UPDATE: S-a încheiat perioada de nominalizare.

Le mulțumim tuturor celor care și-au nominalizat poveștile & povestitorii preferați și, prin asta, le-au dus vocea un pic mai departe.

Pentru că cititorii sunt o parte esențială a Festivalui Superscrieri, îi invităm să se implice activ în construirea acestei ediții, prin nominalizarea premiilor onorifice.

Superscrierile sunt ușor de recunoscut pentru că lasă în noi semne de cititori. Vrem să știm care sunt jurnaliștii, editorii, redacțiile sau poveștile de non-ficțiune care te-au însemnat în ultimul an. Cu semne de revoltă, de iubire, de schimbare, de mirare. Semn c-ai trăit ce-ai citit.

Ca o extindere a categoriilor de concurs, la această ediție vom acorda șapte premii onorifice, la care vă invităm să trimiteți nominalizările voastre, până pe 10 ianuarie 2020:

**PREMIU NOU**

Premiul onorific „Radio/Podcast”

Prin această distincție premiem un material sau brand audio de non-ficțiune (emisiuni radio, episoade/serii de podcast) care s-a remarcat în 2019 prin felul în care a prezentat povești despre lumea în care trăim.

nominalizează aici la premiul onorific Radio/Podcast

Premiul onorific „Carte de non-ficțiune”

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific pentru carte de non-ficțiune

Premiul onorific „Redacția anului”

Există redacții și redacții. Iar deasupra tuturor, există Redacții. Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific pentru redacția anului

Premiul onorific „Presă locală”

Prin această distincție vrem să recunoaștem publicațiile care se remarcă în presa locală. Pot fi inițiative, redacții sau materiale apărute în ultimul an, care au avut un impact sau duc o muncă susținută de a acoperi subiecte importante la nivel local.

Mulțumim, CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru implicare în oferirea acestui premiu!

nominalizează aici la premiul onorific „Presă locală”

Premiul onorific „Editorul anului”

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific pentru un super editor

Premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem un jurnalist/o inițiativă care se remarcă prin consecvența depusă în punerea pe agenda publică a unui subiect de interes sau impactul produs în percepția societății.

nominalizează aici la premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Premiul onorific „Premieră (în presa cotidiană)”

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea muncii de exclusivitate a unui jurnalist sau reporter pe teren care a dat primul o știre relevantă.

nominalizează aici la premiul onorific Premieră (în presa cotidiană)

Înscrierile la premiile ediției #9 sunt deschise pentru autori până pe 10 ianuarie 2020. VEZI AICI DETALII DESPRE ÎNSCRIERI ȘI PREMII.

LE SUPER MULȚUMIM CELOR CARE NE SUSȚIN să ducem aceste povești mai departe:

BRD-Groupe Société Générale este, de 6 ani, partenerul strategic de bază, partener în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea celor două volume „Superscrieri”; FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: Medlife, Romanian Business Leaders, ENEL România, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, inițiator FFFF: Friends\TBWA și noii prieteni, Conan PR.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, The Institute, Bookster, Books-Express, Centrul pentru Jurnalism Independent, Decât o Revistă, RISE Project, IGLOO Media, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii.

Răzvan Luțac (jurnalist GSP & Libertatea) este cel care a selectat cele 8 materiale care au însemnat luna octombrie. Este unul dintre tinerii jurnaliști care ne-au câștigat respectul prin toată munca investită în unele dintre cele mai grele investigații din România ultimilor ani (Colectiv, Hexi Pharma și investigațiile medicale post-Colectiv).

Îi mulțumim pentru semnul de cititor pe care îl lasă în această lună:

„Am ales 8 materiale dintr-o lună lungă și aglomerată, un trenuleț de subiecte din care n-am vrut să pierd ceva – deși, inevitabil, nu poți condensa o întreagă presă într-o listă cât jumătate de pagină de Word. M-am rezumat la câte un titlu pe fiecare temă principală – pădurile, Colectiv, industria pharma, imigrația. La campania electorală a fost mai ușor, pentru că e de departe cea mai săracă din câte țin eu minte (ce-i drept, nu foarte multe; plus că Recorder a dat documentarul în noiembrie, moștenire pentru următorul!). Și un bonus de Gazeta Sporturilor, un ziar pe care nu mulți oameni care urmăresc acest top îl răsfoiesc.” (Răzvan Luțac)

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE 2019 – #semn de cititor de la RĂZVAN LUȚAC

seria Cultul lui Pomohaci – „La părintele îi e frică să doarmă singur”
Andreea Pocotilă, Mira Gomboș, fotografii de Mircea Topoleanu, editori Ioana Moldoveanu și Iulia Roșu (VICE România)

„Highschool gay porn teen” e numele unui video pe care polițiștii l-au găsit accesat în tableta fostului preot.
Într-o zi de mai din 2018, polițiști judiciari trimiși de Parchetul General din București bat la poarta cântărețului de muzică populară Cristian Pomohaci, preot exclus din Biserică și suspectat că ar fi abuzat sexual minori. În aceeași zi, oamenii legii percheziționează moșia acestuia din satul Moșuni, județul Mureș, un apartament al său din Cluj și unul din Bistrița.

Pe urmele hoților de lemn: cum funcționează sistemul de șpăgi care decimează pădurile României
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

România e în plin boom de muncitori asiatici. Dar cine sunt ei?
Adina Florea, fotografii de Bogdan Dincă, ilustrații Liviu Bărbulescu, editor Michael Bird (Inclusiv)

Mircea Stoenescu, interviu tulburător de pe patul de cămin: „E «Apusul meu de soare». Visez să mai trec pragul casei cu soția”
Eduard Apostol (GSP)

Fața plânsă a satului românesc. Cum sunt ignorate de poliție micile furturi care devin crime
Andrada Lăutaru (Libertatea)

foto: Sergiu Brega

Industria farmaciilor-fantomă
Ionuț Stănescu (RISE Project)

Ministerul Sănătății – în concurs cu un număr nedeterminat de primării din țară și cu filialele din teritoriu ale Colegiului Farmaciștilor – a eliberat mii de autorizații pentru farmacii înființate, în mod fraudulos, în orașe de pe tot cuprinsul României. Frauda a constat fie în nerespectarea regulii proporționalității demografice stabilită de lege: de cel mult o farmacie la 5.000 de locuitori, până în 2004, și de cel mult una la 3.000-3.500 de locuitori, după aceea.

Filmările secrete făcute la Colectiv de pompieri și ascunse până azi publicului, Guvernului și procurorilor! ”Nu le-au luat nici măcar pulsul!”
echipa Libertatea*

Libertatea a intrat în posesia celor 20 de minute și 40 de secunde filmate chiar de către subofițerul care a însoțit primul echipaj ISU București Ilfov, ajuns la locul dezastrului, și ascunse de superiorii lui. Astăzi restituim adevărul intervenției de la Colectiv celor care sunt adevărații proprietari ai filmărilor: victimele, familiile și cetățenii.

*Disclaimer Răzvan Luțac: „Deși apar și eu semnat la cel din urmă, e vorba de un subiect la care au lucrat cel puțin 15 persoane (reporteri, editori, DTP, art director, producători, montaj, prezentator), așa că îl propun ca fiind un text de redacție.”

Răzvan Luțac

Jurnalist Libertatea și GSP, Răzvan Luțac e în presă din 2009. A început la Gazeta Sporturilor, unde a lucrat la departamentul de ligi inferioare, apoi, din 2011, este reporter special. Desemnat de AFAN jurnalistul anului 2015 în presa scrisă sportivă. Face parte din echipa de investigații GSP / Libertatea care s-a ocupat de cazuri precum Gala Bute, Hexi Pharma, Colectiv și investigațiile medicale post-Colectiv. Din 2018 scrie și pentru Libertatea.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

Nu uita, înscrierile la Festivalul Superscrieri, premiile ediției #9, sunt deschise – vezi aici detalii.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Kaufland.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună sub Topul Superscrierile Lunii.

Invitatul pentru a realiza un best of 2 în 1, pentru lunile august + septembrie, este Teodor Tiță (fost jurat și președinte al juriului Superscrieri, unul dintre cei mai de bază susținători ai noștri).

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNILOR AUGUST + SEPTEMBRIE – selecție de TEODOR TIȚĂ

Acest top reprezintă o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Secretele chiliilor
Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu (Să fie lumină)

Teodor Tiță: N-am să obosesc niciodată să recomand textele din proiectul “Să fie lumină” din mai multe motive. Primul și cel mai evident e că ele vorbesc despre o zonă de care o bună parte din presă se ferește. Aceea a complexului spiritual-religios a cărui influență în viața publică și privată e permanent subestimată. Al doilea ține de binele pe care, cu intenție sau fără, autorii îl fac instituțiilor despre care scriu. O invitație la atenție și la introspecție.

intro: „Justiția română a băgat la sertar probele video ale abuzurilor sexuale comise de fostul episcop BOR Corneliu Bârlădeanu asupra elevilor de la Seminarul Teologic Ioan Gură de Aur din Huși.”

Cât mai trăiești pe Facebook după ce ai murit
Răzvan Băltărețu (VICE România)

Teodor Tiță: Viața înainte de singularitate

intro: Facebook mă întreabă, din când în când, dacă vreau să setez vreun contact moștenitor. Câmpul ăla încă e gol și va rămâne așa o vreme. Dacă l-aș seta și aș muri, acea persoană ar avea acces la contul meu, ca să informeze internetul că am murit și să-l păstorească în continuare. Dar dacă moare ea/el înaintea mea? Asta e una dintre grijile mele.”

La psihiatrie, în România, n-a venit nimeni să-mi spună: măi, băiatule, ești alcoolic
Iulia Roșu (VICE România)

Teodor Tiță: “Beau până mor și-am să mor ca n-am măsură”, ziceau Paraziții. Adevărat, dar suferi mult până ajungi acolo.

intro: „Tragedii precum cea de la Săpoca ar fi putea fi evitate dacă statul român ar recunoaște că alcoolismul este o boală.”

Școala pe care copiii s-au înfuriat
Venera Dimulescu, fotografii de Andrei Pungovschi (Scena9)

Teodor Tiță: Orice articol despre copii furioși își are locul într-un top.

intro: „Am fost la școala din Clejani, care a fost distrusă săptămâna trecută de trei copii, să particip la slujba de binecuvântare a instituției, după ce a fost reparată. Preotul n-a mai venit, dar autoritățile au defilat cu acuzații și prejudecăți prin fața elevilor pe care îi au în grijă.”

AUDIO „I-a trecut glonțul pe lângă cap lui nevastă-ta”
Diana Meseșan, ilustrații de Roma Gavrilă (Scena9)

Teodor Tiță: Măcar pentru paragraful ăsta: “Femeia povestește despre toate astea la mijloc de iulie anul acesta, într-o cameră unde mai mulți pisoi se joacă și se ascund pe sub scaune și cuverturi. E camera unde a intrat în comă la finalul lui 1987, după zece zile de hemoragie.”

intro: „Era iarna lui ‘87, în ultima zi când la Cinema Feroviar din București rula un film cu arte marțiale pe care fiul Ancăi Moșneguțu ținea la nebunie să-l vadă. Femeia de 25 de ani și-a adunat toate puterile, «cu șapte pachete de vată» la ea, și-a luat copilul la film. Cu mai mult de o săptămână în urmă, Anca își provocase un avort acasă, care dusese la o infecție. «Septicemie», explică aceasta la distanță de aproape 32 de ani. «Medicul nu era în țară și am tot zis că poate, poate. Dă-i cu antibiotic. Hemoragie. Dă-i și dă-i. Am stat, cred, vreo zece zile.»”

Site-ul Coaliției conduse de Alexandru Cumpănașu e copiat după site-ul SRI
Codruța Simina (PressOne)

Teodor Tiță: Structura sau design-ul unui site oarecare n-ar trebui să fie subiect demn de citit. Și totuși e. Ridicolul românesc e pe cât de scump pe atât de inabil. A, și nu lipsesc rușii.

intro: „PressOne a descoperit că site-ul oficial al Coaliției a fost realizat prin copierea site-ului Serviciului Român de Informații (SRI). Astfel, toată structura site-ului CNMR este identică cu cea a site-ului SRI, multe bucăți din conținutul acestuia fiind pur și simplu clonate în site-ul CNMR.”

Liceeni în grevă pentru mediu
La realizarea acestui material au contribuit Nicoleta Coșoreanu și Oana Barbonie, din redacția Școala9 și patru eleve de liceu care au participat la marș: Teodora Bercea, Alexandra Boboc, Maria Comărniceanu și Cătălina Perju (Școala9)

Teodor Tiță: Got Greta?

intro: „Câteva sute de elevi au ieșit în stradă în București să atragă atenția asupra schimbărilor climatice. Știu că ei sunt generația care va avea de suferit de pe urma lor.”

The Book of Prince
Dan Piepenbring (The New Yorker)

Teodor Tiță: Unul în engleză din presa altora. Voi fi iertat. Dar e frumos dacă îți place Prince. Sau dacă scrii. Sau dacă trăiești o vreme în preajma unei personalități copleșitoare

intro: „Prince had grand plans for his autobiography, but only a few months to live.”

Curatorul acestei luni este Teodor Tiță. Teo a fost alături de Superscrieri încă de la primii pași ai proiectelor pe care le-am creat sub această umbrelă, iar la edițiile 2016 și 2017 a fost președintele juriului.

Biografie: Jurnalist, a fost redactor-șef la Europa FM, a lucrat la BBC World Service, Digi24 și altele. A colaborat cu mai multe publicații tipărite și online. Autorul rubricii „Contraintuiția” din Dilema Veche. Îl găsiți zilnic pe blogul incentru.ro sau pe Twitter.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Înscrierile la ediția #9 sunt deschise. Citește regulamentul și ÎNSCRIE-TE.

După 8 ediții în care a creat o tradiție din susținerea jurnalismului narativ și a scrierii creative de non-ficțiune în România, prin peste 100 de autori premiați, 30 ateliere și talkuri susținute, Superscrieri se întoarce într-un nou format, dar cu aceeași misiune – de a crea o punte între scriitor și cititori. În 2020, Festivalul Superscrieri va include două zile pline de evenimente și va premia, ca în fiecare an, cele mai bune materiale jurnalistice din 2019, în cadrul competiției la care autorii sunt invitați să  se înscrie până pe 10 ianuarie.

Ediția din 2020 a Festivalului Superscrieri, o inițiativă a Fundației Friends for Friends (FFFF.ro), este dedicată temei „De ce citim?” – o sărbătoare a scrisului, o celebrare a cititului, fiindcă fără super-cititori nu există super-scriitori.

De fiecare dată când vrem să scriem un lucru esențial, căutăm să citim cât mai multe lucruri despre acel subiect. Nu poți spune povești fără a citi povești, tot așa cum nu poți fi un bun scriitor fără să fii un atent cititor. Și fiindcă în 2019 unii scriu cu pixul, alții cu pixeli sau cu sunete, și tu, cititorule, ajungi să citești imagini și sunete, nu întotdeauna cuvinte. Și privitul sau ascultatul e citit, câteodată.

Desfășurat pe parcursul a două zile la finalul lunii martie 2020, programul festivalului va cuprinde ateliere, masterclass-uri, expoziții, proiecții de film, un Cerc al Donatorilor și alte activități dedicate publicului interesat de felul în care funcționează jurnalismul de calitate și ce poate aduce valoros în viețile lor de cititori.

Festivalul se va încheia la Teatrul Național București, cu Gala de Premiere a Superscrierilor de anul acesta. Pentru a participa la competiție, autorii își pot înscrie lucrările la cele 6 categorii (Reportaj, Investigație, Portret, Opinie, TV&video-jurnalism și Fotojurnalism/Fotografie de news și Fotografie documentară), până pe 10 ianuarie, prin completarea formularului de pe site-ul www.ffff.ro/superscrieri.

Materialele vor fi evaluate de un juriu reprezentat de: Emilia Șercan (președinta juriului), Mona Dîrțu, Irina Păcurariu, Cătălin Tolontan, Paul Radu, Florin Negruțiu, Dan Duca, Oana Giurgiu, Marius Comper, Robert Schwartz, Paula Herlo, Vlad Stoicescu, Georgiana Ilie, Ioana Moldovan, Ioana Cîrlig și Marko Risovic.

Despre festival – Sorin Trâncă, preşedintele FFFF si iniţiatorul competiţiei

„La ultimele ediții, Superscrieri a crescut deja în spirit de festival. Tot ce facem acum este să mergem mai departe cu misiunea asumată încă de la început, de a ne adresa atât autorilor, dar și cititorilor, de a-i pune în relație directă și de a crea și co-crea un context în care aceștia pot interacționa și de a face astfel evenimentul chiar și mai inclusiv pentru cei din urmă.”

Despre premii – Emilia Șercan, Președinta juriului

„Premiile Superscrieri este, incontestabil, cel mai important eveniment anual pentru presa din România. Dincolo de aprecierea cititorilor, pe care o primesc după fiecare subiect publicat, jurnaliștii au nevoie de evaluare, de recunoaștere și de validare din partea breslei, iar Premiile Superscrieri oferă apreciere pentru cele mai bune materiale de presă, pentru efortul de documentare din spatele lor și pentru modul în care servesc interesul public”.

Competiția din cadrul Festivalului Superscrieri își propune să scoată în față acele povești puternice, materiale scrise, video sau foto de calitate care informează corect, emoționează și ajung să schimbe percepții. În cadrul ediției de anul acesta se vor oferi peste 30 de premii, dintre care: premii I de categorie în valoare de 800 de euro, susținute de FAN Courier, Kaufland, ERSTE Asset Management, Enel România, premii speciale susținute de Romanian Bussiness Leaders (premiul cel mare, Superscrierea Anului, 1.500 euro), Orange România și Bitdefender, precum și premii onorifice, cu participarea publicului.

Pe parcursul celor 8 ediții precedente, competiția a adunat peste 500 de participanți unici, cu aproximativ 2000 de lucrări înscrise și a premiat peste 100 de câștigători, cu premii în valoare totală de 40.000 de euro.

BRD-Groupe Société Générale este de 6 ani partenerul strategic de bază, partener în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea celor două volume „Superscrieri”; FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor Romanian Business Leaders, ENEL România, ERSTE Asset Management, Orange România, Bitdefender, inițiator FFFF: Friends\TBWA și noi prieteni, Conan PR.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, The Institute, Bookster, Books-Express, Centrul pentru Jurnalism Independent, Decât o Revistă, RISE Project, IGLOO Media, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.

Ne bucurăm să anunțăm finaliștii acestui nou program: cei 5 tineri fotografi care vor beneficia de Seminarii Superscrieri – alături de mentorii Andrei Pungovschi și Ștefan Mako – și, dintre ei, bursierul care va intra în programul intensiv de mentorat, pentru realizarea și publicarea primului story documentar.

TINERI FOTOGRAFI FINALIȘTI & BURSIERUL

⭐ Irisz Kovacs – bursieră
⭐ Ina Alice Dănilă
⭐ Matei Bumbuț
⭐ Oana Iulia Brîndușe
⭐ Zsuzsanna Fodor

Juriul care a evaluat cele 70 de aplicații primite: Andrei Pungovschi, Adina Popescu, Bogdan Dincă, Ioana Moldovan și Ștefan Mako.

„Nu-mi amintesc vreun concurs sau bursă în România, pe fotografie documentară sau fotojurnalism, care să fi avut un număr atât de mare de înscrieri. Cel puțin 70 de tineri au aplicat la bursa George Popescu Poqe, o dovadă că următoarea generație de fotografi este mult mai vie decât a noastră și un antidot la apatia generalizată din breaslă.” (Andrei Pungovschi)

——-

Am lansat în această vară Bursa Superscrieri/George Poqe Popescu pentru fotojurnalism prin care ne dorim să oferim susținere financiară, logistică și editorială unui fotograf din noile generații de talente, în vederea realizării și publicării primului său story documentar.

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe), cu sprijinul familiei și al prietenilor, și se desfășoară sub umbrela Superscrieri.

Programul constă în acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro + suport logistic și editorial, prin mentorat intensiv alături de fotojurnalistul Andrei Pungovschi (Documentaria.ro) și de reporterul Ștefan Mako (Inclusiv.ro) + oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

Cum ne raportăm pe bune la jurnalism și cât de conștienți suntem de puterea de schimbare pe care ne-o aduce?

Te invităm la FILIT Iași la o discuție despre cum arată jurnalismul astăzi (mainstream & independent) și cum ne păstrăm încrederea în el, fiind pregătiți să filtrăm materialele de presă prin gândire critică.

Încercăm să vedem și care e super puterea noastră de cititori responsabili și co-implicați în poveștile pe care le ducem mai departe. Vorbim despre cum ne menținem „igiena” de cititori în era post-adevărului și a fake news-ului, cum triem informațiile care intră în viața noastră și cum putem contribui la impactul unor subiecte care pot schimba lumea.

💠 JURNALISTE INVITATE: Irina Pacurariu, Mona Dîrțu, Oana Olariu
💠 MODEREAZĂ: Vlad Tăușance

💠 INTRARE LIBERĂ, PE BAZĂ DE ÎNREGISTRARE AICI:
https://forms.gle/UuumhfabcdPFjYuKA

💠 EVENIMENT UTIL: jurnaliștilor, publicului interesat de presă de calitate, profesioniștilor din industria comunicării, organizațiilor, studenților, scepticilor și nu numai.
______
DESPRE INVITAȚI

⭐️ Irina Păcurariu ⭐️
Este realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR. A fost primul reporter român care a realizat un documentar în Himalaya – „Ţara Şerpaşilor”, desemnat şi cel mai bun documentar al anului de APTR. A primit numeroase premii, cele mai importante fiind: Jurnalistul Anului pentru documentarul „Marţi, Joi, Sâmbătă”, Premiul Consiliului Naţional al Cinematografiei pentru reportajul „EU – marginea Europei”– si cele şase premii APTR, între care trebuie amintit Marele Premiu APTR pentru reportajul „Codrina”. A urmat stagii de pregătire la BBC, Thomson Foundation, Discovery Campus, France 3, ARD, Circom Regional. Printre cele mai importante programe realizate şi prezentate se numără: „Poveşti în halate albe”, „România deşteaptă”, „Zona Zero”, „Culoarele Puterii”, „Poveste fără sfârşit”, „Mari români”, „Un european ca mine”, „Cealaltă Românie”, ultimul dintre acestea vorbind despre românii care au ales ca soluție de supraviețuire, o țară de împrumut.

⭐️ Mona Dîrțu ⭐️
S-a pregătit să devină profesor de chimie și fizică, dar a devenit jurnalist, meserie pe care a făcut-o aproape 20 de ani deopotrivă în presa generalistă, în fosta rețea de ziare Monitorul, în cea de business, ca redactor șef la Business Magazin și MONEY EXPRESS și în digital, ca director al diviziei online a TVR. În 2012 alege calea antreprenoriatului, dezvoltând proiecte de business storytelling, training, e-learning. În plus, este writing coach, continuă să se implice în proiecte de jurnalism și scrie pe teme de business și media pe blogul său, monadirtu.ro.
Este co-autor al cărții „Cei care schimbă jocul” (2014) împreună cu Andreea Roșca.
În fiecare luni realizează newsletter-ul Moday Memo.

⭐️ Oana Olariu ⭐️
Din 2009, Oana intermediază primul contact cu reportajul și interviul pentru juniorii în Jurnalism din Iași. Colaborator Radio România Cultural și fost bursier Superscrieri (2017), a trecut prin școala de presă de la Opinia Studențească. După mai mulți ani de implicare în ONG-uri civice, pentru construcție comunitară, s-a convins că jurnalismul narativ, cu miez și context bine articulat, însănătoșește comunitățile și le imunizează la populism, ură și manipulare. Ultimul documentar la care a lucrat urmărește cum au reușit spaniolii să aducă democrația directă în primăria Madridului, după patru ani de proteste în stradă.

⭐️ Vlad Tăușance ⭐️
Vlad este designer de experiențe de învățare și consultant de strategie în comunicare. Lucrează alături de agenția Argo din Iași și alături de Fundația Friends For Friends din București. În ultimii ani a fost alături de organizații neguvernamentale din țară în proiecte de comunicare, branding și strângere de fonduri, colaborând cu finanțatori precum Romanian-American Foundation și Fundația pentru o Societate Deschisă.
A participat, în calitate de speaker sau moderator, la numeroase conferințe și evenimente din zona culturală – Linked Culture Timișoara, FILIT Iași, EEMC Sibiu – sau din domeniul marketingului și comunicării.
A coordonat, în calitate de director artistic, dosarul de candidatură al orașului Baia Mare pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Ocazional semnează în calitate de scriitor și jurnalist.

—–
Superscrieri este un proiect al Fundației Friends For Friends (www.ffff.ro), care din 2011 încurajează jurnalismul onest și de calitate din România – acel tip de jurnalism care poate da cititori mai conștienți de lumea în care trăiesc și mai avizați să acționeze pentru schimbarea în bine.

Sub umbrela Superscrieri s-au dezvoltat mai multe proiecte, pe lângă premiile oferite jurnaliștilor de 9 ani, la Gala Superscrieri – programe de burse, seminarii, întâlniri dintre autori și cititori la Zilele Superscrieri, câteva proiecte editoriale, newsletterul lunar Superscrierile Lunii și altele. Nu ar fi fost posibile fără viziunea unor susținători de cursă lungă, care investesc de câțiva ani buni pentru ca noi să reușim să aducem Superscrieri mai aproape de oameni: BRD – Groupe Societe Generale, FAN Courier, Medlife sunt prieteni de bază cărora le suntem recunoscători.

💠 Poți susține aici proiectul și primești cartea Superscrieri 2.0, care adună cele mai bune materiale premiate la edițiile 2015-2017: https://ffff.ro/doneaza/

Ne bucurăm să lansăm Bursa Superscrieri/Poqe pentru fotojurnalism prin care ne dorim să oferim susținere financiară, logistică și editorială unui fotograf din noile generații de talente, în vederea realizării și publicării primului său story documentar.

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe), cu sprijinul familiei și al prietenilor, și se desfășoară sub umbrela Superscrieri.

Programul constă în acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro + suport logistic și editorial, prin mentorat intensiv alături de fotojurnalistul Andrei Pungovschi (Documentaria.ro) și de reporterul Ștefan Mako (Inclusiv.ro) + oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

Bursa Superscrieri/Poqe pentru fotojurnalism nu are o tematică specifică, însă își propune să profesionalizeze tineri din noua generație în spiritul onest și dedicat al fotoreporterului George Popescu. Bursa nu presupune doar realizarea de fotografii, ci un proces complex de la alegerea subiectului, la felul în care te raportezi și cum relaționezi cu el, la abordare stilistică și tehnică și, în cele din urmă, a felului în care reușești să transmiți vizual o serie puternică de imagini care prezintă povestea unui om, a unei comunități sau a unui fenomen.

Poate aplica până pe 31 august orice tânăr autor fotograf, amator sau profesionist, indiferent de ocupație, care nu a mai publicat un story documentar.
EXPLOREAZĂ AICI PENTRU REGULAMENT, FORMULAR DE APLICAȚII ȘI ALTE DETALII

George Popescu (www.poqe.com) a fost unul dintre cei mai talentați și muncitori foto-jurnaliști documentari ai generației sale, un suflet bun și curajos, cum l-au descris prietenii și colegii. Pentru că George se gândea mereu la alții, familia, prietenii și colegii de breaslă au decis să îi ducă mai departe munca printr-o bursă de fotografie documentară, prin care sperăm să descoperim tineri fotografi apropiați de valorile lui George, dar care nu au avut încă șansa să-și încerce simțurile într-un proiect de anvergură.

Pasiunea care l-a mânat pe George în relațiile cu oamenii se regăsește în mare parte din creația lui artistică. Capacitatea fantastică de a transforma interacțiuni de câteva clipe în prietenii de lungă durată i-au permis să surprindă în fotografiile sale momente intime și autentice din viețile personajelor sale. Așa a observat de doar la câțiva centimetri metamorfoza ultimilor mineri din Valea Jiului, traiul copiilor fără adăpost din București, comunități tradiționale de romi sau supraviețuirea în condițiile aspre din deșerturile Mauritaniei.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Superscrierile lunii februarie sunt pași noi și apăsători în afara bulei, fie că vorbim despre depresie, medici falși, ingineri falși, lumi uitate și dumnezei scumpi.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și recomandăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

VIDEO. Dumnezeul achizițiilor
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)
https://goo.gl/Cczjds

Recorder a descoperit că cel mai mare program de modernizare a satului românesc din ultimii 30 de ani este, într-o bună măsură, un jaf generalizat: lucrări făcute de mântuială și cu prețuri supraevaluate de zeci de ori; telefoane venite direct din Guvern care condiționează acordarea finanțărilor în funcție de alegerea firmei cu care se face lucrarea; primari care se ascund sau se îmbolnăvesc instantaneu când presa le cere explicații pentru cheltuirea banilor; un preot de la o măruntă parohie de țară care, în timp ce era consilier în Ministerul Dezvoltării, controla o rețea de firme prin care încasa milioane de euro din PNDL; artificii procedurale prin care contractele sunt sparte în bucăți mai mici pentru a evita organizarea de licitații.liniștit”, îl mângâie pe frunte, „tu oricum ești liniștit”.

Protocoalele puterii lor
Vlad Stoicescu, Diana Oncioiu (Să fie lumină)
https://goo.gl/xeZoCP

O serie de protocoale – semnate strategic cu zeci de instituții publice locale și centrale – au transformat Biserica Ortodoxă Română în cel mai mare beneficiar privat de resurse publice, betonând simbioza indestructibilă dintre stat și instituția de cult. Pe fondul actelor semnate, BOR și-a extins și consolidat în regim ultra-preferențial baza materială, asigurându-și totodată tot felul de beneficii lumești – pază cu efective ale Poliției Locale, trafic periat de blocaje prin intervenția Poliției Rutiere, ba chiar și o linie operativă specială cu ofițerii Ministerului de Interne.

Cum a produs Universitatea de Construcții din București 30 de ingineri cu diplome false
Andreea Pocotilă, fotografii de Sorin Vidis (VICE România)
https://goo.gl/U5G1xb

„Poate și cartea funciară a apartamentului în care stai tu a fost făcută de unul dintre inginerii ăștia falși.
Clădim educație, anunță Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) pe site și te invită să te înscrii, „pentru o recunoaștere globală”. Cea mai veche în domeniu din țară, e printre primele pe listă pentru cei care vor o carieră în construcții. După patru ani de cursuri tehnice, opt sesiuni de examene, un proiect de diplomă și un examen de licență, ajungi inginer. Numai că, în ultimii 14 ani, 30 de studenți au ieșit pe poarta acestei universități de stat cu diploma de licență în mână, fără să fi îndeplinit condițiile de mai sus.”

Mizerabilii
Diana Oncioiu (Dela0.ro)
https://goo.gl/q2t5LB

„Justiția din România a achitat săptămâna trecută 26 de interlopi, capii unei rețele din Țăndărei care a exploatat 181 de copii, puși să cerșească pe străzile britanice. Eșecul societății nu stă însă doar în nedreptatea administrată pe cale juridică, ci și în felul în care statul român abordează, prin diferitele sale instituții, fenomenul cerșetoriei.”

Depresia, me too
Roxana Dascălu, ilustrații de Alina Marinescu (Decât o Revistă)
https://goo.gl/GbrhTp

„Prima dată am stat închisă în casă, în dormitorul mamei mele, în patul ei, în poziţie fetală, cu veioza aprinsă noaptea, timp de aproape un an. Era în 2001, aveam 45 de ani. Nimeni şi nimic nu mă mai putea atinge în hăul în care plonjasem, încet, dar sigur. Rugămintea interioară funcţiona, dar parcă nu avea ecou. Eram imobilizată într-o cămaşă de forţă închipuită și mintea mea măcina avid gânduri sumbre şi scenarii apocaliptice, iar sufletul meu era devastat, golit, pustiit, mort de-a binelea.”

Investigațiile despre rețeaua medicilor falși
Cătălin Tolontan, Mirela Neag, Răzvan Luțac și Alexandra Nistoriu (Libertatea)
https://goo.gl/MnRqZu

„După dezvăluirile care l-au arătat pe escrocul fără studii medicale Matteo Politi operând în clinici private fără aviz, ministrul Sorina Pintea a declarat cetăţenilor: Vă asigur că în sistemul public aşa ceva nu se poate întâmpla!

Libertatea a descoperit încă un caz de fals medic: o femeie de 30 de ani și-a inventat o diplomă de medic și lucrează de 10 ani la Secția de Ginecologie a Spitalului de Urgență Ilfov. Deşi ea susţine că nu am profesat, nu am făcut decât să observ, ca voluntar, există filmări cu falsul medic în blocul operator ginecologic, când coase o pacientă.”

Ce ascunde un sondaj de opinie? Ghidul alegătorului circumspect
Maria Tufan (PressOne)
https://goo.gl/MRRFiq

„PressOne a făcut, cu ajutorul a trei sociologi și un politolog − Alin Teodorescu, Barbu Mateescu, Mircea Kivu și Cristian Pîrvulescu −, un ghid în şapte puncte care să vă ajute să citiţi în cheie critică rezultatele tot mai numeroaselor sondaje de opinie.”

„Când vom muri nici nu a avea cine ne săpa groapa”
Victoria Borta, fotografii de Mihail Calarașan (DoR & Oameni și Kilometri)
https://goo.gl/ye6M1n

„Cum se vede Republica Moldova pe timp de alegeri de pe ulițele unui sat părăsit.
Ne întrebam cum o fi în Zviozdocica, un sat din raionul Căușeni, la circa 70 de kilometri de Chișinău și doar trei de frontiera cu Ucraina. Un sat în care, din ce auzisem, nu stă mai nimeni, nici zece oameni. Dar niciun taximetrist din Căușeni nu voia să pornească spre sat. Unii nici nu știau unde se află.”

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Pentru realizarea topului vom avea câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care să scaneze aparițiile cu însemnătate din presa noastră.
Primul invitat este Marius Comper (membru al juriului Superscrieri, Editorial Associate @ NewsNow UK), citește best of-ul propus de el pentru luna mai.

”Cum vrem să arate România? Ce nu ne place, și dorim să schimbăm? În mai, dorința de schimbare a provocat cutremure pe scena politică, lucru reflectat și în materialele pe care le-am ales mai jos. De la problemele pe care le dorim rezolvate, până la exemple pozitive pe care le vrem emulate, superscrierile lunii mai oferă câteva răspunsuri la întrebările care au definit ultimele 30 de zile.” (Marius Comper)

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII MAI – selecție de Marius Comper

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Politica lui Cioloș
Vlad Odobescu, fotografii de Bogdan Dincă (Decât o Revistă)
https://bit.ly/2wKs8he

Acest articol va fi publicat în DoR #36.

„Mașina care-l duce pe Dacian Cioloș la întâlnirea cu simpatizanții PLUS din Râmnicu Vâlcea leagă curbe tot mai strânse către Dealu Negru. Husa cu sacoul de schimb se bălăngăne în spatele șoferului, lângă rucsacul fostului premier. E cald pentru începutul ăsta de martie, suntem prinși între tiruri, iar la viteza asta răzbat de prin mașini vecine muzici populare ce se-asortează cu fumul de mici din zare. Așezat pe scaunul din dreapta, cu telefonul în mână și cu o tabletă în brațe, Cioloș încearcă să dezamorseze un scandal nou-nouț.”

Drumurile și hoția
Alex Nedea, David Muntean (Recorder.ro)
https://bit.ly/2XwpEyT

„În luna februarie, Recorder a publicat investigația Dumnezeul achizițiilor, scoțând la lumină o mică parte din ceea ce se profilează a fi cel mai mare jaf din istoria recentă a României: Programul Național de Dezvoltare Locală, inventat de Liviu Dragnea și finanțat cu 10 miliarde de euro din bugetul României. În timpul care s-a scurs de atunci, am mers prin țară să cuprindem adevărata dimensiune a acestei afaceri.”

Bătălia pe adolescență
Diana Meseșan, ilustrații de Roma Gavrilă (Scena9)
https://bit.ly/2I3l8CV

„Articolul acesta a pornit de la o știre despre un nou opțional adresat liceenilor, Adolescență și autocunoaștere, aprobat în decembrie 2017 și introdus în școli începând cu 2018. Disciplina a fost recomandată la Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din 23 ianuarie 2018, ca parte a educației sănătoase pentru tineri.

De partea cealaltă, Daniela Drăghici, o activistă care luptă din anii ‘90 pentru dreptul la sănătate al adolescenților, a avertizat că opționalul e o disimulare a educației pentru sănătate, inclusiv cea sexuală, cu tentă religioasă. În plus, a semnalat că programa a fost aprobată fără o dezbatere cu specialiști și organizațiile cu experiență în domeniu.”

Comuna care a cheltuit cei mai mulți bani UE și atrage românii stabiliți în străinătate
România, te iubesc/Știrile ProTV
https://bit.ly/31fJbpv

„La 12 ani de la adererare, am contribuit cu peste 17 miliarde de euro, dar am primit, până acum, aproape 56 de miliarde de euro. Un sold pozitiv de peste 38 de miliarde de euro. Bani care au ajuns în marea și mica infrastructură, dar și în investiții private.
Despre Ciugud se ştie de ani buni că este comuna din România care a accesat cele mai mari fonduri europene. Cele aproape 30 de milioane de euro nerambursabili, investiţi până acum în localitate, au făcut ca mică localitate aflată la doi paşi de Alba Iulia să ofere condiţii pe care nu le găseşti în multe oraşe de la noi. Primarul e încă din 2000 la conducerea comunei şi îşi aminteşte că din prima zi de mandat s-a axat pe banii Uniunii.”

Reportaj video: Școli pierdute (în 360º)
Octavian Coman (Școala9)
https://bit.ly/2WWjc7j

„În satele depopulate ale României, școlile închise au devenit semnul decăderii comunităților. În comuna Dealu Morii din județul Bacău, directorul școlii și primarul sunt de-a dreptul pesimiști. Ei au toate motivele să fie îngrijorați. În 1968, când a fost reorganizată localitatea, satele care o compuneau aveau aproape 7.000 de locuitori. La ultimul recensământ din 2011, mai erau 2.700, iar acum, după estimările celor de la primărie, populația care trăiește efectiv în comună ar fi aproximativ 1.600 de locuitori.”

ISIS a folosit companii românești ca să-și finanțeze acțiunile! Libertatea e parte a unei investigații internaționale care arată cum banii plătitorilor de taxe finanțează grupări criminale
Laura Ștefănuț, Răzvan Luțac (Libertatea.ro)
https://bit.ly/2K6pfQO

„Ani la rând, România a fost țara cu cea mai proastă colectare a TVA dintre statele europene. O investigație lansată și coordonată de redacția germană Correctiv, căreia i s-a alăturat și o echipă Libertatea, arată cum banii cetățenilor sunt furați și folosiți pentru finanțarea mafiei, corupției și chiar a teroriștilor. Are loc cea mai mare fraudă financiară, din cauza căreia se pierd anual 50 de miliarde de euro în Europa. Cea mai comună schemă de fraudare se numește ”carusel”. În țara noastră lipsesc mecanismele de control, așa că inclusiv teroriștii folosesc companii românești ca să fure banii europenilor.”

Consilierul român de la Primăria orașului Castellón de la Plana
Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu.eu)
https://bit.ly/2Zc7KSr

„Manuel Păduraru, membru în partidul spaniol Ciudadanos, e primul consilier străin de la Primăria orașului Castellón de la Plana, localitatea în care trăiesc 14.000 de români. A venit în Spania în 2004, când avea 24 de ani. Nu-i lipsea nimic în România: avea casă, mașină și o afacere în Târgoviște, dar se săturase de corupție. A găsit de lucru la negru în construcții în prima săptămână după ce a ajuns în Castellón. „În 2004, când am venit eu, nu era ceea ce vedem acum în Castellón – toată centura orașului nu exista“, spune Manuel Păduraru. „S-a construit mult cu românii, care au adus o contribuție mare la economia Spaniei.”

Acest articol face parte din seria Plecat, un proiect despre românii din diaspora.

Superscrierea lunii din presa locală: Cum moare un râu de munte. Exemplul Râului Mare
Traian Deleanu (turnulsfatului.ro)
https://bit.ly/2wHM1Wr

„Râul Mare – una din cele două ape de munte din care se formează Cibinul – este unul din primele râuri de munte ale județului Sibiu pe al cărui curs a fost construită o microhidrocentrală. La patru ani de la punerea în funcțiune, peste jumătate din indivizii speciei peşte de interes conservativ european zglăvocul (specie indicatoare pentru starea ecologică a râului) au dispărut. În paralel, cei care administrează microhidrocentrala restricţionează ilegal debitul minim care ar asigura o stare cât de cât bună a râului, pentru a direcționa mai multă apă în țeava de mari dimensiuni prin care râul curge pe o distanță de aproape cinci kilometri, înainte de a ajunge în centrala de producere a energiei electrice.”

Marius Comper este membru al juriului Superscrieri și curatorul topului din luna mai.

Este Editorial Associate la NewsNow.co.uk, unde combină cunoștințele editoriale și cele tehnice pentru a struni algoritmii ce adună știri și articole din toate colțurile lumii. Înainte de experiența londoneză a fost redactor șef la Descoperă.ro.
Pentru mulți dintre noi, profilul de Facebook al lui Marius Comper funcționează ca o agenție de știri 24/7. Un follow și ești abonat la breaking news de politică internațională, cultură, economie, ce mai mișcă în știință și curiozități din toată lumea – un platou de articole care să facă din tine un om mai la curent cu ce se-ntâmplă în jurul lui.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Începând de luna trecută, pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună sub Topul Superscrierile Lunii.
Invitata acestei luni este Irina Păcurariu (membră a juriului Superscrieri, realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR) – citește best of-ul propus de ea pentru luna iunie.

Poți primi lista direct pe newsletter, în fiecare zi de 8 din fiecare lună. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE – selecție de Irina Păcurariu

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Cea mai frumoasă formă de patriotism
Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder.ro)
http://bit.ly/2L5CxgM

„Un campionat de fotbal pentru tineret i-a făcut pe români să redescopere bucuria de avea o echipă națională și, pe mulți dintre ei, i-a făcut chiar să-și regăsească țara pe care au părăsit-o cu inima frântă. Această țara despre care nu mai credeau că poate să-i facă vreodată fericiți.

Echipa României a fost revelația Campionatului European Under 21, desfășurat în Italia, și a mobilizat în jurul său un entuziasm nemaiîntâlnit pentru această competiție. La semifinala de Bologna, naționala noastră a fost susținută din tribune de peste 15.000 de români, cei mai mulți din Diaspora.”

Credits photo: Pixabay

Am vorbit cu mame din România care au adoptat copii romi pe care nimeni nu i-a vrut
Iulia Roșu (VICE România)
http://bit.ly/30kaD4i 

„A fost nevoie de un caz revoltător ca să vadă o societate întreagă cât de putred este un sistem care se presupune că-i protejează pe copii. Drama Sorinei, fetița de opt ani din Baia de Aramă, luată cu mascații de la asistenta maternală, l-a scos pe ministrul Muncii în fața camerelor de televiziune cu anunțul în mână: legea adopțiilor se va schimba. Doar că schimbarea e mai degrabă praf în ochi, când eșecul este unul comun: de la angajații din sistem la întregul sistem.”

Ilustrație de Robert Obert

Sfînta Fecioară La Roche
Victor Ilie (Medium.com)
http://bit.ly/2YJpIvS

„În fiecare an, opt mii de femei mor din cauza cancerului de sîn în România. Un orășel de femei cît Bușteni sau Nădlac dispare pur și simplu din țara noastră. Cel puțin un cartier al acestui orășel ar putea să rămînă în viață dacă boala ar fi depistată din timp, dar la capitolul ăsta nu sîntem campioni în Europa.

Statul român, după ce că nu e în stare să le identifice diagnosticele din timp ca să le crească șansele de viață pacientelor, le mai pune și la cheltuieli inutile.”

VIDEO Dosarul complet al conflictului româno-maghiar de la Valea Uzului. Câți români sunt îngropați în cimitirul eroilor, disputa teritorială și problemele de legalitate.
Clarice Dinu, Victor Cozmei (Hotnews.ro)
http://bit.ly/2RZJmkI

„Peste șaizeci de ani, cimitirul a fost fișat și cam atât până în 1994, când într-un articol apărut în Adevărul de Cluj se vorbea că maghiarii au ars crucile românilor ca să spună că doar morții lor erau îngropați acolo. „Nu era nicio cruce, nu era nimic acolo, doar pășune. Din 1994 s-a început documentarea, s-a mers la biblioteci, la arhive, și după aceea s-a construit. Nu s-a pus niciun nume pe cruce pentru că nu s-a reușit identificarea”, spune acum Borboly Csaba, președintele UDMR al Consiliului Județean Harghita.”

Am măsurat poluarea din București de Ziua Mediului, ca să-ți arăt ce aer toxic respiri
Roxana Bucată (VICE România)
http://bit.ly/2YDUoyp

„România a fost trimisă în fața Curții Europene de Justiție din cauza încălcării constante a valorilor limită pentru poluanții din aer, iar în cazul unei condamnări suntem în pericol să plătim penalități de două sute de mii de euro pe zi. Dar banii sunt ultima problemă când te gândești că 23 de mii de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare.

Procedura de infringement declanșată de UE împotriva României pe calitatea aerului nu e de ieri, ci din 2009. De vină sunt București, Brașov și Iași. Adică, de zece ani suntem avertizați să facem ceva, dar măsurile se lasă așteptate.”

Credit photo: Hepta

Agenția Agerpres a furnizat toate filmările și fotografiile cu manifestanții din 10 august la cererea poliției lui Carmen Dan, „Ca să fie identificați oamenii”!
Cătălin Tolontan (Libertatea.ro)
http://bit.ly/2JyzD0Q

„Presa din toată lumea își face datoria de a nu furniza informații și imagini aflate în posesia sa Guvernului sau altor autorități, care le pot folosi apoi împotriva oamenilor.

Pe 11 august 2018, la o zi după mitingul Diasporei împotriva Guvernului PSD-ALDE, Agerpres a făcut ceea ce jurnaliști din interior susțin că a fost „un act obedient către Carmen Dan și o trădare a interesului public”.

Poliția condusă de Carmen Dan, consiliată atunci de Claudia Nicolae, fostă adjunctă la Agerpres, a solicitat fotografiile și filmările brute ale manifestației din 10 august.”

Sursa foto: FRF

Cele trei revoluții care au transformat radical naționala de tineret: Hagi, educația marilor cluburi străine și regula care a supărat patronii români
Emanuel Roșu (G4Media.ro)
http://bit.ly/2YJrnBC

„Cum era să fii nebun după România U21 înainte să devină cool? Nu prea știm, că n-au fost mulți care să depună mărturie și s-o lase scrisă pe undeva. Aproape nimeni n-a crezut, aproape nimeni n-a avut motiv să creadă, aproape pe nimeni n-a interesat de echipa asta. Jucători sau fani.”

Document declasificat după 27 de ani: în iunie 1990, Armata i-a hrănit şi îmbrăcat pe minerii care au “restabilit ordinea” în Bucureşti
Codruța Simina (PressOne.ro)
http://bit.ly/2Ju2Rhq

„Un document pe care Ministerul Apărării Naționale (MApN) l-a declasificat luna trecută arată că, din dispoziţia Guvernului, Armata i-a hrănit şi echipat pe minerii implicaţi în evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Desecretizarea a fost făcută la cererea Parchetului General și anunţată în Monitorul Oficial. Documentul are 5 file şi a ajuns în posesia PressOne ca urmare a unei solicitări trimise MApN în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații publice.”

Irina Păcurariu este membru al juriului Superscrieri și curatorul topului din luna iunie.

Este realizatoare şi producătoare de emisiuni la TVR. A fost primul reporter român care a realizat un documentar în Himalaya – „Ţara Şerpaşilor”, desemnat şi cel mai bun documentar al anului de APTR. A primit numeroase premii, cele mai importante fiind: Jurnalistul Anului pentru documentarul „Marţi, Joi, Sâmbătă”, Premiul Consiliului Naţional al Cinematografiei pentru reportajul „EU – marginea Europei”– si cele şase premii APTR, între care trebuie amintit Marele Premiu APTR pentru reportajul „Codrina”.

A urmat stagii de pregătire la BBC, Thomson Foundation, Discovery Campus, France 3, ARD, Circom Regional. Printre cele mai importante programe realizate şi prezentate se numără: „Poveşti în halate albe”, „România deşteaptă”, „Zona Zero”, „Culoarele Puterii”, „Poveste fără sfârşit”, „Mari români”, „Un european ca mine”, „Cealaltă Românie”, ultimul dintre acestea vorbind despre românii care au ales ca soluție de supraviețuire, o țară de împrumut.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

Faza I a jurizării s-a încheiat. VEZI AICI NOMINALIZAȚII EDIȚIEI #8 și detalii despre ce urmează.

Faza I a jurizării s-a încheiat. VEZI AICI NOMINALIZAȚII EDIȚIEI #9 și detalii despre ce urmează.

Marele câștig al Premiilor Superscrieri nu sunt doar cei peste 100 de autori pe care am reușit să-i premiem în cele 7 ediții încheiate. Lor li se adaugă sutele de materiale jurnalistice care au ajuns pe masa juriului, ne-au ajutat să aflăm povești în afara bulei noastre și ne-au dat încredere că meseria asta este încă pe mâini bune.

Trimite-ne materialele tale cele mai muncite în 2018, până pe 31 decembrie.
Vezi Regulamentul și înscrie-te aici

Îți reamintim principalele noutăți ale ediției:

• am crescut valoarea premiilor I/categorie de la 500 la 800 de euro, iar premiul cel mare, Superscrierea Anului, va fi 1.500 euro
• susținem încă o categorie de concurs (Fotojurnalism/Fotografie documentară & Fotografie de news), deci 6 categorii de premii în total (alături de Investigație, Reportaj, Portret, Opinie, TV&video-jurnalism)
• Gala de Premiere va fi în martie 2019, împreună cu o nouă ediție a Zilelor Superscrieri.

MESAJ PENTRU CITITORI

În toți acești 8 ani de Superscrieri am văzut cât de mult contează legătura directă dintre public și autori.
Dacă ai citit ceva care te-a marcat și crezi că ar merita mai multă recunoaștere, spune-i autorului că materialul lui e demn de un premiu și trimite-l la Superscrieri (până pe 31 decembrie). Așa ne poți ajuta și pe noi să aflăm despre povești din afara bulei noastre și să-i adunăm pe cei mai buni autori la Superscrieri.

+ Între timp, am lansat și Premiile Onorifice, unde oricine poate nominaliza, până pe 31 ianuarie (Presă Locală, Editorul Anului, Redacția Anului, Generația2020, Watchdog-câinele de pază al democrației, Premiere în presa cotidiană, Carte de non-ficțiune, Revoluția Cititorului).

Dragi prieteni,

Suntem în plină desfășurare a celei de-a opta ediții a Premiilor Superscrieri. Pe lângă înscrierile pe care le fac autorii (până pe 31 decembrie la ediția curentă), de câțiva ani tot extindem aria de acoperire a poveștilor și povestirilor care merită apreciere, totodată invitând publicul larg să facă propuneri.

Vom acorda opt premii onorifice, la care vă invităm să trimiteți nominalizările voastre, până pe 31 ianuarie:

Premiul onorific „Carte de non-ficțiune”

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific pentru carte de non-ficțiune

Premiul onorific „Redacția anului”

Există redacții și redacții. Iar deasupra tuturor, există Redacții. Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific pentru redacția anului

Premiul onorific „Editorul anului”

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific pentru un super editor

Premiul onorific „Presă locală”

Prin această distincție vrem să recunoaștem publicațiile care se remarcă în presa locală. Pot fi inițiative, redacții sau materiale apărute în ultimul an, care au avut un impact sau duc o muncă susținută de a acoperi subiecte importante la nivel local.

Mulțumim, CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent, pentru implicare în oferirea acestui premiu!

nominalizează aici la premiul onorific „Presă locală”

Premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem un jurnalist/o inițiativă care se remarcă prin consecvența depusă în punerea pe agenda publică a unui subiect de interes sau impactul produs în percepția societății.

nominalizează aici la premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației

Premiul onorific „Generația 2020”

Prin această distincție vrem să recunoaștem și să încurajăm un jurnalist la început de carieră, care se remarcă prin talent și dedicație: fie c-a publicat deja un material curajos, de impact, sau are toate calitățile pentru un super jurnalist în devenire (perseverență, aplicare).

nominalizează aici la premiul onorific Generația 2020

[nou] Premiul onorific „Revoluția cititorului”

• Premiem un demers pornit de un cititor care a luat inițiativă în urma unui material jurnalistic și a contribuit el însuși la schimbarea în bine a unei povești.

nominalizează aici la premiul onorific Revoluția Cititorului

[nou] Premiul onorific „Premieră (în presa cotidiană)”

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea muncii de exclusivitate a unui jurnalist sau reporter pe teren care a dat primul o știre relevantă.

nominalizează aici la premiul onorific Premieră (în presa cotidiană)

Vă super-mulțumim!

Înscrierile la ediția #8 sunt deschise. Citește regulamentul și ÎNSCRIE-TE

Dacă știm ce s-a întâmplat după #colectiv, e pentru că autorii români precum cei premiați la Superscrieri ți-au explicat. Dacă știm ce se va întampla la primul cutremur din București, este pentru că un jurnalist s-a pus în locul tău și a muncit luni de zile să îți aducă în față o hartă informată – și clară – a impactului probabil. Acești autori sunt câștigători de Superscrieri, un premiu nu doar prestigios, ci și mai consistent din punct de vedere financiar.

+ + + +

Deschidem ediția #8 a Premiilor Superscrieri, care de anul acesta va reprezenta mai mult decât o competiție jurnalistică (singura de acest gen din România). După primele 7 ediții și cei peste 100 de autori unici premiați pentru munca lor responsabilă și indispensabilă pentru publicul căutător de adevăr, Superscrieri revine ca un program integrat prin care autorii și cititorii să beneficieze mai mult fiecare de forța celorlalți.

Plusuri pe care le aduce noul format Superscrieri:

• creșterea valorii în bani a premiilor oferite – premiile I pentru fiecare categorie vor fi 800 de euro, iar premiul cel mare, Superscrierea Anului, va fi 1500 euro
• o nouă structură de premii, care include și mai multe categorii principale de concurs (Fotojurnalismul se alătură celorlalte 5 categorii la care autorii se pot înscrie: Reportaj, Investigație, Portret, Opinie și TV&video-jurnalism)
• noul format al competiției vine cu o perioadă mai mare de înscriere pentru autori, până la finalul anului 2018 (31 decembrie termen de aplicații)
• Gala de Premiere va avea loc la început de primăvară 2019, ca o deschidere a anului jurnalistic
• extinderea proiectului este în principal susținută de BRD-Groupe Société Générale (partener strategic) și FAN Courier (partener de creștere), care contribuie la realizarea unor evenimente mari dedicate comunității, sub forma unor congrese de new journalism, Zilele Superscrieri (ediția a doua în această toamnă și ediția a treia, înainte de Gala din 2019)
• în cadrul ediției curente va fi lansat și cel de-al doilea volum al cărții Superscrieri, care va regrupa materiale premiate în perioada 2015-2018
• FFFF își propune realizarea unei cercetări naționale despre consumul de presă, pentru a înțelege mai bine nevoile și obiceiurile publicului
• două jurnaliste vor aduce o voce nouă în juriul confirmat până în acest moment, Paula Herlo (Pro TV, „România, te iubesc!”) și Georgiana Ilie (Școala9 & Decât o Revistă), iar Emilia Șercan este noul președinte al juriului. Alături de ele vor juriza membrii deja veterani, precum Dan Duca, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Marius Comper, Mona Dîrțu, Mihnea Măruţă, Oana Giurgiu, Paul Radu, Robert Schwartz și Teodor Tiță, precum și Bogdan Dincă și Petruț Călinescu (pentru jurizare Fotojurnalism).

MAI MULTE DETALII DESPRE REGULAMENT, ÎNSCRIERI, JURIU ȘI SUSȚINĂTORI AI EDIȚIEI #8

Superscrieri #8 va fi despre cum ne unim bulele, prin adevăr și încredere:

Emilia Șercan, președintele juriului:
„Era digitală a redefinit atât presa în ansamblu, cât și relația dintre jurnaliști și audiență, astfel încât conexiunea dintre cele două părți este acum la un click distanță. Cititorul ajută voluntar la căutarea adevărului, oferă informații, opinii sau critici. Cititorul distribuie articole de presă sau deschide dezbateri. Iar fundamentul acestei relații este încrederea. Tot ce trebuie să facă jurnalistul este să își respecte misiunea, aceea de a furniza știri și informații corecte, de încredere.”

Sorin Trâncă, președinte FFFF, inițiator Superscrieri:
„Acesta este rolul nostru, al Superscrierilor: să construim Încredere, prin propagarea Adevărului. Să construim o punte între cititori și autori de creative writing și jurnalism narativ, investind într-o platformă pe care Cititorul primeste adevăr, pentru ca, la rândul său, Autorul să primească recunoaștere și susținere.”

În această primă fază, îi invităm pe autori să se adune iarăși la Premiile Superscrieri, ediția #8, cu cele mai bune materiale de non-ficțiune pe care le-au realizat în ultima vreme. Autorii pot aplica doar online. Regulamentul și formularele de aplicații sunt disponibile aici: FFFF.ro/Premiile-Superscrieri.

Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității:

BRD-Groupe Société Générale, de 5 ani partenerul strategic de bază, partener în oferirea celor 15 Burse Superscrieri pe tema educației și în publicarea celor două volume „Superscrieri”; FAN Courier, partener de creștere, investește în exdinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: Friends\TBWA, Romanian Business Leaders, Kaufland România, Bitdefender.

Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: IQads, Pagina de Media, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, Europa FM, Radio România Cultural, Dilema Veche, Recorder.ro, Republica.ro, PressOne, Decât o Revistă, The Power of Storytelling, The Institute, Centrul pentru Jurnalism Independent, RISE Project, Think Outside The Box, IGLOO Media, România Pozitivă, Editura Humanitas, Editura Publica, Cărturești și mulți alții.

Dacă vrei să susții în vreun fel proiectul, primim cu drag vești la hello@ffff.ro. Mulțumim!

Pornim de la: Jurnaliști.
Ne orientăm către: Cititori.

Pornim de la: Educație.
Ne orientăm către: Impact.

Pornim de la: Talent.
Ne orientăm către: Adevăr.

++++

Cuvânt înainte

În septembrie 2011, lansam prima ediție a Premiilor Superscrieri, folosind ca afiș celebra imagine a „Omului Tanc” (Omul din Piața Tiananmen), reprezentată prin texte jurnalistice de Pulitzer.

Pentru 17 septembrie 2018 ne pregătim să lansăm a 8-a ediție, iar această imagine a căpătat din ce în ce mai mult sens pentru misiunea noastră. Vremurile de dezechilibru social pe care le trăim o confirmă ca fiind ceva către care e nevoie de mai mulți dintre noi să ne întoarcem. Motto-ul FFFF este „empowering creative people” și așa am pornit și Superscrieri, cu ideea de „empowering” și către autorii care au curaj și răbdare să descopere și să ne prezinte adevărul lumii în care trăim.

Provocarea pe care ne-o vom da începând cu a 8-a ediție a premiilor este să extindem legătura dintre acești autori și cititori și să aducem publicul pe o poziție mai asumată de „empowerement”.

Noutăți ale ediției 8

Ne-am distilat experiența acestor ani într-un format nou pentru Premiile Superscrieri și proiectele de sub umbrela lor, care ne dorim să consolideze această coaliție autori-public: vom lansa a 8-a ediție Superscrieri la jumătatea lunii septembrie, care se va încheia cu Gala de Premiere ce va avea loc în primăvara lui 2019. În acest interval vom pregăti și alte evenimente și intervenții care să ne aducă mai împreună.

Super-plusuri din această toamnă
La aceste noi manifestări vă invităm să contribuiți, odată cu ediția a 8-a, toamnă 2018-primăvară 2019:

+ mai multe luni de înscriere pentru autori – aplicațiile vor fi în perioada 17 septembrie-31 decembrie

+ reflectăm un an complet de subiecte publicate (aducem anul calendaristic Superscrieri la zi, astfel, de acum încolo vom avea o privire generală asupra materialelor publicate pe parcursul unui întreg an, cap-coadă)

+ integrăm mai multe evenimente pentru comunitate: pregătim mini-congresul de new journalism Zilele Superscrieri atât pentru această toamnă, cât și pentru primavară, înainte de Gală

+ ne provocăm să mijlocim un impact mai mare pentru toți storymakerii pe care îi vom implica în acțiunile noastre (de la autorii premiați, la partenerii de evenimente)

+ un plus de premii, vor fi mai multe și mai mari (șase categorii de concurs + premii speciale + noi premii onorifice)

+ în octombrie, veți regăsi cele mai importante premii din perioada 2014-2017 regrupate în volumul II al cărții Superscrieri

+ mutăm Gala de Premiere în primăvară și invităm comunitatea la un plus de energizare de început de an

+ continuăm să fim o prezență constantă în feed-ul cititorilor: prin lista de recomandări lunare, Superscrierile Lunii

+ nu în ultimul rând, îi regrupăm în juriu pe aceia dintre cei mai buni și experimentați jurnaliști români care, prin excelența lor, reprezintă temelia acestor premii; câțiva dintre cei confirmați pentru ediția 8, care ne-au mai fost alături și la edițiile de până acum: Emilia Șercan, Mona Dîrțu, Irina Păcurariu, Teodor Tiță, Florin Negruțiu, Paul Radu, Dan Duca, Marius Comper, Robert Schwartz.

Ce reprezintă Superscrieri și de ce merită susținere

Până revenim cu programul oficial pentru toate aceste manifestări, să nu uităm câteva cuvinte despre ce înseamnă Superscrieri și direcția către care invităm publicul să facem următorii pași împreună.

Premiile Superscrieri reprezintă o întâlnire zilnică între autorii de adevăr și cititorii lor.

Misiunea Superscrieri e să alimenteze constant cu energie această interacțiune, interacțiunea dintre poveștile care schimbă lumea și căutătorul de adevăr – acel „fiecare dintre noi”: cititorul, privitorul, omul ce caută să înțeleagă, prin povești bine scrise și documentate, care este locul lui-ei în lumea complicată în care trăiește.

Credem că doar poveștile de acest tip – Superscrieri – pot schimba lumea în care trăim, prin impact, sau ne pot schimba pe noi în raport cu ea, cu alte cuvinte că pot aduce un sens al nostru, în raport cu ceilalți. Fiindcă, dintotdeauna, poveștile au avut acest rol, de punți între minți și suflete, între oameni și civilizații. Suntem suma poveștilor pe care le lăsăm în urma noastră.

Mai aplicat, Superscrieri este, în primul rând, un festival anual de storymaking, ajuns în 2018 la a 8-a ediție. Include un eveniment important, Gala Premiilor Superscrieri, care începând cu această ediție se va desfășura în primăvara lui 2019.
Excelența juriului este punctul central al acestei manifestări, în jurul careia am mai dezvoltat:

Evenimente dedicate autorilor:

1. Bursele Superscrieri (finantare pentru realizarea de subiecte pe teme de interes public)
2. Ateliere, seminarii și mentorate de storytelling cu Mona Dîrțu
3. Cercul Șercan (întălniri periodice private între autori/redacții, de debate pe starea actuală a presei și identificare de subiecte de interes cros-redacțional)

Evenimente de întâlnire dintre autorii noului jurnalism românesc cu autorii lor:

1. Mini-congresul de new journalism (Zilele Superscrieri) + Cercul Donatorilor de Presă = 2 zile de întâlniri ale redacțiilor, organizațiilor jurnalistice și autorilor cu cititorii lor, reprezentate prin ateliere, expoziții, masterclass-uri și alte evenimente)
2. Masterclass-uri (întâlniri periodice ale jurnaliștilor cu experiență cu publicul lor)
3. Inițierea unui studiu național, în colaborare cu sociologul Barbu Mateescu, pe tema consumului de presă
4. Menținerea unui interes constant asupra materialelor cu potential de schimbare, prin alcătuirea și publicarea, lunar, a topului „Superscrierile lunii” (social media)

++++

Pentru Superscrieri #8 ne bazăm, ca în fiecare an pe oameni și companii care înțeleg rostul de a trăi și de a funcționa normal într-o realitate în care lucrurile sunt clare pentru toți. Le mulțumim celor care ne-au confirmat deja că ni se realătură: BRD – Groupe Société Générale, cel mai implicat partener al nostru de până acum, precum și Orange, Romanian Business Leaders, FAN Courier, Kaufland, Bitdefender și suntem încrezători că lista se va extinde.

Vă mulțumim tuturor celor care ne-ați fost alături în acești ani de Superscrieri!
Vă invităm să aducem în continuare un plus de resurse de orice fel în aceste comunități. Scrieți-ne pentru orice idee de susținere și colaborare: hello@ffff.ro.

Fundația Friends For Friends, ffff.ro

[București, septembrie 2018]

Chiar de-i vară și atmosferă de vacanță, ne bucurăm să tot descoperim munca neobosită a jurnaliștilor.
Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

*Mulțumiri super-speciale acelor super-jurați neobosiți, care ne conectează cu cele mai puternice povești actuale și lui Marius Cosmeanu, autorul newsletterului Savantgarde, invitat să contribuie la lista de recomandări.

SUPERSCRIERILE LUNII IULIE

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Războiul imaginar cu „asistații sociali”
Diana Meseșan, ilustrații de George Roșu (Scena9)
https://goo.gl/stjeZB

Oamenii își pierd ajutorul social dacă refuză o singură dată un loc de muncă oferit sau un curs de calificare. Chiar dacă locul de muncă oferit e în afara localității și omul nu are cum să ajungă acolo, pentru că nu există mijloc de transport. Chiar dacă acel loc de muncă e foarte prost plătit. (În varianta anterioară a legii, ajutorul se pierdea la trei locuri de muncă refuzate.) Dacă pierd ajutorul, pot să mai aplice pentru el abia peste 12 luni.

Viața secretă a țărăncilor noastre (video)
Alina Păduraru, Cristian Delcea, Laurențiu Ungureanu (Recorder)
https://goo.gl/CFpuRV

Ce înseamnă să fii femeie tânără și să locuiești într-un sat din România, la zeci de kilometri de cel mai apropiat spital, să crești într-un mediu în care vizita la medic e văzută ca un lux, să nu-ți cunoști corpul și să rămâi însărcinată. Să ajungi pentru prima data în fața unui ginecolog, cu teamă și rușine, și să pleci de acolo umilită după un consult și mai multe cuvinte arogante. Să te gândești la avort, dar să fie prea târziu. Să nu ai bani să schimbi doctorii după preferințe, să renunți la drumurile la oraș, să naști acasă, în căruță sau pe prispă, ca acum 100 de ani.

OAMENI ȘI BULDOZERE. Un veac de singurătate pentru Corabia, un ”genocid cultural” pentru romi. ”Sunt țigancă, vreau să mor țigancă”
Sorina Ionașc, Ștefan Pană (Libertatea)
https://goo.gl/tKZ8JV

‘Suntem un popor care are și bune, și rele. Toate popoarele de pe glob fac lucruri urâte, nu există un popor care să n-aibă un hoț sau un criminal. Nu contează că e țigan sau altceva’. Corabia este unul dintre modelele de succes ale comunității rome. Nu e artist internațional, nu studiază la Harvard și nu a luat vreun premiu Nobel. Dar este o femeie, o mamă, un om, un rom care a luptat pentru drepturile celor ca ea, indiferent de etnie. Corabia vrea doar ca umanitatea să fie dincolo de rasă și fix asta face: îi învață pe ceilalți cum să fie mai toleranți cu alte culturi.

Toți la mare pe banii statului: cursurile de vară storc bugetele celor mai sărace comune
Cristi Zavastin (Reporteris)
https://goo.gl/qcQUQr

Angajat în Primăria Vlădeni se duce la Băile Felix să se specializeze, pe o cazare de 6.100 de lei! Unul nu s-ar duce să se perfecționeze la Vaslui, în mijlocul verii, cu 1.000 de lei camera o săptămână. Comuna Ion Neculce, din coasta orașului Târgu Frumos, trimite 9 funcționari la mare, la cursuri de Contabilitate. Vlădeniul dă 30.000 de lei pe cazări la Riviera și Florida, e-adevărat, hoteluri de 3 stele din Mamaia. În Vlădeni, în schimb, te îneci în noroaie și școlile au WC-urile în curte. Firmele care organizează perfecționările fac profituri consistente, sute de mii de euro/an, cu marje de 70% din cifra de afaceri.

Omul nostru din Monaco
Paula Căbescu, Ovidiu Vanghele (Să fie lumină)
https://goo.gl/ezAy5E

Patriarhia Română vrea să vândă un teren de peste cinci mii de metri pătrați, într-o zonă căutată a Bucureștiului, pentru a-și finanța, spune ea, „acțiunile social-filantropice”. Totul pare normal, însă povestea e puțin mai complicată: prețul cerut este sub cel al pieței, cumpărător este tot un om al Bisericii – reprezentantul BOR la Nisa, iar vânzarea ar urma să lase practic fără curte un centru comunitar destinat copiilor săraci și femeilor, cu sau fără copii, aflate în situații de risc.

10 zile fără somn în Bogotá
Cosmin Popan (Scena9)
https://goo.gl/4yuGiY

Cosmin Popan este doctor în sociologie și cercetător la Manchester Metropolitan University. Îl interesează mobilitățile urbane & bicicletele. Recent, a fost invitat în Bogotá să susțină un workshop în cadrul unei școli de vară organizate de Universidad Nacional de Colombia. Dacă tot a fost acolo, a scris puțin despre orașul care nu doarme niciodată – despre autobuze miraculoase, „primarul fericirii” sau graffiti-uri anti-imperialiste. Ca să ştiţi la ce să vă aşteptaţi dacă mergeţi acolo vara asta. Sau în altă vară.

Un ziarist de investigații blochează titlul de doctor al fostului ministru Liviu Pop
Emilia Șercan (PressOne)
https://goo.gl/fSXiq5

După nici 15 minute, fostul ministru și-a încheiat prezentarea, lucrur total neuzual, având în vedere că timpul alocat doctorandului este de o jumătate de oră. „Recunosc că am mai mari emoții decât atunci când am depus jurământul militar”, s-a confesat Pop cu vocea încă nesigură, după ce își ceruse scuze pentru „greșeli” și „bâlbe”.

Omorâtă de infecții și mințită
Mirela Neag, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan (Tolo.ro)
https://goo.gl/ajNujW

Expertiza face lumină în cazul dramatic al Georgianei Maxim, tânăra care a intrat în 6 decembrie 2016 în operație și n-a mai ieșit din spital.

Georgiana n-a știut niciodată că, din eroare, în intervenția chirurgicală i s-a secționat măduva.

N-a știut nici că, după operație, a luat două infecții nosocomiale.

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU SUSȚINERE!

Luna august ne-a adus multe surprize plăcute și neplăcute pe plan social, politic, economic, cultural/educațional. Jurnaliști neobosiți ne-au ținut la curent cu poveștile care ne influențează lumea, fie că ne dăm seama sau nu. Te invităm să citești selecția de materiale a ultimei luni de vară, în care regăsim personaje noi sau ipostaze noi ale unor oameni cu diverse puteri. Puterea ta constă în felul în care alegi să-i încadrezi sau nu în continuare în propria ta poveste. Căci, de jucat un rol, fiecare o va face în continuare.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII AUGUST

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Curiosul caz al Rodicăi Nica, fata care a ajuns prim-ministrul României
Ionuț Stănescu (Recorder.ro)
https://goo.gl/EAv9ew

Există și români care atunci când o văd pe Viorica Dăncilă la televizor nu îl zăresc pe Dragnea în spatele ei, suflându-i ce să spună, dându-i coate când să aprobe, când să nege și când să se îndepărteze de periculosul pupitru cu microfoane. Ci o văd doar pe Rodica Nica, fosta lor colegă de liceu din Ploiești. Fata prietenoasă, comună, mediocră la învățătură, la fel ca ei, alături de care au împărțit băncile Liceului „Mihai Viteazul”, la sfârșitul anilor ’70.

LIVE VIDEO: Protestul Diasporei
Vlad Ursulean (Casa Jurnalistului)
https://goo.gl/QwB8ec

Pe 10 august, 100 000 de oameni s-au adunat în București, Piața Victoriei, pentru a participa la Protestul Diasporei. Transmisiunea live a lui Vlad Ursulean este o mostră a realității în care forțele de ordine au degenerat un protest pașnic într-un haos violent, soldat cu victime.  

Mi-am petrecut noaptea la urgențe, cu oamenii bătuți de Jandarmeria Română
Iulia Roșu (VICE România)
https://goo.gl/qPrwzD

E 1.00 dimineața și pe ușa spitalului de Urgențe Floreasca intră doi paramedici care împing un pat mobil în care zace un băiat cu gâtul imobilizat. N-are mai mult de 25 de ani. Poartă un tricou cu #muiepsd. E ușor să-i recunoști pe oamenii care au ajuns aici după protestul anti-PSD din 10 august, în care intervențiile jandarmilor au dus la peste 400 de oameni care au avut nevoie de îngrijiri.

FOTOJURNALISM: Protestul Diasporei
Fotografii de Adrian Catu, Ioana Moldovan și Andrei Pungovschi (Documentaria.ro)
https://goo.gl/SyUXbH

Vezi aici toată seria de fotografii Documentaria din seara de 10 august.

Avocații elevilor
Georgiana Ilie (Școala9)
https://goo.gl/KFkrGJ

Interviu cu Mihai Tănase, 15 ani, președintele asociației elevilor-activiști din Constanța care a dat în judecată primăriile pentru a cere respectarea drepturilor prevăzute de lege ale elevilor: „Ideea e că, la început, înainte să începem demersul acesta, erau doar vreo patru primării care acordau burse școlare, printre care nu se afla și municipiul Constanța. După ce am început să vorbim noi despre asta, s-a ajuns la 37 de primării. Și vrem să ajungem să fie toate 70.”

INVESTIGAȚIE EXCLUSIVĂ. Cum face Dragnea jr bani în vremea molimei
Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan (Libertatea.ro)
https://goo.gl/ZAyJm5

Ziarul Libertatea continuă dezvăluirile, bazate pe documente oficiale, despre cei care profită de pesta porcină africană. „Valentin Dragnea nu doar că a scăpat de porci, dar și-a și rotunjit conturile într-un mod greu de imaginat”, descrie un producător de carne povestea firmei din Teleorman a băiatului liderului PSD.
Vezi aici toată seria de investigații.

Despăgubiri? Când o zbura porcul
Matei Bărbulescu (PressOne)
https://goo.gl/HDQudT

În localitățile afectate de pesta porcină, autoritățile nu le explică oamenilor de ce sunt omorâți porcii sănătoși, dacă și când vor fi despăgubiți și ce să facă pentru a se pune din nou pe picioare. Lăsați de izbeliște, țăranii ajung să creadă în conspirații dubioase. Așa stau lucrurile și la Gropeni, satul din județul Brăila unde se află cea mai mare fermă de porci din România și a doua ca mărime din Europa, cu 140.000 de animale.

Licu Nemuritorul
Ionuț Dulămiță (Scena9)
https://goo.gl/PFipyB

Liviu Canțer – zis și „Licu” – are 94 de ani. De curând, a pornit în turneu prin țară cu „Licu, o poveste românească”. Documentarul în care el e personajul principal a intrat de vineri, 24 august, în cinematografele din România, la un an după ce-a luat marele premiu la Festivalul Dok Leipzig. […] N-a vrut să-și recunoască singurătatea din film și ne-a lăsat impresia că trăiește o continuă minune.

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU SUSȚINERE!

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Pentru topul lunii noiembrie vă invităm să faceți un exercițiu de imaginație: transformați fiecare articol din lista de recomandări într-o caracteristică a României. Și întrebați-vă unde sunteți voi pe firul acestor repere și cum influențați tabloul general.

Ca de obicei, le mulțumim jurnaliștilor neobosiți care ne ajută să vedem mai în profunzime lumea în care trăim.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și recomandăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Cum trec miile de camioane încărcate cu lemn tăiat ilegal prin sate și oraşe fără ca autorităţile să ia măsuri (partea I)
Alex Dima, PRO TV, România, Te Iubesc!
https://goo.gl/RmKoFJ

„În total, în doi ani, inspectorii au reuşit să identifice dispariţia a 10 mii de metri cubi de lemn. Un studiu al Institului de cercetări şi amenajări silvice arată însă că de pe munţii din jur au dispărut alte 28 de mii de metri cubi de lemn. În total, 123 de hectare de pădure. Milioane de euro.”

Urmărește toată seria:

• partea a II-a: Aplicaţia “Inspectorul pădurii”, care a reprezentat pentru pădurile noastre o adevărată gură de oxigen, blocată de guvernanţi
• partea a III-a: Politicienii, principalii responsabili pentru tăierile masive din păduri: Furturile de lemne sunt girate de autorități

Americanii
Claudia Câmpeanu, Diana Meseșan, Mara Mărăcinescu, SCENA9
https://www.scena9.ro/americanii

Un podcast despre începuturile emigrării în masă la noi.

Nu se prinde nimic de ei
Diana Oncioiu, Dela0.ro
https://goo.gl/VdDwJv

„În România există “școli de țigani“ și școli de români, “clase de țigani“ și clase de elevi buni. Este o formă de segregare instituționalizată, alimentată chiar de factorii care ar trebui s-o preîntâmpine. Accesul inegal la educație rostogolește spre viitor cetățeni de mâna a doua școliți, de ochii statisticilor, în unități de învățământ de mâna a doua.”

Șapte evoluții care vor marca România următorilor 100 de ani
Adrian Mihălțianu, PressOne
https://goo.gl/gFRRvT

„Graba nevrotică a românilor de a cumpăra orice, de a parveni cu orice preț, goana nebună după satisfacții imediate sunt ușor explicabile prin deceniile de neajunsuri și de umilințe îndurate din partea unui aparat statal supradimensionat. Însă, din păcate, această manie individualistă ne ține pe loc atunci când e vorba să ducem România mai departe.”

Catedrala umilirii neamului [documentar video]
Redacția Recorder, Recorder.ro
https://goo.gl/M2tt1S

„Duminică, 25 noiembrie 2018: zeci de mii de români au venit la București să trăiască pe viu un eveniment istoric și au aflat că istoria nu e de nasul lor.

Deși au străbătut sute de kilometri pentru a participa la sfințirea Catedralei Naționale, catedrala le-a apărut ca o himeră învăluită în ceață, pe care au fost nevoiți să o privească din depărtare, urcați pe garduri și împrejmuiți de jandarmi.

La slujbă au avut acces doar clerul, politicienii și cei care s-au remarcat prin sponsorizări generoase. Oamenii de rând au rămas în stradă, îndurând frigul și înghesuindu-se unii într-alții.”

Taina pălincii şi cheia vieţii

Voicu Bojan, PressOne
https://goo.gl/U4VTGs

„Într-o zi, demult, nea Nicu Rus din Bârlea, un sat îmbătrânit printre cuminţi dealuri transilvane, a călcat pe un măr de vară, a alunecat și-a căzut pe spate cât era de lung. Ardelean aşezat, nu s-a grăbit să sară la loc în tălpi. A rămas un pic atent, să afle dacă nu și-a rupt ceva, și, din acea poziție de culcat, s-a apucat să contemple bătrâna livadă de meri din jur. Atunci, în ziua aia, i-a pus gând rău. Și nu s-a lăsat până când, într-o altă zi, dar tot demult, n-a tăiat toți merii și nu i-a băgat, rând pe rând, pe foc.”

Alexandru Cuc e românul care a pus tricolorul la Cercul Polar în urmă cu 18 ani
Andreea Archip, Libertatea
https://goo.gl/oVgSgH

„70 de grade. „70 grade” este scris pe ghidurile turistice, „70 de grade” e împletit pe mănuși și pe pulovere. La 70 de grade latitudine nordică, deasupra Cercului Polar, se află localitatea unde a sosit plin de speranță și emoție Alexandru Cuc, „românul originar”, cel care, mai apoi, a tras după el 400 de compatrioți. ”

#Teleormanleaks: Conținutul
Elena Dumitru, Mihai Munteanu, Sergiu Brega/grafică (RISE Project)
https://goo.gl/jdwtxa

„Când vin mascații la Tel Drum, nu rămân multe variante: Golești computerul, transferi pe hard, iei tableta lui șefu’, stick-ul de la Geta, aduni hârtiile, bagi tot în valiza neagră.DNA vine, ia ce crede, mai puțin ce trebuie. Ascunde-o. Coșmarul e că, peste un an, o va găsi un țăran în Teleorman.Valiza conține exact ce a vrut gruparea “Dragnea” să pitească de procurori la descinderile din 2017, în dosarul în care președintele partidului de guvernământ e acuzat de inițierea unui grup criminal organizat.

Acum e la noi.”

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE  PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

——–

P.S. Nu uitați, aplicațiile la Premiile Superscrieri #8 sunt deschise până pe 31 decembrie, cu premii mai multe și mai mari. Detalii aici. Gala de Premiere va avea loc în primăvara lui 2019.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale,
FAN Courier și Medlife.

Am distilat ultima lună a anului trecut și prima din acest an într-o singură listă de 8 materiale jurnalistice de referință.
Agentul de pază al echilibrului din toate aceste materiale este însuși faptul că ele există, prin instrumentul jurnalismului de acest calibru.
Prin povești spuse altfel, avem ocazia să chestionăm granițele dihotomiilor și să ne reperăm mai bine locul în lume.
Pentru asta, le mulțumim și acum jurnaliștilor neobosiți care ne ajută să vedem mai în profunzime lumea în care trăim.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și recomandăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te invităm să le urmărești, oriunde ai fi, și să-ți inviți toți amicii să o facă.

SUPERSCRIERILE LUNILOR DECEMBRIE ȘI IANUARIE

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

Pentru tine, ceva veșnic
Nicoleta Rădăcină, fotografii de Andrei Pungovschi, Decât o Revistă
https://goo.gl/rFJf2D

Hrănitul durează și 45 de minute și e momentul lor de stat la povești. Loredana îi spune că trebuie să meargă la dispensar pentru rețetele părinților, că Alex a luat 8 la franceză, că va merge să ia scutece, că vine vecinul ‘nea Mărin să stea cu el. Îi explică mereu unde pleacă și-l întreabă dacă e OK. „Să stai liniștit”, îl mângâie pe frunte, „tu oricum ești liniștit”.

Umilința supremă
Venera Dimulescu, ilustrații de Andreea Chirică, Casa Jurnalistului
https://goo.gl/F361kt

A făcut mai multe conturi false de Facebook și a trimis poze cu ea dezbrăcată familiei, prietenilor și colegilor. A postat pozele public, le-a lăsat în comentarii la postările prietenilor. A pus anunțuri pe site-uri de escorte cu numele ei real, pozele, numărul de telefon, chiar și adresa. Apoi o suna să o mai hărțuiască.

Tizic
Viorel Ilișoi, PressOne
https://goo.gl/nYp8LN

O veste grea, venită din nordul înzăpezit al țării, a lovit în sufletele noastre: doi bătrâni dintr-o comună botoșăneană au murit de frig în casă, sub plapumă. Presa a publicat știrea fără alte lămuriri, lăsând pe seama imaginației contextul sinistru. Și nu puteai să-ți imaginezi decât un sat sărac, dintr-o zonă unde focul încă se face cu tizic – turte de bălegar amestecat cu paie, uscate la soare; și, mai ales, un sat dezbinat, cu legăturile umane rupte până la cea mai subțire fibră, încât niște amărâți pot pieri de frig sub ochii vecinilor. […] Tocmai aici, în bălegar, se manifestă solidaritatea social.

Nobelul fals care a păcălit Academia Română
Andra Matzal, Ioana Pelehatăi, Ionuț Sociu, Luiza Vasiliu, ilustrații de Sorina Vazelina, Scena9
https://goo.gl/EUP5Bz

Academicianul Eugen Simion a primit de curând „medalia Nobel pentru Filologie”, pe care ar mai fi primit-o în anii trecuți VIP-uri culturale precum Umberto Eco și Noam Chomsky. Chiar dacă nimeni nu auzise despre instituția care acordă medalia și nici despre distincție, o bună parte din presa și din lumea literară din România au preaslăvit reușita: avem, în sfârșit, un premiu Nobel!

Anul copiilor de la 1B
eseu foto de Mircea Reștea, Școala9
https://goo.gl/AdpyXa

„Nu pot să nu mă întreb cum vor fi peste un an. Și atunci îmi vine ideea de a-i urmări pe parcursul anului școlar. Avea să fie un an plin. Voi merge cu ei la teatru, la joacă, la teme. O să văd cum părinții lor își reconstruiesc colibele distruse de furtună. Vor fi și momente mai tensionate: Alexandra și Denisa se vor refugia la un unchi împreună cu mama și frații lor mai mici din cauza furiei tatălui lor. Părinții lor se vor împăca a doua zi, iar tatăl lor mă va întreba stânjenit dacă l-am fotografiat cu o zi înainte pentru că băuse și nu-și mai amintește ce-a făcut.”

Cel mai mare dușman al mediului este Parlamentul României
Roxana Bucată, VICE România
https://goo.gl/M9pfrC

Tribunalul București forfotea de oameni într-o zi de la finalul lui septembrie 2018. Pe coridoarele întunecate, reclamanți, pârâți, procurori și avocați se intersectau căutându-și sala. Într-una dintre ele începea prima audiere de martori în ceea ce presa denumise la începutul anului „crima de la grădiniță”. Atunci, pe 26 ianuarie, Nicoleta Botan, proprietara grădiniței, a fost înjunghiată de soț, Marius Botan, chiar în biroul ei, în timp ce la parter avea loc o petrecere aniversară. Copiii lor, de cinci și un an, erau și ei la petrecere.

Crima de la grădiniță
Oana Sandu, ilustrații de Andreea Chirică, Decât o Revistă
https://goo.gl/x3zYK9

Tribunalul București forfotea de oameni într-o zi de la finalul lui septembrie 2018. Pe coridoarele întunecate, reclamanți, pârâți, procurori și avocați se intersectau căutându-și sala. Într-una dintre ele începea prima audiere de martori în ceea ce presa denumise la începutul anului „crima de la grădiniță”. Atunci, pe 26 ianuarie, Nicoleta Botan, proprietara grădiniței, a fost înjunghiată de soț, Marius Botan, chiar în biroul ei, în timp ce la parter avea loc o petrecere aniversară. Copiii lor, de cinci și un an, erau și ei la petrecere.

Rămas bun, Emil Brumaru!
Redacția Suplimentul de Cultură
https://goo.gl/wXAPCh

Brumaru e un adolescent romantic și timid, mult mai inocent și mai misterios. În plus, scrie în versuri. Stilul său este unic pentru literatura română. A ridicat poezia erotică la rang de bestseller. Întrebat despre cuvintele tari din poezia sa, el glumea adesea că vrea să folosească absolut toate cuvintele limbii române. Când l-am întrebat în interviu dacă nu-i este teamă de eticheta de poet porno, mi-a vorbit despre porno-lirism. În timp ce scria și doar când scria, trăia la modul absolut. Restul e documentare – zicea.

+ BONUS. Interviul la care se face referire – „Amorurile poetului Emil Brumaru”, publicat în 2004 în Ziarul de Iași, de Emilia Chiscop

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

MULȚUMIM, MONDAYMEMO, IQADS, PAGINA DE MEDIA și SAVANTGARDE PENTRU PRELUAREA TOPULUI CĂTRE MAI MULȚI CITITORI.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. 

——–

De astăzi, te poți baza pe noi că-ți pregătim lunar o listă de neratat din noul jurnalism românesc. Împreună cu reprezentanți ai juriului* & ai comunității Superscrieri, vom scana în fiecare lună aparițiile cu însemnătate din presa noastră și vom distila un best of pe care-l vei primi pe newsletter.

Așa, vom vorbi mai mult despre materiale valoroase și autori pe care îi apreciem, iar tu vei ști că la noi găsești permanent scurtături către ei. Te invităm să le urmărești și să-ți inviți toți amicii să o facă.

*Mulțumiri super-speciale acelor super-jurați neobosiți, care au răbdare să tot crească idei alături de noi!

TOP SUPERSCRIERI LUNA MARTIE

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

„Gheorghe”, Filip Standavid (Scena9): 
https://goo.gl/YfQ8uV

„Doctori și Dumnezei”, Sorana Stanescu , ilustrații de Mircea Pop (Decât o Revistă): 
https://goo.gl/BrXc5B

„Sindromul Italia. Frica e șerpele care te atinge încetișor”, Diana Meseșan, ilustrații de Roma Gavrila (Scena9): 
https://goo.gl/iJePYU

„Tinerii frumoși și Putin”, Lina Vdovîi, Vlad Ursulean (Casa Jurnalistului):
https://goo.gl/xRogzT

„Cum se naște în România”, Oana Sandu, fotografii de Alexandra Dincă (Decât o Revistă): 
https://goo.gl/y46mXA

„De 14 ani, filmări cu zeci de importanți ofițeri și funcționari români care fac sex cu minore sunt în posesia unor mafioți chinezi conectați la ambasada Chinei”, Mirela Neag, Răzvan Luțac, Catalin Tolontan, Gazeta Sporturilor: 
https://goo.gl/7dnGKk

„Nucile lui Dragnea” (video), RISE Project: 
https://goo.gl/MSKv6z

În fiecare zi de 8 ale lunii pregătim împreună cu juriul și cu membri din comunitatea Superscrieri o listă de 8 recomandări lunare de super materiale din noul jurnalism românesc.

Așa, vom vorbi mai mult despre materiale valoroase și autori pe care îi apreciem, iar tu vei ști că la noi găsești permanent scurtături către ei. Te invităm să le urmărești și să-ți inviți toți amicii să o facă.

*Mulțumiri super-speciale acelor super-jurați neobosiți, care au răbdare să tot crească idei alături de noi!

SUPERSCRIERILE LUNII APRILIE

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

„România pierzându-și mințile”, David Muntean și Laurențiu Ungureanu (Recorder.ro): https://goo.gl/mggN8R

În fața miilor de oameni veniți să caște gura, în fața oficialităților unui întreg județ și a politicienilor sosiți de la centru, o fetiță trei ani este pusă să facă tumbe pe asfalt. (…) Copilul își lipește fruntea de ciment și apoi se aruncă pe spate, deși este evident că nu are nici vârsta, nici dispoziția necesară. Jos nu este salteaua unei săli de antrenament, ci betonul turnat de primărie. Nu se întâmplă în Coreea de Nord, se întâmplă la „Simfonia lalelelor”, eveniment organizat vineri la Pitești și onorat cu prezența de premierul Viorica Dăncilă și de alți membri ai Guvernului.

„Cum se va prăbuși Podul Constanța”, Vlad Epurescu, fotografii de Eli Driu (VICE România): https://goo.gl/1dxtGe

Patru autorități din București trebuie să se sincronizeze pentru a începe lucrările de reabilitare la un pod folosit de 79 de ani, dar niciodată reparat. Podul Constanța este una dintre cele mai importante lucrări de infrastructură din București. A fost construit în doar cinci luni, mai exact în anul 1939, pe vremea când

România era condusă de Carol al II-lea. Astăzi, lucrarea face parte din coridorul IV transeuropean.

„De Centenar, Ministerul Culturii relansează Cenaclul Flacăra”, Bianca Felseghi (PressOne): https://goo.gl/zvERKS

Care a fost rolul Cenaclului în România anilor 70- 80 și de ce, în 2018, românii se simt din nou atrași de mesajele sale? Și, mai ales, de ce finanțează Ministerul Culturii un eveniment repezentativ pentru cultura comunistă?

Dan Puric: „Noi avem un sifilis ortodox”, Ionuț Sociu & Vlad Odobescu (SCENA9): https://goo.gl/CNrabu

„Puric ne asigură că facem parte dintre popoarele vechi și că suntem superiori din punct de vedere spiritual popoarelor din Occident (chiar și față de Rusia „avem 800 de ani de creștinism în fața lor”), dar suntem în primejdie și trăim într-o lume fără repere. Reviste de cultură care dau în Eminescu, taximetriști lipsiți de educație „care au nevoie de GPS și ca să ajungă la nevastă acasă” (aplauze), tineri absolvenți de regie de teatru care umblă ca niște spermatozoizi liberi și tot așa. Omul frumos versus omul stupid, așa se împarte lumea după Puric.”

„Nud împotriva homofobiei”, Lavinia Pitu, (Deutsche Welle): https://goo.gl/PqFng3

Fotograful Tiberiu Căpudean a realizat peste 200 de fotografii alb-negru nud cu bărbați homosexuali și bisexuali din diverse țări, aparținând celor mai diferite straturi sociale, de diferite profesii: de la medici și biochimiști, la vânzători, avocați, croitori și studenți. ”Am vrut să dau un chip celor pe care comunitatea românilor îi urăște fără să-i cunoască măcar. Am mai vrut să distrug niște stereotipuri. Am vrut să arăt că diversitatea este ceva normal – și mă refer aici atât la orientarea sexuală, cât și la diversitatea corpurilor, a vârstelor, a raselor”, a declarat Căpudean pentru DW.

„Cei care pleacă”, Oana Moisil (Recorder.ro): https://goo.gl/LtbZKo

Ne-am împuținat cu niște milioane. De când granițele sunt deschise, dar mai ales de când viitorul în România ne sperie tot mai tare, se tot pleacă. Cei mai mulți oameni și-au promis că stau un pic, strâng un ban și vin acasă, dar au îmbătrânit acolo. Părinții mei sunt printre aceştia. M-am întrebat mult, mai întâi ca fiică de emigranți, apoi ca jurnalistă, ce e mai greu – să pleci încotro vezi sau să revii după ani de trăit în altă țară? Am avut timp, în 30 de ore de mers cu autocarul pe ruta Cluj-Napoca – Paris, să mă gândesc la toate și să caut răspunsuri în poveștile altora despre depărtare.

„Spionii de la Beijing aveau o judecătoare de la înalta curte care îi alerta după ce semna mandatele SRI pe siguranță națională”, Mirela Neag, Cătălin Tolontan, Răzvan Luțac: https://goo.gl/1WS2Ci

Wang Yan, Mihai și ceilalți lideri ai organizației ”Fraților” au cumpărat, au șantajat și au integrat, de-a lungul anilor, zeci de angajați ai statului român. Unii funcționari erau mărunți, alții importanți, de la început. Dar chinezii au avut răbdare ca, dintre cei pe care au pariat ”la negru”, să aștepte să crească în funcții. Și, pentru că DIICOT nu i-a trimis în fața instanței, rețeaua a tot sporit, s-a umflat și s-a infiltrat până în biroul Curții de Casație și Justiție unde se dau autorizațiile de interceptări și percheziții pe siguranță națională!

„SECRETELE AFACERII OANCEA: Judecătoarea Cazacu are 25% din proiect după ce l-a îmbogățit pe imobiliarul Filip în instanță”, Cezar Moraru (Reporteris.ro): https://goo.gl/KdYyKg

O investigație din presa locală care aduce în atenție un caz extrem de corupție. Secretele din spatele scandalului Oancea: 4.000 mp dați cu scandal în 2010 printr-o sentință a aceleiași judecătoare care acum e asociata imobiliarului Vasile Filip. Acesta a cumpărat drepturile litigioase ale unei comori din Copou: 4.000 mp mai jos de Penitenciar, lângă blocurile Bellevue.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNII MARTIE

În fiecare zi de 8 ale lunii pregătim împreună cu juriul și cu membri din comunitatea Superscrieri o listă de 8 recomandări lunare de super materiale din noul jurnalism românesc.

Așa, vom vorbi mai mult despre materiale valoroase și autori pe care îi apreciem, iar tu vei ști că la noi găsești permanent scurtături către ei. Te invităm să le urmărești și să-ți inviți toți amicii să o facă.

*Mulțumiri super-speciale acelor super-jurați neobosiți, care au răbdare să tot crească idei alături de noi!

SUPERSCRIERILE LUNII MAI

Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public și de aprecieri față cei ce țin sus steagul meseriei de jurnalist. MAI MULTE DETALII AICI.

„Ca pe tine însuți”, Diana Meseșan (SCENA9)
https://goo.gl/mggN8R

I-a spus preotului că s-a simțit părăsit de el. „Am avut nevoie ca pentru cinci minute să îți pui reverenda deoparte și să mă întrebi Mă, tu ce mai faci? Cum ești? M-am apucat de plâns. O simțit și el chestia asta, că nu o făcut ceva ce ar trebui să facă. I-am spus: Ți-am simțit lipsa foarte mult. Dar degeaba. Fișa poștului e atât de mare și de grea încât nu poate să renunțe.

„Viața familiilor despărțite de gratii: „Fetiţa mea îmi spune ea mie să fiu puternică, că o să vin acasă repede”, Andrada Lăutaru (emisiunea Din Interior, Digi24)
https://goo.gl/1dxtGe

În România există peste 13.000 de copii care au cel puţin un părinte după gratii. Nu există o cifră exactă, pentru că nimeni nu se interesează de soarta lor. Din închisoare, părinţii pot vorbi cu copiii lor la telefon, prin scrisori sau când aceştia reuşesc să vină să îi viziteze. Plicul unei scrisori devine şi suportul pentru cadourile achiziţionate la suprapreţ de la magazinul din penitenciar. Marineaţă Jennifer, o mamă în vârstă de 28 de ani, închisă la Penitenciarul de la Târgşor, îi scrie săptămânal fiicei sale.

„Frații Onyejekwe din Măeriște”, Valentin Șchiopu (PressOne)
https://goo.gl/zvERKS

Soții Mariana și Aniemeka Onyejekwe împreună cu cei trei copii ai lor, Okwudi (care atunci avea aproape 6 ani), Chike (4 ani) și Nneka (1 an), se instalau la capătul unei ulițe neasfaltate, tocmai la ieșirea din satul natal al româncei. Apariția lor a produs rumoare și o curiozitate de neînfrânat. Doar i se spusese Marianei, când plecase la Cluj, să o ia la sănătoasa dacă vede un negru pe stradă.

 „Trecutul lui Dragnea (I)”, Cristian Delcea & Mihai Voinea (Recorder.ro)
 https://goo.gl/CNrabu

Tânărul Liviu Dragnea a deschis o cârciumă în satul soției și apoi s-a extins în satele din jur. A fost taximetrist de marfă cu un ARO făcut din bucăți. A vândut bere la halbă în birturi comunale improvizate în casele unor țărani, în camerele de la drum. A preluat de la stat un hotel și mai multe restaurante în locație de gestiune, iar mai apoi s-a făcut stăpân peste ele.

 „De ce o iubim și de ce o urâm pe Laura Codruța Kövesi”, Ioana Burtea, (Decât o Revistă)
 https://goo.gl/Zb8cgX

Presa străină i-a acordat lui Kövesi o atenție neobișnuită pentru un magistrat. The Economist anunța că în România a început o operațiune de „curățare”. The Guardian scria despre „cruciatul anticorupției”, „femeia care conduce lupta pentru a curăța guvernul”. Iar BBC remarca că șefa DNA este „un star controversat” al anticorupției, care a obținut încrederea publicului și poate puțin prea multă putere.

„Președintele, Baronul și Șeful. Marea schemă națională de fraudare a fondurilor locale”, Bianca Felseghi & Codruța Simina (PressOne)
https://goo.gl/ZZ31YB

Cee ce urmează să citiți este o schemă de fraudare a banilor publici. Are valoare de exemplu și poate fi reconstituită, la o adică, în mai toate județele. (…) Descoperirea în boscheți a laptopului de cancelarie de la Cosniliul Județean a putut confirma informații obținute din interceptări telefonice.

„Caragiale n-a vrut să răspunză – dezvăluirea secretului lui nenea Anghelache”, Florin Iaru (Dilema Veche)
https://goo.gl/1krRx9

Povestea nuvelei „Inspecțiune“ de I.L. Caragiale este, poate, cea mai pasionantă și mai enigmatică din literatura română. De 118 ani, de cînd a apărut, în foileton, în ziarul Universul,zeci de scriitori, critici și istorici literari și-au frămîntat creierii, și-au pus la bătaie inteligența și au căutat un răspuns corect pentru tainica sinucidere a lui nenea Anghelache.

INTERVIU EXCLUSIV cu Elena Udrea: “Netflix îmi dă un milion de dolari ca să facă un serial cu mine!”, Raed Krishan, Costin Ștucan (Gazeta Sporturilor)
https://goo.gl/LA9Mia

“Eu? Păi, eu mă întorc în ţară! Alina (n. red. Bica) are afacere aici, s-a pregătit din timp, Radu (n. red. Mazăre) mi-a zis că el nu mai poate trăi în România, dar eu sunt altfel. Mă voi întoarce curând!”

——–

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNII MARTIE & SUPERSCRIERILE LUNII APRILIE

Mulțumim susținătorilor noștri, Monday Memo, IQads, Pagina de Media.