Jacqui Banaszynski a câștigat un premiu Pulitzer pentru unul dintre primele materiale de profunzime despre HIV/SIDA. Are o experiență de 30 de ani ca reporter și editor, iar acum predă jurnalism la Missouri School of Journalism.Jacqui este unul dintre invitații conferinței internaționale The Power of Storytelling, organizată de prietenii de la Decât o Revistă, care are loc pe 17-18 octombrie, la București.
(interviu preluat de pe site-ul conferinței)
1. Care sunt, în opinia ta, elementele de bază necesare pentru o poveste bună?
PERSONAJE CONVINGĂTOARE: Oameni care trec prin diverse situații și care ne deschid o fereastră către dimensiunile umane și emoționale ale vieții. Nu e nevoie să fie plăcute, dar este necesar să fie credibile. Avem nevoie să putem vedea în ele ceva din noi, astfel încât să ne putem conecta în vreun fel la povestea respectivă.
TENSIUNE: Situațiile prin care trec personajele trebuie să aibă o miză care să țină cititorii cu sufletul la gură, fie că se întreabă dacă personajul va supraviețui unei boli de care suferă, fie dacă va reuși să-și trimită copiii la școală la timp pentru a prinde autobuzul spre muncă.
SCENE DESCRISE CÂT MAI REAL: Viețile noastre se desfășoară în lumea largă. Este esențial ca cititorii să simtă că fac parte din acea lume prin acțiuni și descrieri relevante. Această ancorare în realitate se poate face într-o propoziție sau două, prin câteva detalii spumoase sau în pasaje întregi.
2. Ce sfaturi ai da unui tânăr jurnalist care abia începe în acest domeniu?
ÎNVAȚĂ SĂ DOCUMENTEZI. Fii curios până în măduva oaselor, construiește relații solide cu surse de încredere, identifică subiectele cele mai potrivite, pune întrebări bune, ascultă oamenii, verifică informația, fii atent la lumea din jurul tău. Nu te lăsa prins în a fi un stilist în ale scriiturii într-atât încât să uiți de cea mai importantă etapă a scrisului: documentarea. O documentare serioasă îți va asigura atât fundația, cât și flexibilitatea, indiferent cât de mult se schimbă lumea storytellingului în era digitală.
MERGI ACOLO UNDE E DE MUNCĂ. Nu te îndrepta doar către ce consideri a fi publicații prestigioase, care te-ar ajuta să ai o carte de vizită impresionantă. Urmărește povestea. Caută locuri care sunt trecute cu vederea sau nedescoperite și continuă să sapi după informații.
GĂSEȘTE-ȚI MENTORI. Studiază cum își fac cei mai buni reporteri și scriitori meseria și intervievează-i despre propriile tehnici. Citește cu o minte deschisă la nou. Întreabă specialiști din diverse domenii cum funcționează lumea lor. Fii curios tot timpul. Și nu te opri.
3. Probabil că ai primit o mulțime de propuneri de subiecte în decursul anilor. Care este secretul în a propune un subiect? Ai un exemplu care te-a convins imediat?
Nu îmi place să refuz idei propuse de jurnaliști. Așa că încerc să îi ajut să găsească posibilitățile într-o idee, largă sau vagă, care să le permită să își urmeze interesul și care să-i ajute să îl pună într-o formă proaspătă și relevantă. Propunerile trebuie să se potrivească cu tipul de storytelling pe care publicația sau mediul respectiv îl face și cu publicurile cărora li se adresează. Astfel că întotdeauna întreb cui i-ar păsa de povestea respectivă și de ce? Apoi detaliem modalitățile prin care putem ancora povestea în aici-și-acum, astfel încât relevanța ei să fie clară. Cele mai bune propuneri de subiecte sunt concise și arată că scriitorii au făcut suficientă documentare pentru a găsi cele mai potrivite subiecte și că au un plan de acțiune pentru a urmări povestea. Editorii trebuie să știe că povestea care le este propusă le va servi nevoilor editoriale și că este realizabilă. Idealul trebuie ancorat în realitate.
Spre exemplu, o reporteră a venit la mine cu o idee de poveste despre un program de sprijin pentru familiile care aveau o persoană dragă cu debut de Alzheimer. Asta se întâmpla cu mai bine de 10 ani în urmă, când încă nu se știau prea multe despre debutul în demență. În documentarea ei pentru explorarea subiectului, înainte să vină cu propunerea, găsise trei familii în program cu povești sfâșietoare – și care fuseseră de acord să vorbească cu ea mai departe. Nu am fost de acord cu ideea ei așa cum o propusese; gândea la scară prea mică. În schimb, i-am spus că vreau să urmărească întreaga poveste – să petreacă timp cu cele trei familii mai multe luni sau ani, pentru că demența le schimbă viețile în moduri de neimaginat. Rezultatul a fost ”Pierzând-o pe Betsy”, o serie remarcabilă de Marsha King în The Seattle Times, care a fost publicată în câteva episoade din 2002 până în 2007. Acesta este necrologul lui Betsy Meyer, personajul principal: http://seattletimes.com/html/localnews/2008555613_betsymeyerobit.html
Ea a fost diagnosticată cu demență progresivă la vârsta de 46 de ani, când copiii ei aveau doar 11 și 14 ani. Avea 55 de ani când a murit.
4. Care este ultima carte care te-a uluit și de ce?
Este vară, așa că citesc multă ficțiune. Am fost impresionată de ”Viață după viață”, povestea unei femei prinsă în evenimentele celui de-al doilea război mondial și în Germania lui Hitler. Moare și renaște de câteva ori în diferite versiuni ale propriei vieți și de fiecare dată ia decizii care schimbă totul. Și am mai fost fermecată de ”Copilul de zăpadă” al lui Helen Oyeyemi. E un fel de poveste cu zâne pentru adulți, despre un cuplu în vârstă al cărui singur copil a murit și, odată cu el, a murit și dragostea lor. Cei doi se mută în Alaska pentru un nou început, însă nu sunt pregătiți pentru greutățile vieții de acolo. Și într-o iarnă, un copil magic apare în viața lor. Ce mi-a plăcut la ambele cărți este faptul că relațiile nu sunt clișeizate și m-au lăsat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. M-au pus pe gânduri și m-au făcut să îmi pun întrebări.
Despre The Power of Storytelling
Aflată la a patra ediție, singura conferință de storytelling din Europa de Est aduce la București 10 jurnaliști, oameni de marketing și specialiști în antreprenoriat digital care vor vorbi despre puterea poveștilor de a crea conexiuni, de a inspira și de a produce schimbare și vor ajuta participanții să identifice, să construiască și să spună povești mai bune și mai relevante pentru domeniul lor de activitate, fie că e vorba de jurnalism, marketing, comunicare sau leadership.
Mai multe informații găsiți pe site-ul conferinței și pe pagina de Facebook.
