În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Andrei Mureșan
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• interviuri de la Gala Superscrieri
• 4 super materiale de la tineri jurnaliști locali, susținute de noi prin burse
• știri despre cei care ne aduc știrile
• Panorama elucidează „Cine vă plătește pe voi?”

Invitata lunii Andra Mureșan, este reporter la Scena9, premiată la Superscrieri și o voce a noilor generații de jurnaliști care merită ascultată.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” a fost tema Superscrieri#13, așa că în aceste luni am cerut perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Andra Mureșan: 
Am intrat în presă acum aproape trei ani. Citeam DoR regulat și îmi doream să ajung cândva să lucrez acolo. La fel cum visam să ajung să scriu cândva investigații la fel de bine precum o fac foștii jurnaliștii de la Libertatea. Fast-forward puțin de la acel moment, iar una dintre publicațiile astea două s-a închis, în timp ce din cealaltă au plecat forțat mai bine de zece dintre reporterii ăia care îmi arătau că se poate face presă extrem de bine și la noi.
 
Prietenii mei au ajuns să glumească cinic și să-mi spună „Andra, toate redacțiile în care vrei tu să lucrezi ajung să se închidă sau se întâmplă ceva nasol cu ele. Oprește-te, ca să mai avem și noi unde să ne angajăm”.

Ar fi extrem de simplu dacă asta ar fi singura hibă a presei. Și, cu siguranță, mult mai ușor de explicat.
 
Am avut norocul până acum să fac parte din redacții care nu s-au lovit atât de direct de lipsa banilor. Dar presiunea asta, ce se simte exact ca un bolovan legat de piciorul fiecăruia dintre noi, ajunge cumva să fie peste tot.
 
Se simte în știrea aia dată de la birou, cu titlu doar puțin bombastic și fără prea multă atenție la conținut. Se simte în subiectele refuzate pentru că nu sunt resurse pentru ele, cu toate că ar fi nevoie să fie făcute. Se simte în oboseala jurnaliștilor, care lucrează uneori câte 16 ore pe zi ca să dea ceva bun pentru cititori. Se simte în rigiditatea cu care privim noile forme prin care putem transmite informația, pentru că nu ne aduc bani instant.
 
Cred, totuși, că finanțarea nu e singura problemă pe care o avem. Deși din ea derivă multe altele. Am întâlnit în ultimii ani zeci de jurnaliști care îmi povesteau cât de sleiți de puteri sunt. Alții care se plângeau de șefi abuzivi și care, în prezent, fug de presă mâncând pământul. Jurnaliști pe care-i citeam și de la care speram să învăț, dar care acum se zbat încercând să regăsească măcar o fărâmă din plăcerea aia pe care o aveau când scriau un text la începuturile lor în presă.
 
Nu știu dacă neajunsurile astea au legătură doar cu banii sau și cu felul în care ne raportăm noi, jurnaliștii, la noi înșine. Scriem atât de bine despre abuzuri, burn-out, conflicte, dar ne creăm singuri câmpuri de luptă imaginare, din care tot noi ieșim pe minus. Știm foarte bine ce ar trebui să facă presa și cum ar trebui să apere democrația, dar nu avem strategii care să îi facă și pe cititori să înțeleagă asta.
 
Aș vrea să zic că după trei ani de presă am găsit eu niște soluții magice pe care nu le-au găsit atâția jurnaliști înaintea mea, dar n-am atâta încredere în mine. În schimb, am niște certitudini care nu sunt strict legate de bani, dar care ar putea crește încrederea publicului în ceea ce facem și ar ține jurnaliștii mai mult timp în profesie: 

1. Să încercăm să scriem pentru cititori, nu pentru colegii de breaslă. Asta înseamnă că e nevoie să știm cine-s oamenii ăia care vin la noi pe site zi de zi, dar și cine-s ăia la care nu ajungem niciodată și cum putem să dăm de ei. Am zis-o asta cu colegii de breaslă pentru că, de multe ori, mai ales în mainstream media, știrile se dau pentru că le-a dat și publicația concurentă. Ori asta, ori ne grăbim să dăm primul știrea, fără să avem grijă față de surse sau față de subiect, doar ca să le luăm fața colegilor. Iar asta ne dăunează tot nouă.
2. Practice what you preach. Dacă tot scriem despre locuri de muncă toxice, oboseală și sănătate mintală, ar ajuta foarte mult să și aplicăm lucrurile alea. Doar că asta nu ține doar de reporteri, are legătură cu întreaga organizație și cu valorile pe care și le asumă. E important, mai ales într-o profesie care te poate seca de resurse, să-i ții aproape pe jurnaliștii care lucrează la subiecte sensibile sau pe ăia care dau câte zece știri pe zi. Dacă nu, o să ajungem să spunem foarte cinic „Ei, ăia s-au lăsat de presă că n-au fost făcuți pentru asta”, deși știm cu toții în interior că lucrurile nu-s atât de simple precum sună.
3. Mai multă colaborare. Cred că la gala Superscrieri a întrebat cineva „Dar de ce nu vă uniți voi într-o singură redacție?” și m-am gândit pentru o secundă cum ar arăta asta. E clar că e imposibil, dar colaborarea nu e imposibilă. Concurența aia nemiloasă izvorăște tot din nevoia asta, neacoperită a presei, de a da de bani. Dar cred că învățăm cu toții, chiar din prima zi într-o redacție, că nu poți să faci presă fără colegi. Și nu doar ăia din redacția ta, ci și din celelalte redacții. Cât am fost la Festivalul Internațional de Jurnalism de la Perugia i-am auzit vorbind pe jurnaliști din Gaza, din Ucraina, jurnaliști aflați în exil, care trag acum cu toții la un scop comun: eliberare. Nu știu cât va mai conta cine a dat primul știrea în momentele alea, așa că poate ne gândim cum putem să facem să nu conteze atât de mult acum.

SUPERSCRIERILE LUNII MAI
SELECȚIE DE ANDRA MUREȘAN

Clanul „Sărmanilor”. Cum ajung apartamentele sociale din Otopeni la oamenii primarului
Florin Râșteiu (Buletin de București)

„Într-o documentare care s-a întins pe mai mult de patru luni, reporterii Buletin de București au descoperit că parte din apartamentele sociale ale Primăriei Otopeni sunt ocupate de oameni de la vârful autorității locale și din jurul primarului în funcție, consilieri locali, directori de instituții, preoți, foști angajați în administrația locală ori membri de partid.”

Cum arată progresismul în politica românească din anul electoral 2024
Vlad Dumitrescu (Panorama)

„Într-un an electoral mai aglomerat ca niciodată, cu patru runde de alegeri, pare că și oferta electorală devine, pe ici-pe colo, mai variată. Dacă în Europa există destule partide care marșează pe teme progresiste, atât economic cât și social, în România, acest curent de gândire a fost mai degrabă absent de pe scena politică. Sau și dacă a fost prezent, el nu a fost asumat ca atare, cum fac alți politicieni din Vest. Asta pare să se schimbe încetul cu încetul, parțial și dintr-o nevoie pragmatică de a acapara din votul tânăr.”

Seria Bears Uncovered
Michael Bird, Ovidiu Dunel-Stancu, Stefano Petrelli, Vjosa Cerkini (Scena9)

„Un documentar amplu, în care o echipă internațională de jurnaliști a călătorit în România, Slovenia, Albania, Kosovo și Italia, pentru a cerceta de ce oamenii și urșii își împart din ce în ce mai greu teritoriul. „Bears Uncovered” arată cum am ajuns aici, care sunt problemele dintre oameni și animalele sălbatice, dar și soluțiile care i-ar putea ajuta să trăiască mai bine împreună.”

Studenții de la Sociologie, revoltați de cursurile unui profesor candidat pe listele AUR: „Ne-a spus că femeile cu părul desprins sunt în căutare de bărbați”
Luiza Popovici (PressOne)

„Un profesor de la Facultatea de Sociologie din București candidează pe listele AUR la europarlamentare și între timp le spune studentelor că fertilitatea este indicată de lungimea unghiilor și că e normal să fie puse la punct de capul familiei, dacă vorbesc neîntrebate.”

Cum au inventat polițiștii din Sibiu “certificatul de consumator de droguri”: O mamă acuză abuzuri ale autorităților
Matthew Garvey (Context)

„Un document întocmit de Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate (SCCO) Sibiu, nesemnat de șeful instituției, a ajuns probă într-un dosar civil în care părinții unui copil de cinci ani, separați între timp și prinși în mai multe conflicte legale, se judecau pentru domiciliul minorului. În baza acestei hârtii care atestă, fără să ofere alte detalii, că mama copilului „are preocupări pe linia consumului de droguri”, Tribunalul Sibiu i-a dat câștig de cauză tatălui. Poliția Română refuză să clarifice situația, în timp ce femeia așteaptă procesul din iulie, care va stabili definitiv domiciliul copilului.”

Cartelul din Carpați 
Ionuț Stănescu, Ovidiu Vanghele, David Muntean (Recorder)

„Am mers în Franța să aflăm povestea castelului cumpărat de misterioșii investitori români și ne-am întors în țară pentru a lua urma banilor. Am descoperit o grupare creată și protejată de oameni politici girați de la vârful coaliției de guvernare. O grupare care a pus stăpânire pe cea mai cunoscută stațiune turistică a țării, transformând-o într-o sursă de îmbogățire.”

Într-un act sexual, „«NU» are aceeași valoare, indiferent când este verbalizat”, explică o terapeută / După jurnalistă, alte două femei îl acuză pe Răzvan Băltăreţu că nu le-a respectat consimțământul
Alexandra Nistor, Laurențiu Ungureanu (Hotnews)

„Azi sunt bine, nu vreau să mă mai întorc în mizeria aia, spune una dintre cele două femei care, după mărturia jurnalistei Adina Florea, îl acuză și ele pe Răzvan Băltărețu, fost redactor-şef al publicaţiei Vice, că a ignorat lipsa consimțământului într-un act sexual. Unele dintre femei spun că inițial acceptaseră raportul intim, apoi pe parcursul actului au spus NU, iar bărbatul nu s-a oprit.”

Comunitatea LGBTQ în discursul AUR: De la toleranță mimată la spaimă națională
Luca Istodor, ilustrații de Ramona Iacob (Iscoada)

„Discursul AUR vizează în mod negativ anumite grupuri minoritare, cum ar fi romii, maghiarii sau comunitatea LGBTQ, dar și curente ideologice, cum ar fi liberalismul european. Cu toate acestea, este posibil ca pericolul pe care îl reprezintă AUR să fie încă prea puțin conștientizat în spațiul public românesc. În media mainstream și discursul public, AUR a fost considerat, în special la apariția sa, mai degrabă „exotic și inofensiv, fiind perceput drept mai puțin periculos decât este în mod real”. 

—

Andra Mureșan

Reporter Scena9.
Tocmai își dă licența în Jurnalism.
Câștigătoarea premiul 1 la categoria Debut Jurnalistic, a premiului 2 la categoria Reportaj și a bursei BIRN – Balkan Investigative Reporting Network, Summer School.

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 VIDEO. „Informează-te și votează la timpul potrivit!” e mesajul central al unei campanii derulate de Reprezentanța Comisiei Europene în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare. (Mircea Bravo via YouTube)

Pagina de Media scrie că Mircea Popa, cunoscut ca Mircea Bravo în mediul online, este parte din campanie. Creatorul de conţinut a realizat videoclipul intitulat „Cum se schimbă şeful”, cu scopul informării cetăţenilor asupra riscurilor dezinformării.

👉 Istoricii Cosmin Popa și Armand Goșu, specialiști în istoria Rusiei, au afirmat la unison, în cadrul unei dezbateri de la Constanța: „Da, a început al treilea război mondial”. 

„Doar că nu se desfășoară cum știm noi, e altă treabă. E un alt tip de război, dar a început”, a adăugat Armand Goșu.

Istoricii au explicat la ce se referă și la ce ne putem aștepta de la Rusia în următorii ani. (G4Media).

Idei de pus pe rană,
de la Gala Superscrieri

Știri despre cei care ne aduc știrile
de urmărit

🧩 S-au lansat patru noi platforme de jurnalism:
SPORT: Golazo.ro, parte din grupul Hotnews și GEN, sport, parte din inițiativele GENmedia, alături de GEN,știri (Redacția anului la Superscrieri #13).
INVESTIGAȚIE:
Public Record – Ana Poenariu, Codruța Simina, Bianca Albu
Snoop – jurnalism fără lesă – printre jurnaliștii din echipă: Mirela Neag, Cătălin Tolontan, Iulia Roșu, Dan Duca, Răzvan Luțac, Victor Ilie, Cristian Andrei, Alexandra Nistoroiu, Ioana Moldoveanu

Nu uita să îi susții și cu donații! 

🧩 Interviu video: Emilia Șercan o intervievează pe Maria Ressa, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace în 2022. Interviul a fost intermediat de Editura ZYX Books, care a publicat în limba română cartea Mariei Ressa – „Cum să înfrunți un dictator” – în această primăvară, în traducerea Monei Dîrțu.

„Guvernul din Filipine a emis împotriva Mariei Ressa zece mandate de arestare. Nu pentru că a comis vreo infracţiune, ci pentru că nu a vrut să tacă, încăpățânându-se să spună adevărul și să își facă, practic, treaba de jurnalist. În România, jurnalista Emilia Șercan este una dintre cei care au devenit ținta atacurilor politice. A ales să investigheze și să dezvăluie adevărul despre tezele de doctorat plagiate ale unor politicieni români. Două jurnaliste care își apără profesia și care se află întotdeauna de partea adevărului. Două femei care ne inspiră și care ne aduc aminte cât de important este să luptăm pentru ceea ce contează. Pentru fapte, pentru adevăr și pentru libertate.”

🧩 This Is The Story – Silviu Faiăr, invitat la video-podcastul lui Tudor Mușat: „În episodul ăsta am tocat tot: de la vrăjelile politicienilor în campania electorală până la droguri și păcănele.”

🧩 Într-un proiect internațional cu finanțare UE – alături de alte site-uri din Polonia, Croația, Bulgaria și Lituania – stirileprotv.ro are în derulare proiectul MyImpact, dedicat tinerilor din Generația Z.
O componentă a proiectului este reprezentată de un concurs la care se pot înscrie și tineri jurnaliști din România, prin care se poate demonstra modul în care formele contemporane de media pot promova activismul în rândul tinerilor, pe probleme sociale cruciale, cum ar fi sănătatea mintală, egalitatea și ecologia.  
Înscrierea se face aici https://competition.my-impact.org/start. Termen – 30 iunie 2024. Se vor acorda premii între 2000 si 5000 de euro.

Câteva idei cu care am plecat de la două evenimente Superscrieri
despre finanțarea presei, desigur

🧩 Superscrieri a scos jurnaliștii în stradă, să vorbim despre cât ne costă interesul public

🧩 Tomáš Bella, Denník N @ Superscrieri: un model de succes în media independentă

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

fotografie Claudiu Popescu

Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – realizată de Ovidiu Vanghele, jurnalist la Centrul de Investigații Media și Bianca Albu, jurnalistă la Buletin de București, a câștigat cele mai multe premii (trei) aseară în cadrul Galei Premiilor Superscrieri, eveniment care aduce în prim-plan cele mai bune materiale jurnalistice din România. Premiile obținute de această investigație sunt: „Superscrierea anului”, „Superscrierea cititorilor” (fiind cel mai votat material dintr-un total de peste 5.000 de voturi) și primul loc în categoria „Investigație”.

La această ediție au fost nominalizate 47 de materiale care au fost selectate de un juriu format din 26 de specialiști din media pentru cele nouă categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotografia anului în media, Civic Influencers.

„Este important faptul că oamenii care citesc presa au apreciat munca noastră. Iar povestea aceasta nu ar fi putut fi făcută fără expertiza unui ONG; sunt oameni resursă, precum Georgiana Pascu (n.a. managerul Centrului de Resurse Juridice), fără de care nu îți dai seama ce se întâmplă în niște domenii. Narativul oficial este că această poveste nu există, dar oamenii de aici, de la Superscrieri, consideră că acesta este cel mai bun material de presă al anului și trebuie să ajungem să zicem că acesta este unul dintre subiectele anului. Pentru că noi, jurnaliștii, rămânem pe baricade pentru și cu susținerea celor care caută să fie de partea adevărului”, a spus Ovidiu Vanghele, jurnalist la Centrul de Investigații Media.

„A durat șase luni ca investigația noastră să prindă amploare și, din păcate, a fost nevoie și de o anchetă a DIICOT pentru acest lucru. Ne-am bucurat că am putut să ajutăm și să salvăm oameni. Si ne-am bucurat și de demisii”, a declarat Bianca Albu, jurnalistă la Buletin de București.

„Superscrierea anului ne arată că încă există potențial pentru schimbare, pentru schimbare de viitor și cât de importantă este colaborarea între jurnaliști și activiști. Începem să vedem lucrurile în context”, a afirmat Paul Radu, jurnalist de investigație, fost președinte al juriului Superscrieri și director executiv al The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP.

Pe lângă cele nouă categorii de concurs, juriul a mai oferit opt premii onorifice și alte premii speciale.

Bursa „Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație” a fost oferită Biancăi Albu, iar „Bursa BIRN – Balkan Investigative Reporting Network” a fost oferită Andrei Mureșan – câștigătoarea premiului întâi și la categoria „Debut jurnalistic”.

Premiul juriului a fost câștigat de către reportajul „Cătunul care și-a dorit o școală”, realizat de jurnalista Andreea Archip (Școala9). Acest material a fost nominalizat și la TV&VIDEO-jurnalism, secțiune în care toate cele trei premii au fost obținute de Recorder.

„Cei 12 ani de când există Superscrieri sunt ani în care acești jurnaliști au încercat să ofere informații, onestitate, transparență, jurnalism bine făcut. Nu este vorba doar despre presă independentă, ci mai ales despre practici pe care oamenii aceștia au încercat să le aducă în piață. Celebrăm cel mai bun jurnalism, nu doar pe jurnaliștii care câștigă premii pentru materiale care sunt foarte bune”, a declarat Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri, jurnalist Dela0, Să fie lumină, Judecata de Acum.

Tema Superscrieri din acest an a fost „Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor”.

„Am ales o temă grea anul acesta, finanțarea presei. Ne vom concentra pe a găsi modele inspiraționale pentru a face redacțiile sustenabile pentru că este o temă care ne privește foarte mult pe toți”, a spus Alexandra Cantor, directoarea executivă a Fundației Friends for Friends, organizatoarea Superscrieri.

Cine au fost membrii juriului

Vlad Stoicescu, președintele juriului acestei ediții.

Membrii juriului au fost: Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dan Radu, Dragoș Pătraru, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Irina Păcurariu, Iulia Roșu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz, Tudor Mușat.

La categoria „Fotografia anului în media”: Octav Ganea, Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz; la categoria „Civic Influencers”: Monica Jitariuc și Diana Filimon; pentru premiul special „Animal Welfare în România”: Andrei Ciurcanu.

Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situația de conflict de interese.

Premiile Superscrieri, ediția XIII-a

AUDIO/PODCAST

Locul 1: Podcastul Palianytsia – Iulia Mihaela Verbancu (War Street Journal)

Locul 2: Pe urmele abandonului – Oana Drăgulinescu, Ana Maria Ciobanu, Ion Țurcanu, Iulia Țurcanu, Mihnea Ciulei (Muzeul abandonului)

Locul 3: Viață irosită în cazinouri – Viorica Ștefan (Radio Europa FM – Lumea Europa FM)

OPINIE

Locul 1: Ministrul sănătății nu se poate mira laolaltă cu publicul când, pe trotuarul din fața unui spital, o femeie naște un copil – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Locul 2: Drogurile din școlile și liceele Capitalei: problema „care nu există” și populismul ciclic al politicienilor – Adina Căpîlnean (Buletin de București)

Locul 3: Politicianul român față cu social media – Victor Morozov (Films in Frame)

DEBUT JURNALISTIC

Locul 1: Andra Mureșan, Femei care au omorât pentru viața lor (HotNews)

Locul 2: Matthew Garvey, co-autor: Sănătatea care ne arde – material publicat împreună cu Diana Livesay, Iulia Stănoiu, Mihaela Tănase (Context)

Locul 3: Delia Dascălu, Gabriel Mateescu, Cum am cumpărat licențe la Medicină și Drept de pe site-uri de „copertare și consultanță” (Info Sud-Est)

PRESĂ LOCALĂ

Locul 1: Latifundiarii din Comorova: Cum dispare singura pădure de pe litoral/ Dosarul DNA pe retrocedări și vânzări, clasat pe prescripție – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est, Context)

Locul 2: Afacerea cu jilțuri bisericești de la Catedrala din Voluntari – Florin Râșteiu (Buletin de București)

Locul 3: VIP-uri la apă: În Oradea, malul Crișului Repede a fost „confiscat” de persoane bogate și influente, cu vile în vecinătate – Adriana Totorean (Bihoreanul)

REPORTAJ

Locul 1: Andrei nu se mai întoarce în Transnistria – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

Locul 2: Femei care au omorât pentru viața lor – Andra Mureșan (HotNews)

Locul 3: Lumea unei mame la 16 ani: „Lapte, plânsete, pamperși”. Ce (nu) face statul român pentru copiii cu copii – Oana Moisil (Europa Liberă România)

TV&VIDEO-JURNALISM

Locul 1:  Puterea din umbră – Andreea Pocotilă, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Locul 2:  Adio, arme! Armata României în fața celui mai mare val de demisii – Andrei Udișteanu (Recorder)

Locul 3: „Toate sunteți ale mele!”. Arhidiaconul și elevele de la Seminar – Alina Păduraru, Isabela Pop (Recorder)

INVESTIGAȚIE

Locul 1:  Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

Locul 2: Pe aici nu se trece fără șpagă – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul 3: Lecțiile profesorului Puiu Șerban – Ioana Moldoveanu, Luiza Vasiliu – editor (RISE Project)

Dumnezeul achizițiilor se întoarce – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

FOTOGRAFIA ANULUI ÎN MEDIA

Locul 1: Mândrie și beton – după 10 ani – Petruț Călinescu (CdFD – Centrul de Fotografie Documentară)

Locul 2: Fragmente – Andrei Pungovschi (Liberation)

Locul 3: Frații Tate în fața sediului DIICOT – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

CIVIC INFLUENCERS

Locul întâi a fost obținut de două proiecte:

Newsletterul lunar „Foaia de observație” – Sorana Stănescu

Fără reclame la jocurile de noroc – Silviu Istrate / Faiăr și Ana Racheleanu / Declic (Faiăr Silviu LIVE / Youtube)

Locul 2: Harta Abandonului – un efort de recuperare a memoriei instituțiilor de ocrotire în care au trăit sute de mii de copii din România – Anca Niță, Iris Șerban, Ana Maria Ciobanu, Mirela Petrică, Ina Alecxă (Muzeul Abandonului)

Locul 3: Pe înțelesul rOmului – Florin-Alexandru-Paul Stan (TikTok / Alex Stan)

PREMII SPECIALE

SUPERSCRIEREA ANULUI

Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

PREMIUL JURIULUI

Cătunul care și-a dorit o școală – Andreea Archip (Școala9)

SUPERSCRIEREA CITITORILOR

Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

PREMIUL SPECIAL „Animal Welfare în România”
Căsuța Pisicească. Cum au murit zeci de pisici la cel mai cunoscut adăpost din Iași, sub ochii autorităților și pe banii iubitorilor de animale — Teodora Munteanu (PressOne)

PREMII ONORIFICE

Redacția Anului – GEN, știri

Editorul Anului – Attila Biro (Context)

Best Use of Digital/New Media – Recorder

Carte de non-ficțiune – Mihnea Măruță, „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare”

Feature Writing / Articole longform – „Complicata istorie a utopiei întemeiate de un artist român în Israel” – Andrei Popoviciu (Scena9)

Premiul onorific pentru întreaga activitate: VICE România

Premiul onorific pentru corespondențe de război – Radu Hossu, Jurnal de Front

Premiul onorific „Hold the Line” – pentru jurnaliștii concediați abuziv, din fostele echipe Libertatea & GSP

BURSE

Bursa BIRN – Balkan Investigative Reporting Network – Andra Mureșan

Bursa Superscrieri Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație – Bianca Albu

Vezi aici toți nominalizații ediției, pe care îi felicităm și le mulțumim pentru munca în interesul public. 

***

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată în 2011 de Fundația Friends for Friends si este posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România, BRD – Groupe Société Générale, FAN Courier, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: Ethical Media Alliance, PPC, Povestela, Humane Society International – Europe, DiFine PR, Media Trade Services, Blitz Production.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Ioanei Epure
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina

Invitata lunii este Ioana Epure, director editorial al publicației PressOne.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” este tema noii ediții Superscrieri, așa că în următoarele luni ne dorim să avem și perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Ioana Epure:

„Puține meserii generează atâta tensiune internă și ambivalență ca jurnalismul. Într-o lume din ce în ce mai polarizată, noi ne polarizăm în noi înșine: ne simțim vinovați și când suntem citiți și când nu suntem.

Dă-i publicului ce-și dorește. Nu-i da publicului doar ce-și dorește, dă-i doar ce e important. Cercetează, investighează. Nu scrie prea mult, nu mai are lumea timp să citească. Fii obiectiv. Fii echidistant. Apropie-te de oameni. Empatizează, înțelege. User needs. Audience funnel. De ce citește lumea doar titlurile? 100k Instagram reach. 150 de oameni pe site. Aveți un typo. Avem mai multe. Nu mai există corectori. Suntem împreună. Luptăm împotriva corupției, a nedreptății, a impostorilor. A lipsei de speranță și a blazării. Mai puțin când sunt ai noștri. Așa e omul, mai și greșește.

De ce facem, de fapt, ce facem?
Pentru noi, în PressOne, simplul fapt că încă existăm – după aproape 9 ani – e un premiu în sine pentru o redacție independentă. Și fiecare to do list, fiecare revizuire a strategiei, fiecare exercițiu de planificare trebuie să aibă un singur scop: să existăm în continuare. Și pentru că „în continuare” înseamnă și mâine, și peste o lună, și peste 5 ani, modelul prin care ne finanțăm trebuie să fie, în primul rând, sustenabil. Să nu depindem excesiv nici de vârfuri de trafic, nici de scandaluri punctuale, nici de parteneri comerciali și nici doar de simpatia publicului sau de granturi. Un mic exercițiu de imaginație ne poate lăsa ușor fără oricare dintre ele; iar dacă se nimerește să fie tocmai sursa prin care publicația se finanțează exclusiv, e lesne de observat cât e, de fapt, de fragil acest obiectiv, al supraviețuirii, care la prima vedere pare doar la baza piramidei nevoilor jurnalistice.

Ne place să romantizăm un trecut în care presa „era presă”, un trecut imaginar când jurnaliștii respirau, mâncau și se încălzeau doar cu adevărul. Nu există. Iar o țară în care zece publicații independente supraviețuiesc e mai bună decât una în care mai există doar una care performează.

PressOne e o redacție care a crescut fulminant în ultimul an, din toate punctele de vedere. Și tocmai în acest spirit, al sustenabilității, cultivăm un model hibrid (și transparent) de finanțare, care ne asigură o plasă de salvare indiferent de ce schimbări geopolitice, economice, sociale, se petrec în jurul nostru. Finanțarea noastră provine din patru surse principale: donațiile cititorilor, procentele din impozitul pe venitul persoanelor sau pe profitul companiilor, granturi și publicitate.

Și da, și creșterea trebuie să fie sustenabilă. Mai ales că mulți dintre noi, în redacțiile mai mici, am ajuns din reporteri manageri fără să ne dăm seama că pasiunea cu care am documentat și am scris texte s-ar putea să fie contraproductivă când te gândești la supraviețuirea pe termen lung a unei publicații.

În afară de acest model hibrid, strategia noastră se mai axează pe trei piloni principali: dezvoltarea continuă a abilităților echipei; contactul permanent și constructiv cu zeci de alte redacții din Europa, care împărtășesc valorile și provocările noastre; dar și pe busola noastră internă, a propriilor valori. În ultimă instanță, aceasta ne ghidează când tensiunea dintre problemele de finanțare și misiunea noastră de jurnaliști – care livrează un serviciu public – devine prea mare.”

SUPERSCRIERILE LUNII MARTIE
SELECȚIE DE IOANA EPURE

Operațiune eșuată. Cu fonduri europene de 200 de milioane de euro, autoritățile nu au reușit să rezolve problema spitalelor în care pacienții ard de vii
Mihaela Tănase (Context.ro)

„După ce zeci de români au ars în spitale, România a avut la dispoziție 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitarea rețelelor electrice și a instalațiilor de oxigen din peste 100 de unități medicale. După trei ani, niciun proiect major nu a fost finalizat, peste jumătate au ajuns la maximum 15% și doar șase spitale au reușit să-și instaleze alarme antiincendiu. În total, România a cheltuit doar o treime din banii de care a dispus pentru siguranța pacienților.”

„Am ucis pe cineva în video call”. Rețeaua globală de tineri care își câștigă popularitatea online prin crime, pornografie infantilă și automutilarea victimelor
Diana Meseșan (Recorder)

„În 12 aprilie 2022, viața unei pensionare din județul Sibiu a fost curmată de întâlnirea cu un adolescent german, în vârstă de 17 ani, pe care nu îl cunoștea. Tânărul i-a spus „Bună” și apoi a înjunghiat-o, pe o stradă din Mediaș. În timpul acesta, era într-un apel video, pe platforma Discord, și filma crima.”

„Drama” stradală a Prelungirii Ghencea. Cartiere construite pentru profit, nu pentru oameni
Andreea Tudor (Buletin de București)

„Cum romanii erau faimoşi pentru drumurile lor, faptul că numele unei zone unde se circulă extrem de prost este „Cartierul Latin” e o glumă tristă. Ştie toată lumea – îmbătrâneşti în traficul din Prelungirea Ghencea, iar asta se întâmplă dintr-o serie de cauze: de la încrengătura politico-imobiliară, până la impotenţa administraţiei, care nici nu poate să stăvilească dezvoltarea haiducească, nici să facă o infrastructură adecvată pentru ea. Pentru şoferi e Crimă şi Pedeapsă, iar pentru pietoni e Infernul lui Dante.”

De ce lipsesc peste 700 de medicamente din România – sau când un drum până la farmacie poate să fie de 450 de kilometri
Andreea Ofițeru (Europa Liberă România)

„Dacă te uiți câteva ore la televizor, reclamele predominante sunt din domeniul farmaceutic. Așa rămâi cu impresia că în România abundă medicamentele și suplimentele naturale. Deși consumul de pastile fără prescripție medicală este într-adevăr o problemă, realitatea din teren arată o altă situație mai gravă: în farmacii nu se găsesc medicamente esențiale pentru cancer, diabet, boli cardiovasculare și alte afecțiuni.”

Muncitorii străini care vin în România sunt lăsați de izbeliște de stat și sindicate, iar asta ne afectează pe toți
Călin Căciuleanu (Panorama)

„Muncitorii străini au ajuns o prezență obișnuită pe șantierele și pe străzile României. Deși numărul lor a crescut spectaculos în ultimii ani, contribuind la dezvoltarea economică a țării, îi întâmpinăm în continuare cu legi insuficiente pentru a-i proteja de abuzuri, cu autorități nepregătite și sindicate care-i ignoră. Panorama a discutat cu instituții, sindicaliști și experți pentru a explora amploarea migrației forței de muncă, problemele cu care aceștia se confruntă și felul cum ne afectează asta pe noi.”

În fiecare săptămână, o femeie este ucisă în România. Cum eșuează statul să ofere protecție victimelor
Laura Popa (PressOne)

„În ciuda existenței unor factori de risc, statul eșuează să ofere protecția necesară femeilor victime ale violenței domestice, astfel încât să fie prevenit omorul. De ce? Am încercat să înțelegem, folosindu-ne de date statistice privind violența împotriva femeilor și violența de gen, obținute de la Ministerul Justiției, Inspectoratul General al Poliției Române și de la toate inspectoratele județene de poliție.
Printre acestea se numără și o parte din datele pe care Inspectoratul General al Poliției Române a refuzat în acest an, pentru prima oară, să le comunice, determinând 33 organizații neguvernamentale să trimită o scrisoare deschisă pentru ministrul de Interne reclamând acest refuz, care ar încălca prevederile convenției de la Istanbul.”

Mărturia mamei Amirei, pacienta operată de 11 ori de medicul Burnei pentru că șchiopăta. „În viața mea nu mai este nicio urmă de fericire”
Ariana Coman (PressOne)

„Aceasta este mărturia Emiliei Iliescu, femeia care luptă de 26 de ani să-și salveze copilul: mai întâi de o viață „schilodită” de operațiile făcute de medicul Gheorghe Burnei, de sistemul medical din România și apoi în justiție.”

Cum curg banii în „Fabricile de cetățeni români” din spațiul ex-sovietic sub pretextul operațiunilor umanitare. Rețeaua de la Cernăuți
Gabriel Bejan (Hotnews)

„​În Cernăuți, Ucraina, dacă ai bani și relații, drumul către un pașaport UE devine incredibil de ușor, arată mărturiile culese de HotNews.ro la fața locului și datele oficiale furnizate de autoritățile românești la cererea redacției.”

—

Ioana Epure

Ioana Epure este director editorial PressOne. Jurnalist multimedia, de mai bine de zece ani documentează diferite aspecte ale migrației și probleme sociale, de multe ori în colaborare cu organizații și publicații internaționale.   

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Într-un an în care discuțiile despre alegeri aproape că sufocă orice altă temă (mai puțin eclipsa din SUA), se întâmplă lucruri interesante și în alte domeniu. Despre undele dintre acestea an scris, în luna martie, în Mindcraft Stories.”

Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet, de Alexa Bejinariu
Poate că nu vei cădea victimă unei scheme atât de transparente, dar e interesant de aflat cum îți pot fi furați bani în timp ce ți se promit bani. Mulți.

Platformele online care nu îți fură datele personale, de Oana Racheleanu
Pentru cei interesați de privacy, Oana explică cum poți să-ți construiești o viață digitală mai sigură – și dă și instrumentele necesare. Pentru cei mai puțin interesați, tot e nevoie de niște măsuri de siguranță.

Adina Vălean: „Primele taxiuri aeriene ar putea zbura la Olimpiada de la Paris” , de Mihai Ghiduc
Am vorbit cu comisarul european pentru transporturi despre viitorul transporturilor și telecomunicațiilor, provocările actuale prin care trece Europa și potențialul existenței unor taxiuri aeriene în orașele europene.

Personajul nejucător – cum este să lucrezi în industria de gaming. O discuție cu Andrei Istrate, de Daniela Vasilache
Industria de gaming din România s-a profesionalizat din mers, iar Andrei Istrate are o mare contribuție la organizarea acestui domeniu.  Daniela a scris articolul acesta pentru cursul de jurnalism narativ de la Facultatea de Jurnalism.

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi, de Adriana Moscu
Europa încearcă să facă ordine într-un domeniu în care orice devine mai „natural” sau mai „organic”, adesea pentru a profita de bugetul celor interesați de o viață mai sănătoasă. Va reuși însă acest demers?

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 TikTok are 7,4 milioane de utilizatori români și 167 de moderatori pentru conținut în România, potrivit reprezentanților companiei, citați de Europa FM.

Reacția TikTok vine după ce mai mulți membri PNL și PSD au început să vorbească despre reglementarea conținutului politic pe platforma video, în urma unui sondaj care arăta că tinerii ar avea ca primă opțiune de vot AUR.

👉 PressOne enumeră câteva principii și reguli care vă ajută să vă protejați de fraudele online și reclamele mincinoase care folosesc videouri sintetice (deepfakes). 

👉 UE cere marilor platforme să angajeze verificatori (fact checkers) și moderatori de conținut înaintea alegerilor europarlamentare. (The Guardian)

👉 Conținutul politic pe Instagram va fi limitat automat de către rețea, în afara cazului în care utilizatorii își modifică setările pentru a accepta mai mult conținut politic. (Mashable)

🐝 GOOD TO KNOW

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale până pe 21 aprilie. La această ediție #Superscrieri13 vom oferi cinci premii onorifice prin care ne dorim să aducem recunoaștere unor autori și povești în afara categoriilor principale de concurs. 

nominalizează aici
la premiul onorific Redacția anului

Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific
Editorul anului

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific
Carte de non-ficțiune

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific
Feature writing / Longform

Această distincție se oferă unui material publicat în 2023, cu un conținut vast, de non-ficțiune creativă sau jurnalism narativ, care prezintă o abordare mai personală în prezentarea unui personaj, grup de personaje sau eveniment.

nominalizează aici la premiul onorific
Best use of digital media

Pe de o parte, ne dorim să scoatem în evidență exemple de webdocs sau storytelling multimedia (inclusiv articole mini-site) sau experimente care includ elemente interactive, componente foto, video și audio. În același timp, ne interesează abordări în publishing care aduc plusurile aduse în experiența cititorului, sau adaptarea la noi obiceiuri de consum (materiale optimizate pentru mobil, folosirea de (noi) platforme de streaming sau publishing).

Nu uita să votezi și materialul preferat dintre cele 47 de nominalizări ale acestei ediții Superscrieri.

Dacă vrei să susții acest premiu al publicului, donează aici pentru Superscrierea Cititorilor (un premiu în valoare de 3000 de euro).

Anunțăm nominalizările Premiilor Superscrieri #13 – un concentrat reprezentativ pentru jurnalismul făcut în interes public în anul 2023. Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Superscrieri, din luna mai. Până atunci, publicul este invitat să voteze materialul preferat și să contribuie la premiul Superscrierea Cititorilor.

Anul acesta, 47 de materiale (presă scrisă, audio, video, foto, dar și alte povești în spirit civic) au fost selectate de un juriu format din 25 specialiști din media și sunt nominalizate la cele nouă categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotografia anului în media, Civic Influencers. Alături de acestea, vor fi anunțate premiile onorifice și premiile speciale.

„Sunt de numărat pe degete anii în care jurnalismul de investigație românesc a reușit să zguduie guvernul, dând jos un membru al cabinetului. 2023 a fost un astfel de an – iar de căzut, au căzut chiar doi miniștri, nu doar unul. Strict contabil, așa ceva s-ar califica automat ca un an de impact major pentru media. Sunt însă suficiente câteva insule de jurnalism onest pentru a disloca continentul de propagandă și manipulare de la televiziunile de știri, tradiționalele surse de informare ale românilor? Răspunsul realist e mai degrabă nu. Dar Premiile Superscrieri nu sunt doar despre reflectarea posacă a unei realități media, ci și despre promovarea unei idei generoase, optimiste: aceea că o democrație are nevoie de presă curată ca de aer. Ediția de anul acesta a Superscrierilor va onora, ca de fiecare dată, jurnalismul în interes public, premiind cele mai bune investigații și reportaje din 2023. Dar va încerca să-i reamintească publicului că are și el o parte de responsabilitate în sporirea capacității presei independente de a servi interesul public. Miniștrii vin și pleacă. Faptele de scormonit rămân”, a declarat Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri, jurnalist Dela0, Să fie lumină, Judecata de Acum.

Publicul, juriu și sponsor pentru Superscrierea Cititorilor

În contextul temei acestei ediții, despre finanțarea jurnalismului și despre faptul că acest lucru ne privește pe toți, invităm publicul să voteze materialul preferat dintre cele 47 de nominalizări și, totodată, să contribuie cu o donație pentru acest premiu special în valoare de 3000 de euro.

Nominalizările ediției pot fi votate până pe 10 mai.

👍 VOTEAZĂ AICI MATERIALUL PREFERAT

💰 DONEAZĂ AICI PENTRU Superscrierea Cititorilor

Nominalizările Premiilor Superscrieri #13 

AUDIO/PODCAST

20 OCTOMBRIE 2023. Moartea domnului Grozavu. Internat în spital, mort pe stradă – Filip Standavid, Anna Constantin, George Vulpe, Andrei Ilieș, Raul Bambu (Știrile Zilei de la Recorder)

Podcastul Palianytsia – Iulia Mihaela Verbancu (War Street Journal)

Pe urmele abandonului – Oana Drăgulinescu, Ana Maria Ciobanu, Ion Țurcanu, Iulia Țurcanu, Mihnea Ciulei (Muzeul abandonului)

Cum mi-am dat seama că sunt femeie trans la 36 de ani – Răzvan Băltărețu, Dana Alecu (Pătratul Roșu)

Viață irosită în cazinouri – Viorica Ștefan (Radio Europa FM – Lumea Europa FM)

DEBUT JURNALISTIC

Andra Mureșan, Femei care au omorât pentru viața lor (HotNews)

Bianca Iosef, România datorează refugiaților ucraineni 300 de milioane de lei. În schimb, îi trimite la muncă (PRESShub)

Delia Dascălu, Gabriel Mateescu, Cum am cumpărat licențe la Medicină și Drept de pe site-uri de „copertare și consultanță”/ Ce spune autoritatea care poate închide site-uri/ Poliția face verificări după investigația Info Sud-Est (Info Sud-Est)

Florin Râșteiu, Treningurile și uniformele pentru elevii din Voluntari, ștanțate cu „Instituția Primarului”, cumpărate de la o firmă cu un singur angajat. Legăturile cu „clanurile” politice din Ilfov și lumea manelelor (Buletin de București)

Matthew Garvey, co-autor pentru două materiale:
Avertizorul de integritate de la Transporturi: Sancțiuni și represalii împotriva unui funcționar care a sesizat DNA pentru plăți de zece ori mai mari– material publicat împreună cu Attila Biro (Context)
și Sănătatea care ne arde – material publicat împreună cu Diana Livesay, Iulia Stănoiu, Mihaela Tănase (Context)

PRESĂ LOCALĂ

VIP-uri la apă: În Oradea, malul Crișului Repede a fost „confiscat” de persoane bogate și influente, cu vile în vecinătate – Adriana Totorean (Bihoreanul)

Latifundiarii din Comorova: Cum dispare singura pădure de pe litoral/ Dosarul DNA pe retrocedări și vânzări, clasat pe prescripție – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est, Context)

Afacerea cu jilțuri bisericești de la Catedrala din Voluntari | Strane de top, „patinate auriu”, de 1.000 de euro bucata. Producător: „Ne întâlnim, mai punem ceva peste, îi albim, ăsta-i cash-ul!”– Florin Râșteiu (Buletin de București)

HARTĂ INTERACTIVĂ | 59,5% dintre stațiile GPL și de carburanți din București sunt „surse de risc pentru incendiu“ – Florin Râșteiu (Buletin de București)

serie: EPISODUL 1 | Jaful de la Centrul „fantomă” al Primăriei Generale | Hotel la Bran, vilă în Bragadiru, vacanțe și mașini de lux cu bani „scoși la sacoșă” din Centrul de Protecție a Plantelor București // EPISODUL 2 | Oamenii jafului de la instituția „fantomă“ a Primăriei Generale „lucrează“ noaptea – Florin Râșteiu (Buletin de București)

OPINIE

Analiză | Drogurile din școlile și liceele Capitalei: problema „care nu există” și populismul ciclic al politicienilor – Adina Căpîlnean (Buletin de București)

Revendicarea corpului cu fiecare îmbucătură. Despre mâncatul compulsiv și sexism – Alexandra Bădescu (Cutra)

Ministrul sănătății nu se poate mira laolaltă cu publicul când, pe trotuarul din fața unui spital, o femeie naște un copil – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)    

Spectacolul puterii. Reflecții asupra relației dintre om și șoarecele de casă – Dragoș Rusu (ISCOADA)

Politicianul român față cu social media – Victor Morozov (Films in Frame)

INVESTIGAȚIE

Dumnezeul achizițiilor se întoarce – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Pe aici nu se trece fără șpagă – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Cunoscut activist vegan din București, acuzat că a abuzat sexual fete între 10 și 19 ani. Dezvăluirile a șase victime: „Criteriile lui: să fie virgine, tinere, inocente” – Diana Meseșan, Medeea Stan (Libertatea)

Lecțiile profesorului Puiu Șerban – Ioana Moldoveanu, Luiza Vasiliu – editor (RISE Project)

Seria „Azilele groazei” – ep 1, ep 2, ep 3, ep 4 + seria de follow-up „Toți știau” ep 1, ep 2, ep 3, ep 4, ep 5 – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

REPORTAJ

Femei care au omorât pentru viața lor – Andra Mureșan (HotNews)

ORAȘELE FĂRĂ COPACI. Locuitorii din marile centre urbane din România trăiesc ca în cuptoare: temperaturile cresc, betoanele continuă să se construiască. Ce efecte au asupra sănătății – Cristina Radu (Libertatea)

Trei generații ale unei familii de români stabilite în Suedia își recuperează istoria furată de comuniști – Elena Stancu, Cosmin Bumbuț fotograf (Teleleu.eu și Libertatea)

„Este o urmă mare de rușine în ce privește avortul”. Patru femei vorbesc despre experiența întreruperii de sarcină în România – Medeea Stan (Libertatea)

Lumea unei mame la 16 ani: „Lapte, plânsete, pamperși”. Ce (nu) face statul român pentru copiii cu copii – Oana Moisil (Europa Liberă România)

Andrei nu se mai întoarce în Transnistria – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

TV & VIDEO-JURNALISM

„Toate sunteți ale mele!”. Arhidiaconul și elevele de la Seminar – Alina Păduraru, Isabela Pop (Recorder)

Cătunul care și-a dorit o școală – Andreea Archip (Școala 9)

Puterea din umbră – Andreea Pocotilă, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Adio, arme! Armata României în fața celui mai mare val de demisii – Andrei Udișteanu (Recorder)

Katia Pascariu: „Mi-au zis să îmi ridic fusta la admitere” – Ioana Moldoveanu, Luiza Vasiliu – editor, Ligia Popescu – editor video (RISE Project)

FOTOGRAFIA ANULUI ÎN MEDIA (MASS/SOCIAL)

Fragmente – Andrei Pungovschi (Liberation)

Mândrie și beton – după 10 ani CdFD – Petruț Călinescu (CdFD – Centrul de Fotografie Documentară)

Frații Tate în fața sediului DIICOT – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

Ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului din România – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

Demonstrație de balet la Opera Națională din București – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

CIVIC INFLUENCERS

Harta Abandonului – un efort de recuperare a memoriei instituțiilor de ocrotire în care au trăit sute de mii de copii din România – Anca Niță, Iris Șerban, Ana Maria Ciobanu, Mirela Petrică, Ina Alecxă (Muzeul Abandonului)

Pe înțelesul rOmului – Florin-Alexandru-Paul Stan (TikTok)

Fără reclame la jocurile de noroc – Silviu Istrate (Faiăr) și Ana Racheleanu, de la Declic (Faiăr Silviu LIVE / Youtube)           

FinTube: Cultul Educației Financiare | DOCUMENTAR – Silviu Istrate (Faiăr) și Andrei Petroff (nicknamedpete) (Faiăr Silviu LIVE / Youtube)          

Newsletterul lunar Foaia de observație – Sorana Stănescu

Juriul ediției
Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situația de conflict de interese.

Vlad Stoicescu este președintele juriului acestei ediții. Membrii juriului sunt: Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dan Radu, Dragoș Pătraru, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Irina Păcurariu, Iulia Roșu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz, Tudor Mușat; la categoria „Fotografia anului în media” juriul este format din: Octav Ganea, Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz; la categoria „Civic Influencers” juriul este format din Monica Jitariuc și Diana Filimon.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată în 2011 de Fundația Friends for Friends si peste posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România, BRD – Groupe Société Générale, FAN Courier, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: Ethical Media Alliance, Povestela, Humane Society International – Europe, DiFine PR, PPC Energy Services.

Ne bucurăm să anunțăm o colaborare cu Fundația Caritabilă a Familiei Rațiu, pentru a susține jurnalismul de investigație din România:

Începând cu acest an, în cadrul Galei Premiilor Superscrieri din luna mai, vom oferi împreună „Bursa Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație”, în valoare de 3600 de euro.

Această bursă de merit va substitui tradiționalul „Premiu Ion Rațiu pentru Jurnalism”, lansat în 2015 și inspirat de Ion Rațiu, care – odată revenit în România în 1990, după 50 de ani de exil – a luptat pentru libertatea presei.

Bursa va fi oferită unui jurnalist/unei jurnaliste, în urma unui proces de evaluare a muncii investigative din anul 2023. Vor fi analizați atât jurnaliști participanți la competiția Superscrieri, cât și propuneri care nu se regăsesc în competiție. Vor participa la decizie membri ai juriului Superscrieri și reprezentanți ai Fundației Caritabile a Familiei Rațiu.

„Ion Rațiu s-a întors după 50 de ani în exil având ca principal obiectiv consolidarea democrației în România, înființarea ziarului Cotidianul a fost unul din primele sale succese în acest demers. 25 de ani mai târziu, Fundația Rațiu a decis acordarea unui premiu anual pentru promomovarea jurnalismului de investigație din România.

Suntem încântați să ne alăturăm începând cu acest an Fundației Friends For Friends, organizatoarea Premiilor Superscrieri, întărind astfel efortul comun de încurajare a jurnalismului de calitate.

Pentru democrație, independența și echidistanta justiției și a presei față de orice influență politică sunt de aceeași importantă. În media,  atingerea acestui deziderat e o încercare mult mai dificilă decît ar părea la prima vedere, de aceea Bursa Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație va susține acest demers”, declară Nicolae Rațiu.

„Este o onoare să ne unim forțele cu o fundație pe care o respectăm și o bucurie să putem face încă ceva util pentru munca jurnaliștilor. Mai ales în zona de investigație unde, numai o privire dacă aruncăm pe subiectele ieșite în ultimul an, vedem cât de mult se servește interesul public. Și Superscrieri, și premiul Ion Rațiu pot fi considerate inițiative de succes. Ca notorietate, cel puțin. Însă vremurile sunt în tot mai multe nuanțe de gri și nu o să ne fie ușor dacă nu ne aducem împreună mai des și mai necondiționat, în genul acesta de parteneriate”, declară Alexandra Cantor, directoarea executivă a Fundației Friends For Friends.

Mai mult detalii despre ediția curentă Premiile Superscrieri.

Mai multe detalii despre Premiile Ion Rațiu pentru jurnalism.

***

Fundația Caritabilă a Familiei Rațiu a fost înființată în 1979 la Londra de către Ion și Elisabeth Rațiu, pentru a susține proiecte de educație și cercetare în domeniul culturii și istoriei României, atât în România, cât și în Regatul Unit al Marii Britanii.

Centrul Rațiu pentru Democrație este o organizație non-profit, creată în 2004 la Turda pentru a duce mai departe moștenirea morală a familiei Ratiu,devotamentul față de valorile democrației.

Împreună cu partenerul ING Bank România, propunem un program pilot de specializare dedicat jurnaliștilor din România, indiferent de vârstă și locul în care publică.

În prima parte (9-10 aprilie), jurnalista Mona Dîrțu va aborda principiile jurnalismului, pornind de la jurnalism versus „content” și trecând prin toate fazele unei documentări, redactări și editări.

În a doua parte a programului (4-5 iunie), jurnalista Alina Mărculescu Matiș (Panorama) va aborda jurnalismul economic și de business, explorând instrumente care să facă lucrul cu cifre mai simplu și mai puțin intimidant pentru jurnalist și pentru publicul lui deopotrivă, iar Valentin Tătaru (macroeconomist-șef ING Bank România) va avea o prezentare despre macroeconomie, despre cum pot fi citite informațiile date de un macroeconomist cu presa și care este relația lor.

vezi aici detalii despre program

Atelierele se adresează atât generațiilor mai experimentate, cât și noilor generații.

Înscrierile se fac completând acest formular, până la data de 4 aprilie.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lui Cristi Lupșa
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• Good to Know: reminder premiul special Animanl Welfare în România, o carte importantă și o nouă rubrică radio de educație digitală

Invitatul lunii este Cristian Lupșa, jurnalist și povestitor, căruia îi atribuim un rol important în mișcarea presei independente din România și, mai ales, a jurnalismului narativ. A creat fenomenul DoR, o revistă de jurnalism narativ pe care a editat-o timp de 13 ani, în jurul căreia s-au adunat și s-au format multe lumi și evenimente.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” este tema noii ediții Superscrieri, așa că în următoarele luni ne dorim să avem și perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Cristian Lupșa: „Starea jurnalismului e o rană deschisă. O extincție, scria recent The New Yorker, uitându-se la câte redacții se închid și câți oameni sunt dați afară.
Asta nu mai e o știre. Nu e nouă nici lamentarea noastră, a celor din profesie, care de cele mai multe ori dăm vina pe forțele externe care ne sunt potrivnice. Dar de câte ori ne-am uitat, cu adevărat, și la noi? Câte dintre motivele suferinței nu țin oare și de cât de puțin rezolvăm nevoile publicului, de cât de lent ne adaptăm la cum se consumă informația, de cât de conservatori suntem când ne întâlnim cu idei noi?
Credem că ne lipsesc doar banii; noi suntem OK. Suntem ca partenerul care ajunge la terapie de cuplu și spune: „relația ar fi perfectă dacă te-ai schimba tu”. Dacă vrem să supraviețuim extincției, ar ajuta să renunțăm la trei credințe:
 
1. Merităm bani, căci salvăm democrația. Oferim un serviciu public, supărăm puterea etc. Dar nu ne datorează nimeni nimic. Nimănui nu „trebuie” să-i pese de ce facem – nici publicului, nici finanțatorilor. Dacă „trebuie” ceva, atunci trebuie să fim un produs dorit, care rezolvă o nevoie în viața unui cititor.
 
2. E suficient că publicăm. Un produs dorit e unul făcut cu intenție și cu atenție. Însă e greu să facem asta când nu ne înțelegem publicurile și nevoile lor, nu folosim date despre cum, când și unde suntem consumați, nu știm să împachetăm produse, nu avem strategii și nici nu integrăm în redacții oameni care știu să facă lucrurile astea.
 
3. Jurnaliștii știu ce-i mai bine. Și totuși, avem zeci de instituții media mici și mari care publică cam aceleași știri sau ating cam aceleași subiecte, împachetate similar, pe care le distribuie identic, pe platforme care nu mai au nicio intenție să ne ajute să ajungem la public. Până nu ne chestionăm certitudinile – ce acoperim, cum, de ce, pentru cine, în ce formă și cum vindem asta – nu vom putea să rezolvăm dilemele care țin de finanțare.
 
Ne place sau nu, suntem și noi vinovați pentru starea de fapt. Anii mogulilor și apoi a managerilor a căror misiune era să exploateze echipe prost plătite (fără vreo strategie dincolo de „să scoatem bani de la companii”) ne-a creat reflexe proaste și ne-a ruginit capacitatea de a vedea dincolo de „așa se face”. Motiv pentru care inovația lipsește, iar de colaborare nu mai vorbesc.
Uneori mă întreb dacă nu cumva ne-ar prinde bine o extincție. Poate ne-ar scăpa de bagaje și de traume și de certitudinea că facem bine, eliberându-ne să construim ceva nou, altfel.”

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE
SELECȚIE DE CRISTIAN LUPȘA

seria Schimbări climatice (5 episoade)
Ioana Moldovan, Andrei Pungovschi (Documentaria)

„Serialul încearcă să abordeze diferit schimbările climatice, dincolo de simple statistici și cifre. Să pună în prim-plan oamenii afectați. Acesta documentează cum sunt resimțite modificările climei în viața de zi cu zi a cinci comunități diferite din România, discutând cu oamenii atât despre provocările cu care se confruntă, cât și despre soluțiile pe care le-au descoperit în încercarea de a se adapta.

Fiecare episod prezintă o comunitate diferită: Jurilovca, o comună din Delta Dunării în care, pe vremuri, majoritatea oamenilor erau pescari; Vatra Dornei, un oraș al cărui turism de iarnă depinde de cât ninge și când; București, o aglomerare urbană în care vara face ravagii printre suferinzii de alergii sau boli cardio-respiratorii; Fântânele, un sat din județul Constanța care s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene; Dăbuleni și sudul Olteniei, zona care se luptă să facă terenurile nisipoase să rodească.”

Vânătorul de bătrâni
Andreea Pocotilă (Recorder)

„Un tânăr din Oradea se specializează, vreme de mai mulți ani, în urmărirea bătrânilor singuri, care dețin bani și proprietăți valoroase. Se apropie de ei, le câștigă încrederea și, în final, ajunge să le preia averea.
Ceea ce părea inițial doar o escrocherie bine elaborată se transformă apoi într-o serie de morți suspecte care ajung știri la televizor și dosare pe mesele procurorilor. Însă povestea nu se termină aici, ci continuă să se desfășoare și astăzi.”

Timișoara 2023, Capitala Culturală a timișoreanului de rând?
Raluca Moșescu Bumbac (Iscoada)

„Anul trecut obișnuiam să-mi întreb familia și prietenii (care activează în diverse domenii profesionale) dacă au fost la Timișoara sau dacă plănuiesc să meargă până la finalul lui 2023. (…) Chiar dacă mă ascultau fascinați, planurile lor de călătorie au ocolit Timișoara în 2023, cu excepția celor care activau deja în sectorul cultural ca producători și/sau consumatori de cultură. M-am întrebat atunci în ce măsură suntem atrași de mega-evenimentul și transformarea urbană prin care trece un oraș care a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii?”

Concediul medical – cine, cum, cât?
Sorana Stănescu (newsletterul Foaia de observație)

„Mărturisesc că în ediția de azi încerc să explic un subiect pe care îl aveam de mult pe listă, dar de care îmi era groază: concediile medicale (CM). Cine le acordă, în ce condiții, cine poate beneficia, plus situații mai aparte. E o coincidență că subiectul a explodat luna asta, din cauza declarațiilor premierului Ciolacu (dezvolt mai jos).”

*Te poți abona la newsletterul „Foaia de observație” aici. „Ca să știi ce să faci când ești bolnav, chiar dacă acum ești sănătos.”

ANALIZĂ. România, educată de profesori puțini și cu note mici la titularizare
Cristina Radu, grafice și analiza datelor: Radu Mihai (Școala9)

„Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.”

Plasa de siguranță“ a Gabrielei Firea și familia politică Piedone – PUSL. Umaniști angajați în Ministrul Familiei și companii municipale
Florin Râșteiu (Buletin de București)

„Nici măcar după anunțarea comasării alegerilor locale cu europarlamentare Gabriela Firea nu a fost desemnată drept candidatul PSD la fotoliul de primar general. Marcel Ciolacu, șeful ei pe linie de partid a anunțat în cadrul conferinței de presă că șansele de a fi numită sunt doar de 50%. Sebastian Burduja, președintele PNL București este și el în cărți. Totuși, Gabriela Firea nu duce lipsă de sprijin politic. PUSL este a treia versiune a unei formațiuni politice ale cărei temelii le-a pus Dan Voiculescu. Aceasta a asimilat în trecut Partidul Umanist din România, care s-a numit şi Partidul Conservator.”

„Îmi spunea că doar el mă poate salva.” Ce se întâmplă când psihoterapia se transformă în abuz
Răzvan Filip (PressOne)

„La începutul lui ianuarie, PressOne începea să documenteze o investigație despre conceptul de «abuz terapeutic». Specialiștii definesc «abuzul terapeutic» drept o trădare gravă a încrederii pe care clientul i-o acordă psihoterapeutului/ psihoterapeutei. De regulă, acesta ia forma unei «duble relații» în care terapeutul depășește limitele profesionale și devine «prietenul», partenerul sexual sau chiar partenerul de afaceri al clientului. 
Din ianuarie până acum am primit mărturiile mai multor oameni care consideră că au fost abuzați, într-un fel sau altul, de terapeuții lor.”

„Proful de licență tocmai s-a dat la mine”
Cristian Lupșa, Carla Lunguți, ilustrații de Simina Popescu (Scena9)

„Comportamentele abuzive și hărțuirea sexuală nu sunt luate în serios de universitățile românești, spun studenți, profesori, rapoarte interne și studii ale organizațiilor care luptă pentru egalitate de gen. 

Uneori aceste comportamente afectează generații de studenți, cum e și în cazul lui Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a Universității din București (UB). Ani de zile, zeci de studente, fără să știe una de cealaltă, au fost victimele unui tipar similar de abordare. Nu au vorbit și nici n-au depus plângeri: de teamă că vor pica examene sau licențe, de rușine, crezând că au greșit ele cu ceva pentru că sunt sunate noaptea sau pentru că li se fac declarații de dragoste și avansuri.”

—

Cristian Lupșa

Cristian Lupșa este jurnalist și povestitor. În acest moment conduce comitetul de preselecție al European Press Prize și-și pune întrebări despre viitorul profesiei. Timp de 13 ani (2009-2022) a fost editorul publicației independente de jurnalism narativ, DoR (dor.ro).

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Mai întâi, o veste. Mindcraft Stories se apucă (mai serios) de video!!! Punem la bătaie 30.000 de euro pentru niște proiecte video făcute de tineri jurnaliști interesați de știință, tehnologie și, în general, viitor. Bonus: o călătorie de o săptămână prin Europa. Detalii despre concursul POV:Future găsești mai jos.”

Iată câteva dintre subiectele interesante din Mindcraft Stories, din luna februarie:

Goana după Ozempic. Cum a ajuns un medicament pentru diabet vedetă în curele de slăbire?, de Adriana Moscu
Un medicament pentru diabet și-a găsit o nouă nișă: e folosit în curele de slăbire. Toate bune, dar asta afectează prețurile, disponibilitatea și creează o adevărată piață neagră.

Cum au ajuns banii cash noua conspirație preferată a conservatorilor?, de Paul Petrache
Paul debutează în Mindcraft Stories cu un text despre cea mai nouă conspirație care ar putea duce la modificări legislative sau chiar la schimbarea Constituției: ideea (falsă) că banii cash vor fi interziși.

Olimpiadă pe steroizi? Visul libertarian al Enhanced Games se bazează pe o știință dubioasă, de Mihai Ghiduc
Cum ar fi sportul fără controale antidoping? Niște libertarieni s-au gândit la mai mult: ce-ar fi să încurajăm dopingul în căutarea unor noi recorduri? Și chiar bagă bani serioși în asta.

TikTok’s enshittification. Despre cum mor platformele digitale, de Cory Doctorow
Platformele de social media, și nu numai, vor utilizatori, deci se vor face utile pentru aceștia. După care vor să-i monetizeze, deci se vor face utile pentru clienții de publicitate. Adesea, în goana după profit, vor uita de primii. Acest lucru se numește „enshittification”, a declarat Cory Doctorow – iar termenul a prins, a devenit cuvântul anului 2023.

Cum și-a distrus Boeing reputația în căutarea profitului, de Ionuț Preda
Tot un fel de „enshittification” s-a produs și la Boeing, dar aici consecințele sunt mai dezastruoase. De data aceasta a zburat „doar” o ușă falsă, iar locurile de lângă erau libere, dar compania americană trebuie să ia măsuri dacă vrea să nu i se lipească eticheta de dezastru pe avioane.

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Parlamentul European a votat săptămâna trecută un regulament care impune mai multă transparență în publicitatea politică plătită pe rețele sociale.
Potrivit acestuia, propaganda politică trebuie marcată ca atare. Regulamentul impune și norme de transparență pentru entitățile care plătesc publicitate politică și, în plus, interzice targetarea utilizatorilor în funcție de etnie, religie sau opțiuni sexuale.

👉 …cu atât mai mult cu cât publicitatea plătită și distribuită targetat pe rețele sociale ne influențează comportamentul. În Regatul Unit, guvernul a început să sponsorizeze campanii care targetează publicul în funcție de unele cuvinte de căutare folosite pe rețele sociale. 
De pildă, The Conversation arată că migranții sunt ținta unor astfel de campanii, menite să-i descurajeze să ajungă în Anglia. 

🐝 GOOD TO KNOW

Nominalizează la Premiul special „Animal Welfare în România”, susținut de Humane Society International și jurizat de Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project.  Te invităm să propui la ediția #13 a Premiilor Superscrieri un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”. Ne pot propune materiale atât autorii acestora, cât și cititorii care le-au observat și le consideră importante, până pe 5 aprilie.

Monica Jitariuc are o rubrică săptămânală de cultură digitală, la Radio România Cultural. În fiecare vineri, Monica este invitată în emisiunea „Orașul Vorbește”, unde abordează subiecte precum: Despre cum dependența de Social Media este o maladie socială, Youtube – cea mai folosită bonă din lume, Supermarketul iubirii – de la anunțurile matrimoniale la aplicațiile de dating.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

susținut de Humane Society International
jurizat de Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project

Te invităm să propui la ediția #13 a Premiilor Superscrieri un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”, iar noi vom premia cel mai bun material în cadrul Galei Premiilor Superscrieri, în luna mai, când recunoaștem cel mai bun jurnalism al anului 2023 în România.

Ne pot propune materiale atât autorii acestora, cât și cititorii care le-au observat și le consideră importante, până pe 5 aprilie.

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care abordează mai în profunzime subiecte ce țin de bunăstarea animalelor și felul în care ne raportăm la nivel instituțional sau de societate la acestea.

Împreună cu filiala din România a Humane Society International, am creat acum două ediții acest premiu deoarece ne dorim să încurajăm această zonă de documentare în rândul jurnaliștilor români, scopul fiind să putem regăsi în presa din România informații cu potențial de a genera schimbări, mai ales sistemice, în ceea ce privește felul în care privim și tratăm situația animalelor din țară.

Premiul are o valoare de 600 de euro.

Câteva exemple de subiecte posibile pe care le așteptăm: situația urșilor, braconaj cinegetic, felul în care intervențiile umane afectează viețuitoarele, folosirea de animale în cercetări științifice și testarea de produse, exploatarea abuzivă a animalelor pentru carnea, pielea sau blana lor, cruzimea față de animale (de exemplu, luptele de câini), politici publice existente sau posibile, exemple de proiecte și inițiative de succes din această tematică.

„Într-o lume în care suntem asaltați de reportaje, investigații și documentare care vorbesc despre corupție, crimă organizată, conflicte armate și criză financiară, am avea tendința să credem că jurnalismul despre bunăstarea animalelor nu-și găsește locul în lista priorităților jurnaliștilor. Ar fi o imensă greșeală să cădem în această capcană.
Pentru că nu există nicio oglindă mai fidelă a unei societăți decât felul în care acea societate tratează necuvântătoarele. Aceste ființe care au nevoie de ajutor, compasiune, dragoste, bunăstare în aceeași măsură ca și oamenii. Marea diferență constă în faptul că animalele nu știu să-și apere drepturile, devenind astfel victimele corupției, traficului, afacerilor ilegale și relelor tratamente.
Schimbările unei societăți se regăsesc în educație și onesta comunicare. Când aceste două deziderate vor fi măcar pe jumătate îndeplinite și când societatea va înțelege că animalele sunt partenerii egali ai homo sapiens sapiens, nu sunt doar niște produse, atunci vom înțelege că bunăstarea animalelor nu este doar despre necuvântătoare, dar despre noi TOȚI.”
Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project, jurat al premiului special Superscrieri Animal Welfare în România

„Premiul oferit de noi reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse de jurnaliștii români în explorarea aspectelor legate de bunăstarea animalelor. Este important să înțelegem ce înseamnă bunăstarea animalelor. Este o unitate de măsură a decenței noastre: le condamnăm la o viață de suferință și abuz, sau înțelegem că avem puterea și responsabilitatea să le oferim o viață demnă, să le respectăm nevoile și să împărțim această lume cu ele, așa cum este normal și natural să fie. Acest premiu este o inițiativă menită să aducă în prim planul discuțiilor tema animalelor și să atragă atenția asupra faptelor noaste și a condiției animalelor din România”, a declarat Andreea Roseti, directorul Humane Society International Europe pentru România.

Despre Humane Society International: Prin promovarea bunăstării animalelor în peste 50 de țări, Humane Society International își desfășoară activitatea în întreaga lume pentru a încuraja relația om-animal, salvarea și protejarea câinilor și pisicilor, ameliorarea condițiilor legate de bunăstarea animalelor de fermă, protejarea faunei sălbatice, susținerea practicilor de testare și cercetare fără experimente pe animale, dar și pentru a răspunde în caz de dezastre și a combate orice tip de cruzime față de animale.

Primele două ediții ale acestui premiu au fost câștigate de materialele: Ferma ilegală de urși din Arad începută în anii ’90 și tolerată de autorități până azi. Instituțiile statului ridică din umeri: „Nu este responsabilitatea noastră” – Cristina Radu, Vlad Chirea foto (Libertatea)  în 2022 și de seria „Câini de luptă, returnați proprietarilor” – Sorina Noroc, Maria Ilinca Man, Mădălina Vlăsceanu (TVR Cluj) în 2023.

Urmărește pagina Superscrieri pentru noutăți ale ediției.

Tema Superscrieri din acest an este „Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor”, subiectul finanțării presei fiind esențial atât în România, cât și la nivel mondial.

Nominalizații ediției vor fi anunțați în luna aprilie, iar la Gala Superscrieri din luna mai vor fi anunțați câștigătorii pentru cele nouă categorii de concurs: Investigație, Reportaj, Opinie, Debut jurnalistic, Presă locală, Audio/podcast, TV&Video-jurnalism, Fotografia anului în media, Civic Influencers.

În plus, vor fi acordate premii speciale pentru „Superscrierea Anului” și „Superscrierea Cititorilor”, „Premiul Juriului” și „Animal Welfare în România”, precum și premii onorifice.

Ne bucurăm că am primit multe propuneri interesante la Bursa Superscrieri Poqe pentru fotojurnaliști amatori (ediția a treia) și le mulțumim tuturor participanților.

Juriul – reprezentat de patru fotojurnaliști (Andrei Pungovschi, Bogdan Dincă, Ioana Moldovan, Adrian Câtu), jurnalista Lina Vdovîi și Adina Popescu (soția fotojurnalistului George Popescu) – a evaluat aceste propuneri și a ajuns la următoarele rezultate finale:

BURSIERĂ DESEMNATĂ
Alexandra Corcode

ALȚI FINALIȘTI
Andrei Furnea
Alexandru Măciucă
Sara Pongrac
Andreea Rucsandrescu
Cristina Giurgea

Urmează perioada de mentorat, alături de Adrian Câtu și Lina Vdovîi, urmând ca, la finalul lunii aprilie – început de mai, să publicăm materialul final realizat de bursieră.

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe) și se desfășoară sub umbrela Superscrieri. Detalii despre proiect aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lui Biro
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• Good to Know despre noul program Balkan Watchers + recomandare de podcast, This is the Story de Tudor Mușat

Biro Attila este cofondator al CONTEXT și investighează crima organizată și corupția de 20 de ani, deseori alături de jurnaliștii afiliați rețelei Organised Crime and Corruption Reporting Project.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” este tema noii ediții Superscrieri, așa că în următoarele luni ne dorim să avem și perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Biro Attila: „Banii cu care se finanțează presa cred că trebuie să urmeze un traseu logic, de la cititor la instituția de presă sau la jurnalistul freelancer. Problema e că până și în cazul celor mai independente organizații media de la noi asta nu se întâmplă.

Presa e un serviciu public și jurnaliștii au primit însărcinarea asta prin constituție. Așa că activitatea noastră e esențială. Schimbul și interacțiunea cu publicul ar trebui să fie directă. Jurnaliștii îți dau știrile, articolele, interviurile despre faptele de interes public din jurul tău și tu mă plătești ca să pot continua munca asta. Sigur că uneori o să apară și investigații sau articole care nu o să cadă bine publicului, relatări despre fapte care o să-l ducă în zona de disconfort. Dar presa trebuie plătită și atunci.

Tranzacția și comunicarea directă cu publicul a cam dispărut și avem tot felul de intermediari, mai ales când vine vorba de finanțare. Cel mai nociv fenomen din ultimii ani fiind banii dați de partide pentru media. Sumele pe care partidele le dau pentru propagandă sunt năucitoare. Ultimul raport Expert Forum arată că partidele au spart pe propagandă 120 de milioane de lei într-un an.

Aici avem un intermediar șmecher, pentru că partidele au luat banii cetățenilor și au cumpărat parte din presa mainstream. Practic au făcut ce au vrut pe banii și muzica cetățenilor. Nu mai detaliez pentru că jurnalistul Cristian Andrei a expus fenomenul din fazele incipiente (Bravo, Cristi!). 

Alți intermediari între public și jurnalist sau instituția de presă sunt platformele de social media. Unele sunt chiar antipresă și te jumulesc de bani dacă totuși insiști să ajungi la public prin intermediul lor. Altfel spus, vrei să ajungi la public, atunci trebuie să dai taxa de participare. Vrei să faci crowdfunding, altă taxă de participare. Nu mai adaug faptul că algoritmul face orice doar să nu promoveze materialele care vin cu informații de interes public.

Pentru redacții independente cum e Context.ro, principala sursă de finanțare care să ne asigure funcționarea și independența sunt granturile.

De exemplu, fondurile date de Comisia Europeană sau cele distribuite de Centrul pentru Jurnalism Independent. Sunt însă alte finanțări similare pentru care jurnaliștii consumă un volum imens de energie pentru activități de management. Așa că ajungem ca pe lângă investigații și reportaje să consumăm adesea același volum de timp pentru partea de birocrație.

În unele cazuri e necesară și rezonabilă, în altele e o birocrație care nu a fost sincronizată cu industria noastră. Dar sunt bani curați și cam singurii care vin pentru presa independentă care lucrează pentru cetățeni. Mai sunt și inițiative noi precum EthicalMedia.eu, care vor să aducă bani curați spre presă și sper să reușească.

Gândul meu de final: Trebuie să construim singuri presa independentă de care avem nevoie. Pentru asta, noii antreprenori media au nevoie de ajutor și susținere de la public, de la cei din comunitate, de la alte industrii care performează.”

SUPERSCRIERILE LUNII IANUARIE
SELECȚIE DE BIRO ATTILA

PSD și PNL au cumpărat știri pozitive cu o sumă egală cu cât a costat construcția spitalului „Dăruiește viață”. Plățile au crescut, în secret, de la 60 de milioane de lei pe an la peste 100 de milioane de lei
Cristian Andrei (Libertatea)

„În doar trei ani, începând din 2021, PSD și PNL au plătit peste 257 de milioane de lei pentru știri pozitive în mass-media. Adică aproape 52 de milioane de euro. Cu un milion mai mult decât a costat construcția spitalului „Dăruiește viață”, dedicat copiilor bolnavi de cancer, făcut din donații de la oameni și firme.”

Secretul lui Ciucă și Bode: 9 milioane de euro, bani publici, pentru a cumpăra știri pozitive. Liderul PNL promisese transparență
Cristian Andrei (Libertatea)

„PNL a plătit anul trecut 45,9 milioane de lei (9 milioane de euro) către trei agenții de publicitate pentru apariția unor articole favorabile pe diferite site-uri. O singură agenție a încasat aproape 41 de milioane de lei. Membrii conducerii PNL, cu excepția lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode, nu știu cum s-au utilizat banii, susțin surse din partid.”

Latifundiarii din Comorova: Cum dispare singura pădure de pe litoral/ Dosarul DNA pe retrocedări și vânzări, clasat pe prescripție (I)
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est)

„În timp ce pădurea așteaptă defrișarea și mastodonții de beton ok-ul autorităților, DNA a deschis, în august 2023, un nou dosar privind vânzarea pădurii, după ce pe primul l-a închis pe prescripție.

Cine sunt azi printre cei mai importanți proprietari din Comorova și cum a fost posibil să fie vândută la bucată în timp ce Curtea de Conturi semnala abuzuri ale autorităților?”

AUDIO Cum am cumpărat licențe la Medicină și Drept de pe site-uri de „copertare și consultanță”/ Ascultă negocierea/ Ce spune autoritatea care poate închide site-uri/ Poliția face verificări după investigația Info Sud-Est
Andreea Pavel, Delia Dascălu, Gabriel Mateescu (Info Sud-Est)

„Reporterii Info Sud-Est și G4Media s-au dat drept studenți și au vorbit cu persoane din spatele mai multor site-uri care vând lucrări de licență la prețuri între 1.200 și 1.600 de lei bucata.

Legea învățământului interzice această practică și prevede amenzi care pornesc de la 5.000 de lei pentru cumpărători și merg până la câteva sute de mii de lei pentru vânzători.”

Oligarhii ruși nesancționați
Mihaela Tanase (Context)

„Oligarhi ruși din cercul de apropiați ai lui Vladimir Putin fac afaceri la vedere în România chiar și după izbucnirea războiului din Ucraina. Deși au susținut mașinăria de luptă de la Kremlin, continuă să facă milioane în țara noastră din bani publici, fără să fie sancționați.”

Harta abuzului și hărțuirii în școlile și universitățile din România
Luiza Vasiliu, Ioana Moldoveanu, Andrei Petre (Rise Project)

„O dată la câteva săptămâni apare câte un caz nou. Cel mai recent (ianuarie 2024): un teolog, director al Școlii Postliceale Sanitare din Piatra Neamț, s-a întors la școală, deși e judecat pentru folosirea abuzivă a funcției: a pretins „favoruri de natură sexuală” unei eleve ca să n-o exmatriculeze.

Judecătorii au decis să-i ridice profesorului măsura controlului judiciar, lăsându-l să se întoarcă la catedră. Clemența justiției contribuie întotdeauna la perpetuarea abuzului.”

CARitas de Slobozia
Ana Poenariu (Rise Project)

„Mii de oameni au rămas fără economiile de-o viață după ce le-au depus la Casa de Ajutor Reciproc (CAR) Învățământ din Slobozia, în timp ce șefii au încasat până și sporuri de numărat bani. Dintr-o asociație de întrajutorare a profesorilor și pensionarilor din învățământ, CAR-ul s-a transformat într-o schemă frauduloasă, necontrolată timp de decenii.

RISE a descoperit peste 300 de dosare penale cu nereguli la CAR-uri din țară, iar jumătate au primit decizii de condamnare pentru delapidare, înșelăciune, evaziune fiscală sau fals în acte. În România sunt peste 2400 de case de ajutor reciproc active. Dintre acestea, doar 15 au fost controlate în ultimii cinci ani de Fisc.”

Exclusiv. Dezvoltatorii aplicației AUR, prin care partidul atrage noi membri, conectați la banii SRI și MAE
Răzvan Filip (PressOne)

„Ne-am uitat la trecutul societății care a dezvoltat aplicația și am descoperit contracte cu instituții din subordinea SRI și un fondator care se află în conducerea unei companii desemnate de ministerul de Externe să combată dezinformarea.”

EXCLUSIV Un triunghi periculos: Ciolacu-Docuz-Negoiță și o licitație de 27 milioane de euro la Sectorul 3 / Beneficiară: o mică firmă din Buzău patronată de un fotomodel din Dubai
Sorin Semeniuc, Dan Tăpălagă (G4Media)

„Mai multe documente și indicii descoperite de G4Media.ro dezvăluie faptul că în spatele micii firme care țintește banii de la Sectorul 3 s-ar afla membri a două familii – Docuz și Arghir –, apropiate de actualul primar al Sectorului 3 și de președintele PSD, Marcel Ciolacu.”

—

Biro Attila

Este cofondator al CONTEXT și investighează crima organizată și corupția de 20 de ani. Lucrează deseori în proiecte internaționale alături de jurnaliștii afiliați rețelei Organised Crime and Corruption Reporting Project.

Înainte de a se alătura CONTEXT a făcut parte din echipa RISE Project, fiind și director executiv al platformei, în perioada 2017-2020.

A făcut parte din proiecte jurnalistice internaționale precum Laundromatul din Azerbaidjan sau Panama Papers. A publicat investigații jurnalistice în Digi24, Gândul.info și Hotnews.ro. E mentor și coordonează cursuri pentru jurnaliști si alte categorii profesionale.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Poate că ianuarie a fost o lună mai lentă, dar la Mindcraft Stories n-am simțit-o așa. Pregătim o serie de schimbări importante, iar asta ne ia destul timp. Printre acestea, vom pune mai mare accent pe video. Am început deja asta cu o serie de clipuri despre joburi & finanțe, numită RE/CAP, pe TikTok. Și vor mai fi anunțuri, chiar din această lună. Până atunci, iată cinci texte din ianuarie pe care poate nu le-ai citit.”

Rana urbanistică de 10 hectare din centrul Capitalei. Ce soluții există?, de Andrei Constantin Gudu
Andrei debutează în Mindcraft Stories cu un text despre una dintre zonele abandonate din centrul Bucureștilor și diversele soluții propuse pentru utilizarea sa. Cea mai recentă: un cartier pentru justiție, dar și un posibil parc, pe o parte a terenului.

Unele păsări migratoare nu mai pleacă din România. De ce se întâmplă asta?, de Adriana Moscu
Efectele schimbărilor climatice afectează și comportamentul păsărilor migratoare. Încurajate de iernile scurte și calde, multe preferă să rămână în zonă sau să migreze pe distanțe mai scurte – iar asta le poate oferi un avantaj competitiv în fața celor care aleg să respecte „tradiția”.

Brâncuși, un mămăligar gurmand cu acte în regulă, de Cosmin Dragomir
Că tot s-a vorbit (poate prea mult) despre Brâncuși, cu ocazia expoziției de la Timișoara, Cosmin a cules texte și scrisori care atestă pasiunea sculptorului pentru gătit – și pentru bucătăria românească.

Doi artiști grafici, un scriitor, un jurnalist și o sesiune live de Dungeons & Dragons, de Ionuț Preda
Ionuț a participat la o sesiune de Dungeons & Dragons, alături de alți jucători amatori (deși nu sunt convins că Ionuț intră în categoria asta) și, pentru prima dată, am înțeles cât de cât cum funcționează acest joc.

Tendințe majore la CES 2024: AI pentru toți, televizoare transparente și Metavers industrial, de Mihai Ghiduc
Am participat (virtual) la CES 2024 și evident că tendințele majore din acest an au legătură cu subiectul fierbinte al inteligenței artificiale. Dar mai interesantă mi s-a părut ideea Metaversului industrial, concepută și promovată de o firmă europeană.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Între clipuri amuzante cu câini și pisici sau hack-uri pentru gătit, în newsfeed-urile noastre se strecoară imagini din mijlocul bombardamentelor și instantanee cu trupuri sfâșiate. Printre toate acestea, reclamele, din ce în ce mai insidioase, au transformat platformele sociale într-un peisaj haotic și absurd.

Scena 9 a explorat cum influențează acest amalgam de informații de pe platformele sociale viața noastră morală.

👉 Presa guvernamentală rusă și canalele de Telegram administrate de Moscova au folosit declarația liderului AUR, Claudiu Târziu, privind necesitatea anexării unor teritorii românești din Ucraina, pentru a justifica invazia Federației Ruse în Ucraina. (Veridica)

👉 Factcheck.bg, Radioul Național Bulgar și AFP Factcheck, cele mai influente trei organizații bulgare de verificare a știrilor, susțin că dezinformarea rusească a ajuns de acum în stadiul în care poate influența politica bulgară la nivel național. (G4Media)

👉 Mark Zuckerberg le-a transmis părinților cu copii decedați în urma agresiunii sau exploatării sexuale pe social media că „îi pare rău” pentru suferința lor. (The Guardian)

👉 The Drum face un rezumat al audierilor din congresul american la care au participat șefii Meta, TikTok, X, Snap și Discord. Discuțiile s-au axat pe politicile și abordările platformelor pentru protejarea siguranței copiilor.

🐝 GOOD TO KNOW

Balkan Watchers, un nou program de dezvoltare și finanțare pentru proiecte de film și podcast documentar, la One World Romania:

„Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente.

Noul program, Balkan Watchers – Media Programme for Journalists, susținut de Creative Europe MEDIA, este organizat în 3 module de lucru, dintre care primul va avea loc în aprilie 2024 la București, în cadrul celei de a 17-a ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania.

Vor fi selectate 20 de proiecte, dintre care 6 vor beneficia în final de finanțare.”

🎧 Podcast: THIS IS THE STORY

de Tudor Mușat

„Eu sunt același, cum mă știți: curios, cu chef de vorbă, dornic să cunosc oameni cu opinii interesante, gata de discutat subiecte noi, de impact.

Ce e nou? Podcastul! 🙂 Subiectele despre care ai vrea să afli și să înțelegi mai multe. Invitați informați. Context și explicații.

THIS IS THE STORY!”

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.