Înscrierile la ediția #9 sunt deschise. Citește regulamentul și ÎNSCRIE-TE.
După 8 ediții în care a creat o tradiție din susținerea jurnalismului narativ și a scrierii creative de non-ficțiune în România, prin peste 100 de autori premiați, 30 ateliere și talkuri susținute, Superscrieri se întoarce într-un nou format, dar cu aceeași misiune – de a crea o punte între scriitor și cititori. În 2020, Festivalul Superscrieri va include două zile pline de evenimente și va premia, ca în fiecare an, cele mai bune materiale jurnalistice din 2019, în cadrul competiției la care autorii sunt invitați să se înscrie până pe 10 ianuarie.
Ediția din 2020 a Festivalului Superscrieri, o inițiativă a Fundației Friends for Friends (FFFF.ro), este dedicată temei „De ce citim?” – o sărbătoare a scrisului, o celebrare a cititului, fiindcă fără super-cititori nu există super-scriitori.
De fiecare dată când vrem să scriem un lucru esențial, căutăm să citim cât mai multe lucruri despre acel subiect. Nu poți spune povești fără a citi povești, tot așa cum nu poți fi un bun scriitor fără să fii un atent cititor. Și fiindcă în 2019 unii scriu cu pixul, alții cu pixeli sau cu sunete, și tu, cititorule, ajungi să citești imagini și sunete, nu întotdeauna cuvinte. Și privitul sau ascultatul e citit, câteodată.
Desfășurat pe parcursul a două zile la finalul lunii martie 2020, programul festivalului va cuprinde ateliere, masterclass-uri, expoziții, proiecții de film, un Cerc al Donatorilor și alte activități dedicate publicului interesat de felul în care funcționează jurnalismul de calitate și ce poate aduce valoros în viețile lor de cititori.
Festivalul se va încheia la Teatrul Național București, cu Gala de Premiere a Superscrierilor de anul acesta. Pentru a participa la competiție, autorii își pot înscrie lucrările la cele 6 categorii (Reportaj, Investigație, Portret, Opinie, TV&video-jurnalism și Fotojurnalism/Fotografie de news și Fotografie documentară), până pe 10 ianuarie, prin completarea formularului de pe site-ul www.ffff.ro/superscrieri.
Materialele vor fi evaluate de un juriu reprezentat de: Emilia Șercan (președinta juriului), Mona Dîrțu, Irina Păcurariu, Cătălin Tolontan, Paul Radu, Florin Negruțiu, Dan Duca, Oana Giurgiu, Marius Comper, Robert Schwartz, Paula Herlo, Vlad Stoicescu, Georgiana Ilie, Ioana Moldovan, Ioana Cîrlig și Marko Risovic.
Despre festival – Sorin Trâncă, preşedintele FFFF si iniţiatorul competiţiei
„La ultimele ediții, Superscrieri a crescut deja în spirit de festival. Tot ce facem acum este să mergem mai departe cu misiunea asumată încă de la început, de a ne adresa atât autorilor, dar și cititorilor, de a-i pune în relație directă și de a crea și co-crea un context în care aceștia pot interacționa și de a face astfel evenimentul chiar și mai inclusiv pentru cei din urmă.”
Despre premii – Emilia Șercan, Președinta juriului
„Premiile Superscrieri este, incontestabil, cel mai important eveniment anual pentru presa din România. Dincolo de aprecierea cititorilor, pe care o primesc după fiecare subiect publicat, jurnaliștii au nevoie de evaluare, de recunoaștere și de validare din partea breslei, iar Premiile Superscrieri oferă apreciere pentru cele mai bune materiale de presă, pentru efortul de documentare din spatele lor și pentru modul în care servesc interesul public”.
Competiția din cadrul Festivalului Superscrieri își propune să scoată în față acele povești puternice, materiale scrise, video sau foto de calitate care informează corect, emoționează și ajung să schimbe percepții. În cadrul ediției de anul acesta se vor oferi peste 30 de premii, dintre care: premii I de categorie în valoare de 800 de euro, susținute de FAN Courier, Kaufland, ERSTE Asset Management, Enel România, premii speciale susținute de Romanian Bussiness Leaders (premiul cel mare, Superscrierea Anului, 1.500 euro), Orange România și Bitdefender, precum și premii onorifice, cu participarea publicului.
Pe parcursul celor 8 ediții precedente, competiția a adunat peste 500 de participanți unici, cu aproximativ 2000 de lucrări înscrise și a premiat peste 100 de câștigători, cu premii în valoare totală de 40.000 de euro.
BRD-Groupe Société Générale este de 6 ani partenerul strategic de bază, partener în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea celor două volume „Superscrieri”; FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor Romanian Business Leaders, ENEL România, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, inițiator FFFF: Friends\TBWA și noi prieteni, Conan PR.
Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, The Institute, Bookster, Books-Express, Centrul pentru Jurnalism Independent, Decât o Revistă, RISE Project, IGLOO Media, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.
⭐️ Irina Păcurariu ⭐️
⭐️ Mona Dîrțu ⭐️
⭐️ Oana Olariu ⭐️
⭐️ Vlad Tăușance ⭐️
Premiul onorific „Carte de non-ficțiune”
[nou] Premiul onorific „Revoluția cititorului”
Patru autorități din București trebuie să se sincronizeze pentru a începe lucrările de reabilitare la un pod folosit de 79 de ani, dar niciodată reparat. Podul Constanța este una dintre cele mai importante lucrări de infrastructură din București. A fost construit în doar cinci luni, mai exact în anul 1939, pe vremea când
Care a fost rolul Cenaclului în România anilor 70- 80 și de ce, în 2018, românii se simt din nou atrași de mesajele sale? Și, mai ales, de ce finanțează Ministerul Culturii un eveniment repezentativ pentru cultura comunistă?
„Puric ne asigură că facem parte dintre popoarele vechi și că suntem superiori din punct de vedere spiritual popoarelor din Occident (chiar și față de Rusia „avem 800 de ani de creștinism în fața lor”), dar suntem în primejdie și trăim într-o lume fără repere. Reviste de cultură care dau în Eminescu, taximetriști lipsiți de educație „care au nevoie de GPS și ca să ajungă la nevastă acasă” (aplauze), tineri absolvenți de regie de teatru care umblă ca niște spermatozoizi liberi și tot așa. Omul frumos versus omul stupid, așa se împarte lumea după Puric.”
Fotograful Tiberiu Căpudean a realizat peste 200 de fotografii alb-negru nud cu bărbați homosexuali și bisexuali din diverse țări, aparținând celor mai diferite straturi sociale, de diferite profesii: de la medici și biochimiști, la vânzători, avocați, croitori și studenți. ”Am vrut să dau un chip celor pe care comunitatea românilor îi urăște fără să-i cunoască măcar. Am mai vrut să distrug niște stereotipuri. Am vrut să arăt că diversitatea este ceva normal – și mă refer aici atât la orientarea sexuală, cât și la diversitatea corpurilor, a vârstelor, a raselor”, a declarat Căpudean pentru DW.
Ne-am împuținat cu niște milioane. De când granițele sunt deschise, dar mai ales de când viitorul în România ne sperie tot mai tare, se tot pleacă. Cei mai mulți oameni și-au promis că stau un pic, strâng un ban și vin acasă, dar au îmbătrânit acolo. Părinții mei sunt printre aceştia. M-am întrebat mult, mai întâi ca fiică de emigranți, apoi ca jurnalistă, ce e mai greu – să pleci încotro vezi sau să revii după ani de trăit în altă țară? Am avut timp, în 30 de ore de mers cu autocarul pe ruta Cluj-Napoca – Paris, să mă gândesc la toate și să caut răspunsuri în poveștile altora despre depărtare.
Wang Yan, Mihai și ceilalți lideri ai organizației ”Fraților” au cumpărat, au șantajat și au integrat, de-a lungul anilor, zeci de angajați ai statului român. Unii funcționari erau mărunți, alții importanți, de la început. Dar chinezii au avut răbdare ca, dintre cei pe care au pariat ”la negru”, să aștepte să crească în funcții. Și, pentru că DIICOT nu i-a trimis în fața instanței, rețeaua a tot sporit, s-a umflat și s-a infiltrat până în biroul Curții de Casație și Justiție unde se dau autorizațiile de interceptări și percheziții pe siguranță națională!
O investigație din presa locală care aduce în atenție un caz extrem de corupție. Secretele din spatele scandalului Oancea: 4.000 mp dați cu scandal în 2010 printr-o sentință a aceleiași judecătoare care acum e asociata imobiliarului Vasile Filip. Acesta a cumpărat drepturile litigioase ale unei comori din Copou: 4.000 mp mai jos de Penitenciar, lângă blocurile Bellevue.
Tânărul Liviu Dragnea a deschis o cârciumă în satul soției și apoi s-a extins în satele din jur. A fost taximetrist de marfă cu un ARO făcut din bucăți. A vândut bere la halbă în birturi comunale improvizate în casele unor țărani, în camerele de la drum. A preluat de la stat un hotel și mai multe restaurante în locație de gestiune, iar mai apoi s-a făcut stăpân peste ele.
“Eu? Păi, eu mă întorc în ţară! Alina (n. red. Bica) are afacere aici, s-a pregătit din timp, Radu (n. red. Mazăre) mi-a zis că el nu mai poate trăi în România, dar eu sunt altfel. 
Șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Gigi-Valentin Ștefan, s-a îmbogățit cu două terenuri retrocedate ilegal de gruparea fugarului Radu Mazăre. Frauda imobiliară din care s-a hrănit și procurorul implică mai mulți funcționari și face obiectul unui dosar celebru la DNA. Unul dintre loturi a fost cumpărat de magistrat chiar în timp ce subalternii săi închideau cauze penale cu retrocedări orchestrate de gruparea Mazăre.
Interviu cu George-Norocel Harabagiu, care spune că „viața va dovedi” dacă el este omul care le-a cerut filialelor PSD să distribuie pe Facebook „informația” că Simona Halep, și nu Gabriela Firea, ar fi fost huiduită, luni seară, pe Arena Națională. După aproximativ o oră de la publicarea acestui interviu, președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat pentru Antena3 că l-a concediat pe George Harabagiu.
În teza de doctorat susținută în 2010 la Academia Națională de Informații, Gabriel Vlase a plagiat zeci de pasaje. „Nu neg, dar, în 99% din cazuri, am o construcţie cinstită care s-a răsfrânt asupra activităţi mele.”, a spus Vlase pentru Newsweek România.
