realizat de Saiona Stoian, ideas sailor
Prietenă devotată a proiectelor creativo-practice şi a Fundaţiei Friends For Friends (aici puteţi citi câteva dintre articolele ei), Andreea Vrabie s-a întors în ţară, după 3 ani petrecuţi în Marea Britanie, pentru a pune la lucru toate ideile îndrăzneţe pe care le colecţionează cu pasiunea pe care alţii o dedică fluturilor exotici sau timbrelor din ţări cu nume greu de pronunţat. După terminarea masterului „Creative and Cultural Industries” din cadrul London Metropolitan University, Andreea a colaborat cu WIRED UK şi a lucrat pentru Brainjuicer, agenţie neconvenţională de market research. În prezent, a lansat platforma Ideas Lab, un proiect editorial ce explorează cele mai recente tendinţe globale aflate la intersecţia dintre design, tehnologie, artă şi ştiinţă. Platforma funcţionează atât ca sursă de inspiraţie pentru publicul larg, cât şi ca laborator de consultanţă pentru companiile şi organizaţiile care caută soluţii inovatoare pentru problemele cu care se confruntă.
- Cum se îmbină decizia de a te întoarce în ţară cu „profesia” de reinventator, omul care nu se teme de incertitudine şi nu crede în identităţi fixe? Este provocarea de a începe proiecte noi în România un mod de a te reinventa?
Reinventarea nu depinde atât de mult de o determinantă spațială, cât de una psihologică, de un mod de gândire, felul în care percepi lucrurile. Bineînțeles, confruntarea necunoscutului te ajută să te descoperi, dar până la un anumit punct. În rest, totul depinde de reflecție și introspecție, de întrebările pe care ți le pui în permanență.
Am plecat din țară cu promisiunea că mă voi întoarce și voi încerca să schimb ceva. Cred că a fi responsabil nu înseamnă doar să-ți asumi consecințele acțiunilor tale, ci și consecințele inacțiunilor. În alte cuvinte, nu am niciun drept să mă plâng de felul în care funcționează lucrurile în România cât timp nu încerc că fac ceva. Însă, inițierea unui proiect în România nu este cu mult diferită de cea din altă țară, incertitudine și posibilitatea unui eșec există oriunde. Important este să înveți din greșeli. Cred că aici s-ar încadra ideea de reinventare, prin modul în care asimilezi experiențele pozitive și negative.
- Ce ar avea de învăţat companiile româneşti (dar şi oamenii, la nivel personal) din acest proces de reinventare permanentă?
Contextul – socio-economic, cultural, tehnologic – se modifică într-un ritm ce nu mai permite previziuni și elaborarea unor planuri bine puse la punct. Atât companiile, cât și oamenii trebuie să se adapteze pe parcurs, să-și dezvolte o elasticitate în gândire și în abordarea a problemelor. Nu aș merge atât de departe încât să afirm că este necesară o reinventare permanentă, fiecare om sau companie având nevoie de un miez identitar. Mai degrabă este necesară adoptarea unui proces științific ce are la bază observația și experimentul. Observarea continuă a contextului și punerea în aplicare a ideilor noi. Ceea ce ne caracterizează, din păcate, este frica de eșec. Dar și eșecul este o experiență ca oricare alta. Se pot trage multe concluzii benefice dintr-o astfel de experiență.
- Inventivitatea românilor este un subiect care apare frecvent în discuţii, fie într-o cheie umoristică pe principiul Daciei reparate cu bandă adezivă sau la modul serios. Ţi-a fost dor în vreun fel de această trăsătură?
România este un teren virgin pentru experimentare, ”bunele practici” nu au o istorie generațională. Iar această deschidere este, evident, favorabilă inovației. Țările dezvoltate suferă de o supra-analiză a problemelor. Însă, de ce să înlocuiești o piesă, dacă ea poate fi reparată, poate nu cu ajutorul unei benzi adezive, ci a unui adeziv inteligent. Uneori, cele mai bune soluții sunt și cele mai simple.
- Cum ia naştere un trend şi cum se diferenţiază de o simplă idee creativă?
Trend-ul este mai mult decât o simplă idee creativă, el apare ca răspuns la mai multe evenimente care au loc într-o societate, sau la nivel global. Îmi place să ofer drept exemplu collaborative consumption (shared economy, peer-to-peer economy) pentru că este un trend ce poate fi observat în numeroase arii de activitate, de la închirierea mașinilor personale, până la împrumutul uneltelor între vecini. Însă, acest trend a apărut în urma unui mix de factori: criza financiară, conștientizarea publicului în privința efectelor negative pe care consumul excesiv le are asupra planetei, creșterea încrederii în schimburile dintre străini prin intermediul platformelor online ș.a.m.d. Trendurile apar pe fondul interconexiunii mai multor factori și, pentru a (re)acționa eficient la nivel local, este important să înțelegem aceste condiții-cheie.
- Plănuieşti să aduci Creative Mornings în România, o serie de întâlniri matinale dedicate oamenilor din industriile creative. Care este rolul întâlnirilor faţă în faţă, comparativ cu platformele interactive, în generarea unui anumit tip de energie benefică inovaţiei?
Comunicarea nonverbală joacă un rol foarte important în procesul de transmitere a ideilor. Modulația vocii, gesticulația ce însoțește vorbirea, sau un zâmbet, contribuie enorm la crearea unei conexiuni între două sau mai multe persoane. Iar aceste elemente nu pot fi înlocuite, indiferent cât de multe semne de exclamare sau emoticoane folosim în scris. Cred în puterea platformelor social media de a transmite informații, însă nu cred că sunt de ajuns pentru a și conduce la punerea în aplicare a ideilor. Majoritatea proiectelor care au pornit în online au necesitat și întâlnirea părților implicate în offline.
Prin Creative Mornings noi (The LOOT și cu mine) încercăm să aducem în același loc oameni creativi din domenii foarte diferite, încuranjându-i să schimbe idei și să colaboreze. În același timp, Creative Mornings este o serie de întâlniri dedicată atât profesioniștilor, cât și studenților, sau publicului larg. Invitând creativi independenți de succes să vorbească despre procesul lor de creație și traiectoria profesională, noi ne propunem să stimulăm interesul oamenilor pentru industriile creative, astfel încât să nu mai fie ultimele luate în considerare atunci când cineva optează pentru o carieră.
- Cum funcţionează procesul de documentare pentru Ideas Lab?
Procesul de documentare poate să dureze de la câteva ore în fiecare dimineață, până la câteva zile, în funcție de experiența fiecărui colaborator. Am norocul de a lucra alături de oameni pasionați de inovație și ultimele tehnologii, cu un sistem de referințe complex și solid. Deci, în momentul în care le-am propus să colaborăm, m-am bazat pe capacitatea lor de a înțelege, corela și prezenta subiectele, astfel încât să fie relevante și atractive pentru cititori. La început articolele erau propuse de mine, însă, în ultimul timp, colaboratorii și-au asumat și responsabilitatea pitching-ului. Acest fapt nu poate decât să mă bucure pentru că reflectă o curiozitate susținută, unul dintre scopurile Ideas Lab fiind provocarea și întreținerea curiozității.
- Consideri tipul de cercetare interdisciplinară promovat pe platforma Ideas Lab un remediu pentru specializarea excesivă ce domină încă mediul de afaceri?
Specializarea a apărut în momentul industrializării, accentul punându-se pe eficiență și omogenitate, nu pe creativitate. În procesul creativ, fragmentarea disciplinară restrânge accesul la date și, în consecință, la soluții. Este necesară o înțelegere mai cuprinzătoare a unui proiect prin valorificarea atât a talentelor și competențelor deja existente într-o organizație, cât și a celor externe printr-un sistem de colaborări situaționale. Creierul uman creează legături neașteptate între diferite bucăți de informație, însă, pentru a ajunge la acel moment ”aha!”, trebuie să-i oferi cât mai multe date.
- Cum funcționează inovația în viața ta și cum se reflectă în proiectul Ideas Lab?
Personal, încerc să nu rămân niciodată prea mult ancorată într-o idee. Caut surse de inspirație cât mai diverse și, în același timp, îmi imaginez și o aplicație pentru ele în societatea românească. Cele care au potențial știu că nu-mi vor da pace și voi încerca să gasesc și oamenii cu care să le pun în practică.
La fel, Ideas Lab nu oferă un produs/serviciu fix. Așa cum conținutul editorial se modifică în timp, și ideile pe care le propunem clienților sunt în permanență recontextualizate și adaptate.
- Care e primul lucru pe care îl sugerezi cititorilor să îl facă după ce termină de citit acest interviu – în ideea să aplice creativitatea în sens inovator?
Mi-ar plăcea ca fiecare cititor să se gândescă la o problemă de care s-a lovit în repetate rânduri și să-și pună cât mai multe întrebări, până ajunge la momentul incipient al unei nevoi, ca și când nevoia nu a fost satisfăcută niciodată. După care, să caute oameni preocupați de aceeași temă, fie printre prieteni, fie în online și, împreună, să documenteze problema din cât mai multe puncte de vedere – antropologic, tehnologic, artistic, economic. Apoi, plecând de la tendințe și posibilitățile prezentului, să regândească o soluție. În fond, până și roata a fost reinventată.
