întâlnit în vila Prager, de pe frumoasa stradă Paris, unde funcționează acum ambasada Siriei.”

BONUS

FOTO Tablou cu moaște, jandarmi și conspirații
de Andrei Pungovschi (Scena9)

—-

Lina Vdovîi

Lina Vdovîi a debutat în presă la Opinia Studențească, în 2007. A trecut pe la TVR, iar din 2011, de când a devenit jurnalistă independentă, a colaborat cu numeroase publicații românești și internaționale, precum Casa Jurnalistului, The Guardian sau Al Jazeera.

A primit mai multe premii Superscrieri și în 2015 a fost desemnată Tânărul Jurnalist al Anului de către Freedom House.

Este scenarista filmului documentar „Acasă”, multi-premiat anul acesta la mai multe festivaluri din întreaga lume, fiind chiar primul documentar românesc premiat la prestigiosul festival Sundance.

În prezent, co-regizează împreună cu Radu Ciorniciuc un nou film documentar, „Tata” – un film despre relația cu tatăl ei, părinte violent, care în prezent este abuzat de șeful lui în Italia. Sunt în faza de căutare de fonduri pentru producție, așa că dacă aveți vreo oportunitate de susținere, îi puteți scrie la linavdovii@gmail.com pentru o prezentare a proiectului.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale, FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii noiembrie este nimeni altul decât colegul nostru din FFFF, multidisciplinarul prieten Vlad Tăușance, strateg, creativ, scriitor, publisher și câte și mai câte. 🙂

Vlad Tăușance: „A fost o lună nebună. Într-o lume nebună. Am obosit de cât am alergat pentru a rămâne pe loc. Am ales câteva texte, fotografii și înregistrări care au reușit să ne priponească gândurile și să ne schimbe subiectele de discuție.

Am lăcrimat în tramvai la textul Elenei Stancu despre doi bănățeni cu frică de Dumnezeu și dragoste pentru copii și muncă. M-a rupt în două textul Elenei Zah, despre neliniștea credinței. Am văzut cum fluieratul în biserică al unui ardelean poate rupe scorurile în campanie electorală. Am redescoperit apa caldă și mersul la școală. Mergem înainte.”

SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE – SELECȚIE DE VLAD TĂUȘANCE

„Când dă prima zăpadă, vine tati meu acasă.”
de Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)

„Oana a alăptat-o pe Lucia, apoi a culcat-o lângă ea, ca în fiecare seară. Dimineața s-a trezit devreme, și-a sărutat fetița, a încărcat bagajele în mașină și a plecat la muncă în Germania împreună cu soțul ei, Stelian.

Când Lucia s-a trezit, și-a căutat părinții în toată casa. Nu s-a oprit din plâns în prima săptămână. Nu știa să vorbească, dar striga: «Mami, mami, mami». Bunica ei, cea care a rămas acasă cu Lucia și cu fratele ei mai mare, Stelian, nu știa ce să-i mai facă: fetița nu voia lapte din biberon și refuza supele și ciorbele. Fusese înțărcată și rămăsese fără părinți în aceeași zi. Noaptea, ca să adoarmă, bunica o punea la piept și fetița sugea, chiar dacă sânii bunicii n-aveau lapte.”

Mon âme frère
de Elena Zah, ilustrații de Natalia Radu (GEN, revistă)

„Am cunoscut un băiat acum doi ani: a fost prietenie la prima vedere, o iubire pură și platonică. Dar eu am crescut în miros de busuioc și de tămâie, ținând post și citind cărți religioase, iar la biserică și acasă am învățat că orientarea lui sexuală e un păcat împotriva firii.”

Singur împotriva partidului. „Copile, nu te pune cu ei că te vor face praf!”
de Alex Nedea, David Munteam (Recorder)

„Politizarea instituțiilor publice nu înseamnă doar promovarea incompetenței în funcții de conducere. Înseamnă și îngenunchierea celor competenți, a oamenilor care și-au construit cariere prin forțe proprii și care într-o zi se văd presați să se dea la o parte pentru a face loc pilelor de partid. Acești oameni se întorc acasă și trebuie să le explice copiilor de ce societatea în care cresc funcționează după niște valori răsturnate.”

Trandafir din clasa întâi și-a învățat mama să scrie. Învățătoarea sa îl primește în fiecare zi la ea acasă să-și facă temele și să mănânce
de Andreea Archip (Școala9)

„Trandafir are șapte frați dintre care cinci merg la școală. Zece suflete, în două camere, în  frigul care se așterne peste Câmpulung Moldovenesc. Nu au toți dispozitive să se conecteze online. Învățătoarea lui, Nicoleta Bogoș, a decis să facă lecții cu el față în față, la ea acasă, ca să nu fie singurul din cei 31 de elevi din clasa ei care pierde materie.”

FOTO Oală, ibric, lighean: kit de trăit fără apă caldă
de Bogdan Dincă (Scena9)

„În ultimul an, apa caldă a început să dispară din ce în ce mai des din blocurile Bucureștiului. Am mers în cinci apartamente din patru cartiere, să documentez în imagini cum se schimbă viețile oamenilor când un lucru esențial, dar aparent banal lipsește.”

Sabina
de Ioana Moldovan (Documentaria)

„Vârful creionului se plimbă încet pe hârtie, încheind, nu tocmai în punctul de plecare, o formă lunguiață, rotunjită la capete. „E bun bandajul ăsta?”, o întreabă Sabina pe Barbie, păpușa ei blondă, cu păr lung, încâlcit. Răspunde ceva în numele jucăriei și dialogul continuă.

Sabina a împlinit nouă ani și este în clasa a treia la Școala nr. 2 din Jilava. Lumea Sabinei se împarte între școală și o cămăruță mică, cu pereți galbeni, unde locuiește cu părinții ei, în chirie. La măsuța pe care acum desenează, își face temele, mânâncă sau se joacă.”

Proaspăt! Sfertul Academic, o platformă nou-nouță dedicată antropologiei și un nou proiect de istorie recentă cu lentilă muzicală, Arhiva de sunet:

Dez-cetățenirea prin evacuare
de Irina Zamfirescu (Sfertul Academic)

„Doi ani, șapte evacuări, aproape 300 de oameni pentru care singura perspectivă a locuirii după evacuare a fost strada. Violența structurală din București este pe cât de subtilă în manifestări pe cât de evidentă atunci când ne uităm la evacuații orașului. Pentru acești oameni listele de așteptare pentru o locuință socială oferă dimensiunea dramatică a neputinței lor de a-și cere dreptul la oraș. Timp de doi ani de zile am fost printre câțiva dintre evacuații Bucureștiului pentru a înțelege mecanismele și neputința sărăciei, încremenirea încăpățânată a statului în politici neo-liberale sălbatice în domeniul locuirii și incriminarea sărăciei până la limita la care, pentru săracii Bucureștiului, este contestat chiar dreptul la familie.”

Ceaușeștii, zombii și elicopterul
episodul I
episodul II
de Roxana Bucată, Ionuț Dulămiță, Mihai Lukacs, Paul Breazu (Arhiva de Sunet)

„Unde avea Dan Iliescu (Timpuri Noi) înregistrări pe 17 decembrie 1989? Când a fost Silvia Dumitrescu foarte emoționată? Cât dura piesa 22 înregistrată de Doru Căplescu la TVR? Care este refrenul victoriei? Cum sună Revoluția pentru regizoarea Carmen Vidu? De ce se va întoarce blestemul împotriva noastră? Cine purta deux-pièces-uri și noduri la gât? Când îl resuscitează Romeo Fantastik pe Ceaușescu și de ce? Cum a îmbogățit Gabi Molotov de la Dead Ceaușescus folclorul Revoluției? Cu ce este asociat elicopterul? În ce se transformă vechea nomenclatură pentru Terror Art? Ce își doreau Sarmalele Reci după ce l-au dat jos pe Ceaușescu? Ce făcea istoricul Mihai Burcea când începea piesa „Nicu Ceaușescu Președinte”? Ce comunist încă există în tine? Ce întrebare sinceră și-a pus NANE?”

BONUS
Avioanele americane, tot de la Arhiva de Sunet

—-

VLAD TĂUȘANCE

Vlad este designer de experiențe de învățare și consultant de strategie în comunicare. Face parte din echipa Fundației Friends For Friends și este publisher al platformei de știință și tehnologie, Mindcraft Stories. În ultimii ani, a fost alături de organizații neguvernamentale din țară în proiecte de comunicare, branding și strângere de fonduri, colaborând cu finanțatori precum Romanian-American Foundation și Fundația pentru o Societate Deschisă. Ocazional semnează în calitate de scriitor și jurnalist.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale, FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitata specială care a ales cele 8 superscrieri ale lunii septembrie, este Codruța Simina, jurnalistă PressOne. Îți recomandăm să te abonezi la MISREPORT – newsletterul ei săptămânal despre dezinformare, pe care îl realizează împreună cu Rubrika.

Codruța Simina: „Selecția pe care am îngrijit-o pentru luna septembrie e un tablou cu noi, în care detaliile sunt cele care ar trebui să ne dea frisoane. De la ingeniozitatea de a fura și a manipula, la lipsa de grijă pentru celălalt, la indolența autorităților, unele materiale vorbesc despre lăcomia și lipsa noastră de umanitate. Un soi de rinocerizare sau banalizare a nepăsării față de ceilalți – un lănțișor care se termină de multe ori cu cel mai dureros eșec al sistemului: moartea.

Altele vorbesc despre abuz – puterea exercitată discreționar asupra celuilalt – și urmele pe care le lasă. Despre singurătatea și disperarea în care ne cufundăm uneori – viața este și despre asta – și cum ne găsim drumul înapoi. Spre noi înșine. 

Și nu în ultimul rând, am ales podcastul Alegeri în marile orașe pentru că el vine cu o rezervă de optimism. De potențial. 

Am ales materiale documentate minuțios și care au ceea ce numim noi, în Ardeal, zvâc! – încăpățânarea autorului de a dezvălui exact acele detalii care ne fac să vedem irizațiile profunde ale lumii în care trăim.”

SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE – SELECȚIE DE CODRUȚA SIMINA

Afacerile puterii și ale opoziției: Firea Tunului
de Ana Poenariu, Roxana Jipa (RISE Project)

„A fost odată un samsar care, după ce a fraudat litoralul românesc, a dat un tun spectaculos în București. Administrația Firea l-a vegheat protector pas cu pas.

Miza aranjamentului se ridică la 50 de milioane de euro, bani plătiți de Primăria Capitalei pentru 5,6 hectare. Pretextul este conservarea unui parc din nordul orașului.

Suma însă este dublă față de prețul pieței, iar toată combinația imobiliară a fost pregătită minuțios pentru momentul exproprierii.

Am analizat istoricul fiecărei tranzacții din acest caz și am descoperit o grupare organizată de profitori, formată din oamenii primarului Firea, o fostă iubită a lui Codrin Ștefănescu, mama fondatorului Cancan, fiica bulibașei din Târgoviște, un deputat, un șef de clan iranian, rechini imobiliari faimoși și o armată de interpuși.”

Vorbesc. Ca să nu știu doar eu.

de Ioana Burtea, ilustrații de Andreea Cristea (Decât o Revistă)

”Dacă nici măcar în familia ta nu poți să ai încredere să te crească în siguranță, atunci în ce să mai crezi și cum să îți trăiești viața?

Am vreo 13 ani. Probabil e vară, pentru că e cald noaptea. Strada e pustie, tramvaiele nu mai trec. Mă uit în jos, la strada portocalie, și mă ia amețeala. Picioarele lungi și slabe mi se bălăngăne peste pervazul pe care stau în fund. Mă aplec un pic, ca să văd mai bine, să calculez distanța. De la etajul cinci am șanse destul de bune, dar nu știu. Dacă îmi rup doar câteva oase?”

foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Blândețea zeiței legate la ochi: din 5 infracțiuni sexuale sesizate la poliție, 4 sfârșesc fără dispoziții de trimitere în judecată a unui agresor

de Diana Oncioiu & Vlad Stoicescu (Dela0.ro), Jakab Villő Hanga (Átlátszó Erdély), Andreea Pavel & Cristian Leonte (Info Sud-Est), Ionuț Benea (Ziarul de Iași), Tudor Chiriac (Monitorul de Botoșani), Vasile Hotea-Fernezan (TVR Cluj) – publicat pe Dela0.ro

„După cazul fetei de 17 ani incendiate în județul Mehedinți, ne-am întrebat cum funcționează în general – și cu ce rezultate – mecanismele instituționale ale statului de cercetare și soluționare a infracțiunilor la viața sexuală. Date valabile pentru ultimii cinci ani și jumătate, obținute și prelucrate în cadrul unui efort jurnalistic colaborativ național, dau în premieră imaginea de ansamblu a unui sistem care nu reușește – în 80% din cazurile care i se semnalează – să facă dreptate victimelor.”

Interlopul anonim de la Antena 3

de Mihai Munteanu (RISE Project)

„RISE a avut azi două discuții cu Valentin Daniel Bololoi. În prima, reporterii au pretins că lucrează la Antena 3 și că doresc să programeze, tot “anonim”, un interviu similiar cu cel de ieri. Bololoi a fost de acord.

A doua convorbire a fost inițiată de el, după ce ne-a verificat în prealabil la postul TV și a realizat că s-a deconspirat.

Ascultă ce spune Bololoi.”

CAMERA ASCUNSĂ. La trei ani de când a fost trimis în judecată pentru 31 de violuri, guru Bogdan Giuseppe racolează fete în Piața Unirii, sub ochii autorităților

de Venera Dimulescu, Matei Bărbulescu, foto/video Mircea Topoleanu (Libertatea)

„Trei jurnaliști au urmărit situația unui proces care s-a stins în indiferența publică și în liniștea justiției române. Trimis în instanță în 2017 pentru 31 de violuri, 23 de agresiuni sexuale și alte infracțiuni, un bărbat atrage în continuare victime, iar poliția nu le-a spus reporterilor nici măcar dacă el este sub control judiciar.”

Podcastul On The Record: seria Alegeri în marile orașe
de Anca Simina (Recorder)

„Un mare oraș e facut deopotrivă din piatră și asfalt, din zgomote sâcâitoate, din oameni și, inevitabil, din alegerile lor”.

Despre București, Cluj, Iași și Timișoara, cu invitați speciali: gazetarul Cristian Tudor Popescu, muzicianul Tudor Chirilă, politologul Sorin Ioniță, vloggerul Mircea Bravo, jurnalistul Mihnea Măruță, universitarul Daniel David, fostul senator Péter Eckstein-Kovács, poetul Robert Șerban, scriitorul Mircea Mihăieș, universitarul Vasile Popovici, actorul Ovidiu Mihăiță, scriitorii Florin Lăzărescu și Liviu Antonesei, profesorul Alexandru Călinescu și ziaristul Toni Hrițac.

De ce nu poartă românii mască
de Dani Sandu (Mindcraft Stories)

„Pe măsură ce numărul de cazuri de COVID-19 crește îngrijorător, tot mai puțini oameni poartă mască în magazine și alte locuri unde ar trebui să poarte. Reticența de a contribui la binele comun și o viziune depășită despre masculinitate sunt câteva dintre explicațiile acestui comportament.”

foto: Lucian Muntean

Cum ajungi să mori în România dintr-o întrerupere de sarcină pe bani puțini

de Ioana Epure (PressOne)

„O femeie din Băicoi, în vârstă de 45 de ani, însărcinată în 12 săptămâni, a murit la începutul săptămânii, în urma unui chiuretaj efectuat într-un cabinet medical particular din Ploiești.

Medicul care a realizat chiuretajul, Virgil Mircea Burciu, a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru că lua bani de la paciente în schimbul unui avort la cerere, pe vremea când era angajat al spitalului din Vălenii de Munte.

După ce a fost constatat decesul femeii, doctorul Burciu a decis, pe loc, să dea familiei înapoi suma plătită pentru chiuretaj: 500 de lei.”

—-

Codruța Simina

Jurnalistă la PressOne. Are 15 ani de presă şi a trecut prin toate nivelele decizionale: de la reporterul care caută ştirea, la editorul care o livrează cititorului şi de la redactor-şef adjunct la consilierul editorial care alege strategia de rezonanţă cu publicul. A scris două cărţi de poezie şi a câştigat un concurs de debut.
Împreună cu Rubrika, realizează Misreport, un newsletter săptămânal cu și despre fake news, în care deconstruiește și explică dezinformări și știri virale. Te poți abona aici.

—-

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale, FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice –susținut de FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunilor iulie & august e Dragoș Stanca, antreprenor în digital media, fost jurnalist și manager de presă. În prezent e președinte al BRAT, conduce rețeaua media și agenția regională Thinkdigital în România și e fondator al platformei de conținut și evenimente tech Upgrade 100.
 
Alături de Fundația Eidos a lansat recent proiectul Eidos Talks – serie susținută și de Superscrieri – care analizează starea jurnalismului și încearcă să dezbată soluții prin care informațiile de interes public să ajungă la cetățeni, în ciuda asaltului fake news și al dezinformării amplificate de tehnologie.

Dragoș Stanca: “Trăim ani în care superficialitatea în informare, „Măria Sa Click-ul” și audiențele obținute în orice fel – mai ales fără a se lăsa „încurcate” de deontologie ori de adevăr – par a dicta cine „câștigă” și cine pierde în industria media.
 
Nu și pe termen lung. Sper.
 
Chiar dacă jurnalismul realizat în interesul publicului (nu al patronatelor) e sub-finanțat într-o piață globală de publicitate bazată pe valori eronate, și primește deci mult mai puțină atenție decât merită, vestea bună e că a mi-a fost foarte greu să aleg doar materialele listate mai jos: există (încă) foarte mult jurnalism extraordinar în România.”
 
Așa că nu am selectat doar 8 materiale publicate în vara 2021 – ci, mai degrabă, am ales 8 materiale-pretext + alte articole care adaugă nuanțe și completări relevante, pe 8 teme pe care le consider foarte importante. Iată-le:”

SUPERSCRIERILE LUNILOR IULIE + AUGUST
SELECȚIE DE DRAGOȘ STANCA

foto: Lucian Muntean

Portret al românului tipic în 2021
Barbu Mateescu (PressOne)

Dragoș Stanca: Pentru că avem ca societate o nevoie acută de privit în oglindă și de înțeles cine suntem în 2021, de fapt. Pe aceeași temă recomand „Cât de wow o duc românii (I). Poveștile românilor care nu pleacă niciodată în concediu” de Răzvan Filip (PressOne) și „De ce pleacă românii din țară” Elena Stancu și Cosmin Bumbuț (Teleleu).

foto: Akhter Gulfam / EPA

Lecția Afganistanului pentru România
Adrian Mihălțianu (PressOne)

Dragoș Stanca: Pentru că a fost cel mai important eveniment global în istoria recentă și pentru că unghiul de abordare al jurnalistului în acest caz merită atenție. Semnalez încă un material notabil pe subiect: „Generalii armatei moarte: De ce s-au evaporat atât de ușor forțele militare și de securitate afgane în fața ofensivei talibane” de Mihnea Lazăr (Digi24.ro)

foto: Agerpres

Premierul jucător
Elena Dumitru (Panorama)

Dragoș Stanca: Pentru că, în contextul frământărilor din aceste zile, consider că e un material „must-read”; ne ajută să înțelegem mai bine profilul unui personaj-cheie în lupta de reașezare a sferelor de putere și de influență din România.

Harta proiectelor de investiții locale din România
Recorder

Dragoș Stanca: În contextul ruperii coaliției de guvernare, din cauza disputelor legate de oportunitatea și modul de cheltuire a banului public, efortul de transparentizare făcut de redacția Recorder merită remarcat și susținut. Din nou, presa face lucruri pe care ar trebui să le cerem imperativ de la cei care ne conduc.
 
BONUS: Tot apropo de jurnaliști care fac treaba statului – sau care presează statul să își facă treaba – de notat demersul anti-plagiat al PressOne. O muncă de ani de zile, cu rezultate palpabile, un proiect realizat aproape exclusiv datorită stăruinței admirabile a jurnalistei Emilia Șercan.

Cuțitarul
Ioana Moldoveanu (RISE Project)

Dragoș Stanca: Pentru că jurnalismul curajos trebuie remarcat și susținut mereu și pentru că funcțiile-cheie din România trebuie să fie ocupate (în viitor, sperăm) exclusiv pe criterii de competență. Seria mai cuprinde două materiale: „Aranjamente electorale pentru partid” și „Cel care a ieșit în față”.

foto: screenshot FB CMRZ

Cum e ținută-n viață extrema dreaptă din România prin preoți, tabere izolate şi manipulare
Maria Teodoroiu (VICE România)

Dragoș Stanca: Pentru că exploatarea sentimentului național și a patriotismului – la care se adaugă desigur falsa și ipocrita folosire a religiei – e una dintre cele mai josnice îndeletniciri ale unora dintre cei care ne vor atenția, admirația și, adesea, voturile. În aceeași notă, recomand și textul „Naționali, cu fața la universal, dar nu prea: cum a stricat discursul antieuropean sărbătoarea de la Putna” de Adrian Mihălțianu (PressOne).

Harta detaliată a vaccinării în România. Există comune cu sub 4%
Panorama

Dragoș Stanca: Pentru că jurnalismul independent ne arată date pe care cei plătiți lunar din taxele și impozitele noastre ni le ascund sau le trec sub tăcere, după caz. Tot pe tema eșecului lamentabil al României în campania de vaccinare și lupta cu pandemia vă semnalez „Valul patru s-a format la o înmormântare în „regatul agatârșilor”. „Toți care s-or pupat cu rudele venite de la București or luat virusu” – de Valentin Șchiopu (PressOne).

„Părinții noștri n-au vorbit cu noi” – În România, și părinții și adulții au nevoie de educație sexuală
Venera Dumitrescu, ilustrații de Roma Gavrilă (Scena9)

Dragoș Stanca: Pentru că de aici pleacă extrem de multe dintre problemele profunde pe care le avem, ca societate. Chiar și unele dintre problemele din textele de mai sus.
 
Cu legătură mai mult sau mai puțin directă, alte materiale despre afectele devastatoare a relației dominate de ipocrizie și necunoaștere a românilor cu sexul / viața sexuală: „Ministerul Apărării Naționale vorbește despre plângerile de hărțuire sexuală din rândurile Armatei” de Diana Meseșan (Libertatea), „Campioni la sex, repetenți la jurnalism, justiție și empatie socială” (DeLa0), „MOMENT CARDINAL ÎN JUSTIȚIA ROMÂNĂ: CSM propune vârsta de 14 ani ca prag pentru încadrarea infracțiunilor sexuale cu victime copii. Sub această vârstă, actul sexual dintre un adult și un minor ar fi încadrat automat ca viol” de Diana Oncioiu, și Vlad Stoicescu (DeLa0) și „Două românce au emigrat în Anglia ca să se poată căsători: Nu vreau să duc nicio luptă, vreau doar să-mi trăiesc viața liniștită” Elena Stancu și Cosmin Bumbuț (Teleleu).

—-

„Forțat” de format… aici se oprește selecția mea, cu certitudinea că mai sunt și multe alte texte valoroase care nu au ajuns la mine și care ar fi meritat, cu prisosință, nominalizarea.
 
Le cer iertare deci autoarelor și autorilor în cauză, dar le mulțumesc pentru efortul pe care îl fac zi de zi, cu speranța că vom găsi înțelepciunea, ca societate, să prețuim și susținem așa cum se cuvine jurnalismul onest, măcar în anii care vor urma.
– Dragoș Stanca

Dezinformările lunii
de Codruța Simina / Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

📷 Fotografia lunii
recomandată de Octav Ganea 

fotografie realizată de Raed Krishan

„Profitând de ocazie pentru a recunoaște meritul și efortul tuturor celor trei fotoreporteri români care au ilustrat Jocurile Olimpice desfășurate în Tokyo în această vară, mă bucur că pot aduce încă o dată imaginile lui Raed Krishan în atenția tuturor pornind de la imaginea din timpul probei de înot sincron.” (Octav Ganea)

Octav Ganea este fotojurnalist, managing partner al agenției Inquam Photos. Imaginile sale sunt vizibile pe aproape toate publicațiile mari de presă din mediul online, de multe ori menționațe și în acest newsletter. Este câștigătorul secțiunii Fotografie de News de la Superscrieri #10.

👏 EIDOS TALKS – urmărește dezbaterile despre jurnalism

„Jurnalismul, un element esențial al funcționării democrației prin informarea corectă și echilibrată a cetățenilor, trece printr-o perioadă foarte dificilă.

În haosul informațional digital și audiovizual actual, generat de algoritmii optimizați pentru vizualizări și volum, nu pentru o corectă informare, cât și de o industrie TV aflată permanent sub presiunea economică a nevoii de a livra cifre de audiență cât mai mari, știrile cu adevărat importante, și informațiile cu impact social pozitiv, ajung tot mai greu la publicul larg.”

EIDOS Talks e un proiect inițiat de Fundația EIDOS și de platforma UPGRADE 100, cu suportul UniCredit Bank și al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

EIDOS Talks | Episodul 1 | JURNALISM ÎN ROMÂNIA: CREDIBILITATE vs. DISCREDITARE

Moderator: Claudiu Pândaru |DIGI 24 și Republica.ro Invitați: • Cristian Tudor-Popescu | DIGI24 și REPUBLICA • Cătălin Tolontan | LIBERTATEA și GSP • Paul RADU | OCCRP și RISE Project • Cosmin Savu | PROTV „România, Te Iubesc!”

EIDOS Talks | Episodul 2 | INTERESUL PUBLIC vs. SECRETELE STATULUI

Moderator: Cristian LEONTE | PROTV – “România, Te Iubesc!”
Invitați jurnalisti: · Diana ONCIOIU | DELA0 · Alex NEDEA | RECORDER · Mirela NEAG | LIBERTATEA · Attila BIRO | RISE Project
Invitați politicieni (in ordinea reacțiilor): · Vasile Dîncu | PSD, inițiator L. 544 (real-time) · Florin Cîțu | PNL, prim-ministru (post-editare) · Dan BARNA | USR-PLUS, vicepremier (post-editare)

EIDOS Talks | Ep. 3: INVESTITORI ÎN JURNALISM: de la „moguli”, la trusturi media și noile startupuri

Moderator: Dragoș Stanca
Invitați: · Sergiu Toader. Creator și coordonator al formatului inițial al Știrilor ProTV · Cătălin Tolontan | LIBERTATEA & GSP · Mihai Voinea | RECORDER · Petrișor Obae | PAGINA DE MEDIA

EIDOS Talks | Ep. 4: FACT CHECKING și nevoia de educație media (nu doar în școli)

Moderator: Vlad Tăușance | Fundația Friends For Friends
INVITAȚI: Ioana AVĂDANI | Centrul pentru Jurnalism Independent Codruța SIMINA | PressOne și MisReport Marian VOICU | Veridica Mihai PETICILĂ | ProTV și EduPedu Dragoș ILIESCU | BRIO

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Pandemia de COVID-19 a modificat multe aspecte ale vieții românilor, mâncarea nefăcând excepție. Studiile ne arată răspunsuri neașteptate, dar îmbucurătoare, la întrebarea „Astăzi ce mai mâncăm?”

În prima jumătate a anului în curs, agenția de cercetare de piață IZI Data a realizat trei sondajecu scopul de a evalua atitudinile românilor față de produsele locale, în cadrul unui proiect de consultanță al Fundației Friends For Friends dedicat food-hub-urilor: Nord Natural, Nod Verde, Roade și Merinde și Cumsecade. Rezultatele vizează și modificările de comportament ale românilor față de alimentație în contextul pandemiei de COVID-19. Sondajele au relevat că perioada pandemiei a fost una de conștientizare și schimbare de comportament pentru români, care declară că acum fac alegeri mai sănătoase în materie de alimente și sprijină producătorii locali.

Pandemia a reprezentat și o perioadă de conștientizare a comportamentului alimentar: 26% dintre români declarând că mănâncă mai sănătos. De asemenea, 30% dintre tineri (18-24 ani) susțin că achiziționează alimente sănătoase, în timp ce 35% din bucureșteni se încadrează în același trend.

O treime dintre românii care locuiesc la oraș au început să gătească mai des, în timp ce 74% au comandat mai rar mâncare gata preparată.

Tinerii sunt fruntașii clasamentului când vine vorba de gătit, peste jumătate dintre ei (18-24 ani) declară că gătesc mai des în perioada pandemiei, cu o scădere liniară corelată cu înaintarea în vârstă. Persoanele mature găteau oricum și înainte de perioada pandemiei: 60% din total eșantion susțin că gătesc la fel de des ca înainte.

Producătorii locali au înregistrat creșteri semnificative ale vânzărilor

Un studiu iZi data realizat la începutul anului, înainte de pandemie arăta că 19% din români achiziționau din online produse de la micii producători locali.

Una dintre schimbările de comportament din pandemie este preferința în creștere pentru produsele locale – 36% din total eșantion a declarat că în pandemie au cumpărat mai des de la producătorilor locali.

În același timp, în perioada pandemiei, cifrele de vânzări ale Nord Natural, Roade și Merinde, Nod Verde și Cumsecade, food hub-uri ce susțin producătorii locali, în medie, s-au triplat.

De ce cumpărăm produse locale?

Printre motivațiile clienților hub-urilor de produse locale se numără faptul că se simt bine pentru că ajută oameni care fac o treabă bună (68%), în timp ce 57% consideră că produsele locale sunt superioare celor de la supermarket.

În ceea ce privește profilul vizitatorilor site-urilor de produse locale, studiul indică faptul că 23% sunt bărbați, iar 77% sunt femei. Dintre aceștia, 65% au copii.

Cele trei studii utilizate ca referință în prezentul material sunt următoarele:

• Studiul iZi data din luna mai 2020, a fost realizat în rândul clienților hub-urilor alimentare Roade și Merinde, Nord Natural și Helyénvaló. Au fost realizate 412 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani.
• Studiul iZi data din luna mai a fost realizat pe o populație generală, reprezentativ urbană de 1010 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani din toată România.
• Studiu iZi data din luna februarie a fost realizat pe o populație generală, reprezentativ urbană de 1020 chestionare CAWI (Computer Assisted Web Interviews) cu respondenți cu vârsta de peste 18 ani din toată România.

IZI data este o agenție de studii de piață al carei scop este să democratizeze cercetarea de piață, făcând-o ușor de folosit și de înțeles, atât pentru branduri consacrate, dar mai ales pentru start-ups, antreprenori, ONG-uri și antreprenori sociali. IZI data utilizează instrumente agile, intuitive precum și cele de tip DIY.

Cu finantarea Romanian-American Foundation si sub coordonarea Fundației Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca a fost lansat, în 2017, programul „Food Hub”, una dintre cele mai îndrăznețe inițiative de sprijinire a producătorilor locali din țară. În acest moment, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca este managerul programului „Food Hub” și coordonator al rețelei din care fac parte: Nod Verde (Cluj-Napoca), Cumsecade / Helyénvaló (Odorheiu Secuiesc), Roade și Merinde (Iași) și Nord Natural (Câmpulung Moldovenesc).

Infographic_descarcă de aici pdf