Au început înscrierile Superscrieri: presa locală, tema ediției din 2022
sssds
Cele mai bune materiale jurnalistice ale anului 2021 vor fi premiate în cadrul #Superscrieri11
Continuând misiunea asumată în urmă cu 11 ani în urmă, Fundația Friends For Friends lansează înscrierile pentru Premiile Superscrieri #11. Cele mai bune materiale jurnalistice ale anului vor fi premiate în cadrul galei #Superscrieri11 care va avea loc în mai 2022.
Pentru a participa, autorii își pot înscrie materialele jurnalistice la cele 8 categorii de concurs: Reportaj, Investigație, Opinie, TV & video jurnalism, Fotojurnalism (subcategorii: Fotografie de news și Fotografie documentară), Presă locală, Audio/Podcast și Debut jurnalistic – până pe 31 ianuarie 2022, prin completarea formularelor de pe site-ul www.ffff.ro/superscrieri.
Începând de anul acesta, Superscrieri anunță creșterea valorii premiilor: premiile I pentru fiecare categorie vor avea o valoare de câte 1500 de euro, iar Superscrierea Anului și Superscrierea Cititorilor vor fi premiate cu câte 3000 de euro.
Tema #Superscrieri11
Tema Superscrieri din acest an este presa locală și se concretizează prin introducerea unei secțiuni dedicate jurnaliștilor din presa locală și regională și o caravană Superscrieri în cele mai importante orașe din România.
„Considerăm că este un moment bun să ne îndreptăm mai activ către presa locală, care reprezintă un adevărat motor în menținerea democrației și a unei societăți bine educate și informate. Astfel, am creat o nouă categorie principală de concurs pe care o dedicăm presei locale și ne propunem să mergem pentru prima dată în țară, să-i cunoaștem pe cei care fac muncă relevantă și să-i încurajăm în demersurile lor, creând o legătură între central și local.”, a declarat Alexandra Cantor, directoarea Fundației Friends For Friends.
Pentru a sublinia importanța presei locale în peisajul jurnalistic național, dar și pentru a inspira cât mai mulți tineri în a urma meseria de jurnalist, Superscrieri va organiza anul viitor la București un masterclass cu Walter Robinson, jurnalistul care a condus echipa Spotlight din cadrul publicației Boston Globe în investigația care a primit în 2003 premiul Pulitzer pentru Public Service.
În cadrul Caravanei Superscrieri, Fundația Friends For Friends va organiza proiecții și dezbateri pornind de la filmul „Spotlight”, evenimente adresate studenților la jurnalism și jurnaliștilor. Filmul „Spotlight”a fost premiat cu 2 Premii Oscar (și alte 4 nominalizări) în 2016 și are la bază investigația condusă de Walter Robinson.
„Mesajul «Altă viață în presa locală» pe care îl lansăm în acest an constată distanța, adesea nedreaptă, pe care cititorii o au față de realitățile cu care se confruntă jurnaliștii locali. De multe ori, tot ce este departe de marile orașe face parte dintr-o viață paralelă. Pe de altă parte, mesajul acestei ediții sărbătorește încăpățânarea presei locale de a rămâne relevantă și vie, de a păzi interesul public și de scoate la iveală adevărul pitit sub preș”. – Vlad Tăușance, manager de dezvoltare la FFFF
Juriu și nominalizări
Nominalizările Superscrieri vor fi anunțate la finalul lunii martie când se va da startul pentru Superscrierea Cititorului, premiu decis de către public. Pentru toate celelalte categorii competitive, Premiile Superscrieri vor fi decise de un juriu format din: Paul Radu (co-fondator OCCRP și RISE Project) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Barbu Mateescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Dan Radu, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Ioana Cîrlig, Irina Păcurariu, Liviu Avram, Marius Comper, Marko Risovic, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Octav Ganea, Paula Herlo, Răzvan Exarhu, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu.
Competiția își propune să scoată în față acele povești puternice, materiale scrise, video, foto sau audio de calitate care informează corect, emoționează și ajung să schimbe percepții.
Ca în fiecare an, categoriilor competitive se vor adăuga Premiile Onorifice oferite de Fundația Friends For Friends în colaborare cu partenerii Galei Superscrieri.
Susținătorii Superscrieri de anul acesta suntFAN Courier și Kaufland România, parteneri de creștere ai proiectului.
Sponsorii de categorie: Medlife, Think Digital, Google, Humane Society International, Bitdefender, Azaria Food.
—
Superscrieri este, într-un fel, tributul pe care din 2011 încoace îl aducem autorilor unor astfel de scrieri – cei care, prin forța scriiturii lor, prin originalitate, onestitate și curaj încă ne mai spun poveștile care contează. Autorilor care cred în forța cuvântului bine ales, ne arată cum stau de fapt lucrurile, ne scapă de prejudecăți și stereotipii, ne emoționează, ne îmbogățesc, ne feresc de fake news. Lor le dedicăm, cu recunoștință, premiile, bursele și seminariile Superscrieri.
cele 8 recomandări ale lunii noiembrie, selectate de Dan Radu
lansăm Premiile Superscrieri ediția #11
un best of de materiale despre știință și tehnologie, din Mindcraft Stories, alese de Mihai Ghiduc
despre dezinformare, din Misreport
campania PĂI, ȘI EU?
Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii noiembrie este un nou membru al juriului Premiilor Superscrieri, ediția #11: Dan Radu este unul din veteranii presei locale din România, fost redactor șef și dezvoltător al rețelei de ziare locale Monitorul, printre multe altele. Ne bucurăm că ne-a adus mai multe recomandări din presa locală în acest newsletter.
DAN RADU:„Selecția a urmărit materialele de presă mai apropiate de anchetă/dezvăluire, cu accent pe subiecte cu relevanță națională majoră și cu trimitere la fenomene sociale sau politice de actualitate, chiar dacă unele abordează cazuri singulare.”
SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE SELECȚIE DE DAN RADU
Dan Radu: „O anchetă foarte complexă, ce dezvăluie rețeaua de firme controlată de fugarul Sebastian Ghiță, plecat din România încă de acum cinci ani, cu procuratura și poliția pe urmele sale. Mașinăria de aspirat bani publici, pe care a creat-o de-a lungul a mai bine de un deceniu, a lăsat în spate tipare de afaceri, care sunt replicate și astăzi în relația dintre instituțiile de stat și firmele „înrudite” cu cele pe care el le-a fondat.”
Dan Radu: „Cazul unei minore însărcinate, fenomenul lipsei de educație sexuală din școli, familie și societate generează fenomenul mamelor minore, ce plasează România pe prima poziție într-un top european nedorit. O discuție extrem de personală cu un copil care a devenit părinte. Conține și material video.”
Dan Radu: „Tema defrișărilor ilegale, fenomen ce capătă tot mai multe accente de crimă organizată, in care se pierd vieți omenești la propriu, cu prejudicii majore ecologice si economice. Un brigadier silvic ce dorește să protejeze pădurea și să aplice legea a devenit inamicul public numarul unu al unei intregi comunități, fapt extrem de periculos într-o zonă unde au fost uciși deja trei lucrători silvici.”
Dan Radu: „Schimbarea de legislație modifică întreaga paradigmă a rezidențiatului medical românesc, cu efecte pe termen lung în întreg sistemul de sănătate. Noua ordine ar putea scoate rezidenții din chinga uneori sufocantă sau chiar distrugătoare a profesorilor coordonatori.”
Dan Radu: „Abordează fenomenul degradării fizice a corpului polițienesc din lipsa programelor de antrenament și a imaginii generale a Poliției pornind de la acest aspect. De ce avem atît de mulți polițiști grași?”
Dan Radu: „O suprinzătoare dezvăluire a profilului ascuns al viitoarei șefe a Comisie Juridice din Camera Deputaților, un posibil ”insider” al lumii interlope în unul dintre cele mai importante nod decizionale din Parlament. Fenomenul controlului statului prin proxies de către crima organizată capătă tot mai mare amploare.”
Dan Radu: „«Mama lui Costel Alexe» continuă dezvăluirile privind activitățile președintelui CJ Iași, Costel Alexe, ce urmăresc imbogățirea personală și a familiei folosind pârghiile statului. Județul Iași a devenit o feudă personală – fenomenul capturării județelor de către baronii politici fiind o specificitate a corupției românești. Familia Alexe este un caz școală despre cum poți controla și dirija , într-un timp foarte scurt, milioane de euro din conturile primăriilor din județ către firmele de casă.”
Dan Radu: „O analiză despre dezinteresul institutiilor pe tema informării publice, indiferent de subiect. Institutiile romanesti, de la presedinție la ultima instituție deconcentrată, au un uriaș dispreț pentru comunicarea către cetățeni. Un fenomen care poate naște monștii dezinformării si ai fake-news, cu efecte asupra sănătății țesutului social.”
—-
Dan Radu Dan Radu este unul din veteranii presei locale din România, cu o experiență de peste 30 de ani, fost redactor șef și dezvoltator al rețelei de ziare locale Monitorul (18 publicații în 14 județe, dintre care și un cotidian local in limba maghiara) și publisher al rețelei de săptămânale Publimedia, divizie a Media Pro. A coordonat si activitatea TVR Iasi, ca director, si pe cea publicistică din TVR, ca director de programe. La momentul actual editează revista industriei regionale de IT&Outsourcing PIN Magazine și a fost nominalizat membru supleant al Consiliului Național al Audiovizualului.
Face parte din juriul Premiilor Superscrieri, ediția #11.
📡 Best of Mindcraft Stories recomandat de Mihai Ghiduc
Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef. MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.
Mihai Ghiduc: „Nu cred că e o supriză dacă spun că cele mai citite articole din ultimii doi ani de pe site-ul Mindcraft Stories au fost cele despre simptomele COVID-19. De fapt, am fi putut ghici cum evoluează un val doar după creșterea și descreșterea interesului pentru aceste texte. Vestea bună este că, în momentul de față, interesul pentru simptome e la unul dintre cele mai scăzute niveluri (și, nu, n-o să spun încă nimic de Omicron). Din fericire pentru Mindcraft Stories, scriem și despre alte lucruri.”
Andrei debutează pe site cu un text în care analizează lumea promisă de Metavers, așa cum e el gîndit acum de Mark Zuckerberg & co., și Metaverse-ul original, universul distopic imaginat de Neil Stevenson în romanul Snow Crash. Și o face din perspectiva felului în care Metaversul real ar putea schimba relația omenirii cu munca, dar și a diverselor probleme pe care un utilizator din lumea reală le întâmpină în utilizarea realității virtuale, probleme mult prea banale pentru ca un autor SF să le poată imagina.
Dacă tot sunt la ficțiune SF, luna aceasta am publicat o povestire scrisă de un maestru al literaturii de gen în 1991, în traducerea lui Horia Nicola Ursu, care imaginează o lume a viitorului în care schimbările climatice au adus seceta în marilev orașe, iar vânarea de iceberguri, un fel de Moby Dick-uri ce astâmpără setea, pare a fi una din puținele soluții la îndemână. Povestirea e însoțită de un interviu în exclusivitate cu autorul și de o scurtă biografie a acestuia.
Sci-fact este o rubrică în care adunăm la un loc informații despre o anumită temă din lumea științei sau tehnologiei. De data aceasta, Adriana a scris despre materiale mai mult sau mai puțin noi care ar putea schimba radical viitorul. De la grafen la lipici molecular și de la aluminiul transparent la cimentul viu, acestea pot apărea pe neașteptate în viața noastră și schimba totul, precum au făcut-o fierul, cuprul sau plasticul, atunci când au fost inventate. Nu știu dacă istoricii viitorului vor defini o Epocă a Aerogelului, dar ar fi una care ar suna cool.
În acest text, fac o propunere modestă: haideți să adăugăm cifra 1 în fața anului anului curent pentru ca să nu mai spunem că Homer a trăit în anul minus 750 (da, știu că zicem 750 înainte de Hristos, dar, oricum, știai că nu există anul zero și asta complică toate calculele?). De fapt, ideea de a adăuga 10.000 de ani calendarului pentru a defini Epoca Holocenului sau Epoca Omului i-a venit unui savant italian, Cesare Emiliani. Și e o idee minunată.
Cosmin nu e pasionat doar de bucătărie, ci și de scormonit prin arhive pentru a afla lucruri interesante despre lucrurile care se mâncau pe vremuri pe aceste meleaguri. Și dacă faptul că Brâncoveanu avea bucătari italieni și francezi și că a folosit furculița înaintea regilor Franței e un fun fact interesant, nu-mi iese din cap un lucru pe care mi l-a zis la telefon: pe vremuri, sarmalele se făceau cu ghimbir. Abia aștept să scrie despre asta într-un articol viitor.
Despre dezinformare de Codruța Simina / Misreport
Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika. Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland. Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.
Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.
cele 8 recomandări ale lunii octombrie, selectate de Dan Duca
despre dezinformare, din Misreport – de Codruța Simina
un best of de materiale despre știință și tehnologie, din Mindcraft Stories, alese de Mihai Ghiduc
fotografia lunii, selectată de Octav Ganea
un articol In a Relationship din ziarul Libertatea
Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii octombrie este Dan Duca, redactor șef la Libertatea. Dan este unul dintre cei mai aprigi susținători ai proiectului Superscrieri, fiindu-ne alături ca membru al juriului încă de la a doua ediție.
Dan Duca:„Octombrie a fost o nouă lună de crize. Iar selecția Superscrieri din această lună caută să acopere cumva multiplele situații de criză care se suprapun în România în aceste clipe.
Pare jurnalul de front al unei țări cu comorbidități care nu reușește să-și trateze, cu largul concurs al autorităților, rănile care o copleșesc: de la pandemia pe care un duet politic o anunța învinsă în iunie, dar care acum omoară sate întregi în fiecare săptămână, la griul modului în care sunt cheltuiți banii publici dincolo de hainele imaculate ale conducerii BOR, la birocrația și ineficiența administrației, în care fiecare birou e stat în stat (cu imaginile memorabile din producția „România, Te iubesc” în care angajați, șefi de direcții pot ignora, tergiversa cererile unui ministru), la mizeria din spatele afacerilor cu gunoi, la modul în care continuă să fie uneori tratate persoanele cu depresie, la răni deschise și nevindecate încă din perioada comunistă, precum cele legate de avorturi. Peste ele, scăpate de sub control: fake-news-ul antivaccinist și bătălia politică pe bani.
Concluzia tragică a lunii vine dintr-o postare pe Facebook a unui medic ATI de la Institutul Matei Balș din Capitală, Elena Copaciu: «În zilele acestea se stinge o întreagă generație de bunici!» 10.768 mai precis, în două luni.”
SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE SELECȚIE DE DAN DUCA
„La capătul a opt luni de documentare, am descoperit o rețea secretă în care oameni de afaceri, politicieni și prelați de la vârful Bisericii lucrează mână în mână într-o megaafacere: construcția și reabilitarea de biserici din bani publici. Toată acestea rețea operează cu binecuvântarea celui mai puternic om din Biserica Ortodoxă Română, pe care oamenii săi îl numesc Marele Alb.”
seria Jurnalul Decretului Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu (Dela0.ro), Diana Meseșan (Libertatea) și Octavian Coman (jurnalist freelance), jurnaluldecretului.ro
„Întreruperea voluntară a cursului sarcinii stârnește controverse legale, polemici sociale și dezacorduri deloc cordiale de secole bune. Incriminat, dezincriminat, apoi reincriminat la loc în România ultimilor 150 de ani, avortul a parcurs un traseu alambicat prin mințile și legile noastre. Moștenirea cea mai pregnantă în legătură cu subiectul o avem de la începuturile epocii Nicolae Ceaușescu, când politica demografică a statului comunist a determinat – în toamna anului 1966 – interzicerea avorturilor la cerere. Stăpân peste corpurile și deciziile femeilor, ceaușismul a lăsat în urmă peste 10.000 de femei care au murit ca urmare a decretului. Aceasta e statistica optimistă. Cea pesimistă urcă numărul victimelor la aproape 20.000.
Europa este încă continentul pe care se poartă dezbateri aprinse despre interzicerea întreruperilor de sarcină. România are încă politicieni care vorbesc cu convingere despre o asemenea măsură. Dincolo de încadrarea legală, avortul la cerere este și o discuție despre prestații medicale, acces la contracepție sau vederi religioase. Nu sunt multe subiectele de interes public care găzduiesc asemenea intersecții și care poartă atâtea semnificații.”
„Statisticile arată înfiorător, dar imaginile din spitale sunt și mai dure. Am stat o seară întreagă la camera de gardă a Spitalului Universitar din București pentru a arăta realitatea din spatele cifrelor.
Imaginile pe care le-am surprins sunt atât de puternice încât nu mai au nevoie de vreo figură prezidențială care să anunțe falimentul statului român. Eșecul e vizibil în privirile speriate ale bolnavilor, unii dintre ei așezați pe scaune, cu tubul de oxigen la picioare, e vizibil în deznădejdea și în epuizarea cadrelor medicale, în tăcerea sacilor negri, cu fermoar, care sunt cărați în neștire pe holuri.”
„Avem un stat care nu funcționează. Ne este tot mai clar pe zi ce trece. Un uriaș aparat alcătuit din peste 250 de agenții și companii, cu sute de mii de angajați, ar trebui să ajute statul să funcționeze.
Din păcate, toate aceste instituții cu șefi numiți politic la fiecare schimbare de guvern, sufocă statul, îl blochează în birocrație, cu funcționari care produc doar hârtii.”
„Doar un român din 100 declară deschis că suferă de depresie cronică, cu mult sub media europeană de 7,2%. Cele mai recente date Eurostat, valabile pentru anul 2019, arată România și Bulgaria ca fiind țările cu cei mai optimiști locuitori.
Statistica nu reflectă însă realitatea din casele și mințile oamenilor, ci mai degrabă lipsa de asumare a unui fenomen pe care preferăm încă să-l considerăm tabu și despre care alegem să nu vorbim.
Mai mult, experții avertizează că ponderea persoanelor cu depresie și tulburări psihice a crescut în pandemie în toată lumea, cu urmări grave, inclusiv în plan economic.”
„Capitala este în pragul unei crize majore a deșeurilor! Peste un milion de tone de gunoi sunt produse, anual, în București, iar dacă luăm în considerare și resturile adunate din localitățile limitrofe, din Ilfov, se adună cantități impresionante care duc la o reală problemă care se agravează în fiecare zi.
Cosmin a mers pe firul afacerilor din București, iar conexiunile l-au dus până în Italia. Echipa PROTV a filmat în Roma, Sicilia și Napoli, unde au obținut imagini și interviuri în exclusivitate despre implicarea mafiei italiene în afacerile cu gunoi.”
„«Sunt convins că guvernul și premierul Cîțu fac toate lucrurile exact așa cum e legal și corect, nu am niciun fel de emoții în această chestiune», a declarat sigur pe el președintele Klaus Iohannis atunci când a fost întrebat despre felul în care au fost repartizați banii din Fondul de Rezervă al Guvernului.
Cu o zi înainte de declarația președintelui, Cabinetul Cîțu alocase peste 1 miliard de lei (mai exact 1.009.466.000 RON) consiliilor județene, orașelor și comunelor «pentru plata unor cheltuieli curente și de capital». Sunt bani care au mers către administrațiile locale din țară în baza unor documente justificative emise de prefecturile din țară (adică de reprezentanții guvernului în teritoriu) și, în unele cazuri, de consiliile județene.
Am compilat și analizat la Dela0.ro toate cifrele alocărilor, pe orașe și comune, grupate în funcție de culoarea politică a primarilor. A rezultat o statistică națională a felului în care s-au distribuit banii – iar concluziile sunt pe alocuri tulburătoare, departe de orice definiție a termenului «corect», invocat de președintele Iohannis.”
„Studiile ne spun că Facebook – cea mai folosită reţea socială – favorizează conflictul şi senzaţionalismul, postările şi grupurile care încing spiritele, care divizează. Pentru a afla mai multe despre sursele şi locurile mai puţin la vedere unde românii se „contagiază” de COVID-scepticism sau chiar negaţionism am realizat o analiză a celor mai populare 10.000 de postări din Facebook-ul românesc pe parcursul a peste un an şi jumătate, de la începutul stării de urgenţă (martie 2020) şi până la momentul actual (octombrie 2021).”
—-
Dan Duca
În martie 2020 s-a alăturat redacției Libertatea, unde în prezent este redactor-șef. Dan Duca lucrează în presă din 2003. Vreme de trei ani a fost reporter la ziarul Tribuna din Sibiu, apoi reporter de politic la Cotidianul în perioada 2006-2009. A urmat Realitatea TV, acolo unde a fost pe rând, reporter al site-ului televiziunii, redactor-șef adjunct, redactor-șef și publisher până în 2015 și în paralel, comentator politic la tv. După șase ani, în vara lui 2015, a preluat funcția de coordonator al site-ului Antena3.ro, până în ianuarie 2020, când pentru o lună, a preluat rolul de publisher pentru site-urile Gandul.ro, descopera.ro, Go4it.ro și csid.ro.
Dan Duca este fost bursier CNN și membru în juriul Superscrieri.
Dezinformarea lunii de Codruța Simina / Misreport
Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika. Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
🛑 #FALS Deputatul și fondatorul AUR, George Simion, s-a declarat revoltat că medicamente antivirale ca favipiravir nu se regăsesc în farmacii, pentru ca cei depistați pozitiv să se poată trata acasă: „Sunt medicamente antivirale, favipiravir, nu mai intrăm în ivermectină și altele. Sunt medicamente recunoscute unanim că ajută pentru a nu ajunge în spital (n.r. în cazul infectării cu coronavirus)”. Factualarată că Favipiravir nu este unanim recunoscut ca tratament care ar putea preveni spitalizarea în cazul infectării cu Sars-CoV-2, și nici măcar nu a obținut aprobare din partea autorităților europene în domeniu.
📡 Best of Mindcraft Stories recomandat de Mihai Ghiduc
Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef. MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.
Printre zecile de dezinformări care au contribuit la eșecul campaniei de vaccinare și, implicit, la dezastrul sanitar care a marcat luna octombrie, cea despre efectele pe termen lung ale vaccinurilor bazate pe ARN mesager („experimentale”, cum insistă să le numească antivaxerii) a fost una dintre cele mai circulate. Textul acesta explică, pe scurt, de ce respectivele afirmații n-au nicio bază, sunt doar încă o tentativă de a-i speria pe cei indeciși.
În timp ce oamenii care au refuzat vaccinarea în primăvară și vară s-au înghesuit la centre când au văzut că virusul n-are de gând să plece nicăieri, mulți alții primesc acum doza booster, la șase luni de la vaccinarea inițială. Cum acum sunt oferite variante, au început să apară discuții despre care ar fi cel mai potrivit vaccin pentru această extradoză – întrebare la care încerc să răspund în acest text.
Un podcast despre neuroștiință care este folosit ca material ajutător pentru un proiect școlar extracuricular a fost contestat de specialiști. Aceștia spun că informațiile prezentate nu sunt corecte, că limbajul nu e cel mai potrivit și că scopul urmărit ar fi unul comercial. Răspunsul celor care au propus proiectul ar fi că ar mai degrabă despre dezvoltare personală, decât despre știință.
Vremea megaproiectelor care schimbă harta lumii nu s-a încheiat. Turcii vor să construiască un al doilea Bosfor, în timp ce se discută, mai mult sau mai puțin serios, de un canal de sute de kilometri ce ar uni Belgradul de Salonic. Ambele proiecte ar afectat direct și România. Primul, prin creșterea traficului naval spre Constanța și și pe Dunăre, al doilea, dimpotrivă, prin eliminarea aproape totală a segmentului românesc al Dunării din circuitul naval internațional.
Proiectul My Antipa, despre biodiversitatea urbană, nu putea să ocolească unul dintre cele mai întâlnite animale din marile orașe românești. Un cercetător de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” scrie despre istoria domesticirii acestui animal și despre cum și de ce au ajuns pisicile să fie atât de prezente în viața orașelor românești.
📷 Fotografia lunii recomandată de Octav Ganea
fotografie realizată de Vlad Chirea pentru materialul din Libertatea
„Navigatul prin întuneric cu o sursă insuficientă, dar necesară, de lumină e o situație întâlnită în multe domenii. Descrie obiectiv felul în care o familie se descurcă într-un bloc nou construit, dar la fel de bine descrie metaforic modul în care fotoreporterii ziarelor naționale, puțini care mai activează, încearcă să aducă în mod constant subiecte noi publicului, așa cum face Vlad Chirea, de exemplu.” (Octav Ganea)
Octav Ganea este fotojurnalist, managing partner al agenției Inquam Photos. Imaginile sale sunt vizibile pe aproape toate publicațiile mari de presă din mediul online, de multe ori menționațe și în acest newsletter. Este câștigătorul secțiunii Fotografie de News de la Superscrieri #10.
În contextul pandemiei și al polarizării tot mai acute a societății pe tema vaccinare vs antivaccinare, copiii și tinerii de azi pierd cel mai mult din drepturile și libertățile lor. In a Relationship deschide discuția despre responsabilitatea adulților de a proteja tinerele generații și se pregătește să lanseze o campanie de conștientizare a violenței fără precedent la care sunt expuși copiii și adolescenții în contextul pandemiei. Până atunci, poți să citești în rubrica In a Relationship din Libertatea despre cum să discuți cu copilul tău despre pandemie și vaccinare într-un mod mai echilibrat și mai sănătos.
Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland. Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.
Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.
8/8 Superscrierile lunii septembrie, de Nicoleta Rădăcină
sssds
În această ediție:
cele 8 recomandări ale lunii septembrie, selectate de Nicoleta Rădăcină
un ghid Misreport despre dezinformare – de Codruța Simina
un best of de materiale despre știință și tehnologie, din Mindcraft Stories, alese de Mihai Ghiduc
fotografia lunii, selectată de Octav Ganea
două articole In a Relationship din ziarul Libertatea
Invitata specială care a ales cele 8 superscrieri ale lunii septembrie este Nicoleta Rădăcină, reporter DoR. Nicoleta a reușit să fie una dintre cele mai prezente voci jurnalistice (și nu numai) din pandemie, la începutul căreia a pornit și a tot crescut un newsletter zilnic, Concentrat, la care te invităm să te abonezi.
Nicoleta Rădăcină: „Mi-a plăcut dintotdeauna septembrie pentru că-i o lună intensă. Revenim la școală, la job, la proiecte de toate felurile și, cel puțin în primele zile, totul zbârnâie. Acest septembrie nu s-a lăsat mai prejos. A venit cu un record de cazuri de COVID-19 de la începutul pandemiei încoace (între timp, l-am depășit și pe ăsta), un nou incendiu izbucnit într-un spital care ar trebui să ne salveze, nu să ne omoare, jurnaliști bătuți în păduri decimate, o criză politică încheiată recent cu căderea Guvernului și multă, multă deznădejde. Intens, deci, e puțin spus. Așa că selecția mea de Superscrieri e mai cu seamă un platouaș care ne trece prin tot caruselul, dar se oprește des în zone menite să ne tragem sufletul, dincolo de drama cotidiană.”
SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE SELECȚIE DE NICOLETA RĂDĂCINĂ
Nicoleta Rădăcină:„Pandemia se va duce. Cîțu se va duce. Nici problema istorică, nici cele de moment, nu pleacă. Ce înseamnă asta pentru tine?”, întreabă sociologul politic Barbu Mateescu, care ne dă și probabil cel mai bun sfat de reținut în vremurile astea nebune: „Să nu cazi pe fente anti-democratice. Fără democrație, nu ar fi alegeri. Iar fără alegeri nu ai putea schimba nimic. Nu găsi țapi ispășitori colectivi. De vină nu e nici Uniunea Europeană, nici clasa politică, nici te miri ce grup sau grupuleț, ci suprapunerea nenorocită dintre criza istorică a partidului care guvernează și momentul punctual.”
Nicoleta Rădăcină: Scriitorul Bogdan Coșa se întoarce după 10 ani în Codlea, orașul natal, pe care îl asociază cu frica și trauma sărăciei în care a crescut alături de părinții pierduți în tranziția nouăzecistă. S-a întors ca să înțeleagă cum a devenit bărbatul de astăzi și locul – altceva decât sărăcia din care voia să evadeze. „Pe de-o parte, eram gata să mă agăț de orice ca să nu mă mut înapoi. Pe de altă parte, simțeam în stomac că tocmai asta trebuie să se întâmple; să-mi fac curaj și să urc din nou pe sanie, să cobor în oraș, să iau Codlea la pas și să-mi înfrunt toate fantomele.”
Nicoleta Rădăcină: Într-o țară în care jurnaliști, activiști de mediu și pădurari cinstiți sunt bătuți cu topoare de mafia lemnului și într-un oraș ca Iașul, unde în ultimii 10 ani au fost tăiate aproximativ 180 de hectare de păduri seculare din împrejurimi, ceea ce face comunitatea Codrii Iașilor este un exemplu de curaj și pragmatism, arată reportajul longform publicat de Iașul Nostru, newsletterul local coordonat de Alex Enășescu.
Nicoleta Rădăcină: Cele mai noi cercetări spun că dispar specii de plante într-un ritm de 500 de ori mai rapid decât ritmul considerat natural, ceea ce afectează toate procesele necesare vieții pe Pământ, așa cum o înțelegem astăzi. De ce contează că se pierd din natură o ferigă, o garofiță, o orhidee sau o plantă de apă pe care abia o putem vedea cu ochiul liber? Răspunde Natural.
Eu sunt Caliu Ana Maria Ciobanu, fotografii de Andrei Pungovschi (DoR)
Nicoleta Rădăcină: După 25 de ani de faimă internațională cu Taraf de Haïdouks, lăutarul Caliu cântă neobosit, ca să ne convingă pe noi – și pe el însuși – că rămâne de neegalat. Dincolo de repertoriul fluid cu rădăcini vechi, lăutarul Caliu poartă în el istoria strămoșilor ținuți la marginea societății. De acolo crede Bogdan Simion, cobzar, fiu și nepot de lăutari, că-i vine „rictusul cu care îți livrează serviciul”. „E plătit să te înveselească, nu e Kurt Cobain. Așa e meseria, nu ai voie să fii trist”, spune Simion. Ascultă povestea lui Caliu în varianta audio – o oră de lectură presărată cu surprize muzicale înregistrate pe teren de Ana Maria Ciobanu, reporter DoR.
Nicoleta Rădăcină: „Tokyo a fost un test continuu de răbdare, pentru că am așteptat foarte mult momentul în care, credeam eu, mi se va pune medalia de gât. Am avut răbdare, am muncit, am tras de mine, și totuși nu s-a întâmplat. Dar până la urmă, despre asta este. Despre unii sportivi se știe că sunt campioni și sunt cei mai tari pentru că au câștigat anumite medalii, dar despre unii se știe că sunt puternici doar prin momentele prin care au trecut și pentru că au rezistat”, povestește gimnasta Larisa Iordache despre cum a luat decizia să se retragă din finala olimpică, ce-a descoperit despre ea în ultimele luni și cum privește viitorul.
Nicoleta Rădăcină: „Sunt cinci pacienţi în camera asta şi doar unul dintre ei e conştient. Ca să-i distragă atenţia de la toată scena, o asistentă îl îndeamnă să mănânce un terci proteic, de culoare incertă. Îi scoate masca doar cât să-i dea o linguriţă de mâncare şi o aşază imediat înapoi, cât timp omul mestecă. Dacă n-ar face asta, pacientul ar desatura şi ar intra în şoc. După câteva înghiţituri, bolnavul oboseşte. […] «Nu e o îngrijire de calitate. Suntem ca într-un spital de campanie, ca-n război. Pacienţii au nevoie de informaţii şi, mai ales, au nevoie de încurajări, dar n-ai timp să le spui nimic. Toată lumea e nervoasă, toţi sunt nemulţumiţi. Şi au dreptate să fie aşa», spune o infirmieră. Bine ai venit în valul patru, valul oamenilor furioși în toate sensurile și din toate taberele!”
—-
Nicoleta Rădăcină
Nicoleta Rădăcină e reporter la DoR din 2018. A scris despre cum e să trăiești cu Huntington, o boală genetică rară și incurabilă (premiat cu locul II la Reportaj la Superscrieri 2019), cum se schimbă dinamica de muncă dintre angajatori și angajați în fabrică și, printre altele, cum arată noul val al gastronomiei românești. În pandemie a pornit și crescut Concentrat, newsletterul zilnic al DoR, pe care l-a coordonat până în iulie 2021. Toamna asta se concentrează să redevină reporter de longform.
foto: Cătălin Georgescu
Dezinformarea lunii de Codruța Simina / Misreport
Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika. Abonează-te aici la Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
„Prieteni, ne așteaptă câteva săptămâni în care estimăm că vom vedea din nou o creștere a conținutului fals și a dezinformării pe rețelele sociale, în paralel cu creșterea numărului de cazuri de infectare și spitalizare din cauza virusul SARS-CoV-2 în România. Am pus mai jos câteva reguli tehnice prin care putem, fiecare dintre noi, să nu contribuim la amplificarea falsurilor, fricii și furiei pe rețelele sociale.
🛑 Redacțiile care respectă deontologia profesională sunt transparente: au o casetă redacțională pe site, în care vei găsi numele jurnaliștilor și al redactorului-șef. Te rugăm să verifici dacă site-ul pe care ai ajuns respectă regula transparenței.
🛑 E okay să fii grammar nazi, de data asta. Te rugăm să urmărești dacă textul pe care îl citești respectă normele minime ale gramaticii. În general, site-urile care propagă falsuri sau dezinformare sunt foarte puțin atente la redactarea textului.
🛑 Atenție la emoții și diferența dintre opinii și fapte. În general, jurnaliștii care își respectă meseria vor să te informeze corect și să-ți ofere un context pentru informație. Dacă simți că articolul pe care îl citești îți creează emoții puternice – furie sau frică – te rugăm să evaluezi dacă acesta răspunde la câteva întrebări simple: cine a spus asta? Unde a spus? Când a spus? În ce context a fost făcută această afirmație? Vorbim de un fapt – adică o afirmație susținută de dovezi factuale – sau de o opinie?
🛑 Nu da mai departe. Dacă observi că articolul pe care îl citești nu respectă cel puțin două din criteriile de mai sus, te rugăm să te gândești serios ce efect ar putea avea asupra prietenilor tăi. Vom trece cu toții printr-o perioadă în care vom fi cu nervii întinși – pe bună dreptate. Dar amplificarea falsurilor nu ne va ajuta, indiferent de emoțiile puternice pe care le simțim.
📡 Best of Mindcraft Stories recomandat de Mihai Ghiduc
Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef. MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.
„De mai bine de un an și jumătate, Mindcraft Stories este parte a familiei FFFF. Am început proiectul în această ciudată perioadă pandemică, cu un dosar despre coronavirus, fără să ne gândim că vom scrie și acum despre acest subiect.
Altfel, Mindcraft Stories este o publicație online despre știință și tehnologie sau, mai precis, un site despre efectele pe care știința și tehnologia le are asupra societății și un hotspot BRD – Groupe Société Générale.
Eu sunt Mihai Ghiduc, sunt redactorul-șef al Mindcraft Stories, și, de luna aceasta, voi prezenta, pe scurt, cinci dintre cele mai interesante texte pe care le-am publicat în ultima vreme. Am lăsat voit deoparte textele despre pandemie.”
🔵De ce-și strică companiile singure produsele, apoi nu te lasă să le repari?, de Andrei Luca Dacă nu ai observat că devine din ce în ce mai greu să-ți repari un lucru sau să-l faci să meargă mai bine (de exemplu, la anticele telefoane Nokia puteai schimba bateria, cele moderne o au încapsulată) a făcut-o Uniunea Europeană, care vrea să introducă „dreptul la reparație”. Care vrea să oblige companiile să renunțe la șmecheriile prin care fac produsele să devină neutilizabile (așa numita „obsolescență planificată”) și să-i împiedice pe utilizatori să umble la componente.
🔵 Vulcanii care pot destabiliza Europa, de Ionuț Preda Erupția din 20 septembrie, de pe insula La Palma din Canare, reamintește europenilor că există o serie de vulcani activi care ar putea crea, oricând, haos, distrugeri și victime. Faptul că, de decenii, cea mai complicată problemă creată de un vulcan pentru europeni au fost câteva avioane ținute la sol de o erupție din Islanda, acum un deceniu, nu înseamnă că lucruri mai grave nu s-ar putea întâmpla. Ionuț a făcut o listă a celor mai periculoși vulcani europeni.
🔵 Dune 2021: o adaptare fidelă, dar împotmolită, de Cristi Mărculescu Este, probabil, cel mai așteptat film SF al anului, iar Cristi Mărculescu crede că varianta lui Villleneuve e reușită, dar nu atât de bună pe cât ar fi putut fi. Cu siguranță, mai bună decât ce s-a produs până acum. Textul a generat, ca de obicei în cazuri ca acesta, o discuție despre cât de mult este în regulă să devieze un regizor de la linia impusă de autor, în cazul unei ecranizări.
🔵 Cicadele, cântăreții neobosiți ai naturii, de Emilia Iulia Iorgu Parte a unei colaborări pe care o avem cu Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, articolul explică ce este cu aceste insecte controversate, îndrăgite și detestate, deopotrivă, pentru cântecul lor prelungit și foarte puternic. Un lucru interesant pe care l-am aflat cu ocazia asta este că fabula cu „greiere și furnica” era, inițial, despre cicade. Cumva explicabil, pentru că a fost scrisă de Esop, un grec, iar cine a fost vreodată în zona mediteraneană știe foarte bine ce hărmălaie pot face aceste insecte.
🔵 Câți urși se vânează în România cu adevărat?, de Mihai Ghiduc Pentru că soarta urșilor și felul în care sunt vânați sunt discuții care s-au purtat intens în ultima vreme, fiindcă am avut acces la date din ultimul deceniu, compilate cu răbdare de cei de la Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) pentru Humane Society International (HSI), filiala România, și pentru că îmi plac graficele, am folosit datele respective pentru a genera o serie de vizualizări despre câți urși au fost vânați și ce a însemnat schimbarea legislației pentru acest fenomen.
📷 Fotografia lunii recomandată de Octav Ganea
People attend iMApp 2021, a video mapping event attended by artists from the United States, Germany, Ukraine, Japan and Hungary, in Bucharest, Romania, Saturday, Sept. 18, 2021. The public’s access to the event, which used as a projection screen the facade of the Palace of the Parliament, the world’s largest administrative building, was conditioned by proof of full COVID-19 vaccination or a valid negative test. (AP Photo/Andreea Alexandru)
fotografie realizată de Andreea Alexandru, Associated Press
„Prin definiție imaginile de agenție de presă sunt martori ai cotidianului, răspunzând întrebărilor clasice din fotojurnalism. Straturile adăugate în plus, extinderea contextului, canalizarea emoției, amplitutidinea vizuală, relevanța atemporală, toate acestea dincolo de informația brută, sunt cele care diferențiază o imagine care trăiește 24 de ore de cele care fac istorie, descriind-o în același timp. Tocmai din acest motiv imaginea lunii vine via AP/Andreea Alexandru.” (Octav Ganea)
Octav Ganea este fotojurnalist, managing partner al agenției Inquam Photos. Imaginile sale sunt vizibile pe aproape toate publicațiile mari de presă din mediul online, de multe ori menționațe și în acest newsletter. Este câștigătorul secțiunii Fotografie de News de la Superscrieri #10.
👥 Rubrica In a Relationship din ziarul Libertatea
În luna septembrie, rubrica In a Relationship din Libertatea a abordat două subiecte importante:
Așteptările elevilor de la noul an școlar – 20 de tineri între 13-20 ani ne-au vorbit despre nevoile și așteptările lor odată cu revenirea la școala fizică. Printre cele mai prezente nevoi exprimate se numără revenirea la normalitate, revederea cu colegii și o școală mai organizată, cu profesori mai responsabili.
Ce trebuie să facă părinții care divorțează ca să-și protejeze copiii – O serie de recomandări pentru părinții care decid să se separe, pentru a interpreta corect reacțiile copiilor lor în contextul divorțului. Fără aceste repere, părinții riscă să devină, fără să-și dea seama, una dintre cele mai mari surse de anxietate și suferință din viața copiilor lor. Subiectul delicat al suferinței copiilor ai căror părinți divorțează continuă și în următorul articol din rubrica In a Relationship, care va fi publicat duminică, 10 octombrie.
Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland. Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.
Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.
Decernarea a fost prezentată de jurnalistul Tudor Mușat. Filmarea, la care au participat o parte din juriu și dintre câștigători, s-a desfășurat respectând toate măsurile de siguranță, inclusiv cu testarea celor prezenți, susținută de Medlife.
„Chiar dacă acest an ne-a pus piedici suplimentare, distanțarea nu a fost doar o măsură de protecție antivirus, ci și un paravan suplimentar pentru cei care aveau ceva de ascuns. M-au lăsat fără aer de indignare dezvăluirile investigațiilor jurnalistice realizate de voi și apreciez nespus, vreau să vă transmit admirația și recunoștința mea, nu doar de jurnalist, ci și de cetățean, pentru că m-ați făcut să simt că vom răzbi în ciuda a ceea ce se întâmplă la vedere sau dimpotrivă, în jurul nostru. M-au bucurat și m-au tulburat în egală măsură toate scrierile care au intrat în acest concurs. Mulțumesc jurnaliștilor care și-au făcut meseria, vă mulțumesc vouă, redacțiilor care susțineți jurnalismul relevant și puternic, vă mulțumesc vouă, celor din public, consumatorilor de jurnalism de calitate. Voi sunteți cei care dați putere presei.”(Alice Iacobescu, membră a juriului Superscrieri, director de știri Europa FM)
CÂȘTIGĂTORII PREMIILOR SUPERSCRIERI #10
Marii câștigători ai serii sunt Alex Nedea și David Muntean de la Recorder, care împreună au primit Superscrierea Anului, Superscrierea Cititorilor și premiul I la categoria video, iar Nedea a primit și premiul onorific Watchdog – câinele de pază al democrației.
Superscrierea Anului, premiu în valoare de 1500 de euro(susținut de BRD), a revenit seriei de reportaje „Apă de băut”, realizate de Alex Nedea și David Muntean pentru Recorder.
„Așa cum jurnalismul este despre comunitate, și succesul unui jurnalist este dat de comunitatea de jurnaliști cu care lucrează. La Recorder nu avem niciun “cel mai bun jurnalist”, dar împreună cred că suntem una dintre cele mai bune comunități de jurnaliști din România. Un grup de jurnaliști imperfecți, unde defectele unuia sunt oblojite perfect cu calitățile celorlalți. În consecință, seria de investigații “Apă de băut” ar fi fost neterminată fără editorii Mihai Voinea și Cristian Delcea și fără imaginile lui David Muntean. Le mulțumesc.”(Alex Nedea, Recorder)
Dacă anul trecut Superscrierea Anului a fost desemnată o investigație din domeniul medical, anul acesta, Premiul juriului, strâns din taxa de înscriere în concurs, în valoare de 400 de euro, a fost acordat investigației RISE Project„Oameni și măști” (Ana Poenariu & Andrei Ciurcanu), care a urmărit afacerile cu echipamente medicale și achizițiile de stat derulate în timpul pandemiei.
„Corupția sistemică și grupările de crimă organizată nu au obosit și nici nu suferă de pe urma virusului, ba dimpotrivă. Investigațiile jurnalistice sunt un fel de vaccinuri aplicate constant societății în care trăim, un mod de a lupta cu și pentru oameni. Faptul că suntem, alături de alte platforme media independente, printre câștigătorii premiilor Superscrieri ne onorează, ne face mai responsabili și ne determină să fim și mai buni în fața cititorilor.”(redacția RISE Project)
Premiul Superscrierea Cititorilor, în valoare de 1200 de euro, votat și susținut financiar de cititori, a mers către investigația <<Singur împotriva partidului. „Copile, nu te pune cu ei că te vor face praf!”>>, realizată de Alex Nedea și David Muntean pentru Recorder.
Lista de câștigători finali a fost selectată de juriu din cele 39 de materiale (presă scrisă, podcast, video și foto) nominalizate, în urma evaluării înscrierilor făcute de autori în competiție, preponderent independentă, dar și mainstream: Paul Radu – președinte juriu, Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Ioana Cîrlig, Ioana Moldovan, Marko Risovic, Marius Comper, Mona Dîrțu, Mihai Ghiduc, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu și Vlad Petreanu ca jurat special pentru premiul de vlogging.
*Ca în fiecare an, în cazul conflictelor de interese, membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea anumitor materiale înscrise.
„Seara Premiilor Superscrieri este ca o seară de vaccinare. Fiecare dintre materialele care au câștigat sunt doze puternice de vaccin contra corupției, contra nepăsării, incompetenței și a ignoranței. Anul acesta am văzut o încredere crescută, jurnaliștii s-au conectat mult mai bine la nevoile publicului, care deține acum în mod real o parte a procesului.”, a declarat Paul Radu, președintele juriului.
Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă și este posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere FAN Courier și Kaufland, și cu susținerea sponsorilor de categorie: BRD – Groupe Société Générale, ENEL, Medlife, Think Digital, Bitdefender, AZARIA Food.
PREMIILE PE CATEGORII DE CONCURS – premiile I, în valoare de 800 de euro fiecare, au fost susținute de FAN Courier, Kaufland, Enel, Medlife, Think Digital.
PREMIUL II: Attila Biro, Ana Poenariu, Lilia Saúl Rodríguez, Jonathan Wrate, Dan Kelly, Nathan Jaccard, Daniela Castro, Timea Honț, Raúl Olmos, Andrea Cárdenas , Armando Talamantes, Salvador Camarena, Guilherme Amado, Paul Radu, Lucía Vergara, Carjuan Cruz, William Jordan, Sergiu Brega,”Gangsterii de pe Riviera Maya”, RISE Project & OCCRP
PREMIUL III: Mihai Dragolea, Vlad Stoicescu, ”EuRoPandemic”, Dela0.ro
INVESTIGAȚIE – categorie susținută de Think Digital
PREMIUL II: Attila Biro, Ana Poenariu, Lilia Saúl Rodríguez, Jonathan Wrate, Dan Kelly, Nathan Jaccard, Daniela Castro, Timea Honț, Raúl Olmos, Andrea Cárdenas , Armando Talamantes, Salvador Camarena, Guilherme Amado, Paul Radu, Lucía Vergara, Carjuan Cruz, William Jordan Sergiu Brega, seria”Gangsterii de pe Riviera Maya”, RISE Project & OCCRP
Ca un demers de încurajare pentru noile generații de autori care spun povești relevante, s-au oferit două premii speciale de susținere: Premiul special Acti-vloggerul anului, creat împreună cu Bitdefender și jurizat tot alături de ei, dar și împreună cu Vlad Petreanu, în valoare de 300 euro, a fost oferit lui Achim Scarlat, canalulDezaburit, pentru preocuparea constantă pentru educație civică.
Premiul special Generația 2020, în valoare de 300 de euro, oferit cu sprijinul Azaria Food a mers cătreGen, revistă, o publicație în care tinerii sunt focusul, iar mentorii și echipa sunt prezenți pentru a-i ajuta, ghida și încuraja.
Pentru a contribui la dezvoltarea altor zone din afara concursului, FFFF a oferit 9 premii onorifice acelor jurnaliști, redacții, inițiative sau activiști care au muncit neobosit în 2020 pentru sănătatea societății civile.
Watchdog- câinele de pază al democrației: Alex Nedea (Recorder) – Pentru perseverența de a investiga nereguli și de a expune adevărul.
Redacția anului: Dela0 pentru felul în care documentează și publică serii de presă despre hibele sistemice ale României, dintre care amintim felul în care statul tratează infracțiunile la viața sexuală.
Editorul anului: Andra Matzal (Scena9) pentru grijă, pricepere, răbdare și umanitatea cu care tratează atât subiectul, cât și autorul cu care lucrează.
Presă locală: https://atlatszo.ro/– Proiect de jurnalism de investigații independent, din Cluj, transparent și responsabil. O publicație de limbă maghiară, recunoscută în premieră la Superscrieri.
Carte de non-ficțiune: „Barem identitar. Prejudecăți colective, realități personale”, editura Black Button Books, care strânge laolaltă un grup variat de sociologi, jurnaliști, artiști, activiști, psihoterapeuți, cercetători proveniți atât din mediul academic, cât și din organizații nonguvernamentale care depun eforturi pe teren pentru demolarea constructelor identitare discriminatorii la nivel personal, comunitar și instituțional.
Premieră în presa cotidiană: Andrei Cristian, Europa Liberă – autorul articolului care a făcut publice, în premieră, tarifele puse de televiziunile private partidelor în campania electorală. Și asta-i doar una din faptele sale de vitejie jurnalistică din 2020.
International Impact: Lavinia Pițu , „Exploatare cu sistem”, Deutsche Welle · Un reportaj pe un subiect cu o deosebită relevanță pentru societatea românească, care a produs și ar trebui să producă schimbări în continuare. Despre o rețea greu de pătruns și de controlat – sistemul subcontractorilor în Germania.
Audio/Podcastul anului: Anca Simina ,On the Record, Recorder – Un podcast explicativ, săptămânal. Lansat anul trecut, foarte bine produs, care pornește de la subiecte de interes, la ordinea zilei, explicate împreună cu oameni specializaţi în domeniul respectiv.
Revoluția Cititorului/Avertizor de integritate: Ovidiu Ianculescu și Gabi Musteață – Doi avertizori de integritate care au avut curaj să se expună în materialele Recorder referitoare la politizarea din instituțiile publice.
FFFF le mulțumește încă o dată tuturor celor care fac, an de an, ca Superscrieri să se întâmple. Ediția actuală nu ar fi fost posibilă fără susținerea partenerilor și prietenilor: FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: BRD-Groupe Société Générale; ENEL România, Medlife, Think Digital, Bitdefender, Azaria Food, inițiator FFFF: Friends\TBWA.
Eveniment recomandat de Europa FM. Parteneri media & transmisiune gală: Pagina de Media și IQads, G4 Media, Documentaria. Cadouri câștigători: TIFF Unlimited, Editura Publica, Editura Humanitas, Anagram, Doamne Ferește. Gazda decernării: Club Expirat.Transmisiune video și montaj: Creative Broadcast. Adrian Bujeniță (copywriter) & Ion Moscu (art), Aural Eye/Alica Anca (3D modelling).
Noua generație – vloggerii și tinerii jurnaliști nominalizați la Superscrieri #10
sssds
Aceștia sunt tinerii storytelleri care ne-au câștigat încrederea la Superscrieri #10, la cele două premii speciale de susținere dedicate noilor generații de autori.
Le suntem recunoscători pentru felul în care transmit mai departe povești despre realitate care modelează percepții și comportamente, care inspiră schimbări și ne influențează viitorul ca societate.
Află câștigătorii finali pe 19 aprilie, la decernarea Premiilor Superscrieri #10, când premiem cel mai bun jurnalism și storytelling al anului 2020 în România, care va fi difuzată pe Facebook Fundația Friends For Friends și Europa FM.
Nominalizările la Premiul Special „Acti-vloggerul anului”
Vlad Petreanu este juratul dedicat acestui premiu, pe care l-am creat împreună cu Bitdefender. Iată care sunt acti-vloggerii care i-au câștigat încrederea la această ediție.
Vlad Petreanu: „Am urmărit cu multă atenție conținutul produs de vloggerii nominalizați. Pe unii îi știam, alții sunt noutăți (fericite) pentru mine. Toți sunt buni, toți filmează, montează și transmit bine ce vor să transmită.”
Alina Greavu /Aluziva „M-am bucurat s-o revăd pe Aluziva în această listă. Empatică, discursivă, sinceră, se duce fără teamă, dar cu elocință, în teme sensibile, ca un fel de mamă-prietenă-soră mai mare care știe tot ce trebuie despre tot ce contează… la un moment dat.”
Alex Cozma /Atenție, cad mere! „Mi-a plăcut producția vlogului Atenție cad mere, cât și realizatorul, care traduce în limbaj accesibil și popularizează subiecte grele.”
Achim Scarlat /Dezaburit „Excelentă inițiativa lui (și a echipei sale) de explicare și demitizare a unor subiecte și controverse importante, într-o perioadă în care este nevoie acută de informații corecte și obiective.”
Eli Neicuț /Eli vorbește „Lăudabil efort, minunată dedicare din partea lui Eli, de la Eli vorbește, pentru cauze sociale. Voluntariatul e factor coeziv în societate și e un semn de civilizație.”
Horia Sârghi /Zaiafet „La Zaiafet am întâlnit un prezentator logic, argumentat, convingător și cu umor, profesorul de istorie (în unele episoade) pe care mulți și l-ar fi dorit.”
Ruxandra Gîdei /4fără15 „Mi se pare îmbucurător și dătător de speranță că un vlog despre lecturi și literatură, precum 4 fără 15, are capacitatea de a strânge mii de vizualizări pe episod.”
Acest premiu special este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.
Nominalizările la Premiul Special „Generația2020”
Prin această distincție vrem să recunoaștem și să încurajăm un jurnalist la început de carieră, care se remarcă prin talent și dedicație: fie c-a publicat deja un material curajos, de impact, sau are toate calitățile pentru un super jurnalist în devenire (perseverență, aplicare).
Cei 17 membri ai juriului au evaluat* aplicațiile înscrise la cea de-a zecea ediție a Premiilor Superscrieri. În urma primei faze a jurizării a rezultat o listă cu 39 dintre cele mai bune materiale jurnalistice (scrise, video și foto) din presa din România anului 2020.
Decernarea Premiilor Superscrieri #10 va fi difuzată pe 19 aprilie pe Facebook Fundația Friends For Friends și Europa FM.
Citește/recitește cele mai bune materiale jurnalistice din 2020, așa cum au reieșit la Superscrieri, și votează materialul preferat.
Vom premia cel mai votat material cu premiul special al publicului, Superscrierea Cititorilor. Votează până pe 12 aprilie și nu uita să dai mai departe.
seria Oameni și măști – Ana Poenariu, Andrei Ciurcanu (RISE Project)
campania Apă de băut – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)
seria Gangsterii de pe Riviera Maya – Attila Biro, Ana Poenariu, Lilia Saúl Rodríguez, Jonathan Wrate, Dan Kelly, Nathan Jaccard, Daniela Castro, Timea Honț, Raúl Olmos, Andrea Cárdenas, Armando Talamantes, Salvador Camarena, Guilherme Amado, Paul Radu, Lucía Vergara, Carjuan Cruz (RISE Project & OCCRP)
documentarul Gangsterii de pe Riviera Maya – William Jordan și Sergiu Brega, documentarea realizată de Attila Biro, Ana Poenariu, Lilia Saúl Rodríguez, Jonathan Wrate, Dan Kelly, Nathan Jaccard, Daniela Castro, Timea Honț, Raúl Olmos, Andrea Cárdenas, Armando Talamantes, Salvador Camarena, Guilherme Amado, Paul Radu, Lucía Vergara, Carjuan Cruz (RISE Project & OCCRP)
FOTOGRAFIE DE NEWS – La această ediție fiind prea puține înscrieri, împreună cu juriul categoriei Fotojurnalism am decis ca pentru această subcategorie să anunțăm doar câștigătorul locului 1 la momentul decernării.
—
Juriul care a evaluat materialele: Paul Radu – președinte juriu, Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Ioana Cîrlig, Ioana Moldovan, Marko Risovic, Marius Comper, Mona Dîrțu, Mihai Ghiduc, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu.
* Precizare: membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.
—
Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității:
LE SUPER MULȚUMIM CELOR CARE NE SUSȚIN să ducem aceste povești mai departe:
FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; BRD-Groupe Société Générale – susținător Superscrierea Anului, sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: ENEL, Medlife, Think Digital, Bitdefender, AZARIA Food; inițiator FFFF: Friends\TBWA.
Partener media oficial: Europa FM. Susținători media: Pagina de Media, IQads.
Nominalizează la premiile onorifice Superscrieri #10
sssds
Încrederea poate deveni sinonimă cu recunoștința. Vrem să știm care sunt jurnaliștii, editorii, redacțiile sau poveștile care ți-au dat încredere în anul 2020.
Așadar, invităm atât cititorii, cât și pe cei implicați direct în crearea de povești despre realitate, să participe cu perspective din exterior și din interior și să nominalizeze la premiile onorifice ale ediției #10 Superscrieri.
Ne dorim să-i (re)descoperim pe cei care ne-au dat încredere că putem desluși mai bine fața lumii și care merită acum încrederea și recunoașterea noastră.
Ca o extindere a categoriilor de concurs, la această ediție vom acorda nouă premii onorifice, la care te invităm să faci nominalizări, până pe 5 martie 2021:
**PREMIU NOU**
Premiul onorific International impact
Încrederea poate deveni universală.
Prin acest premiu vrem să recunoaștem munca jurnaliștilor români în afara țării (colaborări transfrontaliere sau subiecte cu impact în internațional).
Cele mai de încredere voci sunt cele care spun, nu doar vorbesc.
Prin această distincție premiem un material sau brand audio de non-ficțiune (emisiuni radio, episoade/serii de podcast) care s-a remarcat în 2020 prin felul în care a prezentat povești despre lumea în care trăim.
Povești pe care le crezi tocmai pentru că nu sunt deloc povești.
Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.
Există redacții și redacții. Iar deasupra tuturor, există Redacții. Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.
Cele mai credibile povești fac comunitățile mai puternice.
Prin această distincție vrem să recunoaștem publicațiile care se remarcă în presa locală. Pot fi inițiative, redacții sau materiale apărute în ultimul an, care au avut un impact sau duc o muncă susținută de a acoperi subiecte importante la nivel local.
Poveștile bune încep cu încrederea în cei care le veghează.
Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.
Premiul onorific „Watchdog” – câinele de pază al democrației
Ai încredere că neîncrederea poate scoate adevărul la suprafață.
Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem un jurnalist/o inițiativă care se remarcă prin consecvența depusă în punerea pe agenda publică a unui subiect de interes sau impactul produs în percepția societății.
Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea muncii de exclusivitate a unui jurnalist sau reporter pe teren care a dat primul o știre relevantă.
Povești care dau cititorilor încredere în ei înșiși.
Premiem un demers pornit de un cititor care a luat inițiativă în urma unui material jurnalistic și a contribuit el însuși la schimbarea în bine a unei povești. Pot fi orice fel de inițiative care contribuie la un impact pozitiv asupra unei comunități.
Le suntem recunoscători celor care ne ajută să ducem aceste vești mai departe: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Humanitas, Publica și Books Express.
Nominalizează la premiile speciale: Acti-vlogger, Generația2020 @ Superscrieri #10
sssds
Căutăm tineri storytelleri cărora să le arătăm încrederea noastră. Noile generații de autori au propriul stil de a pune filtre pe fața lumii și de transmite mai departe povești despre realitate care modelează percepții și comportamente, care inspiră schimbări și ne influențează viitorul ca societate.
Propune până pe 19 februarie pentru cele două premii speciale dedicate noilor generații, pe care le vom acorda în cadrul Galei Premiilor Superscrieri #10, când premiem cel mai bun jurnalism și storytelling al anului 2020 în România.
Dacă te inspiră, înseamnă că îl/o crezi
Nominalizează la Premiul Special „Acti-vloggerul anului” susținut de Bitdefender jurizat de Vlad Petreanu
Pentru că vlogging-ul este un nou mod de exprimare și o sursă importantă de informare a adolescenților, vrem să-i susținem pe aceia dintre ei care expun subiecte relevante pentru o mai bună înțelegere a realității. Așadar, căutăm vloggeri tineri, care au potențial să schimbe percepții și să devină un model pozitiv, inspirându-i și pe alții să se exprime și să aibă o atitudine sănătoasă pentru poveștile care le definesc lumea.
Acest premiu special este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.
Vlad Petreanu (jurnalist, blogger, radiomatinal la Europa FM), care va decide câștigătorul/câștigătoarea, ne spune cum vede el acest acti-vlogger:
„Fiecare dintre noi, cei care producem conținut în rețelele sociale, avem o voce publică. Suntem citiți, ascultați, priviți de publicul nostru, mai mic sau mai mare, după posibilități. Ce nu trebuie să uităm niciodată este că, indiferent cât de puțini sau mulți sunt cei care ne urmăresc, avem o responsabilitate față de ei. Suntem ținuți să fim sinceri și corecți în exprimările noastre și, mai ales, să ne întrebăm întotdeauna înainte de a publica ceva: cu ce ajută asta audiența mea, cum devine publicul meu mai bine informat, mai bine intenționat prin ceea ce-i ofer?
Acti-vloggerul anului trebuie să fie un astfel de creator de conținut, care înțelege că poartă răspunderea onestității față de publicul său. El – sau ea – determină schimbări în bine prin exemplul său, prin creativitatea cu care-și construiește mesajul și prin impactul montajelor sale audio-video.”
Nominalizează la Premiul Special „Generația2020” susținut de Azaria Food
Prin această distincție vrem să recunoaștem și să încurajăm un jurnalist la început de carieră, care se remarcă prin talent și dedicație: fie c-a publicat deja un material curajos, de impact, sau are toate calitățile pentru un super jurnalist în devenire (perseverență, aplicare).
Înscrie-te la Premiile Superscrieri #10 – Încrederea se câștigă cuvânt cu cuvânt
sssds
UPDATE 18 ianuarie: Înscrierile pentru ediția curentă s-au încheiat. Urmează jurizarea, apelul pentru premiile onorifice, anunțarea nominalizaților în luna martie și Gala de Premiere în luna aprilie.
UPDATE: 17 ianuarie este ultima zi de înscrieri. Poți aplica aici. —-
După 9 ediții în care a creat o tradiție din susținerea jurnalismului narativ și a scrierii creative de non-ficțiune în România, Superscrieri își continuă misiunea și în vremuri de criză – aceea de a crea o punte între scriitor și cititori. La Premiile Superscrieri #10, ca în fiecare an, vor fi premiate cele mai bune materiale jurnalistice din 2020, în cadrul competiției la care autorii sunt invitați să se înscrie până pe 17 ianuarie. Noul președinte al juriului este Paul Radu (jurnalist de investigație, director OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project și fondatorul RISE Project).
Superscrieri e un festival de povestiri de non-ficțiune, acele povestiri care ne spun cine minte și cine spune adevărul. Non-ficțiuni care schimbă lumea. Din aceste povestiri am aflat, în ultimii ani, despre criza dezinfectanților din spitale, despre cât de greu ne va fi la următorul cutremur, despre fabricile de diplome, abuzurile asupra pădurilor, din lumea politică sau din lumea cultelor religioase.
Dar Superscrieri nu e doar o gală care încurajează de 10 ani aceste povești spuse de peste 100 de autori premiați. E un ecosistem de promovat adevărul prin povestiri excepționale. Și, care, ca orice proiect, s-a întâlnit în 2020 cu o lume în stand-by.
Ediția a 10-a va fi la Ateneu sau nu va fi deloc – am spus acum câțiva ani, pe scena Galei Superscrieri. Aveam în minte faptul că oamenii care caută și scot la iveală adevărul merită o seară a lor. Pe cea mai mare scenă a țării, la o ediție aniversară. Dar astăzi, în această lume în stand by, mai util decât o ediție aniversară este să ne concentrăm pe continuitatea proiectului, pe o ediție a Încrederii.
În aceste vremuri în care ne bazăm mai mult ca oricând pe autorii care ne relevă realitatea, ne propunem ca Superscrieri să se consolideze în continuare ca o mică oază de încredere în munca și eforturile pe care le depun. Și, împreună cu acești autori și poveștile lor, să facem și pentru cititori demonstrația unui proiect instrument care îți facilitează orientarea către adevăr, cu mai multă gândire critică, în lumea de azi.
Pentru că toți – autori, cititori sau chiar surse – suntem fețe ale aceleiași povești, fiecare cu un rol în construirea încrederii.
Așa că în dificilul an 2020, când nu se poate planifica nimic curajos, nu vom desfășura o a 10-a ediție aniversară, ci o simplă ediție de consolidare a Încrederii. Sperăm ca de ediția #11 să ne putem îngriji cum se cuvine și să putem aniversa atunci, cu adevărat împreună, toți acești ani de povești puternice despre adevăr.
Printre ceilalți membri ai juriului confirmați în acest moment, care se alătură pentru evaluarea înscrierilor, se află: Alice Iacobescu (nouă în acest juriu), Emilia Șercan, Mona Dîrțu, Irina Păcurariu, Florin Negruțiu, Dan Duca, Oana Giurgiu, Marius Comper, Robert Schwartz, Paula Herlo, Vlad Stoicescu, Ioana Moldovan, Ioana Cîrlig.
„2020 a fost un an test pentru jurnalismul cinstit, făcut în interes public. Oamenii au avut nevoie de informație clară, de text, imagine, investigații și inovație care să-i ajute să ia decizii. Superscrieri X este despre lupta reporterilor onești care încearcă să câștige încrederea publicului prin muncă grea și riscantă. Este despre jurnalism ca mod de viață alimentat de un public care simte când interesul său este pus mai presus de orice.” –declarăPaul Radu, director OCCRP, președintele juriului Superscrieri.
Pentru a participa la competiție, autorii își pot înscrie lucrările la cele 6 categorii (Reportaj, Investigație, Portret, Opinie, TV&video-jurnalism și Fotojurnalism/Fotografie de news și Fotografie documentară), până pe 17 ianuarie 2021, prin completarea formularului din secțiunea din site a proiectului: https://ffff.ro/premiile-superscrieri/
Competiția își propune să scoată în față acele povești puternice, materiale scrise, video sau foto de calitate care informează corect, emoționează și ajung să schimbe percepții. În cadrul ediției de anul acesta se vor oferi peste 30 de premii, dintre care: premiul Superscrierea Anului, în valoare de 1.500 de euro, susținut de BRD-Groupe Société Générale, premii I de categorie în valoare de 800 de euro, susținute de FAN Courier, Kaufland, Enel și Medlife, premii speciale susținute de Bitdefender și Azaria Food, precum și premii onorifice, cu participarea publicului Friends\TBWA, inițiatorul FFFF.
Pe parcursul celor 9 ediții precedente, competiția a adunat peste 500 de participanți unici, cu peste 2000 de lucrări înscrise și a premiat peste 100 de câștigători, cu premii în valoare totală de aproximativ 50.000 de euro.
FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere, investesc în extinderea proiectului; BRD-Groupe Société Générale, susține marele premiu, Superscrierea Anului, sponsori de categorie și susținători de bază ai premiilor: ENEL, Medlife, Bitdefender, Azaria Food și inițiatorul FFFF – Friends\TBWA,
Printre super-prietenii și susținătorii media se numără: Pagina de Media, IQads, MondayMemo, Savantgarde, Scena9, The Institute, Bookster, Books-Express, Centrul pentru Jurnalism Independent, Decât o Revistă, RISE Project, IGLOO Media, România Pozitivă, Cărturești, Editura Humanitas, Editura Publica și mulți alții.
ÎNCREDEREA SE CÂȘTIGĂ CUVÂNT CU CUVÂNT Încrederea o construim împreună, înțelegând mai bine poveștile pe care le trăim. Superscrieri adună povești de impact despre realitate, dar este rolul fiecăruia să le judece mai în profunzime. Să le privească din mai multe perspective, să le descoase. Să își asume rolul de a contribui la creșterea lor, fie că suntem autori sau cititori sau chiar surse. Suntem, așadar, mai multe fețe ale unui adevăr și responsabili pentru felul în care acesta ne aduce împreună.
8/8 Superscrierile lunii octombrie: selecție de Lina Vdovîi
sssds
Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale, FAN Courier și Kaufland.
Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.
Invitata specială care a ales cele 8 superscrieri ale lunii octombrie este Lina Vdovîi, jurnalistă independentă, scenarista multi premiatului film documentar „Acasă” și co-regizoarea unui nou documentar în producție, „Tata”.
Lina Vdovîi: „În luna în care am atins cel mai mare număr de îmbolnăviri și decese cauzate de COVID-19, m-am bucurat să citesc reportaje, eseuri și investigații care explorează și alte zone ale societății. M-a emoționat eseul al lui Mihai Mincan, fost jurnalist specializat pe justiție, despre relația cu tatăl lui, acuzat de abuz în serviciu, m-am entuziasmat că niște sindicaliști români contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă a imigranților din Marea Britanie și m-am oripilat – pentru a nu știu câta oară anul ăsta – să văd cum rețele întregi de trafic de persoane își racolează victimele în centrele de plasament ale statului.
Iar astea sunt doar câteva dintre subiectele acestei luni, o selecție scurtă dintr-o listă amplă de materiale documentate brici și scrise nu doar cu cap, ci și cu suflet, semn că om fi noi mai anxioși și mai vulnerabili, dar simțul critic și empatia nu ne-au fost știrbite de virusul ăsta dușmănos. Și e foarte bine așa, pentru că ilegalitățile și abuzurile nu stau nici ele pe loc, nici măcar pe timp de pandemie.”
SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE – SELECȚIE DE LINA VDOVÎI
„De 30 de ani ni se spune că mafia care decimează pădurile României este controlată și protejată politic, iar banii proveniți din tăieri ilegale sunt folosiți pentru a finanța campanii electorale. Însă nimeni n-a putut sparge bariera tăcerii în spatele căreia se ascunde această mafie.
Pentru prima dată, un om de la vârful sistemului silvic are curaj să vorbească public despre implicarea partidelor politice în tăierile ilegale de pădure. Ilie Covrig, directorul Direcției Silvice Mureș și fost secretar de stat în Ministerul Mediului, își asumă această postură, îndemnându-i și pe alți oameni din sistem să iasă în față și să vorbească.”
„În România, una dintre cele mai vulnerabile categorii de persoane este cea a adolescentelor din centrele de plasament coordonate de direcțiile de asistență socială. Vorbim de copii al căror părinte este chiar statul român.
Am relatat într-un articol anterior cum arată traficul de persoane din perspectiva unei victime. Fenomenul mai are însă ceva esențial la temelia sa. Victimele traficului sunt tragedii personale – dar povestea instituțiilor care există ca să le protejeze, să le susțină și să le facă dreptate e o catastrofă cu pricini și consecințe publice.”
„Cum e posibil, s-au întrebat oamenii din Constanța, ca un antrenor de volei să hărțuiască sexual vreme de 9 ani fete și nimeni să nu sesizeze. De fapt, e aproape invers. Căci știa atâta lume, încât, după ce DIICOT a intervenit împotriva lui Ionuț Iordache, autoritățile, școala și cluburile sportive unde a activat atâta timp se ascund să spună de ce n-au intervenit.”
„În 2016, tatăl meu a fost acuzat de abuz în serviciu. A fost momentul în care am început să ne redescoperim unul pe celălalt.
Pe 27 ianuarie 2016, seara, am primit un telefon de la mama. Eram în metrou, pe drum dinspre serviciu spre casă. Semnalul era slab, iar zgomotul de fundal puternic. De la 340 de kilometri distanță, vocea de la telefon tremura. Mama părea foarte agitată.
«L-au arestat pe taică-tu», mi-a spus. «Au venit la noi și au făcut percheziție în toată casa. Au mers și în pivniță»”
„Pe 16 octombrie, cei trei români au fost dați afară de la ferma Gemüsebau Sippel, unde lucrau și erau cazați, și nu le-au mai încăput toate lucrurile în bagaje, așa că Gabriela și-a aruncat o parte din haine. Și-au luat în grabă mâncarea din frigider, iar acum carnea se dezgheață într-una dintre genți.
Cei trei ambalau salată în depozit, iar Willi Sippel, fermierul german, țipa la ei să se grăbească, așa cum țipă de obicei la muncitori, povestește Eleonora. Comanda trebuia să fie gata până la 18.30, iar ei aveau de terminat șase paleți de salată. Eleonora s-a plâns că ritmul benzii de ambalare e prea rapid, iar fermierul german s-a enervat: «Eleonora nonstop problem, problem». Gabriel a întrebat «Why? Why? », iar Willi l-a apucat de gât, l-a strâns și l-a izbit de un container.”
„Sindicaliștii români încearcă să împiedice reducerea masivă a veniturilor muncitorilor din cauza pandemiei. Doar că asta nu se întâmplă la noi, ci în Marea Britanie. Pe 21 august 2020, o fabrică de sandvișuri din Northampton, Marea Britanie, care aprovizionează lanțul de magazine Marks & Spencer, se pregătea de o închidere temporară. Aproape 300 din cei 2.100 de muncitori ai fabricii Greencore fuseseră infectați cu noul coronavirus. Cei care erau sănătoși trebuiau să rămână și ei acasă.
Muncitorii, în mare parte imigranți din zeci de țări, ar fi urmat să trăiască cu doar 95 de lire sterline pe săptămână – plata pentru concediu medical oferită de guvernul britanic ca formă de asistență socială. Această sumă nu le putea acoperi nici măcar chiria, într-un oraș în care un apartament cu un dormitor costă în medie 150 de lire pe săptămână, iar salariul minim brut este de 350 de lire pe săptămână.”
„Rodica Hriscu are 66 de ani. În mai 2020, a trebuit să-și îngroape fiica, pe Lenuța Buta, de 46 de ani, asistentă la Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani, după ce aceasta a murit de Covid-19.
Acum, la mai bine de cinci luni de la întâmplare, bunica se află în situația de a-și întreține nepotul, pe Rareș, care e în anul I de facultate în Iași, cu doar 700 de lei pe lună, cât a decis Casa Județeană de Pensii că trebuie să primească acesta, ca fiu al femeii decedate.
Asta deși de mai bine de cinci luni există o lege care stipulează că urmașii personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul beneficiază de dreptul la o pensie de urmaș, egală cu 75% din salariul de bază al personalului medical la data decesului, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau la 26 de ani, dacă trebuie să își termine studiile universitare.”
„În povestea tumultuoasă a unei clădiri interbelice din centrul Bucureștiului am găsit combinațiile a două grupări de gulere albe.
Una e locală, alcătuită din samsari celebri de la noi.
Cealaltă e siriană și duce la camarila dictatorului Bashar al Assad.Bine conectate politic acasă, fiecare și-a păgubit propriul guvern și s-au întâlnit în vila Prager, de pe frumoasa stradă Paris, unde funcționează acum ambasada Siriei.”
Lina Vdovîi a debutat în presă la Opinia Studențească, în 2007. A trecut pe la TVR, iar din 2011, de când a devenit jurnalistă independentă, a colaborat cu numeroase publicații românești și internaționale, precum Casa Jurnalistului, The Guardian sau Al Jazeera.
A primit mai multe premii Superscrieri și în 2015 a fost desemnată Tânărul Jurnalist al Anului de către Freedom House.
Este scenarista filmului documentar „Acasă”, multi-premiat anul acesta la mai multe festivaluri din întreaga lume, fiind chiar primul documentar românesc premiat la prestigiosul festival Sundance.
În prezent, co-regizează împreună cu Radu Ciorniciuc un nou film documentar, „Tata” – un film despre relația cu tatăl ei, părinte violent, care în prezent este abuzat de șeful lui în Italia. Sunt în faza de căutare de fonduri pentru producție, așa că dacă aveți vreo oportunitate de susținere, îi puteți scrie la linavdovii@gmail.com pentru o prezentare a proiectului.
Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale, FAN Courier și Kaufland. Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.
Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.
8/8 Superscrierile lunii noiembrie: selecție de Vlad Tăușance
sssds
Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale, FAN Courier și Kaufland.
Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.
Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii noiembrie este nimeni altul decât colegul nostru din FFFF, multidisciplinarul prieten Vlad Tăușance, strateg, creativ, scriitor, publisher și câte și mai câte. 🙂
Vlad Tăușance: „A fost o lună nebună. Într-o lume nebună. Am obosit de cât am alergat pentru a rămâne pe loc. Am ales câteva texte, fotografii și înregistrări care au reușit să ne priponească gândurile și să ne schimbe subiectele de discuție.
Am lăcrimat în tramvai la textul Elenei Stancu despre doi bănățeni cu frică de Dumnezeu și dragoste pentru copii și muncă. M-a rupt în două textul Elenei Zah, despre neliniștea credinței. Am văzut cum fluieratul în biserică al unui ardelean poate rupe scorurile în campanie electorală. Am redescoperit apa caldă și mersul la școală. Mergem înainte.”
SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE – SELECȚIE DE VLAD TĂUȘANCE
Stelian în duba de serviciu la ferma Höfler Gemüse, Nürnberg
„Oana a alăptat-o pe Lucia, apoi a culcat-o lângă ea, ca în fiecare seară. Dimineața s-a trezit devreme, și-a sărutat fetița, a încărcat bagajele în mașină și a plecat la muncă în Germania împreună cu soțul ei, Stelian.
Când Lucia s-a trezit, și-a căutat părinții în toată casa. Nu s-a oprit din plâns în prima săptămână. Nu știa să vorbească, dar striga: «Mami, mami, mami». Bunica ei, cea care a rămas acasă cu Lucia și cu fratele ei mai mare, Stelian, nu știa ce să-i mai facă: fetița nu voia lapte din biberon și refuza supele și ciorbele. Fusese înțărcată și rămăsese fără părinți în aceeași zi. Noaptea, ca să adoarmă, bunica o punea la piept și fetița sugea, chiar dacă sânii bunicii n-aveau lapte.”
Mon âme frère de Elena Zah, ilustrații de Natalia Radu (GEN, revistă)
„Am cunoscut un băiat acum doi ani: a fost prietenie la prima vedere, o iubire pură și platonică. Dar eu am crescut în miros de busuioc și de tămâie, ținând post și citind cărți religioase, iar la biserică și acasă am învățat că orientarea lui sexuală e un păcat împotriva firii.”
„Politizarea instituțiilor publice nu înseamnă doar promovarea incompetenței în funcții de conducere. Înseamnă și îngenunchierea celor competenți, a oamenilor care și-au construit cariere prin forțe proprii și care într-o zi se văd presați să se dea la o parte pentru a face loc pilelor de partid. Acești oameni se întorc acasă și trebuie să le explice copiilor de ce societatea în care cresc funcționează după niște valori răsturnate.”
„Trandafir are șapte frați dintre care cinci merg la școală. Zece suflete, în două camere, în frigul care se așterne peste Câmpulung Moldovenesc. Nu au toți dispozitive să se conecteze online. Învățătoarea lui, Nicoleta Bogoș, a decis să facă lecții cu el față în față, la ea acasă, ca să nu fie singurul din cei 31 de elevi din clasa ei care pierde materie.”
„În ultimul an, apa caldă a început să dispară din ce în ce mai des din blocurile Bucureștiului. Am mers în cinci apartamente din patru cartiere, să documentez în imagini cum se schimbă viețile oamenilor când un lucru esențial, dar aparent banal lipsește.”
„Vârful creionului se plimbă încet pe hârtie, încheind, nu tocmai în punctul de plecare, o formă lunguiață, rotunjită la capete. „E bun bandajul ăsta?”, o întreabă Sabina pe Barbie, păpușa ei blondă, cu păr lung, încâlcit. Răspunde ceva în numele jucăriei și dialogul continuă.
Sabina a împlinit nouă ani și este în clasa a treia la Școala nr. 2 din Jilava. Lumea Sabinei se împarte între școală și o cămăruță mică, cu pereți galbeni, unde locuiește cu părinții ei, în chirie. La măsuța pe care acum desenează, își face temele, mânâncă sau se joacă.”
Proaspăt! Sfertul Academic, o platformă nou-nouță dedicată antropologiei și un nou proiect de istorie recentă cu lentilă muzicală, Arhiva de sunet:
„Doi ani, șapte evacuări, aproape 300 de oameni pentru care singura perspectivă a locuirii după evacuare a fost strada. Violența structurală din București este pe cât de subtilă în manifestări pe cât de evidentă atunci când ne uităm la evacuații orașului. Pentru acești oameni listele de așteptare pentru o locuință socială oferă dimensiunea dramatică a neputinței lor de a-și cere dreptul la oraș. Timp de doi ani de zile am fost printre câțiva dintre evacuații Bucureștiului pentru a înțelege mecanismele și neputința sărăciei, încremenirea încăpățânată a statului în politici neo-liberale sălbatice în domeniul locuirii și incriminarea sărăciei până la limita la care, pentru săracii Bucureștiului, este contestat chiar dreptul la familie.”
Ceaușeștii, zombii și elicopterul episodul I episodul II de Roxana Bucată, Ionuț Dulămiță, Mihai Lukacs, Paul Breazu (Arhiva de Sunet)
„Unde avea Dan Iliescu (Timpuri Noi) înregistrări pe 17 decembrie 1989? Când a fost Silvia Dumitrescu foarte emoționată? Cât dura piesa 22 înregistrată de Doru Căplescu la TVR? Care este refrenul victoriei? Cum sună Revoluția pentru regizoarea Carmen Vidu? De ce se va întoarce blestemul împotriva noastră? Cine purta deux-pièces-uri și noduri la gât? Când îl resuscitează Romeo Fantastik pe Ceaușescu și de ce? Cum a îmbogățit Gabi Molotov de la Dead Ceaușescus folclorul Revoluției? Cu ce este asociat elicopterul? În ce se transformă vechea nomenclatură pentru Terror Art? Ce își doreau Sarmalele Reci după ce l-au dat jos pe Ceaușescu? Ce făcea istoricul Mihai Burcea când începea piesa „Nicu Ceaușescu Președinte”? Ce comunist încă există în tine? Ce întrebare sinceră și-a pus NANE?”
Vlad este designer de experiențe de învățare și consultant de strategie în comunicare. Face parte din echipa Fundației Friends For Friends și este publisher al platformei de știință și tehnologie, Mindcraft Stories. În ultimii ani, a fost alături de organizații neguvernamentale din țară în proiecte de comunicare, branding și strângere de fonduri, colaborând cu finanțatori precum Romanian-American Foundation și Fundația pentru o Societate Deschisă. Ocazional semnează în calitate de scriitor și jurnalist.
Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de BRD-Groupe Societe Generale, FAN Courier și Kaufland. Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești, Savantgarde și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.
Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.
Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării, eşti de acord cu modul de utilizare a acestor informaţii. Află detalii aici. Accept
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
foto: George Călin / Inquam Photos
Dan Radu
Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din 
Așa arată un dezastru sanitar
Dan Duca
fotografie realizată de Vlad Chirea pentru materialul din 
Nicoleta Rădăcină
Superscrierea Anului
Dacă anul trecut Superscrier
Vlad Petreanu: „Am urmărit cu multă atenție conținutul produs de vloggerii nominalizați. Pe unii îi știam, alții sunt noutăți (fericite) pentru mine. Toți sunt buni, toți filmează, montează și transmit bine ce vor să transmită.”
Dacă te inspiră, înseamnă că îl/o crezi
„2020 a fost un an test pentru jurnalismul cinstit, făcut în interes public. Oamenii au avut nevoie de informație clară, de text, imagine, investigații și inovație care să-i ajute să ia decizii. Superscrieri X este despre lupta reporterilor onești care încearcă să câștige încrederea publicului prin muncă grea și riscantă. Este despre jurnalism ca mod de viață alimentat de un public care simte când interesul său este pus mai presus de orice.” – declară Paul Radu, director OCCRP, președintele juriului Superscrieri. 
foto: Octav Ganea / Mediafax
Cum rămân de izbeliște familiile medicilor morți de Covid-19 din cauza unei legi care de cinci luni n-are norme de aplicare
BONUS
Lina Vdovîi
VLAD TĂUȘANCE