Ce trebuie să știi despre violența în cupluri de adolescenți – Bursele Superscrieri/Avon


Data publicării: 26/01/2018
Uite ce au aflat pentru noi jurnaliștii care au câștigat în luna mai 2017 burse prin care să documenteze tema violenței în cuplurile de adolescenți: ascultă un podcast în două epidoade (110 min) și citește 2 materiale scrise (4 texte în total). 

Împreună cu partenerii AVON Cosmetics România, de patru ani contribuim la un mediu în care putem înțelege mai multe despre fenomenul violenței domestice. După 3 ediții de burse jurnalistice pe tema violenței domestice și un an de experimentat un proiect cu liceeni (In a Relationship), în mai 2017 am oferit trei Burse Superscrieri pentru documentarea violenței în cuplurile de adolescenți.

DE CE? Pentru că violența timpurie, cea din cuplurile de adolescenți – dacă e tolerată, ajunge să fie privită, la maturitate, ca fiind „parte din viață”. Pentru că nimeni nu tratează acest subiect suficient de serios, deși e all over the place. Pentru că liceenii se confruntă, singuri, cu situații din ce în ce mai ciudate, care le modelează comportamentul. Pentru că ne gândim la un viitor mai bun.

„Și au trăit fericiți până la prima poză” | Republica.ro
de Maria Ruxandra Burcescu, Nicoleta Rădăcină și Alexandra Crisbășan (foto)
partea Ipartea a II-apartea a III-a

FATA-BĂIATUL-FOTOGRAFIA-DESPĂRȚIREA-RĂZBUNAREA: așa încep toate poveștile de „revenge porn” din liceele românești. Uneori, deznodământul e exmatricularea, alteori plângerea la poliție, câteodată tentativa de sinucidere.

foto: alexandra Crisbășan
[BACKGROUND] Maria Ruxandra Burcescu și Nicoleta Rădăcină au început documentarea materialului pentru Republica.ro cu un chestionar la care au răspuns 140 de liceeni. 120 dintre ei au spus că ştiu de cel puţin un caz de revenge porn la ei în şcoală. 28 au mărturisit că au trăit pe propria piele o întâmplare de acest tip. 

REVENGE PORN – deși a început să arate a fenomen, nu are încă un nume în legislația românească. Nu avem nici măcar statistici care să dea o dimensiune fenomenului, însă polițiștii sunt de acord cu termenul „fenomen” și sunt conștienți că numărul de plângeri nu reflectă numărul real al victimelor.

[INFO MATERIAL] O fată de 15 ani este victima revenge porn-ului: fostul ei prieten face publice fotografii cu ea aproape nud. Evelina devine un paria în propria viață: părinții, prietenii, profesorii, întreaga școală, vecinii – îi oferă oprobiul public, nimeni nu se gândește că are nevoie serioasă de ajutor.

[GOOD TO KNOW] Din iunie 2017, Poliția Română, în colaborare cu Europol, a început prin școli o campanie – sub hashtag-ul #SayNo – care abordează „revenge porn”-ul din perspectiva șantajului.

„Ca și în cazul violenței domestice, a violului ori a altor agresiuni asociate cu rușinea, adolescenții care cad victime “revenge porn”-ului arareori depun plângere. Prima barieră ține de faptul că, pentru plângere, trebuie să vii la Poliție obligatoriu împreună cu părinții, de vreme ce ești minor – or, de multe ori, asta e spaima principală a adolescenților: să nu afle părinții. Plângerea, în caz că ea există, ar putea ajunge la polițiștii de la Biroului de Combatere a Pornografiei Infantile prin Sisteme Informatice (BCPISI) – doar că și aici e o piedică: nu toate cazurile de fotografii nud cu minori pot fi încadrate, juridic, la pornografie infantilă. E nevoie ca imaginea să aibă conținut sexual explicit.

O altă variantă de încadrare în legea penală e șantajul – dar nici aici nu e simplu să probezi infracțiunea; termenul “șantaj”, așa cum e el definit de lege, e mai riguros definit și mai rigid decât cel pe care noi îl folosim în judecățile de fiecare zi. De exemplu, explică avocata Casadra Pînzaru, șantajul făcut cu scopul “de a de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial” nu este reglementat încă în mediul online. Desigur, la nivel de principiu, captarea imaginii unei persoane – a Evelinei, în cazul nostru – ori utilizarea acestei imagini sunt interzise, teoretic, în absența consimțământului prealabil al persoanei fotografiate. Dar dreptul la imagine nu este nici el un drept absolut, spune Pînzaru; în plus, “delimitarea dreptului la imagine de dreptul la liberă exprimare nu este un exercițiu simplu”.”

Maria Ruxandra Burcescu: „Cred că, din tot ce a înseamnat bursa şi materialul final, partea asta mi s-a părut cea mai grea – să discutăm cu toţi oamenii implicaţi în povestea asta fără să îi pierdem încrederea. Să balansăm deasupra unei prăpăstii, în întuneric, sperând că facem pasul corect. Ceea ce m-a motivat în tot timpul ăsta în care aveam senzaţia că ţinem în mâini viaţa unei adolescente, a fost gândul că materialul final va ajunge la oameni. Că îl vor citi şi că dacă, măcar lumea unuia dintre cei care îl citesc, se dă un metru mai încolo, merită. Că dacă un părinte se va gândi de două ori înainte să îşi insulte copilul, că dacă un profesor îşi va pune întrebarea cum să amelioreze şi nu ce măsuri punitive să ia şi, în fine, că dacă un adolescent va ezita înainte să dea click şi să publice nişte fotografii, atunci tot efortul ăsta va fi meritat. ”


„Sunt în casă cu răul” | SCENA9
de Diana Meseșan, Mara Mărăcinescu, Cristian Vieriu (muzică), Roma Gavrilă (ilustrații)
PODCAST, 2 episoade (110 min)

 „CE CUPLURI DE ADOLESCENȚI? CARE CUPLURI D-ASTEA LA ADOLESCENȚI?” (director de liceu). Părinții, profesorii și politicile publice nu iau în serios semnele violenței de cuplu la adolescenți, care mai târziu devine violență domestică.

ilustrație: Roma Gavrilă
 

[BACKGROUND] Referințele la adolescentele de 14-18 ani nu sunt explicite în politicile publice, sunt asimilate categoriilor de copii, sau „tineri pe piața muncii”. Părinții îi consideră pe adolescenți niște copii supradimensionați. E responsabilitatea diriginților și consilierii școlari să vorbească despre educație sexuală, dar nu au pregătire specială. Lipsa unui raport echilibrat îi face pe tineri să nu știe când/cum/cui pot cere ajutorul în situații delicate, ce pot deveni extreme.

[INFO MATERIAL] O documentare audio în 2 părți, ilustrat de Roma Gavrilă. Diana Meseșan și Mara Mărăcinescu au cercetat timp de patru luni pentru SCENA9 cum „nu există” violența de cuplu la liceeni – deși 2/3 adolescenți spun că au auzit de un astfel de caz, iar 2/10 au recunoscut că au fost loviți într-o ceartă cu prietenul/prietena (studiul FFFF & AVON, 2016). Destăinuirile personajelor arată cum violența de cuplu apare la vârste tot mai fragede, că este considerată fenomen marginal și că nimeni nu se preocupă de soluții.

[GOOD TO KNOW] 
~EVENT – Luni, 30 ianuarie, are loc Sâmbăta Sonoră – podcast listening session, Q&A @ Apoll0111 – FB event aici.
~Campanii & programe utileANES – Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Bărbați și Femei), ALEG – Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen.”

Mara Mărăcinescu:Cel mai revelator lucru pe care l-am descoperit lucrând la documentar a fost să văd câte victime adolescente și-au găsit puterea să iasă singure din situațiile de abuz în care se aflau. Mi-a fost greu să le aud vorbind cu atâta maturitate și calm despre faptul că au reușit să treacă este aceste momente îngrozitoare. De ce au trebuit să iasă singure din aceste situații? De ce nu există un sistem care să le protejeze? M-am simțit de multe ori neputincioasă în fața acestor povești.”

 


 „Block și de la capăt” | Republica.ro
de Lorelei Mihală
publicat și în limba engleză „Teenage Romance in Digitale Era”

CUM PERCEP ADOLESCENȚII RELAȚIILE DE CUPLU PRIN PRISMA REȚELELOR SOCIALE – locul care redefinește noțiunea de intimitate? 

caption din material
[BACKGROUND] Patru dintre cinci cele mai populare platforme de social media(Facebook, Instagram, Snapchat, Whatsapp, Youtube) produc probleme psihice în rândul tinerilor, precum anxietatea şi depresia, în formele lor pathologice – arată o cercetare realizată în Marea Britanie de către Royal Society for Public Health şi Young Health Movement, la care au participat aproape 1.500 de persoane cu vârste între 14-24 ani.

În şcolile din România, norma unui consilier psihologic este de 800 de elevi. Înainte de a sta de vorbă cu un consilier, adolescentul trebuie să aducă un acord de colaborare semnat de un părinte.

[INFO MATERIAL] Lorelei Mihală analizează pentru Republica.ro felul în care adolescenții de azi transferă o mare parte din intimitatea relațiilor lor în mediul online, devenind mai expuși unor situații delicate: o elevă de 15 ani este șantajată de fostul iubit, cu fotografii de când erau împreună, iar un băiat este hărțuit în mediul online de foști iubiți de-ai prietenei lui – cyberbulliyng. Patru astfel de situații care par doar „niște copilării” îi fac pe tineri să treacă prin episoade traumatizante.

[GOOD TO KNOW] Potrivit codului penal, în România ameninţarea se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, pentru hărţuire o persoană poate fi condamnată de la 3 la 6 luni de închisoare sau poate primi o amendă. Cel care şantajează poate fi condamnat la închisoare de la unu la 5 ani.

Conform legii, hărţuire este considerată şi „efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane.”

Lorelei Mihală:Bursa Superscrieri mi-a dat ocazia sa stau de vorba cu liceeni si sa descopar, cu placere, ca dincolo de etichetele pline de prejudecati – “tinerii din ziua de azi beau, fumeaza, se drogheaza”, sunt adolescenti cu opinii bine conturate pe care stiu sa si le exprime clar. Prin intermediul lor am putut sa disec formele fine prin care tehnologia isi face loc abuziv in viata noastra, un aspect despre care nu se vorbeste in Romania.”

 

 


DESPRE PROIECTUL DE BURSE
Împreună cu partenerii AVON Cosmetics România, de patru ani contribuim la un mediu în care să putem înțelege mai multe despre fenomenul violenței domestice. Oferim burse de câte 2000 de euro & suport editorial în redactarea materialelor. Până acum, douăsprezece echipe de jurnaliști din noua generație au documentat diferite tipuri și aspecte ale violenței domestice.

Urmărește:

  • Primele 9 materiale publicate pe tema violenței domestice, cu suportul Burselor Superscrieri/Avon
  • Proiectul In a Relationship – pagina de Facebook (noutăți în curând), cercetarea cu cei 1.500 de adolescenți
  • Campania Respectului – de mai bine de 10 ani, AVON se implică și investește în proiecte de prevenție a violenței domestice