Lansăm ediția a III-a a Bursei Superscrieri/Poqe (George Popescu) pentru fotojurnalism, prin care ne dorim să oferim susținere financiară și editorială unui fotograf amator, în vederea realizării și publicării primului story documentar profesionist.

Programul constă în:

• acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro
• suport editorial, prin mentorat intensiv alături de un fotojurnalist și un reporter profesioniști (care implică ghidaj și lucru de teren)
• oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

ÎNSCRIERI PÂNĂ PE 31 IANUARIE
REGULAMENT ȘI FORMULAR APLICAȚII AICI

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe) și se desfășoară sub umbrela Superscrieri.

Bursa pentru fotojurnalism nu are o tematică specifică, însă își propune să profesionalizeze fotografi amatori în spiritul onest și dedicat al fotoreporterului George Popescu. Bursa nu presupune doar realizarea de fotografii, ci un proces complex de la alegerea subiectului, la felul în care te raportezi și cum relaționezi cu el, la abordare stilistică și tehnică și, în cele din urmă, a felului în care reușești să transmiți vizual o serie puternică de imagini care prezintă povestea unui om, a unei comunități sau a unui fenomen.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lui Vlad
• Bursa Superscrieri/Poqe pentru fotojurnalism, ed #3
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• Good to Know – cazul Libertatea versus libertatea presei

Ne bucurăm să-l introducem pe Vlad Stoicescu ca fiind noul președinte al juriului Superscrieri #13, ediție pe care o vom lansa foarte curând. Vlad este editor fondator al publicației Dela0.ro, coordonator editorial al proiectului de investigații Să fie lumină și realizator al formatului video Judecata de Acum. 

Vlad Stoicescu: „Dacă nu e un partid politic călare pe purcoiul de bani publici din care plătește comedia intitulată presa de mare audiență din România, e un CEO la costum convins că a găsit rezolvarea tuturor problemelor în buzunarele largi ale industriei de pariuri. Adversarii jurnalismului independent vin adesea de dincolo de ziduri – dar uneori o fac și din interior.

Luna noiembrie ne-a adus dispariția subită din print a Gazetei Sporturilor, la capătul unor săptămâni de tensiuni, manifestate public, între managementul Ringier (care deține și cotidianul Libertatea) și mulți dintre jurnaliștii trustului de presă. Povestea e desigur mai complicată decât poate fi povestit în doar câteva rânduri.

Dar, esențialmente, acest noiembrie care e deja istorie ne-a făcut contemporani cu ceea ce cred că este o premieră în presa mondială: ediția de închidere a unei publicații tipărite deja dispărute să fie găzduită, post-mortem, de o altă publicație, încă în viață (cine știe până când?). Așa a fost: ultimul număr tipărit al Gazetei Sporturilor a apărut, pe 3 noiembrie 2023, în Libertatea.

Sub semnătura lui Cătălin Tolontan, tiparnița a așternut un rând în acest număr de adio.
Speranța moare ultima – iar când moare speranța, rămâne pasiunea pentru jurnalism.”

SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE
SELECȚIE DE VLAD STOICESCU

Șoferul Godei, ales de primărița Firea să o însoțească într-o delegație oficială de șase zile la Madrid
Bianca Albu (Buletin de București) și Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media)

Bianca Albu află cât de mult i-a costat pe bucureșteni vizita delegației condusă de Firea la Madrid, și retrasează legăturile dintre Godei și cuplul Pandele-Firea. 

„Bugetul primăriei generale urma să suporte integral costurile cu avionul, hotelul, transportul și diurna pentru zece persoane: ea, viceprimarul, doi consilieri personali, între care și „sora” lui Firea, Ligia Enache, șefi de direcții, un inspector, un referent și un șofer. Șoferul era Ștefan Godei.”

Din miner, șomer. O regiune din România moare încet, o meserie e pe cale de dispariție, iar statul nu vine cu alternativa
Marian Păvălașc, Andrei Avram (Europa Liberă)

„Sud-vestul țării, dominat de minerit, caută luminița de la capătul abatajului. Minerii rămân în 7 ani fără job, iar alternativa nu se întrezărește. Între timp, în zonă prosperă partidele extremiste.
Aici, în carierele de lignit din Gorj, niciodată nu s-a pus accent pe oameni. Nu s-a pus accent pe trăiri, pe emoții, pe nimic, nici în vremea lui Nicolae Ceaușescu, nici acum în democrație. Omul nu a contat niciodată.”

O toaletă publică la peste 6.000 de bucureșteni. Cât ne costă și câte ne-ar mai trebui.
Gabriel Kolbay (Spotmedia)

„Primăriile din București gestionează puțin peste 320 de toalete publice. Nu pot fi suficiente pentru un oraș pe ale cărui străzi circulă, în zilele de lucru, peste 2 milioane de oameni (rezidenți, navetiști veniți la muncă, studenți din restul țării veniți la studii etc.).
Din păcate, nu știe nimeni câte toalete publice ne-ar trebui. Nici măcar nu se întreabă cineva, în condițiile în care cele pe care le avem deja costă o grămadă de bani.”

Cum au ajuns cinci milioane de euro la firmele controlate de un șef PNL din Capitală
Mihaela Tănase (Context.ro)

„Patru firme afiliate Secretarului General Adjunct al PNL București, Silviu Mototolea, au primit în ultimii zece ani contracte publice de cinci milioane de euro.Mare parte din bani au fost dați fără licitații și au ajuns în conturile unor companii controlate direct sau indirect de politician.
Banii i-a dat un institut medical din București care tratează pacienții într-o clădire în care instalația electrică e nerenovată de zeci de ani.”

Autostrăzi turcești pe bani europeni. Cum construiesc companiile de casă ale lui Erdogan drumurile României
Ioana Epure (PressOne)

Ioana Epure scrie în detaliu despre numărul tot mai mare de firme de construcții din Turcia care construiesc proiecte de infrastructură în România, și legăturile acestora cu regimul iliberal al președintelui Erdogan.

„În noiembrie 2023, cel puțin 10 companii din Turcia au câștigat licitații pentru proiecte mari de infrastructură în România, unele din ele de importanță vitală, precum cel mai dificil segment al autostrăzii A1 sau conducta de peste 300 de kilometri care va transporta gaze naturale din Marea Neagră.”

Corupție în numele Domnului ep. 1 
și ep 2 Șpagă pentru parohie
Alex Nedea (Recorder)

„Corupția din interiorul Bisericii Ortodoxe Române este atât de răspândită încât e nevoie de un serial cu mai multe episoade pentru a-i putea expune toate fațetele.

UPDATE (05.12.2023): Direcția Națională Anticorupție a anunțat, astăzi, că Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a fost pus sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.”

INTERACTIV Ingredientele campionilor în educație. Cum ajunge un sistem școlar să producă performanță
Dávid Soós (Panorama)

Panorama caută explicații în tradiția și excepțiile unor sisteme performante de educație din lume (Finlanda, Estonia, China), dar și în statutul profesorilor într-o societate. 

„Educația e privită în toată lumea drept una dintre pietrele de temelie ale unei societăți, prin care se formează calitățile viitoare ale minților, culturilor și, până la urmă, națiunilor. Cu toții trecem, mai mult sau mai puțin, printr-un sistem de educație formală, începând cu vârste fragede. Cei rămași pe dinafară sunt de obicei oamenii cei mai vulnerabili și defavorizați din societățile în care trăim.”

Deasupra tuturor. Cât costă zborurile pe care președintele le ține secrete
Anca Simina (Recorder)

„Nu mai e vreun secret că președintelui Klaus Iohannis îi plac călătoriile cu avioane de lux. Secretul pe care Președinția insistă să îl păstreze e altul: cât plătește, în detaliu, pentru această plăcere prezidențială.
România se dovedește singura țară din Uniunea Europeană în care președintele merge cu avioane private ca apoi să secretizeze costurile.”

—-

Vlad Stoicescu

Editor fondator al publicației Dela0.ro, coordonator editorial al proiectului de investigații Să fie lumină și realizator al formatului video Judecata de Acum.

Asigură managementul editorial al programului de finanțări EPIC derulat de Internews și CJI în România. Granturile sprijină jurnalismul local cu sute de mii de dolari în 2023 și 2024.

Multipremiat, de-a lungul anilor, la categoriile Reportaj și Investigație ale Premiilor Superscrieri. Noul președinte al juriului Superscrieri pentru următoarea ediție.

În presă din 2008. În media alternativă din 2011.

fotografie de Daniel Ene

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Începând cu această lună, o parte dintre sticlele sau dozele pe care le vei cumpăra vor avea un preț diferit. Acesta a fost subiectul principal al lunii pe Mindcraft Stories, reîntoarcerea garanției pentru sticle. Și e doar unul dintre cele cinci articole publicate în noiembrie pe care ți-l recomand.”

Ambalaje cu valoare adăugată. Ce este Sistemul de Garanție-Returnare?, de Adriana Moscu
Aș vrea să spun că Adriana a răspuns la toate întrebările posibile, dacă n-aș fi primit măcar una care nu-i în articol. Nu că m-aș fi gândit înainte că e cineva interesat dacă există un sistem similar în SUA (come on, nu).

Inteligența artificială discriminează. Dar tu cum afli?, de Mădălina Cocea
În timp ce se dădea lovitura de stat de la OpenAI, Mădălina scria despre discuțiile care s-au purtat la Berlin Science Week despre bias-ul AI și felul în care acesta poate discrimina doar din cauză că a fost antrenat pe date în care discriminarea e evidentă.

Scavengers Reign: Mama plantelor ucigașe e mereu gravidă, de Mihai Tița
Fix când mă pregăteam să zic că n-o să am ce să văd în vacanța de iarnă, a venit Mihai cu o recomandare de serial care a atât de apetisant că mi-e frică să nu-l văd deja până începe vacanța.

Franța vrea mașini de spălat cu filtre de microplastice. Când vine rândul Uniunii Europene?, de Mihai Ghiduc
Într-un an, filtrele de microplastice vor deveni obligatorii pentru mașinile de spălat vândute în Franța. O idee bună care ar trebui implementată și de alte țări. Dar e puțin probabil că se va întâmpla, mai ales că 2024 e an (euro)electoral. 

Art Director-ul lui WALL-E și Finding Nemo: AI-ul va aduce noi oportunități în artele vizuale, de Ionuț Preda
Anthony Christov nu e foarte îngrijorat de efectele AI-lui asupra joburilor din domeniul grafic, însă joburile la care lucrează Anthony nu sunt unele obișnuite. Și da, pentru acea lume, AI-ul poate fi (încă) doar un tool.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 AUR contraatacă, și-a făcut ziar de propagandă din bani publici, arată Libertatea. Se numește „Patrioții” și a apărut în 4 milioane de exemplare.  
Strategia AUR este să tipărească, la fiecare două-trei luni, câte două milioane de bucăți din materialul de propagandă. Nu este un cotidian propriu-zis, deoarece nu are o ediție zilnică.

👉 #DEZINFORMARE Minciunile răspândite de propagandiștii digitali ai Moscovei includ acum afirmația că teroriștii Hamas ar folosi armament NATO pentru a ataca Israelul, respectiv că atentatorii Hamas ar fi fost antrenați de instructori britanici.

De la izbucnirea războiului Israel-Hamas, conturile de Facebook dirijate de Kremlin și-au mărit activitatea cu aproape 400%, iar criza din Orientul Mijlociu domină acum postările diplomaților ruși, publicațiilor finanțate de Moscova și simpatizanților lui Putin din Occident. (Politico via G4Media)

👉 VIDEO. Un nou video Kurzgesagt discută despre fenomenul de polarizare a internetului, în care punctele de vedere ale oamenilor devin din ce în ce mai înrădăcinate și mai divizate, ceea ce duce la erodarea normelor sociale și a democrației. (Kurzgesagt via YouTube)

👉 European Media Freedom Act, legile propuse de Uniunea Europeană cu scopul de a proteja independența și pluralitatea presei și de a împiedica guvernele să acceseze telefoanele jurnaliștilor prin hacking se află în pericol serios, susțin activiștii media.

Potrivit acestora, draftul legii a fost modificat într-atât încât nu mai servește scopurilor sale inițiale. (The Guardian)

🐝 GOOD TO KNOW

Câteva păreri și discuții legate de concedierile de la Libertatea, o lovitură pentru interesul public și pentru libertatea presei:

One Take (PressOne) cu Bianca Oanea – De ce să-ți pese de concedierile de la Libertatea. 

Părerea Emiliei Șercan, exprimată pe pagina ei de Facebook:
„Redacțiile independente publică materiale care răscolesc, cu impact, însă, pentru că numără puțini oameni, o fac rar. Un cotidian, care numără zeci de jurnaliști, are capacitatea de a urmări subiectele importante ale zilei, cele de pe agenda publică, și poate face follow-up zilnic. Zi după zi după zi.
Redacția Libertatea a fost probabil una dintre cele mai influente redacții ale presei din România tocmai prin capacitatea de a ține de subiectele importante pe agenda publică, subiecte pe care puterea politică și Sistemul fie nu și-a le-a dorit scoase la lumină, fie și le-a dorit îngropate rapid.
Probabil că unul dintre motivele pentru care Cătălin Totontan, Iulia Roșu și Camelia Stan au fost dați afară are legătură cu industria mafiotizată a pariurilor sportive.
Eu cred însă că distrugerea echipei Libertatea are de-a face mult mai mult cu anul electoral viitor, în care clasa politică și Sistemul își doresc liniște.
Cu televiziunile de știri cumpărate în cvasitotalitatea lor, cu o bună parte a presei online asertivă până la slugărnicie, cu o flotă de site-uri create pentru a inunda internetul cu nonștiri și cu armate de boți și trolli pregătite să laude până la greață niște nulități politice (vezi cazul Deca de ieri), firava noastră democrație este într-un pericol mortal.
Decimarea unui ziar important ca Libertatea înseamnă că democrația noastră a mai murit un pic.”

Episodul de joi seară din Judecata de Acum, cu Vlad Stoicescu și Ovidiu Vanghele (subiectul este abordat de la minutul 60.)

INFO PROIECTE FFFF

Ne bucurăm să deschidem înscrierile la Bursa Superscrieri/Poqe (George Popescu) pentru fotojurnaliști amatori, ediția #3. Ne dorim să oferim susținere financiară și editorială unui fotograf amator, în vederea realizării și publicării primului story documentar profesionist.

Programul constă în:

• acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro
• suport editorial, prin mentorat intensiv alături de un fotojurnalist și un reporter profesioniști (care implică ghidaj și lucru de teren)
• oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Alexandrei 
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• good to know despre cazul Emilia Șercan și corupția din justiție, whistleblowers, Mircea Barbu în Israel, newsletter Panorama, un ultim text în GSP și sănătate mintală cu Moise
• proiecte FFFF: podcastul In a Relationship with Arts + câteva zile rămase pentru aplicații la Bursele Superscrieri

Alexandra Bădicioiu Matei, Content Manager la IQads, ne propune selecția de 8 superscrieri ale lunii octombrie.

Alexandra: „A fost tipărit ultimul număr din Gazeta Sporturilor. Realiștii spun că nu ar trebui să plângem acest sfârșit. E natural. Avea 99 de ani, și-a trăit viața, să ne concentrăm pe cele vii. Iar presa e vie, încă. Trăiește în online, va supraviețui și în vremea roboților nemuritori. Eu așa cred. Va supraviețui, pentru că avem nevoie de ea.

Va supraviețui în ciuda abuzurilor din partea companiilor care vor să cumpere reclamă și control, 2 în 1, în ciuda faptului că a devenit un bun gratuit și că se zbate, în acest limbo ingrat, între banii brandurilor, influența politică și atenția publicului. Poate că piața liberă va fi mai puternică decât naivitatea extravagantă.

Dar până atunci, să ne bucurăm că încă mai avem ce citi. Idealismul se hrănește și cu Superscrieri, în fiecare lună. Cu încăpățânarea de a înțelege lumea, de a descoase colțurile vulnerabile ale realității și de a vorbi despre ceea ce ne salvează, până la urmă: fragilitatea legăturilor dintre noi.

Lista mea cu materiale din octombrie e cu nostalgie, absurd, frustrare, muzică, război și libertate. Cu florărese, studenți care învață pe stadion, jurnaliști care își apără condiția, așa cum știu mai bine, generații pierdute de elevi, păcănele, avort și căutări culturale.”

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE
SELECȚIE DE ALEXANDRA BĂDICIOIU MATEI

GSP și Libertatea informează publicul: după ce am refuzat cererile unor manageri din conducerea Ringier de a arăta în avans articolele despre firmele de jocuri de noroc care sunt clienți de publicitate, Ringier a cerut luni, 2 octombrie, plecarea redactorului-șef al GSP, Cătălin Țepelin. Ne opunem
redacția Libertatea

„Alexandra: Când o scrisoare deschisă devine „superscrierea anului”.

„Acest comunicat public este semnat de zeci de jurnaliști care nu-și negociază dreptul de a servi cititorii și guverne, firme sau oameni potenți financiar. Noi suntem loiali companiei Ringier și Codului de Conduită, și niciodată celor care credem că reacționează acum prin represalii la un apel intern, legitim și dovedit”.

„Adio, la Valea Vinului”. Ruina unui monument istoric pierdut în tranziție
Ioan Stoleru (Scena9)

oan Stoleru descoperă istoria de 150 de ani a Casei Scriitorilor, de la localnici și scriitori, din cărți și articole de ziar și de la autoritățile locale.

„Sar gardul de lemn pus de autoritățile locale și intru în curtea Casei Scriitorilor, acum o ruină, la fel ca atâtea altele prin toată țara. Pereți scorojiți, geamuri sparte, camere pline de moloz și mesaje în spray auto lăsate de copiii din sat. În clădirea principală, deasupra unei uși rupte, cineva a scris „welcome”, și pe un perete exterior „I’m the king”, cu o mică coroană deasupra. Cândva regatul băilor, al conților și-al scriitorilor pare la un cutremur distanță de colaps total. Scările și prispa de lemn de la etajele superioare sunt în mare parte rupte sau stau să cadă”.

Frăția Păcănelelor. Statul încasează mai mulți bani din jocurile de noroc, dar tot nu știe câți români joacă
Alex Olaru (PressOne)

Alex Olaru scrie despre industria jocurilor de noroc: tineri dependenți, lobby agresiv și autorități nepregătite.

„Autoritățile române nu știu nici până astăzi și nici nu pot aproxima numărul de jucători din România, deși dau legi în care invocă tocmai implicațiile sociale ale fenomenului jocurilor de noroc”.

Educația Uitată
echipa România, te iubesc! (Pro tv)

Un reportaj realizat de echipa România, te iubesc! despre reforme pe hârtie, profesori de decor și generații pierdute. 

Cum ajungi să mori în România dintr-o întrerupere de sarcină pe bani puțini (2). „Nu mai facem avorturi de când cu pandemia”
Mălina Gîndu (PressOne)

Mălina Gîndu scrie despre femeile din România, ajunse în situații limită, și prejudecățile din sistemul medical.

„Magdalena avea 45 de ani. Era casnică, locuia în Băicoi și o îngrijea pe mama ei, care avea un diagnostic de handicap. Avea deja trei fiice majore. În aceste condiții, a hotărât să renunțe la noua sarcină. Fiica ei, Adelina, a fost cea care a însoțit-o la cabinetul medicului Burciu pentru întreruperea de sarcină”.

Cum au ajuns marile universităţi să cumpere hoteluri, pensiuni, mall-uri și să țină cursuri pe stadion
Ovidiu Cornea (Europa Liberă România)

Ovidiu Cornea despre marile universități din România care își măresc însă constant patrimoniul cu achiziții spectaculoase: de la hoteluri, la pensiuni la munte și la mare, castele și chiar mall-uri.

De la florăresele din colțul blocului, la tururi video pe TikTok: cum s-au transformat anunțurile imobiliare în ultimii 30 de ani
Vlad Dumitrescu (Panorama)

Vlad Dumitrescu ne duce în anii 90, la florării și aprozare, la Anunțul telefonic, ajunge la primele platforme online, ffw până pe TikTok.

„Meseria de agent imobiliar nu era deloc plictisitoare, la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000. Dacă voiai să faci bani, trebuia să te lupți și să fii constant activ și atent. În birouri, aveau loc dueluri serioase și se făceau tactici bine gândite pentru a obține clienți”.

DakhaBrakha: „Lumea în care muzica nu se amestecă cu politica s-a sfârșit”
Ioana Pelehatăi, foto Claudiu Popescu (Scena9)

Ioana Pelehatăi a stat de vorbă cu „ambasadorii culturali ai Ucrainei”.

„O parte însemnată din moștenirea culturală a familiei mele e ucraineană. Am fost prima oară acolo în ‘91-‘97, apoi în 2018, 2019, 2023. Am aflat de mică ce-i aia URSS, cum sună limba ucraineană și că n-ai voie s-o confunzi cu rusa, ce a însemnat hiperinflația de tranziție, dar și mica bișniță transfrontalieră. Am prins limba din aer, am vorbit-o cu bunicii, ei au murit, eu am uitat-o, iar asta m-a șocat. Am rămas în căutarea lor, a copilăriei, a Ucrainei”.

—-

Alexandra Bădicioiu Matei este Content Manager IQads. În presă din 2003: Ziarul Financiar, Cotidianul, Realitatea.net, TVRinfo.ro și IQads. Recent, a coordonat almanahul Scena9 #5.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Oarecum adecvat, ne-am petrecut cea mai caldă lună octombrie de când e monitorizată vremea scriind despre schimbările climatice. Dar nu numai.”

Deciziile despre climă luate acum vor avea efecte pentru multe generații, de Adriana Moscu
Adriana a vorbit cu Hans van detalii, unul dintre speakerii celei de-a doua ediții Climate Change Summit, despre faptul că, după secole de trăit pe un împrumut energetic din milenii de fosile, omenirea va trebui să ia acum niște decizii care vor afecta multe generații viitoare.

Cozzzmonautica a trecut de barierele spațiului și timpului dintre Iugoslavia lui Tito și Timișoara 2023, de Vlad-Marko Tollea
Unul dintre evenimentele noastre preferate s-a desfășurat anul acesta în orașul în care s-a mutat toată cultura românească. Vlad-Marko a scris un reportaj de la fața locului.

Natura devine artă și prinde rădăcini în inima capitalei, de Daniela Vasilache
Proiectele care îmbină arta cu știința, în cazul de față – seria de expoziții Ecologiile grijii și îngrijirii – cu horticultura, sunt tot mai dese, iar Daniela aproape că s-a specializat în a le acoperi.

Starfield: Când galaxia e prea vastă pentru binele ei, de Ionuț Preda
Unul dintre cele mai ambițioase jocuri lansate recent e un pic dezamăgitor, crede Ionuț Preda.

Jupiter stea sau ploi de meteoriți? Alte 5 concepții greșite despre astronomie și spațiul cosmic, de Laurențiu Păiuș
O serie populară pe Minecraft Stories continuă cu explicații despre de ce Jupiter nu e o stea și de ce se spune corect ploi de meteori, printre altele.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

🐝 GOOD TO KNOW

Ce i se întâmplă acum Emiliei Șercan este un red flag major pentru corupția din justiție. Dosarul deschis după ce a acuzat o operaţiune de kompromat în urma dezvăluirilor privind plagiatul tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă a fost închis de procurori.
Aseară, Emilia a povestit mai multe în emisiunea Starea Nației, cu Dragoș Pătraru. Urmărește aici.
Totodată, Organizațiile internaționale care apără libertatea presei, consternate după ce ancheta privind denigrarea și furtul fotografiilor personale ale Emiliei Șercan a fost închisă brusc, la cererea Parchetului General condus de Alex Florența.

Mircea Barbu, jurnalist freelancer, este în Israel și relatează aproape zilnic cele mai importante noutăți despre război pe canalul lui de Telegram, Fără Frontiere, cu Mircea Barbu. Uneori intră și live pentru discuții pe TikTok, unde îi poți pune întrebări. Mai multe despre Mircea vezi aici. Relatarea din zone de conflict nu e cel mai confortabil tip de jurnalism, mai ales când ești freelancer. Merită susținut, îi poți face cinste cu o cafea sau mai multe aici.

Campania „Voci libere” de la Recorder își propune să arate importanța avertizorilor de integritate și să spună poveștile unor astfel de oameni: ce i-a determinat să apară public, ce efecte au avut dezvăluirile lor și ce li s-a întâmplat după ce au ieșit în față și au reclamat abuzuri. Cel mai recent episod este cu medicul care a dezvăluit bomba cu microbi de la Spitalul de Arși.

Andrei Luca Popescu, jurnalist și editor Panorama, trimite o dată pe săptămână newsletterul Panorama cu ALP: „o combinație de opinie/analiză/comentariu într-un stil personal, direct și nu scorțos, despre un eveniment al săptămânii, o controversă, o gafă, un lucru care ne stârnește dezbaterea sau doar mă enervează pe mine”.
Plus alte recomandări, desigur. Te poți abona aici. O ediție arată cam așa.

Ultimul text al lui Răzvan Luțac din Gazeta Sporturilor. „Am învățat să scriu de două ori. Prima oară cu bastonașe și liniuțe, la o școală micuță din Valea Vișeului. Apoi, mutat la București în clasele V-VIII, cumpărând, în paralel, Gazeta Sporturilor și ProSport.”

Până o luăm cu toții razna, să urmărim și ultimul episod al lui Cătălin Moise, Sănătate mintală în 2023. Cătălin a câștigat premiul 1 la categoria Civic Influencers, la Superscrieri #12.

INFO PROIECTE FFFF

Ultimele zile de înscrieri la Bursele Superscrieri pentru redacțiile locale care au tineri jurnaliști în echipă. Detalii aici.

Seria de 7 episoade a podcastului In a Relationship with #ARTS este un spațiu de întâlnire cu emoțiile, valorile și mentalitatea prezentului, așa cum sunt ele văzute de unii dintre cei mai iubiți artiști autohtoni, dar și de reprezentanți ai Generației Z din toată țara.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender, Kaufland și BRD – Groupe Société Générale.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Ne bucurăm să suplimentăm programul cu încă două burse, susținute de Departamentul de Stat al S.U.A.
Cu această ocazie, prelungim termenul pentru aplicații – până pe 15 noiembrie.
—-

Ne dorim să încurajăm includerea și/sau profesionalizarea de tineri jurnaliști în echipele redacțiilor locale, prin acest program susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România și Departamentul de Stat al S.U.A. 

Vezi aici Ghidul aplicantului și alte detalii

Programul constă în:

– oferirea a 4 burse X 9.300 lei pentru susținerea tinerilor din cadrul redacțiilor locale în realizarea unor materiale/serii documentate în profunzime pe subiecte de interes public, local sau național

– suport editorial printr-un program de mentorat alături de reprezentanți ai două dintre cele mai de impact redacții independente de investigații: Recorder (Cristian Delcea) și RISE Project (Ana Poenariu)

– decontarea cheltuielilor aferente muncii de documentare

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Ioanei Pelehatăi
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• good to know

Ioana Pelehatăi, editor Scena9, ne propune selecția de 8 superscrieri ale lunii septembrie.

Ioana Pelehatăi: „Toamna e, tradițional, anotimpul în care se întorc materialele jurnalistice consistente, multe dintre ele lucrate timp de luni de zile. Acest septembrie, după cum veți vedea din selecția de mai jos, nu face excepție. Tema ei generală ar putea fi «tragem semnale de alarmă cât mai putem». Mai multe titluri vorbesc în feluri variate despre mediu și modurile în care decidenții din România îl ignoră, pe principiul «merge și-așa»: nu știm cât e de poluat aerul pe care-l respirăm, iar spațiile verzi din orașe dispar. O altă categorie de materiale arată cât de ușor o ia banul public în România pe calea buzunarelor private. Nu în ultimul rând, în luna care tocmai a trecut s-a vorbit în breaslă despre cât mai valorează munca jurnaliștilor în vremurile noastre – o discuție necesară, dar îndelung amânată.
 
Două bonusuri: un reportaj video despre un sat cu doar 9 oameni din Republica Moldova și un text care pornește de la figura unui important avangardist român și ajunge pe urmele lui până-ntr-o colonie utopică din Israel, a cărei istorie nu e totuși lipsită de cotloane întunecate.”

SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE
SELECȚIE DE IOANA PELEHATĂI

România poluată. Jumătate din rețeaua care măsoară calitatea aerului e nefuncțională
Lavinia Niță (PressOne)

„În România, gradul de poluare a aerului este dublu față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Iar la nivelul Bucureștiului, valorile sunt chiar și de cinci ori mai mari decât maxima indicată pentru sănătate. Sunt printre concluziile unei investigații internaționale, semnate de jurnaliștii de la The Guardian, care au descoperit că  98% dintre europeni respiră aer poluat, extrem de nociv pentru sănătatea lor. 

PressOne a vorbit cu mai mulți specialiști în domeniu pentru a afla cum are loc monitorizarea calității aerului în România, cât de poluat este aerul pe care îl respirăm și cum ne afectează acest lucru sănătatea.”

Mai avem nevoie de spații verzi în oraș?
Patricia Cîrtog (noua.info)

„Parcul Tineretului s-ar putea micșora cu șapte hectare dacă dezvoltatorii imobiliari vor avea câștig de cauză la voturile Camerei Deputaților privind Codul Urbanismului și Legea Spațiilor Verzi, ambele amânate pentru septembrie 2023. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să conserve spațiile verzi din orașe ca să combată schimbările climatice, România riscă să meargă în direcția opusă, spun activiștii de mediu.

***
Locuitorii capitalei se adăpostesc de căldură în Parcul Tineretului, la doi kilometri de centru. Parcul oferă umbră, aer mai curat și scade zgomotul mașinilor. Adăpostește rațe, gâște, arici și alte vietăți.”

Jaful de la Centrul „fantomă” al Primăriei Generale | Hotel la Bran, vilă în Bragadiru, vacanțe și mașini de lux cu bani „scoși la sacoșă” din Centrul de Protecție a Plantelor București
Florin Râșteiu (Buletin de București)

„Era 2007, România abia aderase la Uniunea Europeană (UE), când directorul Centrului de Protecție a Plantelor București, Grigore Dan Mihail, și afaceristul Petre Iancu s-au întâlnit și au bătut palma pentru o afacere care urma să prejudicieze instituția cu peste 10 milioane de lei, în anii care au urmat. 

În 2023, directorul este încă funcție, deși a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani, iar instituția se află acum în proces de desființare.”

Eșecul Task Force Ucraina: Guvernul a blocat banii europeni pentru refugiați cu proiecte fantomă
Iulia Stănoiu (Context.ro)

„Refugiații ucraineni au povestit pentru Context.ro că au fost nevoiți să se întoarcă în zonele bombardate pentru că luni de zile statul român a blocat banii de ajutoare. Am descoperit că guvernul nu a folosit banii europeni destinați refugiaților, deși o putea face. În loc să deconteze hrana și cazarea ucrainenilor, autoritățile se chinuiau, în februarie anul acesta, să cheltuiască fondurile europene pe măști de protecție pentru elevi sau alte achiziții legate de pandemie.”

Viața și salariile de jurnalist în România. O privire în interiorul unei meserii care nu strălucește dincolo de sticlă
Andreea Bădoiu (Panorama)

„Cariera în jurnalism a devenit fragilă în România, pentru că redacțiile oferă salarii mici care nu le permit jurnaliștilor un relativ confort financiar. În timp, asta afectează calitatea întregului act jurnalistic și amenință democrația.”

Dumnezeul achizițiilor se întoarce
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

„În urmă cu patru ani, Recorder publica investigația Dumnezeul achizițiilor, care avea să provoace mii de share-uri pe rețelele sociale și mai multe dosare penale deschise pe numele personajului principal. Am decis să ne întoarcem la subiectul publicat acum patru ani, pe care procurorii par să-l fi abandonat cu suspect de multă ușurință.”

Satul cu nouă oameni
Eugenia Apostu, Veaceslav Ceban (Radio Europa Liberă Moldova)

„În 20 de ani, populația satului Serghieni din raionul Glodeni, s-a redus de patru ori și numără acum doar nouă oameni. Nu au punct medical sau magazin, dar nu se plâng. Consumă ceea ce produc, iar cea mai importantă sursă de venit este laptele, pe care-l duc la punctul de colectare din satul vecin.”

Complicata istorie a utopiei întemeiate de un artist român în Israel
Andrei Popoviciu (Scena9)

„În fiecare an, în satul israelian Ein Hod din nordul țării are loc Ceremonia Vițelului de Aur. Sătenii și vizitatorii se costumează în personaje antice evreiești cum ar fi profetul Moise și dansează pe cadența hipnotizantă a tobelor, în jurul unui vițel aurit înalt de vreun metru jumate, sculptat de săteni. La sfârșitul unei zile de dans și voie bună, dau foc vițelului aurit, în timp ce participanții continuă să danseze în jurul vâlvătăii. Ceremonia are loc în timpul Pesach, Paștele evreiesc, și comemorează timp de o zi povestea biblică a idolului creat de profetul Aaron pentru israeliți. Evenimentul le e drag sătenilor, dar nu e lipsit de controverse în comunitatea religioasă din Israel, care îl descrie drept păgân.”

—-

Ioana Pelehatăi e editor Scena9, o publicație culturală care vorbește atât despre arte&litere, cât și despre contextul soci(et)al care produce cultura. E în redacție din prima zi, adică de mai bine de 7 ani de zile. În ultimul an a coordonat seria de corespondențe de pe frontul din Ucraina, în cadrul căreia a fost publicat materialul „Sunt viu, am mâncat, am dormit”. Scrisoare de pe frontul din Donbas, pentru care jurnalista Larisa Kalik a primit Premiul I la categoria Reportaj a Premiilor Superscrieri.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Într-o perioadă în care zeci de evenimente vor să te scoată din casă, cine mai are timp să citească? Las mai jos cinci lucruri despre care am scris în septembrie, pentru momentele când vrei să iei o pauză de la socializare.”

Jocurile foamei. Gen Z râde cu farfurii goale de reclamele la păcănele, de Isabelle Toma
Înainte ca discuția despre influența pe care industria păcănelelor o are asupra presei, prin intermediul publicității cumpărate, să se încingă, tinerii s-au apucat să facă mișto de cei care sar calul cu reclamele la păcănele lăsându-le farfurii goale în comentarii. E foame mare, cum ar veni…

(Aproape) totul despre verdictul de dopaj în cazul Simonei Halep, de Mihai Ghiduc
După o așteptare de un an, a venit și așteptata decizie a tribunalului: Halep s-a dopat. Am trecut prin sutele de pagini ale documentului pentru a vedea cum și-au motivat judecătorii decizia.

Dâre pe cer. Cum a fost reactivată o conspirație veche de decenii în era Covid, de Adriana Moscu
Dacă era vreo teorie trăsnită care nu mă așteptam să fie reactivată, cea a contrailsurilor era. Doar că Olivia Steer și gașca locală a conspiraționistilor a avut altă părere.

Cea mai bună jucătoare de Counter-Strike din lume este din România și își dorește ca esport-ul să fie recunoscut juridic ca meserie, de Ionuț Preda
Ionuț a fost la Iași, la Campionatul Mondial de Esports, și a vorbit cu Ana Dumbravă despre cum e să fii jucător profesionist, dar, mai ales, despre cum e să fii jucătoare profesionistă de esports.

Tratarea apei cu lumină. Inovația românească în testarea materialelor, de Oana Racheleanu
Anca Roibu, o cercetătoare româncă, a inventat un sistem prin care oamenii de știință pot testa mai rapid și mai eficient diferite materiale care pot trata apa cu ajutorul luminii.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

🐝 GOOD TO KNOW

💭 În contextul recentelor presiuni asupra jurnaliștilor români, salutăm noile măsuri UE pentru a proteja independența editorială și siguranța jurnaliștilor: UE ia măsuri pentru a proteja independența editorială și siguranța jurnaliștilor. „Am văzut în ultimii ani diferite forme de presiune asupra presei”. Ce se întâmplă la București

Jurnaliștii Libertatea și GSP au transmis într-un comunicat de presă:
„Ingerința comercialului în editorial este interzisă de legea românească, de jurisprudența CEDO și recent de noua lege adoptată de Comisia Europeană. În cazul jurnaliștilor de la Libertatea și Gazeta Sporturilor, acest tip de intervenție comercială sau de altă natură în editorial este interzisă chiar de propriile reguli ale grupului de presă Ringier, din care fac parte cele două redacții, prevăzute în Codul de Conduită și în Editorial Mission Statement unde este statuat: «Jurnaliștii noștri sunt neînduplecați în fața influenței din partea persoanelor, companiilor și autorităților».

Apelul jurnaliștilor celor două redacții cere ca regulile să fie respectate și separarea comercialului de editorial să rămână un principiu de neatins, așa cum este firesc în toată lumea democratică. Jurnaliștii celor două redacții protestează față de orice măsură care ar pune în pericol independența presei și dreptul publicului român la informații corecte, care nu sunt aservite puterii economice și politice.”

💭 Thinkdigital lansează o nouă rețea în premieră în România – dedicată publicității prin newslettere jurnalistice
„Prin această nouă inițiativă, Thinkdigital își continuă misiunea, asumată deja de câțiva ani, de a oferi pieței media din România acces exclusiv la un inventar digital generat de creatori de conținut autentici, pentru oameni, cu responsabilitate și în interesul cititorilor, nu doar pentru satisfacția algoritmilor care produc, prin clickbait, haos informațional generalizat” -spune Dragoș Stanca, Managing Partner Thinkdigital.

💭 Știrile zilei. Pe scurt, de la Recorder
În fiecare seară, de luni până vineri, găsiți pe site-ul Recorder cele mai importante știri ale zilei, în format audio.
Puteți asculta și pe YouTube: https://www.youtube.com/@stirile_zilei_Recorder
Sau pe aplicațiile de podcast:
Spotify http://bit.ly/3IOU7Ts
Google Podcasts http://bit.ly/3kHXKQU
Apple Podcasts http://bit.ly/3XDvPQQ

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender, Kaufland și BRD – Groupe Société Générale.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Ne dorim să încurajăm includerea și/sau profesionalizarea de tineri jurnaliști în echipele redacțiilor locale.

Împreună cu Ambasada Țărilor de Jos în România, lansăm acest program pentru tinerii din echipele redacțiilor locale.

Programul constă în:

– oferirea a 2 burse X 9.300 lei pentru susținerea tinerilor din cadrul redacțiilor locale în realizarea unor materiale/serii documentate în profunzime pe subiecte de interes public, local sau național

– suport editorial printr-un program de mentorat alături de reprezentanți ai două dintre cele mai de impact redacții independente de investigații: Recorder (Cristian Delcea) și RISE Project (Ana Poenariu)

– decontarea cheltuielilor aferente muncii de documentare

Vezi aici GHIDUL APLICANTULUI și alte detalii

În această ediție:

• cele 8 recomandări – materiale de vară
• Bursele Superscrieri pentru tineri jurnaliști din presa locală
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina

Ne-am întors din vacanță și suntem cu gândul tot la NOUA Generație. Cei de care trebuie să avem grijă, să-i prețuim, să-i pregătim să ne suplinească forțele. 🙂

Ne bucurăm să anunțăm primele Burse Superscrieri pentru tineri jurnaliști din presa locală.

Iar pentru superscrierile lunii, am revenit la tinerii jurnaliști finaliști la Superscrieri #12. Ia să vedem ce au mai publicat ei vara aceasta. 

SUPERSCRIERILE LUNII 
ediție specială după vară

Cum poate Netflix să-ți ghicească orientarea sexuală înainte ca tu să fii sigur de ea?
Andreea Vîlcu (Libertatea)

„După ce jurnalista BBC Ellie House a admis public că e gay, și-a dat seama că Netflix părea să știe acest lucru dinaintea ei. Ziarista încearcă să afle cum a fost posibil, într-un articol publicat de BBC.”

Ce se întâmplă cu viața unui spion după ce este demascat
Adrian Anton (Info Sud-Est)

„Ce soartă îl așteaptă pe un spion a cărui acoperire a fost deconspirată? Unii spioni sunt pur și simplu prea importanți pentru a fi lăsați de șefii lor să putrezească într-o închisoare străină după ce au fost prinși și sunt tranzacționați în cadrul unui schimb de spioni, arată o analiză Politico.”

Aplicația care măsoară temperatura apei în stațiunea Mamaia a fost atacată de hackeri anul trecut și este încă nefuncțională/ Autoritățile nu știu când va fi din nou operațională
Adrian Anton (Info Sud-Est)

“Site-ul a fost victima unui atac cibernetic anul trecut și n-am reușit să-l repunem în funcțiune. A fost criptat, s-a cerut recompensă. Am apelat la autorități și nu s-a reușit recuperarea sa“, a declarat Florin Timofte pentru Info Sud-Est.

Eșecul Task Force Ucraina: Guvernul a blocat banii europeni pentru refugiați cu proiecte fantomă
Iulia Stănoiu (Context.ro)

„Refugiații ucraineni au povestit pentru Context.ro că au fost nevoiți să se întoarcă în zonele bombardate pentru că luni de zile statul român a blocat banii de ajutoare. Am descoperit că guvernul nu a folosit banii europeni destinați refugiaților, deși o putea face. În loc să deconteze hrana și cazarea ucrainenilor, autoritățile se chinuiau, în februarie anul acesta, să cheltuiască fondurile europene pe măști de protecție pentru elevi sau alte achiziții legate de pandemie.”

Vocea experților: Top cinci probleme ale instalațiilor electrice din spitalele românești
Iulia Stănoiu (Context.ro)

„Instalațiile electrice din spitale au fost nominalizate ca puncte de pornire a celor mai multe dintre marile incendii, în care au pierit zeci de oameni în ultimele decenii. Doi experți în instalații electrice au explicat pentru Context.ro care sunt problemele de sistem care duc la incendii în unitățile medicale din România. Clădiri vechi și neconforme, instalații electrice defectuoase și mentenanța superficială sunt doar câteva dintre cauzele identificate.”

300 de zile fără mâncare | Când credința în înfometare este mai puternică decât credința în tine
Norbert Nemeș (Europa Liberă)

„Lupta cu imaginea de sine poate fi grea. Mai ales când te uiți în oglindă și nu ești mulțumit de propriul tău corp. Te vezi distorsionat, chiar dacă restul oamenilor nu observă nimic greșit la tine. Atunci, pentru a te simți mai bine, apelezi la diverse metode distructive, care, perpetuate și normalizate, ajung să te urmărească și să te afecteze tot restul vieții.”

„Ne-ar fi plăcut să ne petrecem vara asta altfel”. Un august cu Armata de Voluntari a Ucrainei
Larisa Kalik (Scena9)

„Există un lac la 20 de kilometri de linia frontului. Zacem în apă – eu și soldații. Ne uităm la cer. Deasupra noastră sunt norii și dealurile verzi din Donbas. Mă îndrept înot către noul meu prieten și îl ating cu mâna – are doar 22 de ani, este pe front de un an. În linia întâi, cel mai aproape de inamic, un tânăr infanterist. Mâini cu cicatrici de la schije, mai multe contuzii la cap. Este din orășelul Rakhiv din Munții Carpați, departe de război.”

„Nu am nevoie de recunoștință, nici de mulțumiri.” Cine evacuează răniții de pe frontul din Ucraina?
Larisa Kalik (Scena9)

„Gonim prin oraș într-o mașină verde, greoaie, de pe care sună tare sirena de ambulanță. Toate mașinile ne fac loc – mergem să evacuăm răniții. Avem de făcut un drum de o oră și jumătate. Până ajungem la locul de întâlnire cu armata trebuie să pregătim soluția salină pentru injecții. Nu se poate turna lichid rece într-un corp omenesc, așa că iau câteva sticle și mi le lipesc de piele, pe sub tricou. Sunt mai calmă dacă simt că ajut, oricât de puțin. Am dat mai departe căldură celor care au vărsat sânge pentru viitorul nostru.”

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „De fiecare dată, la început de august, mă gândesc că toată lumea e în vacanță și nu o să se întâmple nimic, iar la finalul lunii mă minunez câte lucruri s-au întâmplat de fapt. August 2023 nu a făcut excepție. Iată cîteva articole pe care merită să le citești.”

🔵 Eroii necunoscuți. Viața secretă a albinelor solitare, de Alexandra Popa

🔵 Albinele în pericol: jumătate dintre polenizatori dispar. Ce soluții există?, de Adriana Moscu
Albinele au fost vedetele lunii, de la povestea fascinantă a albinelor solitaire la o discuție necesară despre pericolul care sunt expuși polenizatorii lumii și, prin extensie, culturile agricole de pretutindeni.

🔵 Zelda și Final Fantasy: și-au trădat fanii sau doar s-au reinventat?, de Alin Răuțoiu

🔵 Baldur’s Gate 3: Un review exhaustiv al celui mai bun RPG din ultimul deceniu, de Ionuț Preda

🔵 Campionatul Mondial de Esport de la Iași: gaming de anvergură globală și sincope în organizare, de Ionuț Preda
August a însemnat gaming, cu o analiză despre reinventarea a două jocuri vechi, o cronică despre cel mai așteptat joc al momentului și un reportaj de la campionatul Mondial de Gaming de la Iași.

🔵 „Cum arată o lume care seamănă cu tine?” Ideo Ideis – un festival ca o poveste, de Daniela Vasilache
Daniela a mers la cel mai important festival cultural pentru adolescenți, desfășurat de mai bine de un deceniu într-un oraș unde te-ai aștepta să nu se întâmple nimic.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Conturile deschise pe rețele sociale, susținute de Kremlin și care nu sunt blocate în interiorul UE au un număr total de cel puțin 165 de milioane de abonați în întreaga Europă.

În mai puțin de un an, conținutul lor a fost vizualizat de cel puțin 16 miliarde de ori, arată un studiu publicat de Direcția Generală pentru rețele de comunicații, conținut și tehnologie (DG Connect) a Comisiei Europene. (G4Media)

👉 BONUS READ. Sub conducerea lui Elon Musk, politicile Twitter au permis propagandei rusești despre Ucraina să se răspândească liber pe platformă și să ajungă la mai mulți utilizatori decât înainte de începerea războiului, arată același studiu. (The Washington Post via The Daily Beast)

 👉 #FALS „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Pacienții în stare rea sunt lăsați în România, să moară aici. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român, acesta este interesul lor”, declara fostul premier Victor Ponta, după exploziile de la Crevedia. 

Europa Liberă România a verificat afirmațiile sale și arată că sunt false.

 👉 #DEZINFORMARE Emigrarea masivă a populației din Moldova în străinătate poate fi considerată o formă modernă de deportare, susține o narațiune dezinformativă. 

Scopul acesteia e să convingă publicul că autoritățile din Moldova exagerează în privința impactului deportărilor sovietice, după ce la Chișinău acestea au comemorat victimele deportărilor, inclusiv printr-o expoziție de aproape o lună în centrul orașului. (Veridica)

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender, Kaufland și BRD – Groupe Société Générale.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Publicăm discuția care a avut loc în cadrul evenimentului Ziua Superscrieri, înainte de Gala Premiilor Superscrieri ediția#12.

Evenimentul a avut loc la Cinema Elvira Popescu și am discutat despre riscurile jurnalismului de investigație.

Invitați:
Matthew Caruana Galizia (Director al Fundației Daphne Caruana Galizia)

Emilia Șercan (jurnalistă de investigație, victimă a unui kompromat)
Paul Radu (jurnalist de investigație, Director al The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP)
Vlad Stoicescu, moderator (jurnalist de investigații, co-fondator Dela0.ro, Să fie lumină)

Am dorit ca această conversație să reiasă lucruri concrete pe care le putem face la nivel micro sau macro, pentru a-i face pe jurnaliștii de investigație mai puțin vulnerabili.
Am discutat despre siguranța jurnaliștilor de investigații și impactul emoțional și fizic pe care meseria o poate avea atât asupra lor, cât și asupra familiilor lor. Fiecare dintre invitați a împărtășit din experiențele lor concrete, împreună cu tips&tricks despre cum au reușit să le depășească și cum se pregătesc să le prevină.

Ideea principală care reiese în mod repetat este necesitatea de a funcționa în rețele, de a aparține unor comunități mai mari, mai unite și mai bine organizate.

Această apartenență este o soluție de garantare a siguranței și pentru că poți împărtăși informații sensibile cu mai mulți oameni, din mai multe zone geografice, dar și diferite zone de competențe. OCCRP și Fundația Daphne sunt modele de succes la nivel international pentru lucrul în rețele și jurnalism colaborativ.

Un alt aspect important, necesitatea de a colabora cu autoritățile și cu alți stakeholderi, de tipul ONG-urilor specializate. Jurnalismul de investigație servește mereu interesul public, dar informațiile pe care le aduce la lumină trebuie transformate în acțiuni de către alți actori.

S-a discutat despre sisteme de securitate digitală și instrumente de lucru care să ușureze munca – în investigație se lucrează foarte mult cu informații sensibile și cu sisteme de date complexe (data journalism).

Și, în cele din urmă, pentru că este o meserie care te consumă, am discutat despre necesitatea de a avea access la servicii de mental health în urma muncii de investigație.

Mai pe larg, te invităm să urmărești în video.
Discuția a avut loc în limba engleză.

Eveniment powered by Friedrich Naumann Foundation for Freedom și susținut de partenerii Premiilor Superscrieri #12

Cele mai bune materiale jurnalistice publicate în 2022 în România au fost premiate aseară în Galei Premiilor Superscrieri #12, eveniment organizat de Fundația Friends For Friends și care evidențiază în fiecare an vocile puternice din jurnalismul românesc.

Anul acesta au fost nominalizate 46 de materiale (presă scrisă, audio, video și foto) la nouă categorii de concurs: Civic Influencers, Debut Jurnalistic, Presă Locală, Reportaj, Investigație, Opinie, TV & Video-jurnalism, Audio/Podcast și Fotojurnalism (Fotografie documentară și Fotografie de news). Alături de acestea, au fost acordate Premiile Onorifice și Premiile Speciale.

Tema Superscrieri din 2023 a fost „Noile generații – Lupii tineri prind gustul presei”, care a pus în lumină noile generații, provocările pe care le înfruntă, și nevoia de a le oferi grijă, susținere, ghidaj și curaj, într-o lume în care democrația este pusă la încercare.

foto Claudiu Popescu

Marele premiu al Galei, Superscrierea Anului, în valoare de 3.000 de euro, a fost acordat jurnaliștilor Victor Ilie, Mihai Voinea și Cristian Delcea, pentru investigația „Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid”, publicată de Recorder, premiată și la categoria Investigație.

„Cea mai mare parte a presei din România este cumpărată de partide. Este îngrozitor de trist. Materialul nostru a pornit de la un whistleblower, un om care ar merita sa fie aici, dar nu știm cine este. Un om care ne-a trimis un email criptat în care ne-a spus: «Vă urmăresc de mult timp, am niște documente si am încredere că voi știți să faceți ceva important cu ele. Pe unul dintre zidurile clădirii voastre este o bucată de metal rotundă. Mergeți acolo și veți găsi un stick pe care l-am lăsat azi-noapte». Așa a început acest material și cred că atât timp cât vor exista astfel de oameni, va exista și presă a cărei tăcere nu va putea fi cumpărată de nimeni”, a declarat Mihai Voinea, jurnalist co-fondator Recorder.

„Cred că este nevoie mai mult decât oricând să încercăm să ne apărăm meseria făcându-ne treaba în fiecare zi cu pasiune și cu cinste”, a afirmat Cristian Delcea, jurnalist co-fondator Recorder.

foto Adi Bulboacă

Premiul Juriului a mers către o reprezentantă a noii generații de jurnaliști, Andreea Vîlcu, pentru materialul „Să fii sărac e o rușine”, publicat în Decât o Revistă (nominalizat la categoria Debut jurnalistic).

“Acest premiu validează poveștile oamenilor care au trăit povești similare cu a mea. Când mă gândeam să scriu acest articol, aveam încredere că povestea își va găsi locul, iar discutând cu editorul meu, Cristi Lupșa, despre ceea ce îmi doresc de la eseu, îi spuneam că, și dacă doi-trei oameni cu o experiență similară îmi spun că se simt mai puțin singuri, eu sunt mulțumită. După ce am publicat eseul am primit sute de mesaje în care oamenii mi-au povestit prin ce au trecut, spunând că i-a ajutat povestea mea în procesul lor de vindecare și că nu mai simt aceeași rușine și vinovăție. Iar iubirea lor este cel mai important lucru pentru mine. Mă bucur că există un premiu pentru o poveste ca a mea, o poveste care ar fi putut fi scrisă de oricine, pentru că astfel de povești contează în lume”, a afirmat Andreea Vîlcu, fostă jurnalistă Decât o Revistă, în prezent la Libertatea

foto Adi Bulboacă

Premiul întâi pentru Debut Jurnalistic a fost câștigat de Iulia Stănoiu, pentru seria de investigații „Președinte de județ”, publicată pe Context.ro.

„Este un debut în adevăratul sens al cuvântului pentru noi. Este prima mea investigație și investigația cu care s-a lansat publicația în urmă cu un an. Munca aceasta o dedic copiilor mei, o fac pentru viitorul lor și promit că mă voi asigura că viitorul lor va fi mai bun decât ne gândim ca poate fi în acest moment. Viitorul nostru trebuie să fie mai bun decât preconizăm acum”, a spus Iulia Stănoiu, jurnalist Context.ro.

Premiul Superscrierea Cititorilor, selectat prin vot de către cititori, a mers către jurnalista Elena Stancu pentru „Badantele care îngrijesc bătrâni în Italia pentru ca familiile lor să trăiască fără griji în România” (Teleleu.eu și Libertatea).

foto Adi Bulboacă

O noutate în această competiție a fost premierea unor noi forme de conținut, prin categoria de concurs, „Civic Influencers” – dedicată celor care creează conținut în spirit civic sau social în mediul online, pe orice platformă. Categoria recunoaște creatorii de conținut care aduc în fața publicului teme sociale de importanță generală pentru societate în mod responsabil, încurajează implicarea civică și au rol educativ pe diverse subiecte.

Premiul întâi a fost acordat unei voci cu tot mai mult impact în mediul online, Cătălin Moise, pentru „O nouă istorie a umanității”.

“Ce m-a frapat este că văd din ce în ce mai multă tehnologie, chiar și OSINT, acele strategii de open-source intelligence în materialele care au fost jurizate la această ediție. Cred că sunt lupi tineri care vin cu tehnologie nouă, care vin cu mintea fresh, ceea ce îmi dă multă speranță. Este o infuzie nu doar de sânge nou, ci de idei. Văd acest lucru în toată regiunea pentru că eu lucrez cu o organizație globală prin care suntem prezenți pe șase continente. Anul acest este unul foarte, foarte important și este un punct critic fiindcă este într-adevăr o luptă pentru democrație care a început cu invazia Rusiei în Ucraina. Și cred că este un an critic care o să schimbe și jurnalismul în mare, mare parte. Este un val nou de informație, un val nou de a face lucrurile, de a investiga, de a scrie materialele”, a declarat Paul Radu, jurnalist, președintele juriului Superscrieri și director The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP.

foto Claudiu Popescu

Cine a făcut parte din juriu

Lista de câștigători finali a fost selectată de juriu format din 25 de jurnaliști, în urma evaluării înscrierilor făcute de autori în competiție.

Membrii juriului au fost: Paul Radu (co-fondator OCCRP) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dan Radu, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Robert Schwartz, Tudor Mușat, Vlad Stoicescu;

Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz și Octav Ganea pentru jurizarea categoriei Fotojurnalism;
Cosmin Pojoranu și Monica Jitariuc pentru jurizarea categoriei Civic Influencers;
Andrei Ciurcanu pentru jurizarea premiului special „Animal Welfare în România”.

Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.

PREMIILE PE CATEGORII DE CONCURS

AUDIO/PODCAST

Locul 1: Obiceiul pământului – Ana-Maria Ciobanu (Decât o Revistă)

Locul 2:  Cea mai lungă noapte din ultimii 70 de ani – Anca Simina (Recorder)

Locul 3: Adolescenții și depresia – Viorica Ștefan (Europa FM)

OPINIE

Locul 1: Badantele care îngrijesc bătrâni în Italia pentru ca familiile lor să trăiască fără griji în România – Elena Stancu (Teleleu.eu şi Libertatea)

Locul 2: Românii i-au primit călduros pe refugiaţii ucraineni. Acum jumătate de an, cei sirieni primeau bastoanele poliţiştilor români – Andrei Popoviciu (Libertatea)

Locul 3: Pandemie, război, inflaţie, energie: Cum să (nu di-)speri în mijlocul crizelor – Alina Mărculescu Matiş (Panorama.ro)

DEBUT JURNALISTIC

Locul 1: Președinte de județ – Iulia Stănoiu (Context.ro)

Locul 2: 15 primăveri ale Anastasiei – Djein Vacari (Diez.md)

Locul 3: „Pacea e mai înaltă decât dreptatea”. Filosofia unui abuzator de la vârful unei instituții publice – Isabela Pop și Alina Păduraru (Recorder) –

PRESĂ LOCALĂ

Locul 1: Consultanţă copy-paste pe banii UE: firmele naşei lui Alfred Simonis şi a verişoarei ei, contracte pe bandă rulantă din PNNR şi ITI Delta Dunării – Adrian Anton, Andreea Pavel (Info Sud-Est)

Locul 1 ex aequo: Între agresiune sexuală şi demisie – povestea studentelor de la Facultatea de Teatru din Cluj-Napoca – Georgiana Grigoraş, Oana Bostan, Katja Bauer, Andrei Bonda, Vasile Hotea-Fernezan (The Pressure)

Locul 2: MILIONARI ÎN UNIFORMĂ. Averile poliţiştilor de Frontieră: case pe litoral, vile, ferme şi spaţii comerciale / EP. 1 – Răzvan Moldoveanu (Reporter de Iaşi)

Locul 3: Bicicletele care străbat Europa să-şi trăiască a doua viaţă în Moldova – Ioan Stoleru (Iaşul Nostru)

REPORTAJ

Locul 1: „Sunt viu, am mâncat, am dormit.” Scrisoare de pe frontul din Donbas – Larisa Kalik (Scena9)

Locul 2: După o crimă în familie, ce se întâmplă cu copiii? – Oana Sandu (DoR – Decât o Revistă)

Locul 3: Vara lui David Popovici – Andreea Giuclea (DoR – Decât o Revistă)

TV&VIDEO-JURNALISM

Locul 1: Misiune sub acoperire pentru statul mafiot – Andreea Pocotilă (Recorder)

Locul 2: Mic tratat de corupţie generalizată: cum să prăbuşeşti un pod proaspăt consolidat – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul 2 ex aequo: Operaţiunea Balastul – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul 3: De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relaţiei românilor cu banii – Elena Dumitru, Alex Varninschi (Panorama.ro)

INVESTIGAȚIE

Locul 1: Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid – Victor Ilie, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Locul 2: Protestatari în chirie – Natalia Zaharescu, Anatolie Eșanu, Daniela Calmîș, Vasile Ursachi (Ziarul de Gardă, Chișinău)

Locul 2 ex aequo: Ilan Șor – răsfăț în ascunziș – Felicia Crețu (Cusens.md)

Locul 3: CATEDRA DE ABUZ: „AU FOST NIȘTE RELAȚII DE IUBIRE” – Ioana Moldoveanu, editor: Luiza Vasiliu (RISE Project)

FOTOJURNALISM

Fotografie Documentară

Locul 1: Viața într-o valiză – Ioana Moldovan (Ioanamoldovan.com)

Locul 2: Primul val – Andrei Pungovschi (Bloomberg News)

Locul 3: O familie cu rădăcinile în trei țări: „Fiecare loc e acasă” – Cosmin Bumbuț (Teleleu.eu și Libertatea)

Fotografie de News

Unic câștigător: REPORTAJ la 2.025 de metri altitudine. Violonistul Alexandru Tomescu a dus Stradivariusul în Bucegi, în ultimul concert „Paganini Magic” – Vlad Chirea (Libertatea)

CIVIC INFLUENCERS

Locul 1: O nouă istorie a umanității – Cătălin Moise

Locul 2: Romanian Science Digest – Cocea Mădălina

Locul 3: Investigație Misreport – Operațiunea „Românii, chemați înapoi la armată” – Codruța Simina, Ovidiu Mihalcea

PREMII SPECIALE

SUPERSCRIEREA ANULUI

Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid – Victor Ilie, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

PREMIUL JURIULUI

Să fii sărac e o rușine – Andreea Vîlcu (Decât o Revistă)

SUPERSCRIEREA CITITORILOR

Badantele care îngrijesc bătrâni în Italia pentru ca familiile lor să trăiască fără griji în România – Elena Stancu (Teleleu.eu și Libertatea)

PREMIUL SPECIAL „Animal Welfare în România”

Seria „Câini de luptă, returnați proprietarilor” – Sorina Noroc, Maria Ilinca Man, Mădălina Vlăsceanu (TVR Cluj)

PREMII ONORIFICE

Redacția anului: Libertatea
Editorul anului: Alina Mărculescu-Matiș (Panorama)
Best use of digital/New Media: GEN,știri
Carte de non-ficțiune: Sabina Fati, Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi. Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia, Ed. Humanitas
Feature Writing/Longform – Ageism-ul, sau cum să te disprețuiești pe tine din viitor – Iulia Hau și Alec Bălășescu (ISCOADA)

Premiu onorific pentru întreaga activitate – DoR

Lista completă cu toate cele 46 de materiale nominalizate la această ediție a premiilor poate fi accesată aici.

Gala Superscrieri a fost prezentată de jurnalistul Tudor Mușat și poate fi revăzută aici.

Riscurile jurnalismului de investigație, dezbătute la Ziua Superscrieri, premergătoare Galei

Eveniment powered by Friedrich Naumann Foundation

Marți – 16 mai, cu o zi înainte de Gala Superscrieri – a avut loc Ziua Superscrieri, eveniment moderat de Vlad Stoicescu (jurnalist Să fie lumină și Dela0.ro), în cadrul căruia a avut loc o dezbatere despre riscurile jurnalismului de investigație. Panelul de discuție a fost format din Matthew Caruana Galizia (Director al Fundației Daphne Caruana Galizia), Emilia Șercan (jurnalistă de investigație) și Paul Radu (jurnalist și director The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP).

Emilia Șercan a vorbit despre teamă ca fiind parte din proces, Paul Radu a evidențiat importanța unu sistem legal și bine pus la punct pentru protecția jurnaliștilor, iar Matthew Caruana Galizia a scos în evidență caracteristicile unui jurnalist de investigație: firea analitică, încrederea în sine – prezentă, dar nu exagerată, precum și simțul umorului, pentru a putea face față presiunilor.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată de Fundația Friends for Friends si posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România și BRD Groupe Société Générale, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: FAN Courier, MedLife, Ethical Media Alliance, Azaria Food, Enel, Humane Society International.

Parteneri media: Pagina de Media, IQads, Libertatea, Scena9.

Parteneri cadouri: BIRN, Ed Humanitas, Ed. Publica, PopCola, Doamne Ferește, TIFF Unlimited, OTOTO, BOB Coffee Lab, ORIGO.

Echipa video: Creative Broadcast.

***

La această ediție #Superscrieri12 vom oferi cinci premii onorifice prin care ne dorim să aducem recunoaștere unor autori și povești în afara categoriilor principale de concurs. 

Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale până pe 24 aprilie.

nominalizează aici
la premiul onorific Redacția anului

Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific
Editorul anului

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific
Carte de non-ficțiune

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific
Feature writing / Longform

Această distincție se oferă unui material publicat în 2022, cu un conținut vast, de non-ficțiune creativă sau jurnalism narativ, care prezintă o abordare mai personală în prezentarea unui personaj, grup de personaje sau eveniment.

nominalizează aici la premiul onorific
Best use of digital media

Pe de o parte, ne dorim să scoatem în evidență exemple de webdocs sau storytelling multimedia (inclusiv articole mini-site) sau experimente care includ elemente interactive, componente foto, video și audio. În același timp, ne interesează abordări în publishing care aduc plusurile aduse în experiența cititorului, sau adaptarea la noi obiceiuri de consum (materiale optimizate pentru mobil, folosirea de (noi) platforme de streaming sau publishing).

 

În această ediție:

• cele 8 recomandări, selectate de Florin Râșteiu
• un lup tânăr, despre Jurnalism 🙂
• căutăm materiale jurnalistice pe tema „Animal Welfare în România”
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• seria de fotografii publicată cu ajutorul Bursei Superscrieri Poqe
• ceva frumos de 8 martie, despre jurnaliste

Invitatul special, Florin Râșteiu, face parte dintre autorii din NOUA GENERAȚIE (tema ediției actuale Superscrieri). Este jurnalist la Buletin de București, iar din 2021 face parte din echipa Gen, știri.

Florin Râșteiu: „În februarie, presa românească s-a uitat mai mult în jur, în special peste graniță. A fost o lună crucială, care a marcat atât un an de la începerea războiului din Ucraina, dar și creșterea tensiunilor în Republica Moldova. Tragedia din Turcia ne-a amintit și de fragilitatea noastră în fața unui eventual cutremur, dar și de incapacitatea statului de a evalua și consolida clădirile cu risc seismic. 

Puzzle-ul a fost completat de alte probleme interne: un ministru care hărțuiește femei, lăcomia și incompetența unor politicieni care lasă oamenii să moară cu zile în adăposturi sociale, justiția care mușamalizează dosare și multe întrebări despre cutremurele din Gorj. Despre toate aceste subiecte presa românească a scris și a scris bine.“

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE
SELECȚIE DE FLORIN RÂȘTEIU

CORESPONDENȚĂ DIN CHIȘINĂU. Crește tensiunea în Republica Moldova. Demonstranți proruși, blocați la intrarea în Capitală
Mircea Barbu (Libertatea)

„Jurnalist freelancer, Mircea Barbu a relatat pentru Libertatea din zone fierbinți, precum Kiev sau Mariupol. Din ultimul oraș, el a plecat împreună cu locuitorii, în exodul uman provocat de trupele ruse. Acum, ziaristul este în Republica Moldova și transmite din Chișinău, un oraș unde temperatura vieții publice e tot mai sus.“

Cum ar fi arătat România dacă ar fi fost în locul Ucrainei
Rareș N. Antal și Alexandra Clapa, Oana Brândușe – grafică (Gen, știri)

„Pentru a arăta cât de mare e invazia din Ucraina, am pregătit o hartă unde vei vedea cât ar rămâne din România dacă teritoriul din Ucraina (ocupat de ruși sau eliberat) ar fi suprapus peste țara noastră.”

De ce i-au surprins cutremurele din Gorj până și pe specialiști?
Ionuț Preda (Mindcraft Stories)

„Două cutremure-record au avut loc săptămâna aceasta în Gorj, o zonă care nu era cunoscută pentru activitate seismică intensă, fix într-un moment în care cutremurele din Turcia și Siria aduseseră înapoi în opinia publică dezbaterea despre cât de slab pregătită este România pentru un seism major.“

Kompromat cu autor necunoscut (I): Șase dosare. Șase procurori. Șase investigații. Zero suspecți. Cum a mușamalizat justiția campania de discreditare inițiată în interiorul Poliției Române împotriva unui jurnalist
Emilia Șercan (PressOne)

„În urmă cu exact un an – la 17 februarie 2022, ora 10:29 – trimiteam pe WhatsApp unui subcomisar de Poliție o captură de ecran care avea să devină probă într-un dosar penal. La 14:51, în aceeași zi, acea captură de ecran era publicată pe site-ul infractorului Cristian Rizea, care de patru ani se sustrage executării pedepsei peste graniță, în Republica Moldova.“

Ministrul care sună sau abordează femei noaptea. Una dintre ele îi e colegă de partid. „Vrea să fie macho man”
Cristian Andrei (Libertatea)

„Marius Budăi, ministrul muncii, a provocat două episoade care au alertat PSD, partidul său. Întâi, în august 2022, la un hotel din Olimp, el a sunat o deputată noaptea, susțin surse concordante din partid. Soțul acesteia a fost nevoit să coboare la recepție pentru a interveni. Apoi, în ianuarie 2023, la Hotelul Mara din Sinaia, Budăi a provocat un episod asemănător, tot la adresa unor femei. În ambele cazuri, sursele spun că ministrul consumase alcool.“

Lagărele Cristinei
Ovidiu Vanghele și Bianca Albu (Buletin de București)

„În dimineața zilei de 5 iulie 2018, un bărbat la vreo 60 de ani intră pe poarta casei din Bulevardul Eroilor 96, Voluntari, și este înregistrat ca beneficiar al centrului pentru persoane dependente care funcționează aici. În prima noapte petrecută aici, bărbatul iese pe balconul de la etajul doi al casei și se aruncă în gol, zdrobindu-se de dalele de piatră din curte. Moare pe loc.“

Războiul îți arată cine ești cu adevărat
Larisa Kalik (Scena9)

Cutremurul, Turcia și amnistia în construcții. De ce s-au prăbușit clădirile atât de ușor?
Cristina Dobreanu (Panorama)

—-

Florin Râșteiu
Prima mea interacțiune cu jurnalismul a început la Factual, unde verificam dacă declarațiile politicienilor erau adevărate sau nu. De trei ani, lucrez la Buletin de București, unde acopăr zona de actualitate și investigații legate de corupție sau achiziții publice. Iar din septembrie 2021, fac parte din echipa Gen, știri, unde editez, scriu și „traduc” știri într-un limbaj accesibil pentru tineri.

✍ Despre jurnalism
de la un lup tânăr: Mircea Pătrașcu

Tot în ton cu tema Superscrieri #12, NOUA GENERAȚIE, ne dorim să aducem niște suflu fresh în Superscrieri, așa că ne bucurăm de prezența lui Mircea, el va fi gazda newsletter-ului Superscrierile lunii, de acum încolo:
„Salut, numele meu este Mircea. Sunt student la Jurnalism (anul 3), am fost colaborator la Libertatea, unde am și publicat. Îmi plac poezia, fotografia și jurnalismul făcut cu simț de răspundere.”

Este anul 2020, sunt admis la facultatea de jurnalism din București. „Nu-mi place, ce caut aici, cu ce o să mă ajute facultatea asta în viață, e pandemie, o să mor de foame, sunt introvertit, nu e pentru mine”, au fost câteva gânduri post-admitere.

Cu timpul, mi-am dat seama că nu este totul despre a fi vedeta care prezintă știrile de la ora 19 sau vocea memorabilă de radio pe care o auzi dimineața (am observat că este un trend printre tinerii dornici să facă jurnalism, chiar și printre cei care fac asta deja), ci despre faptul că ești om și faci meseria asta pentru oameni.

Jurnaliști buni – unii dintre ei fiindu-mi și profesori – mi-au demonstrat că merită să fii jurnalist în România. Sunt atât de multe lucruri de făcut.

Consider că eu și majoritatea generației mele, jurnaliști sau nu, suntem conduși de un simț civic puternic, de etică și moralitate dar, mai ales, de o nevoie de dreptate.

La finalul zilei, jurnalismul trezește ceva în mine, n-aș ști să-i dau nume, probabil este lupul acela prezent în fiecare dintre noi, mai tânăr sau mai bătrân, dar cu aceeași dorință de a ieși la suprafață. Iar asta mă face să-mi doresc să merg mai departe.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: Februarie a readus în discuția publică cutremurele, după tragedia din Turcia/Siria și după ce pubicul a descoperit că și Oltenia e o zonă seismică. Informația i-a surprins chiar și pe specialiști, scrie Ionuț Preda. Iată alte articole interesante publicate în luna februarie pe Mindcraft Stories:

🔵 Ethics washing în IA: riscul existențial pentru etică și ChatGPT-3, Bing & co și pericolele guvernării algoritmice, de Cristina Voinea
Inteligența artificială e testată acum de toată lumea, cu chatboții Bing și ChatGPT, iar Cristina Voinea, cercetătoare la Centru de Etică Aplicată a Universității București, abordează două probleme din jurul acesteia: apelul eticii pentru a justifica decizii controversate și riscul asociat folosirii IA pentru stabilirea unor politici publice.

🔵 Ucigașii tăcuți din Marea Neagră: curenții rip te trag spre ape mai adânci, de Oana Racheleanu
Poate nu sunt atât de puternici ca într-un ocean, dar acești curenți, care se formează în locurile în care apa adusă de valuri la mal se retrage spre adânc, sunt vinovați pentru moartea a câteva zeci de persoane, în fiecare vară, pe litoralul românesc.

🔵 23 de măsuri pertinente pentru reducerea risipei alimentare propuse de cetățeni obișnuiți, de Mihai Ghiduc
Un prim exercițiu de consultare a cetățenilor UE pe o temă de politici publice, cea a risipei alimentare, s-a încheiat în ianuarie cu un set de 23 de recomandări. Rămâne de văzut câte din acestea vor ajunge să influențeze cu adevărat deciziile de la Bruxelles. 

🔵 Românii sunt reticenți față de vaccinuri pentru că autoritățile nu știu să comunice, de Adriana Moscu
Autoritățile române încearcă să discute de ce a mers cum a mers campania de vaccinare anti-COVID-19 și ce efecte a avut aceasta asupra vaccinurilor în general, dar n-o fac în cel mai potrivit și util mod. Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice SNSPA, încearcă să explice unde s-a greșit.

🔵 Simulările de fuziune nucleară devin de un miliard de ori mai rapide datorită unui cercetător român, de Mădălina Cocea
Titlul spune tot. Ionuț Farcaș, de la Universitatea Texas din Austin, SUA, a dezvoltat o metodă prin care calculatoarele care simulează fuziunea nucleară pot face predicții în doar câteva milisecunde și nu în 10 până la 14 ore, ca până acum.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

 #FALS Un video care prezintă o lumină care ar fi apărut pe cer înainte de cutremurul din Turcia, sugerând că aceasta ar avea de-a face cu declanșarea cutremurului este, de fapt, o înregistrare video de la lansarea rachetei Falcon 9 a companiei SpaceX, din 2018. (Verificat AFP)

Ce facem atunci când conspiraționismul se transformă în ideologie? Ciprian Cucu argumentează într-un editorial din Revista 22 că acest tip de transformare elimină posibilitatea de a mai avea dezbatere în societate.  

 Ar fi bine să verificați serios conturile care vă cer prietenia pe rețele sociale și să refuzați cererile de prietenie venite din partea necunoscuților. Pentru că aceste conturi pot fi folosite pentru a vă spiona și a vă expune unor rețele de conturi false. (Haaretz)

 Cum decide creierul nostru ce să gândească atunci când, aparent, „nu facem nimic”? The Conversation explică mecanismul prin care ne întoarcem în anumite amintiri și cum le alegem exact pe acelea pentru timpul în care „visăm cu ochii deschiși”.

✍ NOMINALIZEAZĂ la Superscrieri un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”

• susținut de Humane Society International
• jurizat de Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project

❤️ Pentru că este 8 martie, te lăsăm cu acest proiect despre femei jurnaliste, pentru a căror energie suntem recunoscători! A lor și a tuturor celorlalte care nu au fost cuprinse aici.

„Povești cu și despre jurnalistele din România” este un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent, realizat cu susținerea Ambasadei Canadei în România. Profesioniștii din domeniul mass media din România au nominalizat, în februarie 2023, jurnalistele care îi inspiră. Bianca Oanea a stat de vorbă cu jurnalistele selectate și a scris poveștile lor, iar Ioana Moldovan a realizat fotografiile.

💌 Dacă tot am menționat-o pe Bianca Oanea, nu vrei să ratezi noul ei newsletter ZILNIC, News & Spice – la care te poți abona aici.  

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Te invităm să propui la ediția #12 a Premiilor Superscrieri un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”, iar noi vom premia cel mai bun material în cadrul Galei Premiilor Superscrieri, în luna mai, când recunoaștem cel mai bun jurnalism al anului 2022 în România.

Poți propune un material fie că ești autorul lui sau un cititor, până pe 5 aprilie.

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”

susținut de Humane Society International

jurizat de Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care abordează mai în profunzime subiecte ce țin de bunăstarea animalelor și felul în care ne raportăm la nivel instituțional sau de societate la acestea.

Împreună cu filiala din România a Humane Society International, am creat la ediția trecută acest premiu deoarece ne dorim să încurajăm această zonă de documentare în rândul jurnaliștilor români, scopul fiind să putem regăsi în presa din România informații cu potențial de a genera schimbări, mai ales sistemice, în ceea ce privește felul în care privim și tratăm situația animalelor din țară.

Premiul are o valoare de 600 de euro.

Câteva exemple de subiecte posibile pe care le așteptăm: situația urșilor, vânătorii de trofee, felul în care despăduririle abuzive afectează habitatul natural al unor specii, folosirea de animale în cercetări științifice și testarea de produse, exploatarea abuzivă a animalelor pentru carnea, pielea sau blana lor, cruzimea față de animale (de exemplu, luptele de câini), politici publice existente sau posibile, exemple de proiecte și inițiative de succes din această tematică.

Urmărește pagina Superscrieri pentru noutăți ale ediției.