În această ediție:

• cele 8 recomandări, selectate de Florin Râșteiu
• un lup tânăr, despre Jurnalism 🙂
• căutăm materiale jurnalistice pe tema „Animal Welfare în România”
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• seria de fotografii publicată cu ajutorul Bursei Superscrieri Poqe
• ceva frumos de 8 martie, despre jurnaliste

Invitatul special, Florin Râșteiu, face parte dintre autorii din NOUA GENERAȚIE (tema ediției actuale Superscrieri). Este jurnalist la Buletin de București, iar din 2021 face parte din echipa Gen, știri.

Florin Râșteiu: „În februarie, presa românească s-a uitat mai mult în jur, în special peste graniță. A fost o lună crucială, care a marcat atât un an de la începerea războiului din Ucraina, dar și creșterea tensiunilor în Republica Moldova. Tragedia din Turcia ne-a amintit și de fragilitatea noastră în fața unui eventual cutremur, dar și de incapacitatea statului de a evalua și consolida clădirile cu risc seismic. 

Puzzle-ul a fost completat de alte probleme interne: un ministru care hărțuiește femei, lăcomia și incompetența unor politicieni care lasă oamenii să moară cu zile în adăposturi sociale, justiția care mușamalizează dosare și multe întrebări despre cutremurele din Gorj. Despre toate aceste subiecte presa românească a scris și a scris bine.“

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE
SELECȚIE DE FLORIN RÂȘTEIU

CORESPONDENȚĂ DIN CHIȘINĂU. Crește tensiunea în Republica Moldova. Demonstranți proruși, blocați la intrarea în Capitală
Mircea Barbu (Libertatea)

„Jurnalist freelancer, Mircea Barbu a relatat pentru Libertatea din zone fierbinți, precum Kiev sau Mariupol. Din ultimul oraș, el a plecat împreună cu locuitorii, în exodul uman provocat de trupele ruse. Acum, ziaristul este în Republica Moldova și transmite din Chișinău, un oraș unde temperatura vieții publice e tot mai sus.“

Cum ar fi arătat România dacă ar fi fost în locul Ucrainei
Rareș N. Antal și Alexandra Clapa, Oana Brândușe – grafică (Gen, știri)

„Pentru a arăta cât de mare e invazia din Ucraina, am pregătit o hartă unde vei vedea cât ar rămâne din România dacă teritoriul din Ucraina (ocupat de ruși sau eliberat) ar fi suprapus peste țara noastră.”

De ce i-au surprins cutremurele din Gorj până și pe specialiști?
Ionuț Preda (Mindcraft Stories)

„Două cutremure-record au avut loc săptămâna aceasta în Gorj, o zonă care nu era cunoscută pentru activitate seismică intensă, fix într-un moment în care cutremurele din Turcia și Siria aduseseră înapoi în opinia publică dezbaterea despre cât de slab pregătită este România pentru un seism major.“

Kompromat cu autor necunoscut (I): Șase dosare. Șase procurori. Șase investigații. Zero suspecți. Cum a mușamalizat justiția campania de discreditare inițiată în interiorul Poliției Române împotriva unui jurnalist
Emilia Șercan (PressOne)

„În urmă cu exact un an – la 17 februarie 2022, ora 10:29 – trimiteam pe WhatsApp unui subcomisar de Poliție o captură de ecran care avea să devină probă într-un dosar penal. La 14:51, în aceeași zi, acea captură de ecran era publicată pe site-ul infractorului Cristian Rizea, care de patru ani se sustrage executării pedepsei peste graniță, în Republica Moldova.“

Ministrul care sună sau abordează femei noaptea. Una dintre ele îi e colegă de partid. „Vrea să fie macho man”
Cristian Andrei (Libertatea)

„Marius Budăi, ministrul muncii, a provocat două episoade care au alertat PSD, partidul său. Întâi, în august 2022, la un hotel din Olimp, el a sunat o deputată noaptea, susțin surse concordante din partid. Soțul acesteia a fost nevoit să coboare la recepție pentru a interveni. Apoi, în ianuarie 2023, la Hotelul Mara din Sinaia, Budăi a provocat un episod asemănător, tot la adresa unor femei. În ambele cazuri, sursele spun că ministrul consumase alcool.“

Lagărele Cristinei
Ovidiu Vanghele și Bianca Albu (Buletin de București)

„În dimineața zilei de 5 iulie 2018, un bărbat la vreo 60 de ani intră pe poarta casei din Bulevardul Eroilor 96, Voluntari, și este înregistrat ca beneficiar al centrului pentru persoane dependente care funcționează aici. În prima noapte petrecută aici, bărbatul iese pe balconul de la etajul doi al casei și se aruncă în gol, zdrobindu-se de dalele de piatră din curte. Moare pe loc.“

Războiul îți arată cine ești cu adevărat
Larisa Kalik (Scena9)

Cutremurul, Turcia și amnistia în construcții. De ce s-au prăbușit clădirile atât de ușor?
Cristina Dobreanu (Panorama)

—-

Florin Râșteiu
Prima mea interacțiune cu jurnalismul a început la Factual, unde verificam dacă declarațiile politicienilor erau adevărate sau nu. De trei ani, lucrez la Buletin de București, unde acopăr zona de actualitate și investigații legate de corupție sau achiziții publice. Iar din septembrie 2021, fac parte din echipa Gen, știri, unde editez, scriu și „traduc” știri într-un limbaj accesibil pentru tineri.

✍ Despre jurnalism
de la un lup tânăr: Mircea Pătrașcu

Tot în ton cu tema Superscrieri #12, NOUA GENERAȚIE, ne dorim să aducem niște suflu fresh în Superscrieri, așa că ne bucurăm de prezența lui Mircea, el va fi gazda newsletter-ului Superscrierile lunii, de acum încolo:
„Salut, numele meu este Mircea. Sunt student la Jurnalism (anul 3), am fost colaborator la Libertatea, unde am și publicat. Îmi plac poezia, fotografia și jurnalismul făcut cu simț de răspundere.”

Este anul 2020, sunt admis la facultatea de jurnalism din București. „Nu-mi place, ce caut aici, cu ce o să mă ajute facultatea asta în viață, e pandemie, o să mor de foame, sunt introvertit, nu e pentru mine”, au fost câteva gânduri post-admitere.

Cu timpul, mi-am dat seama că nu este totul despre a fi vedeta care prezintă știrile de la ora 19 sau vocea memorabilă de radio pe care o auzi dimineața (am observat că este un trend printre tinerii dornici să facă jurnalism, chiar și printre cei care fac asta deja), ci despre faptul că ești om și faci meseria asta pentru oameni.

Jurnaliști buni – unii dintre ei fiindu-mi și profesori – mi-au demonstrat că merită să fii jurnalist în România. Sunt atât de multe lucruri de făcut.

Consider că eu și majoritatea generației mele, jurnaliști sau nu, suntem conduși de un simț civic puternic, de etică și moralitate dar, mai ales, de o nevoie de dreptate.

La finalul zilei, jurnalismul trezește ceva în mine, n-aș ști să-i dau nume, probabil este lupul acela prezent în fiecare dintre noi, mai tânăr sau mai bătrân, dar cu aceeași dorință de a ieși la suprafață. Iar asta mă face să-mi doresc să merg mai departe.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: Februarie a readus în discuția publică cutremurele, după tragedia din Turcia/Siria și după ce pubicul a descoperit că și Oltenia e o zonă seismică. Informația i-a surprins chiar și pe specialiști, scrie Ionuț Preda. Iată alte articole interesante publicate în luna februarie pe Mindcraft Stories:

🔵 Ethics washing în IA: riscul existențial pentru etică și ChatGPT-3, Bing & co și pericolele guvernării algoritmice, de Cristina Voinea
Inteligența artificială e testată acum de toată lumea, cu chatboții Bing și ChatGPT, iar Cristina Voinea, cercetătoare la Centru de Etică Aplicată a Universității București, abordează două probleme din jurul acesteia: apelul eticii pentru a justifica decizii controversate și riscul asociat folosirii IA pentru stabilirea unor politici publice.

🔵 Ucigașii tăcuți din Marea Neagră: curenții rip te trag spre ape mai adânci, de Oana Racheleanu
Poate nu sunt atât de puternici ca într-un ocean, dar acești curenți, care se formează în locurile în care apa adusă de valuri la mal se retrage spre adânc, sunt vinovați pentru moartea a câteva zeci de persoane, în fiecare vară, pe litoralul românesc.

🔵 23 de măsuri pertinente pentru reducerea risipei alimentare propuse de cetățeni obișnuiți, de Mihai Ghiduc
Un prim exercițiu de consultare a cetățenilor UE pe o temă de politici publice, cea a risipei alimentare, s-a încheiat în ianuarie cu un set de 23 de recomandări. Rămâne de văzut câte din acestea vor ajunge să influențeze cu adevărat deciziile de la Bruxelles. 

🔵 Românii sunt reticenți față de vaccinuri pentru că autoritățile nu știu să comunice, de Adriana Moscu
Autoritățile române încearcă să discute de ce a mers cum a mers campania de vaccinare anti-COVID-19 și ce efecte a avut aceasta asupra vaccinurilor în general, dar n-o fac în cel mai potrivit și util mod. Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice SNSPA, încearcă să explice unde s-a greșit.

🔵 Simulările de fuziune nucleară devin de un miliard de ori mai rapide datorită unui cercetător român, de Mădălina Cocea
Titlul spune tot. Ionuț Farcaș, de la Universitatea Texas din Austin, SUA, a dezvoltat o metodă prin care calculatoarele care simulează fuziunea nucleară pot face predicții în doar câteva milisecunde și nu în 10 până la 14 ore, ca până acum.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

 #FALS Un video care prezintă o lumină care ar fi apărut pe cer înainte de cutremurul din Turcia, sugerând că aceasta ar avea de-a face cu declanșarea cutremurului este, de fapt, o înregistrare video de la lansarea rachetei Falcon 9 a companiei SpaceX, din 2018. (Verificat AFP)

Ce facem atunci când conspiraționismul se transformă în ideologie? Ciprian Cucu argumentează într-un editorial din Revista 22 că acest tip de transformare elimină posibilitatea de a mai avea dezbatere în societate.  

 Ar fi bine să verificați serios conturile care vă cer prietenia pe rețele sociale și să refuzați cererile de prietenie venite din partea necunoscuților. Pentru că aceste conturi pot fi folosite pentru a vă spiona și a vă expune unor rețele de conturi false. (Haaretz)

 Cum decide creierul nostru ce să gândească atunci când, aparent, „nu facem nimic”? The Conversation explică mecanismul prin care ne întoarcem în anumite amintiri și cum le alegem exact pe acelea pentru timpul în care „visăm cu ochii deschiși”.

✍ NOMINALIZEAZĂ la Superscrieri un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”

• susținut de Humane Society International
• jurizat de Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project

❤️ Pentru că este 8 martie, te lăsăm cu acest proiect despre femei jurnaliste, pentru a căror energie suntem recunoscători! A lor și a tuturor celorlalte care nu au fost cuprinse aici.

„Povești cu și despre jurnalistele din România” este un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent, realizat cu susținerea Ambasadei Canadei în România. Profesioniștii din domeniul mass media din România au nominalizat, în februarie 2023, jurnalistele care îi inspiră. Bianca Oanea a stat de vorbă cu jurnalistele selectate și a scris poveștile lor, iar Ioana Moldovan a realizat fotografiile.

💌 Dacă tot am menționat-o pe Bianca Oanea, nu vrei să ratezi noul ei newsletter ZILNIC, News & Spice – la care te poți abona aici.  

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Te invităm să propui la ediția #12 a Premiilor Superscrieri un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”, iar noi vom premia cel mai bun material în cadrul Galei Premiilor Superscrieri, în luna mai, când recunoaștem cel mai bun jurnalism al anului 2022 în România.

Poți propune un material fie că ești autorul lui sau un cititor, până pe 5 aprilie.

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”

susținut de Humane Society International

jurizat de Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care abordează mai în profunzime subiecte ce țin de bunăstarea animalelor și felul în care ne raportăm la nivel instituțional sau de societate la acestea.

Împreună cu filiala din România a Humane Society International, am creat la ediția trecută acest premiu deoarece ne dorim să încurajăm această zonă de documentare în rândul jurnaliștilor români, scopul fiind să putem regăsi în presa din România informații cu potențial de a genera schimbări, mai ales sistemice, în ceea ce privește felul în care privim și tratăm situația animalelor din țară.

Premiul are o valoare de 600 de euro.

Câteva exemple de subiecte posibile pe care le așteptăm: situația urșilor, vânătorii de trofee, felul în care despăduririle abuzive afectează habitatul natural al unor specii, folosirea de animale în cercetări științifice și testarea de produse, exploatarea abuzivă a animalelor pentru carnea, pielea sau blana lor, cruzimea față de animale (de exemplu, luptele de câini), politici publice existente sau posibile, exemple de proiecte și inițiative de succes din această tematică.

Urmărește pagina Superscrieri pentru noutăți ale ediției.

În această ediție:

• cele 8 recomandări, selectate de Maria Angele
• best of Mindcraft Stories
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• recomandare de Podcast

În continuare, pentru a curatoria superscrierile lunare, invităm autori din NOUA GENERAȚIE. Maria Angele este și ea printre premianții ediției trecute Superscrieri, cu un material din publicația Gen, revistă.

Maria Angele „Fiindcă sfârșitul anului înseamnă, de cele mai multe ori și pentru mulți dintre noi, mai mult timp cu familia, sărbători, constanta afirmație că trebuie să fim mai buni (nu trebuie, dar ar fi frumos să încercăm – nu doar în decembrie), iar începutul următorului an e înfățișat printr-o puternică simbolistică a regăsirii de sine, a noilor începuturi, am ales articolele care m-au ajutat să nu o iau razna prin tot tumultul de emoții și pretenții ale lunilor decembrie și ianuarie.”

SUPERSCRIERILE LUNILOR DECEMBRIE + IANUARIE
SELECȚIE DE MARIA ANGELE

Cum arată Crăciunul pentru un cuplu gay din România
Oana Brîndușe (GEN, revistă)

„Pe drum, Cristi și Paul îmi povestesc despre cum se schimbă total atmosfera într-o încăpere când menționează că sunt gay. Cum unii nu pot și nu fac efortul să accepte. Cum e mai ok decât acum zece ani, dar încă mai e mult de lucru.”

Sarmale, cozonac și „fake news”
Dana Coțovanu, ilustrații de Fernando Diaconu (Scena9)

„În viața reală nu există report, block, hide post sau unfollow. Aici există fie comunicare, de oricare ar fi ea, fie abținere. Dar despre dezinformare, totuși, cum vorbim? Indiferent dacă o facem cu familia sau cu prietenii, cum ne raportăm la subiectul ăsta global? Cum îl așezăm politicos pe masă, între felul principal și desert?”

Ligia-Verkin Keșișian este energie și emoție pură. Portret de poetă
Denisa Răduțî (Aivi Media Hub)

„Aceasta este Ligia, cea care nu și-a dorit să fie poetă și nu dorește nimănui asta, dar este ceva ce ce i-a venit natural și o face să fie ea însăși. Nu îi e ușor, mai ales în România, și totuși este foarte implicată în „viața de cameră” indusă de proiecte largi, care reunesc laturi diferite ale nivelelor de înțelegere. Pictorul Henry Matisse spunea „Creativitatea necesită mult curaj” și, spun eu, un know-how al vieții cu manual integrat, cât să te păstreze la marginea nebuniei. Și Ligia e structurată în atât de multe paralelisme, încât e aproape jignitor să încerci să o definești.”

Un scriitor sloven vorbește despre șocuri, jocuri și focuri de armă
Ionuț Sociu (Scena9)

„A fost riscantă alegerea unui astfel de titlu, dar în același timp un astfel de titlu violent reprezintă o cheie pentru felul în care poate fi citit romanul. Pentru că dincolo de violența care îți sare prima dată în ochi, ajungi să descoperi că personajul principal – cel care povestește aici e un băiat plin de furie, dar care e de fapt timid, speriat și nesigur. Ceea ce te face să te atașezi de el. Mesajul cărții e cu totul opus titlului. Iar cititorii se prind repede de asta.”

Ce nu se spune în familiile noastre
Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)

„Mama lui Cosmin e mereu emoționată când ne vede prima oară după mult timp și nu știe ce să facă cu mâinile, câtă ciorbă să ne pună în farfurii, dacă mâncăm cu sau fără pâine. Uită să pună pe masă murăturile și ardeiul iute, își amintește și sare de pe scaun, tocănița se prinde puțin, pentru că focurile sunt date prea tare. Cosmin cere palincă, îi toarnă în pahar și o pune să dea țoiul peste cap, iar după ce mama lui spune „Aaah, rea îi!”, înseamnă că o parte din emoții s-au risipit.”

Foto: © Justoomm | Dreamstime.com

Repetiție la vaccinare: Farmaciștii vor să ne protejeze de gripă. Statul nu se grăbește să-i ajute
Ani Sandu (PressOne)

„Pentru farmacista din Codlea, imaginea programului de până acum rămâne cea a primei femei pe care a imunizat-o. Își amintește cum a ieșit pe ușă bucuroasă, cu certificatul de vaccinare în mână. 

„Ne vedem la anul!”, i-a zis farmacistei în semn de rămas bun. 

Era o promisiune că și în sezonul viitor se va imuniza tot la ea.”

De ce avem nevoie de comunități
Ștefania Gârțu (nouă)

Teach for CATTIA
Timea Honț (Scena9)

—-

Maria Angele
„Studiez româna și germana la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, scriu în timpul liber și am câștigat Locul III (Premiile Superscrieri, Ediția #11): Închide ochii și imaginează-ți un măr. Poți? – (Gen, revistă).”

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „În Egipt a început COP 27, conferința dedicată schimbărilor climatice care e perturbată de război și criza economică. E o temă care ne-a preocupat mult anul acesta, la Mindcraft Stories, și care va continua să ne ocupe timpul – sper să venim cu informații interesante, chiar de la fața locului. Până atunci, iată o listă de articole publicate în ultima lună, care s-ar putea să te intereseze.”

Mihai Ghiduc: „Un nou an, noi articole, noi subiecte. Partea bună a faptului că Mindcraft Stories este un site de știință și tehnologie este că găsești destul de des unele pozitive. Cu observația că, desigur, trebuie să iei uneori o pauză și să analizezi și noile probleme care apar o dată cu noile descoperiri și inovații. Iată cinci texte care merită citite publicate în luna ianuarie pe Mindcraft Stories.”

🔵 Pompele de căldură. Cum funcționează și cât de eficiente sunt, de Ionuț Preda
O posibilă soluție la problema schimbărilor climatice, dar și a facturilor crescute, ar putea fi pompele de căldură. Ionuț a analizat care este situația în momentul de față și care sunt șansele să fie adoptate de români.

🔵 Europa își întreabă cetățenii cum să limiteze risipa alimentară, de Mihai Ghiduc
Un nou model de guvernanță participativă este testat de Uniunea Europeană. Grupuri de dezbateri la care sunt invitați cetățeni aleși (aproape) aleatoriu vor feri recomandări celor care urmează să scrie legi pe anumite teme. Cum ar fi, în cazul de față, felul în care UE va încerca să diminueze risipa alimentară.

🔵 David Hilmers, astronautul cu o a doua carieră în medicină, de Dara Pătrașcu
Dara este încă elevă de liceu și debutează în Mindcraft Stories cu un interviu cu David C. Hilmers, un astronaut cu patru ieșiri în spațiu (inclusiv prima misiune spațială de după dezastrul Challenger), care a decis, la 40 de ani, că este un moment foarte bun să devină medic.

🔵 Polenizatorii prosperă în orașe, în ciuda declinului global, de Elena Iulia Iorgu
Un fenomen oarecum neașteptat, o creștere a numărului speciilor de insecte în zonele urbane, datorată biodiversității urbane, este analizat de cercetătoarea Elena Iulia Iorgu de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

🔵 Paradoxul inteligenței artificiale: mai puțin control, la fel de multă responsabilitate, de Cristina Voinea
Cristina Voinea, de la Centrul de Etică Aplicată a Universității București, scrie despre o temă extrem de discutată în ultimele luni: inteligența artificială. Cine deține responsabilitatea atunci când o IA face greșeli? Și de ce sunt oamenii care o gestionează, în condițiile în care controlul asupra acesteia este limitat?

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

🎧 PODCAST 
Vast and Curious, cu Andreea Roșca
MĂDĂLINA MARCU. ARTA DE A CERE, LECȚIA DE UN MILION DE DOLARI ȘI PRINCIPII CARE MULTIPLICĂ ȘANSA DE A OBȚINE BANI ȘI SPRIJIN

Recomandăm acest episod din podcastul Vast and Curious al Andreei Roșca, cu the one and only Mădălina Marcu, în special oamenilor din alte organizații, cu care suntem „colegi de suferință” când e vorba de adunat resurse pentru proiecte. 🙂

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Tema cu care lansăm această ediție Superscrieri este NOUA/NOILE GENERAȚII, pentru că viitorul se bazează întotdeauna pe o generație bine pregătită.

Ne dorim să încurajăm noua generație de jurnaliști să își înfigă colții în toate poveștile care trebuie spuse.

Și noua generație de cititori să le devoreze.

🐺 VEZI AICI TOATE DETALIILE DESPRE EDIȚIE ȘI ÎNSCRIERI. 🐺

Primim înscrieri până pe 31 ianuarie.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii noiembrie
• best of Mindcraft Stories
• deschidem înscrierile la Premiile Superscrieri ed #12

Pentru că odată cu această ediție a newsletter-ului lansăm și Premiile Superscrieri #12, a cărei temă este NOUA GENERAȚIE, o avem ca invitată pentru selecția Superscrierilor lunii noiembrie pe Bianca Albu – jurnalistă tânără, care a câștigat premiul I la Superscrieri #11 categoria Debut jurnalistic și care, în prezent, s-a alăturat echipei RISE Project.

Bianca Albu: „Textele lunii noiembrie nu sunt doar foarte bune, ci reușesc să surprindă punctul în care se află România la 104 ani după Marea Unire. În spatele paradelor militare fastuoase găsim o țară săracă, needucată, blocată în paradigme din trecut și guvernată mai degrabă prin promisiuni decât prin fapte. Articolele din listă scot la suprafață atât probleme sistemice, cât și povești individuale ale unor oameni care au avut de suferit tocmai din cauza acestor probleme neadresate, nerezolvate. Cu alte cuvinte, un cerc vicios care, odată cu trecerea a încă unui 1 Decembrie, continuă să funcționeze nestingherit.”

SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE
SELECȚIE DE BIANCA ALBU

Să fii sărac e o rușine
Andreea Vîlcu, ilustrații de Mihaela Paraschivu (DoR)

„Am 26 de ani și sunt pe cale să-mi achit ultimele datorii. Doar că mi-e frică de ce urmează, pentru că am învățat să trăiesc doar cu ele. Toată viața am crescut cu datorii. Ale părinților mei, apoi ale mele. La întreținere, la magazine alimentare, la prieteni, la membri ai familiei, la bănci, la Provident, la colegi de muncă, la furnizori de cablu, net, telefonie, la amanet.”

foto presidency.ro

Patriotismul se odihnește. De Ziua Națională și în toate celelalte zile ale anului
redacția Dela0

„Căzută (an de an) în admirație și în paradă față de propriul trecut, România arată ca o țară incapabilă să articuleze și ceva viitor. Peste încă 104 ani, ea ar putea fi doar o amintire comemorată solemn cu fasole și epoleți.”

Catedra de abuz: „Au fost niște relații de iubire”
Ioana Moldoveanu, ilustrații de Wanda Hutira (RISE Project)

„Frica e încă acolo, înfiptă adânc în sufletul lor, chiar și la ani distanță.
Sunt foste studente la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică – UNATC București. Au deja o carieră: actrițe, regizoare sau scenografe.
În schimb, Bianca Stânea, absolventă de Regie, a renunțat. „Nu am mai făcut niciodată teatru”. 
A acceptat să vorbească despre asta în fața camerei. Celelalte povestesc ce au pățit, dar nu vor să apară cu numele lor. 
Le e frică că nu vor mai primi niciun rol, le e teamă de ce vor crede ceilalți – rude, prieteni, colegi, public.
În ultimele șase luni am discutat și înregistrat zeci de studente, absolvente și profesori din UNATC, din generații diferite. Pentru mărturiile publicate există alte voci care le susțin, chiar dacă nu se regăsesc toate în text.”

Ministerul Afacerilor Externe refuză să spună dacă România a utilizat softuri de spionaj. Comisia PEGASUS suspectează toate statele UE că au folosit spyware
Attila Biro (Context.ro)

„Ministerul Afacerilor Externe a refuzat, la solicitarea Context.ro, să spună dacă instituțiile din România au cumpărat sau utilizat softuri de spionaj. MAE a colectat răspunsurile unui chestionar trimis de o comisie de anchetă a Parlamentului European în legătură cu utilizarea softurilor de spionaj de instituțiile din țara noastră. Un raport preliminar și o investigație jurnalistică arată că sunt indicii puternice că o variantă a unui spyware a fost utilizată și în România. „Nu avem toate datele pentru că nu le-am primit de la statele membre, dar putem să spunem cu siguranță că sunt folosite în toate țările UE”, a declarat pentru Context.ro Sophie in ‘t Veld, raportorul comisiei PEGA care anchetează la nivel european acest fenomen.”

Probele care demonstrează că ministrul de Interne Lucian Bode a plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat, și nu doar 2,95%
Emilia Șercan (PressOne)

„Ministrul de Interne, care și-a susținut teza în 2018 – la doi ani după ce verificarea lucrărilor doctorale cu softul a devenit obligatorie prin lege – a folosit o combinație de tehnici de camuflare a plagiatului menită să fenteze acest nou filtru de prevenție a fraudei;
Probele prezentate în această investigație demonstrează că Lucian Bode a plagiat cel puțin 18,5% din textul tezei doctorale; în plus, am identificat 6 ilustrații complet plagiate și alte 30 incorect citate.”

„Tu când te măriți?”
Maria Amarinei, fotografii de Herve Bossy (Scena9)

„Am petrecut o lună în comunele Telciu și Romuli din județul Bistrița-Năsăud, unde am documentat motivațiile femeilor din rural pentru a se căsători. M-a interesat parcursul mariajelor la sat, proporția în care femeile au luat în considerare divorțul în anumite cazuri și factorii care le-au convins să renunțe, cel mai adesea, la gândul de a se despărți de soții lor.”

foto Hepta / Mediafax

On the Record: Un an cu Nicolae Ciucă: lehamite și un premier de carton
Anca Simina (Recorder)

„Atent de aproape trei decenii la politică și la societate, jurnalistul Liviu Avram – redactor-șef adjunct la „Adevărul” – pune cap la cap, în acest episod On the Record, motivele pentru care nu ne putem totuși permite să ignorăm realitatea: cu un premier șters care conduce la ordin, indecizia și tăcerea au ajuns politică de stat, iar rețelele de corupție din Justiție se întăresc în fiecare zi.”

foto Tamaki Sono / Flickr

Guvernul orbilor: problema mamelor minore trenează de două decenii, dar Cabinetul Ciucă susține că are mijloace eficiente de intervenție
redacția Dela0

—-

Bianca Albu
„Am început să fac jurnalism la Buletin de București, în urma unui training la care am aplicat întâmplător. Din pandemie m-am concentrat mai mult pe investigații legate de corupție sau achiziții publice. Anul acesta am intrat în echipa Rise Project. În 2020 am primit premiul „Best Newcomer” de la Free Press Unlimited, iar în 2022 am câștigat premiul pentru debut jurnalistic acordat de Superscrieri.”

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „În timp ce pregătim o recapitulare a evenimentelor importante din știință, tehnologie sau mediu în 2022 (de săptămâna viitoare, pe site), mi-am făcut timp pentru o listă cu ce am mai publicat interesant în ultima perioadă.”

🔵 Cele mai agresive 10 specii invazive din România și De ce nu e șacalul o specie invazivă?, de Adriana Moscu
Adriana a scris despre o cercetare făcută de un grup de specialiști români despre cele mai agresive plante și animale invazive, dar asta a stârnit nedumeriri printre unii cititori: de ce nu este și șacalul pe listă? Răspunsul a venit de la aceeași specialiști.

🔵 De ce e mai bine să lași frunzele sub copaci decât să le strângi?, de Oana Racheleanu
Textul de față poate (și ar trebui) să pormească o discuție mai complexă despre felul în care arată parcurile românești și care este, cu adevărat, rolul administrațiile publice în îngrijirea lor.

🔵 ChatGPT e o fereastră asupra viitorului și ce-am văzut îmi dă sentimente amestecate, de Mihai Ghiduc
Am scris despre noua „amenințare” sau noul „ajutor” reprezentat de modelele de limbaj, acum că toată lumea are acces la ChatGPT, modelul OpenAI care a adunat peste 1.000.000 de utilizatori în nici o săptămână.

🔵 UE: Dependența de gazele naturale încetinește tranziția spre energie regenerabilă, de Anca Iosif
Întoarsă de la COP27, Anca a scris despre dilema prin care trece Europa: în timp ce se vrea accelerarea trecerii la energii regenerabile, UE trebuie să găsească rapid surse alternative la gazul rusesc care nu mai este dorit din cauza agresiunii din Ucraina.

🔵 Robotul care rezolvă problema etichetelor greșite de pe rafturi, de Ionuț Preda
Un start-up românesc care deja produce roboți care testează fiabilitatea unor produse (apăsând, de exemplu, un buton de mii de ori pentru a vedea cât rezistă) lucrează acum la rezolvarea unei probleme din supermarket-uri: faptul că produsele au prețuri diferite la raft și la casa de marcat.

🐺 Premiile Superscrieri, ed. #12
Deschidem înscrierile

Tema cu care lansăm această ediției Superscrieri este NOUA/NOILE GENERAȚII, pentru că viitorul se bazează întotdeauna pe o generație bine pregătită.

Ne dorim să încurajăm noua generație de autori să își înfigă colții în toate poveștile care trebuie spuse.

Și noua generație de cititori să le devoreze.

🐺 VEZI AICI TOATE DETALIILE DESPRE EDIȚIE ȘI ÎNSCRIERI. 🐺

💌NEWSLETTER: Foaia de observație
de Sorana Stănescu
Ca să știi ce să faci când ești bolnav, chiar dacă acum ești sănătos.

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Pregătim o experiență imersivă a proiectului In a Relationship – un proiect care a pornit ca o inițiativă de cercetare a violenței din relațiile romantice ale tinerilor.

Între timp, In a relationship s-a dezvoltat în direcția educației psiho-emoționale pentru tineri, clarificându-le noțiunile de abuz și ajutându-i să recunoască formele abuzive de relaționare din jurul lor. Ideea pe care mergem e că oamenii bine informați au mai multe șanse să ia decizii benefice, care să îi mențină în siguranță fără să încalce limitele de confort sau siguranță ale celorlalți.

Ne dorim să contribuim la deschiderea unor discuții despre multiplele forme de abuz la care sunt expuși tinerii și soluțiile sau resursele pe care le propun mai multe organizații din societatea civilă, ca răspuns la nevoile identificate în lucrul cu tinerii.

Evenimentul se întâmplă pe 25 și 26 noiembrie (vineri și sâmbătă) și este dedicat tinerilor, părinților, profesorilor, terapeuților, autorităților publice, presei și organizațiilor care activează în interesul tinerilor și al prevenției abuzurilor.

 𝙇𝙤𝙘𝙪𝙧𝙞𝙡𝙚 𝙨𝙪𝙣𝙩 𝙡𝙞𝙢𝙞𝙩𝙖𝙩𝙚, 𝙞𝙖𝙧 𝙚𝙫𝙚𝙣𝙞𝙢𝙚𝙣𝙩𝙪𝙡 𝙚𝙨𝙩𝙚 𝙞̂𝙣 𝙥𝙧𝙞𝙢𝙪𝙡 𝙧𝙖̂𝙣𝙙 𝙥𝙚 𝙗𝙖𝙯𝙖̆ 𝙙𝙚 𝙞𝙣𝙫𝙞𝙩𝙖𝙩̦𝙞𝙚. 𝘼𝙫𝙚𝙢 𝙘𝙖̂𝙩𝙚𝙫𝙖 𝙡𝙤𝙘𝙪𝙧𝙞 𝙧𝙚𝙯𝙚𝙧𝙫𝙖𝙩𝙚 𝙨̦𝙞 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙖𝙡𝙩𝙚 𝙥𝙚𝙧𝙨𝙤𝙖𝙣𝙚 𝙞𝙣𝙩𝙚𝙧𝙚𝙨𝙖𝙩𝙚 𝙙𝙚 𝙨𝙪𝙗𝙞𝙚𝙘𝙩, 𝙖𝙨̦𝙖 𝙘𝙖̆ 𝙩𝙚 𝙧𝙪𝙜𝙖̆𝙢 𝙨𝙖̆ 𝙩𝙚 𝙞̂𝙣𝙨𝙘𝙧𝙞𝙞 𝙙𝙖𝙘𝙖̆ 𝙞̂𝙩̦𝙞 𝙙𝙤𝙧𝙚𝙨̦𝙩𝙞 𝙨𝙖̆ 𝙥𝙖𝙧𝙩𝙞𝙘𝙞𝙥𝙞 (𝙨̦𝙞 𝙣𝙪 𝙖𝙞 𝙥𝙧𝙞𝙢𝙞𝙩 𝙨̦𝙞 𝙞𝙣𝙫𝙞𝙩𝙖𝙩̦𝙞𝙚 𝙥𝙚 𝙢𝙖𝙞𝙡).

REZERVĂ AICI UN LOC

CE PREGĂTIM ÎN PROGRAM
(revenim în curând cu programul detaliat și cu toți invitații speciali)

VINERI, 𝟐𝟓 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞

 PERFORMANCE „Generația nevorbită”

 TALK In a relationship with love – Iubirea și abuzul: cât de necesară este educația despre emoții, corp și relații

 TALK In a Relationship with myself – Adolescenții, trauma și tiparele de comportament autodistructive

SÂMBĂTĂ, 𝟐𝟔 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞

 TEATRU SONOR Dialog incomplet despre limite – Audiție spectacol de teatru sonor „Ceilalți viruși”, Teatrul Improbabil

 TALK In a Relationshiop with work&fun – Responsabilitate și distracție: limite și repere sănătoase în viața socială a tinerilor

 TALK In a Relationship with authority – Când autoritatea devine abuzivă: abuzul sistemic asupra tinerilor

 TEATRU Brainstorm – Spectacol de teatru tânăr, trupa 3,14 (Buzău)

 𝐈𝐍𝐕𝐈𝐓𝐀𝐓̦𝐈 𝐂𝐎𝐍𝐅𝐈𝐑𝐌𝐀𝐓̦𝐈 – 𝐦𝐚𝐧𝐲 𝐦𝐨𝐫𝐞 𝐭𝐨 𝐛𝐞 𝐚𝐧𝐧𝐨𝐮𝐧𝐜𝐞𝐝

Mădălina Dorobanțu – Studiourile Ferentari

Ilinca Prisăcariu – Teatrul Improbabil / Hey pisi

Diana Filimon – Forum Apulum / Gen Revistă & Gen Știri

Șerban Suciu – student SNSPA, activist drepturile tinerilor

Cosmin Pojoranu – Funky Citizens

Antonia Pup – studentă Istorie UMV, coordonator advocacy la Societatea Academică din România

Robert Florea – consilier școlar

Diana Lupu – psiholoagă, psihoterapeută asociația ALEG

Silvia Ciubotaru – coordonatoare In a Relationship

Theodora Dumitrică – AVON România

MODERATORI: Karin Ungureanu, Monica Jitariuc, Vlad Dumitrescu

—-

„In a Relationship” este un proiect de prevenție a violenței domestice creat în 2016 de Fundația Friends For Friends, în parteneriat cu Avon România și parte din Campania Respectului.

https://inarelationship.ro/

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii octombrie
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport

Cele 8 superscrieri ale lunii octombrie sunt selectate de Mihai Voinea, jurnalist co-fondator Recorder – un model de succes al presei independente din România.

Mihai Voinea: „Această listă este dovada că jurnalismul din România încă supraviețuiește, deși zace întins pe un pat de spital și e conectat la aparate. Cât încă se mai întâmplă să mergi cu mașina și să dai peste un interviu extraordinar difuzat la radio, cât încă se mai fac materiale la care s-a muncit cu lunile, cât încă apar investigații pornite de la informațiile unor whistlebloweri care nu și-au pierdut încrederea în presă, cât încă se mai scriu opinii în care simți expertiza unui jurnalist de școală veche și grija lui față de cititorul care merită să înțeleagă un subiect complicat…

Cât încă se mai întâmplă toate acestea, înseamnă că pacientul respiră și că suntem datori cu o reverență în fața tuturor celor care se luptă să-l țină în viață. Autorii materialelor de mai jos se numără printre ei.”

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE
SELECȚIE DE MIHAI VOINEA

EXCLUSIV. Generalul Cristian Radu, șeful IGSU care a ascuns filmările de la Colectiv, este cercetat penal pentru că și-a pus șoferul să-și asume, în locul lui, un accident
Ada Costanda, Cătălin Tolontan (Libertatea)

„Dosarul penal a fost deschis la 7 luni după evenimente, pentru că «accidentul a fost mușamalizat cu ajutorul unor oameni din MAI», a explicat ziarului unul dintre angajații IGSU. Acesta susține că a fost obligat să participe la pitirea mașinii și la raportarea falsă a accidentului comis de Cristian Radu, prim-adjunct al șefului IGSU.  În primăvara acestui an, procurorii au găsit mașina chiar în hangarul MAI, unde fusese ascunsă. Ei au solicitat către INML să vadă al cui e sângele de pe airbagul din dreapta, unde spune generalul că a stat. Testul ADN a venit cu o surpriză.”

foto Justin Stavaru / Mediafax

Călin, file de poveste
Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu (Să fie lumină)

„Puși în fața evidențelor care explicau, prin simpla corelare, acțiunile de intermediere a unei mite menite să ne oprească din publicarea unei investigații la care noi, de fapt, nu lucram, ne-am dat imediat seama că avem înaintea noastră un subiect de maxim interes public, a cărui dinamică deschisese două paliere care interacționau, într-un carusel nebun de posibile fapte penale.”

Cum ajung influenceri precum Justițiarul de Berceni să le vorbească elevilor în școli, în timp ce educatorii calificați stau la ușă
Alex Olaru (PressOne)

„De patru luni, Justițiarul de Berceni prinde presupuși prădători sexuali, pe care îi momește cu identități false de minori sau cu ajutorul copiilor care au fost abordați în viața reală și care apoi îi scriu lui. Copiii vor să fie ca Justițiarul, pentru că se uită la videourile lui și simt că li se face dreptate. 

În realitate însă, legea din România nu pedepsește astfel de fapte, dacă identitatea victimei este fictivă, așa că rezultatul real e doar un conținut online provocator și apoi monetizat.”

foto Vadim Ghirda

INTERVIU AUDIO. Corespondentul de război Vadim Ghirdă: “Nu există justificare pentru agresiune, iar violența nu este o soluție”
Cristina Teacă (RFI)

„Fotojurnalistul român Vadim Ghirdă, de la Associated Press, a obținut, recent, două premii în cadrul prestigiosului Prix Bayeux acordat, în Franța, corespondenților de război din lumea întreagă. Vadim Ghirdă a obținut Premiul Publicului și Premiul Juriului Internațional pentru munca sa din Ucraina.
Vadim Ghirdă lucrează pentru Associated Press din 1989. Trei decenii în care a acoperit foarte multe zone de conflict, începând cu tot ceea ce a ținut cu destrămarea Iugoslaviei, finalul războiului din Bosnia, conflictul din Kosovo, Macedonia iar apoi conflictul israeliano-palestinian – Teritoriile ocupate și Israel, a lucrat și în Irak, în Turcia – la frontiera siriană.”

🎧 Caută în articol playerul audio pentru a asculta interviul.

Cutia neagră a haosului din Armata Română: cum s-a prăbușit elicopterul care nu trebuia să decoleze
Andrei Udișteanu (Recorder)

„Pe 2 martie 2022, la o săptămână de la izbucnirea războiului din Ucraina, Armata Română pierdea, într-o singură noapte, opt oameni și două aparate de zbor. O aeronavă MiG-21 LanceR, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, s-a prăbușit în zona localității Cogealac, din județul Constanța. Plecat în misiune de căutare, un elicopter IAR 330 PUMA, cu șapte oameni la bord, s-a prăbușit și el la câteva minute după decolare.

Ancheta Parchetului Militar trenează de peste o jumătate de an, iar Armata a oferit explicații evazive în care vina a fost aruncată mai mult asupra celor decedați în misiune. Recorder a intrat, însă, în posesia informațiilor de pe cutia neagră a elicopterului, precum și a notelor explicative olografe date la cald de cadrele militare implicate în coordonarea misiunii. Din toate aceste documente iese la iveală o lipsă de coordonare și o stare de degringoladă îngrijorătoare pentru Armata care ar trebui să ne apere în caz de război.”

Ce ne învață 10 ani în Parcul Văcărești despre cum să conservăm natura în orașe
Anca Iosif, fotografii de Cătălin Georgescu (DoR)

„Parcul Natural Văcărești a fost cartier, groapă de gunoi, adăpost pentru nevoiași, loc de cuibărire pentru păsări, loc în care să simți din nou că trăiești. Iată cum a ajuns aici și cum a trecut de la oamenii care l-au fondat la Primăria care-l administrează azi.”

VIDEO | De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii
Elena Dumitru, Alex Varninschi (Panorama)

foto Inquam Photos

Marea amnistie. Lecția la care Curtea Constituțională a rămas repetentă
Liviu Avram (Adevărul)

—-

Mihai Voinea
Este jurnalist la Recorder și unul dintre cei doi coordonatori editoriali ai proiectului. Lucrează în presă din 2006, când a început ca jurnalist sportiv la cotidianul Sport Total. A continuat la Evenimentul Zilei, iar apoi a devenit reporter special la Adevărul.
În 2017 și-a dat demisia din presa tradițională, pentru a porni de la zero un proiect de presă independentă. Așa a ajuns să fie unul dintre co-fondatorii Recorder, unde lucrează și astăzi.

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „În Egipt a început COP 27, conferința dedicată schimbărilor climatice care e perturbată de război și criza economică. E o temă care ne-a preocupat mult anul acesta, la Mindcraft Stories, și care va continua să ne ocupe timpul – sper să venim cu informații interesante, chiar de la fața locului. Până atunci, iată o listă de articole publicate în ultima lună, care s-ar putea să te intereseze.”

🔵 Balaurul dobrogean naște fascinație și teamă, de Oana Racheleanu

Oana debutează în Mindcraft Stories cu o poveste despre cel mai mare șarpe din România – unul atât de rar și de discret încât nici măcar specialiștii care-l studiază n-au văzut decât câteva exemplare în ani de cercetare.

🔵 Jocuri video politice. Ce am învățat despre discriminare și putere la Clujotronic?, de Vlad-Marko Tollea

La Cluj, o expoziție de jocuri video indie a explorat teme politice. Vlad-Marko Tollea a avut răbdare să se joace cu ele. „…ca să nu te joci și tu”, ar fi fost probabil titlul dacă publica textul în Vice, site cu care mai colaborează. 

🔵 Gândacii de făină, chiriașii nedoriți din cămara ta, de Andreea Drăghici

Seria despre Biodiversitate Urbană realizată împreună cu  Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” continuă cu niște insecte cu care nu prea vrei să ai de-a face, dar care au profitat la maximum de condițiile oferite de om. Și care n-au nicio legătură cu celelalte insecte implicate într-un soi de făină, cele care îi agită pe indignații de serviciu.

🔵 Carlsen versus Niemann. O privire statistică asupra scandalului momentului în șah, de Ionuț Preda

Într-o lună în care s-a vorbit mult despre doping în sport, din cauza Simonei Halep, Ionuț scrie și despre șah. Asta pentru că tocmai s-a descoperit și acolo un caz de „doping” (sau se bănuiește că ar exista unul). Nu cu substanțe interzise, ci cu algoritmi care joacă șah mai bine decât orice om.

🔵 ​​Inteligența artificială e imprecisă, dar poate ajuta la rezolvarea problemelor matematice complexe, de Mihai Ghiduc

Am vorbit cu Petar Veličković, cercetător la Deep Mind, despre două lucruri care mă pasionează: matematică și inteligența artificială. Un algoritm dezvoltat pe Petar a fost folosit pentru a ajuta matematicienii să descopere o teoremă – o premieră pentru colaborarea dintre acest domeniu și AI.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

#FALS Nu, carnea de porc din România nu e „cea mai ieftină” din Uniunea Europeană, așa cum a susținut Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la finalul lunii octombrie. De fapt, potrivit Factual, care a verificat declarația sa, carnea de porc din România are printre cele mai mari prețuri din UE.   …și nici Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, nu spune adevărul atunci când plasează România pe primul loc din UE la consumul de antibiotice. În realitate, potrivit datelor oficiale consultate de Factual, suntem a treia țară la consumul de antibiotice.   #FALS Nu, franceza nu a fost eliminată acum de pe bancnotele din Algeria, ci din 1970, arată RFI. De marţi, 1 noiembrie, unii jurnalişti din Franţa publică o fotografie a noii bancnote de 2.000 de dinari emisă de Banca Algeriei și deplâng dispariția limbii franceze în favoarea englezei pe această nouă bancnotă. În realitate, limba franceză nu mai e folosită pe bancnotele din Algeria din 1970.  #CONTEXT Ai o comunitate online? E bine să știi că fără moderare, comunitățile online sunt distruse de troli. (Mindcraft Stories)  #CONTEXT Preşedintele principalului partid de opoziţie din Turcia şi probabil candidat anul viitor împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, aflat la sfârşit de mandat, a devenit joi primul inculpat în baza noii legi asupra dezinformării, adoptate pe 13 octombrie, informează AFP.  Opoziția din Turcia a fost și cea care a avertizat că legea va fi folosită pentru a restrânge libertatea de exprimare. (Adevărul)

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii septembrie
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport

Cele 8 superscrieri ale lunii septembrie sunt selectate de Bianca Oanea, autoarea newsletterului In the News – un rezumat de presă săptămânal (la care te poți abona aici – unul dintre newsletterele noastre preferate).

Bianca Oanea: „Selecția mea pentru Superscrierile lunii septembrie vine într-un moment în care toată lumea deplânge închiderea Dor. E firesc pentru ca a marcat o perioadă și o serie de oameni. A fost o primă reușită a unui jurnalism altfel. Închiderea unei publicații înseamnă mai puține alegeri pentru public. Dar ne mai putem bucura, atâta vreme cât există oameni care se încăpățânează să învețe, atâta timp cât se nasc proiecte noi, cât explanatory își caută traducerea românească, fără glorie și like-uri, cât efortul unui om se traduce într-o inițiativă legislativă care să aducă lumină în banii politici care poluează presa. Cât redacții din 3 sau din 5 oameni fac investigație și mai puțin jurnalism la persoana întâi. Cât fotoreporterii rămân curioși pentru noi, nu glossy pentru vânzări. Cât șefii de redacții înțeleg limite, dreptul muncii și cât ia meseria asta oamenilor care o fac.

Deși recunoștința o ia pe drumul lui resilience, cel al tocirii, îmi permit să fiu recunoscătoare pentru textele următoare și pentru cei care nu vor fi fost nominalizați aici, dar lucrează pentru public, nu pentru bule.”

SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE
SELECȚIE DE BIANCA OANEA

Cine era, cu adevărat, bărbatul împușcat de polițiștii bucureșteni în pandemie, pentru că „ne-a amenințat cu un cui”. Suferință psihică tratată cu 6 gloanțe
Iulia Roșu, Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Bianca Oanea: „Povestea unui nebun agresiv împușcat putea să moară la 24 de ore după el. Așa fusese prezentat cazul lui Alexandru Găzdac și avea să treacă în iadul faptului divers, fără niciun follow up, dar Libertatea a avut jurnalismul de a nu face asta, ci de a analiza cauze, sisteme, proceduri. Moartea lui ar trebui să schimbe ceva, pentru că la fel ca în cazul Caracal sau cel al femeii condamnate în Sălaj pentru că a fost bătută în încercarea de a merge cu microbuzul, vorbim despre servicii publice de interes pentru toți, 112, Poliție. E o serie completă, care nu aruncă vinovați leilor, nu flutură steagul răzbunării, ci explică situații în care oamenii vulnerabili sunt victime din oficiu.”

preview material: Cumva, deși parte a aceluiași sistem precar și găunos, polițiștii din sectorul 4 au știut să negocieze și să-l determine într-un fel sau altul să accepte internarea”, spune pentru ziar și una dintre cele mai bune prietene ale lui Alexandru, care a dorit să-și păstreze anonimatul. Un an mai târziu, în 2018, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a decis să-i prelungească tratamentul medical de specialitate. Nu a avut nicio internare la psihiatrie de-a lungul acelui an. „Boala lui nu i-a afectat niciodată munca de inginer”. Alexandru avea însă o viață întreagă dincolo de diagnosticul său. Era un inginer de bază la Institutul COMOTI, spune chiar șeful său, Andrei Mitru. Mitru nu l-a privit niciodată ca pe o persoană cu probleme sau cu vreo tulburare psihică. „Nu am simțit niciodată că ar fi diferit, că ar fi altfel decât noi, era un angajat integrat perfect în colectiv, sociabil, comunicativ, un bun profesionist”, îl descrie pe Alexandru.

foto Octav Ganea /Inquam Photos

Agenția confidențială
Cristian Andrei (Europa Liberă)

B.O.: „Cristi s-a încăpățanat să scrie despre un subiect care nu e deloc sexy, dar e esențial pentru sănătatea media. Transparența banilor cheltuiți de partide. A fost singur pe drumul ăsta aproape doi ani. Pentru că banii pe care nu îi vedem ne conturează viața. Datorită eforturilor sale, există acum o inițiativă legislativă care să repare găurile ce permit asta.”

preview material: Site-urile antena3.ro, digi24.ro, realitateaplus.ro, rtv.ro, b1tv.ro, hotnews.ro, dcnews.ro, stiripesurse.ro, newsweek.ro au încasat bani publici de la PNL sau PSD, potrivit informațiilor Europa Liberă. Plățile s-au făcut, uneori, prin intermediul unor agenții, iar contractele sunt confidențiale.

Prețul tăcerii, o investigație în contabilitatea presei de partid
Victor Ilie, Cristian Delcea, Mihai Voinea (Recorder)

B.O.: „Băieții vin să încununeze cu glam-ul Recorder efortul lui Cristian Andrei. Au adus în fața unui public mai mare subiectul prețului plătit de partide pentru ca presă să tacă și să se uite în altă parte. Ce mai e minunat aici e că Recorder are cumva o tradiție a avertizorului de integritate, a sursei care înțelege să facă dezvăluiri dintr-un sistem putred, pentru că investigația pornește de la o serie de documente primite de redacție.”

preview material: Partidele politice au inventat un sistem prin care cumpără presa cu bani de la bugetul de stat, trecuți prin conturile unor intermediari și livrați apoi către trusturile media. Este un pact între jurnaliști și politicieni, în care presa s-a grupat într-o singură tabără și stă cu capul plecat în fața partidelor care s-au grupat și ele într-o singură coaliție. Un monolit de putere pe care nu mai are cine să-l conteste și despre derapajele căruia află tot mai puțină lume, pentru că informația este atent controlată.

foto Octav Ganea /Inquam Photos

Cum legiferează Sorin Cîmpeanu în interes propriu: a plagiat în 2006, ca universitar, iar în 2022, ca ministru, încearcă să-și auto-amnistieze plagiatul
Emilia Șercan (Pressone)

B.O.: „Mă amuz puțin amintindu-mi titlurile de pe vremea lui Sorin Blejnar. Cine e regina? Luna asta, cu siguranță investigația Emiliei, care a dus la demisia lui Sorin Câmpeanu. Și nu e doar despre demisie, pentru că jurnaliștii scriu ca să se știe faptele, indiferent de urmări, ci despre efortul constant, devenit dureros pentru Emilia cu amenințările și încercările de intimidare, și e o victorie de etapă, într-un an în care a scris despre plagiatul premierului sau cel al ministrului de interne, ascunse cu orice preț de întreaga infrastructură de apărare a puterii.”
 
preview material: În 2006, Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori.

Importurile care dau dependențe toxice Europei, dincolo de petrol și gaze din Rusia
Andrei Luca Popescu (Panorama)

B.O.: „Analizele și jurnalismul explanatory promovate de Panorama sunt păsări rare și un pic ciudate într-un decor de fast food, unde de multe ori știrile sunt postări pe Facebook ale politicienilor. Să îți iei timp să analizezi cifre, să le explici, să le arăți cu măiestria lui Edit Gyenge, să pui context, esențial altminteri, e extrem de valoros și reconfortant. Jurnalism slow cooked, ca să înțelegem mai bine în lumea persoanei I și a social media unde trăim.”

preview material: Europenii au cheltuit pe telefoanele importate din China de două ori mai mult decât pe gazele luate din Rusia și aproape la fel de mult ca pe petrolul venit de la Moscova: peste 45 de miliarde de euro, în 2021. Aparatura de telefonie este a doua cea mai importată marfă din afara UE, iar 65% din ea e achiziționată din China. Este o dependență mai acută decât cea de Rusia, unde petrolul are o pondere medie de doar 25% la nivelul UE (din totalul importurilor extra-UE), iar gazele, de 33%. 

Autopsia laserului mic de la Măgurele
Mihaela Tănăse (Context.ro)

preview material: „Milioane de euro din fonduri publice au fost topite pentru construcția primului laser de mare putere, fratele mai puțin cunoscut al celebrului laser european ELI. Ministrul Cercetării Sebastian Burduja l-a lăudat recent și l-a trecut cu coroniță pe lista proiectelor de succes. O investigație Context.ro a descoperit că, în opt ani de la inaugurare, laserul de la Măgurele nu a reușit să producă experimente la capacitate maximă. În schimb, contractele prin care s-au scurs fondurile publice sunt pline de urmele unor fraude financiare.”

România moare. Sate de hârtie unde bugetul se cheltuie exclusiv după voia primarilor
Bianca Felseghi (Pressone)

Iulia Marin, Libertatea – postarea unui jurnalist

—-

Bianca Oanea
A fost mulți ani jurnalistă la publicații mari, atât în televiziune, cât și în presa scrisă. 
În prezent, este om de comunicare: Media Specialist la CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent și PR Specialist la Concordia. 
Este autoarea unuia dintre newsletterele noastre preferate – In the News, un rezumat al celor mai importante știri din domeniul social și economic într-o formă ușor de digerat. 

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Iată care au fost cele mai interesante cinci articole pe care le-am publicat în ultima perioadă pe Mindcraft Stories. E doar o selecție, vei găsi și alte teme interesante pe site.
Și încă nu ne-am apucat să scriem despre inteligența artificială, un subiect pe care ne-am propus să-l aprofundăm în această toamnă – consideră acest anunț un call și contactează-mă dacă ai un subiect.”

🔵 De la sapă de lemn la încălzire globală. Cum a schimbat Revoluția Industrială cursul istoriei și clima planetei, de Alexandru Micu

Păcatul originar al schimbărilor climatice a început în Anglia. Până să trecem la o economie circulară, bazată pe energie regenerabilă, consumul tot mai accentuat de resurse va rămâne problema ceea mai mare pe care omenirea va trebui să o acomodeze. Încă un text din seria Climate 101.

🔵 Impactul este iminent. Iată ce trebuie să știi despre misiunea DART, de Laurențiu Păiuș

Pentru prima dată în istorie, omenirea a testat posibilitatea devierii unui asteroid. Impactul a avut loc, savanții analizează consecințele. Un subiect pe care vom mai reveni.

🔵 „Avem o planetă, nu cinci. Trebuie să ne gândim la asta.” Interviu cu ecologul Chris Hines, de Adriana Moscu

Chris Hines crede că multe gesturi mici pot duce la o schimbare importantă. Și, de aceea, fiecare persoană este importantă în lupta pentru a încetini efectele schimbărilor climatice.

🔵 Expirat nu înseamnă stricat. Care e diferența dintre data expirării și data limită de consum?, de Adriana Moscu

Pe scurt, ar trebui să înțelegem mai bine ce scrie pe ambalaj și să ne bazăm pe miros și gust înainte de a arunca laptele din frigider.

🔵 ​​Pescărușii, familiști și inteligenți, dar un pic (prea) gălăgioși, de Andreea Brezeanu

Natura care încearcă mereu să recucerească orașele, iar pescărușii sunt doar avangarda.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

Pentru o parte dintre influencerii români, dar și pentru câteva platforme media online, toate subiectele ― COVID, recensământ, război sau schimbările climatice ― sunt interpretate într-o cheie conspiraționistă. De pildă, seceta, care este o problemă reală pentru agricultură și transport, pur și simplu nu există în viziunea câtorva „celebrități”. Scena9 arată cine a promovat vara asta minciuni referitoare la secetă și cui folosesc ele.   Compania Meta, care deține Facebook, a anunțat marți că a depistat și a destructurat două rețele separate de conturi false, care operau din China și Rusia. Conturile erau angajate în operațiuni ascunse de influențare a publicului din țări occidentale. (CNN Business via Digi24)  Republica Moldova este condusă de un regim dictatorial rusofob, care a acaparat toată puterea și controlul asupra instituțiilor statului, scrie politnavigator.net. Veridica.ro arată că aceste afirmații sunt false, iar scopul dezinformării este să prezinte guvernarea de la Chișinău ca un regim dictatorial, rusofob, justificând astfel presiuni sau intervenții mai dure ale Moscovei.

Și un reminder pentru noi toți: să apreciem mai mult faptul că avem jurnaliști a căror muncă produce schimbări importante. Ministrul Educației a demisionat la câteva zile după ce Emilia Șercan a publicat în PressOne o investigație care arăta plagiatul acestuia dintr-un curs. În același timp, pentru că a demontrat un alt plagiat la nivel înalt, al premierului, Emilia a fost victima unui kompromat, cu întreg sistemul împotriva ei. Emilia e jurnalistă, dar e un singur om care luptă pe niște fronturi inimaginabile pentru noi, ca cititori sau ca cetățeni. Își face doar meseria, așa cum zice și ea în postarea preluată în imaginea de mai jos. Dar pentru ca meseria ei să aibă mai mult sens, și poate să fie mai ușoară, e nevoie și ca societatea să fie mai educată în privința consumului de jurnalism.

postarea originală aici

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

 Am reluat newsletterul cu o ediție specială, în care îți recomandăm câteva publicații și proiecte care merită urmărite, dacă nu o faci deja. Unele sunt foarte noi, iar pe altele nu am apucat să le recomandăm până acum. Sperăm să-ți placă și să le susții.

Platforma CONTEXT

A fost lansată la începutul verii și face parte din rețeaua internațională OCCRP. Este un start-up media independent care își propune să crească și să extindă comunitatea jurnaliștilor de investigații din România, să scoată la lumină corupția, crima organizată și fraudele de orice natură prin publicarea de investigații jurnalistice.

CONTEXT este un hub pentru cooperarea între jurnaliștii de investigație din România.
Printre jurnaliștii fondatori se află Attila Biro (ex RISE Project) și Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est).

👍 Dă-le follow pe Facebook.

Seria Președinte de județ
Iulia Stănoiu (Context.ro)

”Înainte să ajungă pe coridoarele puterii din Palatul Parlamentului, senatorul Eugen Pîrvulescu a treierat bugetele publice din Teleormanul lui Liviu Dragnea.
Primul pas a fost să pună pe roate o rețea de firme. S-a aliat cu alți politicieni acuzați de corupție și s-a conectat la banul public.
Pasul doi: Banii publici urmau să se transforme în rețele de apă sau săli de sport. Prin firmele sale, politicianul a încasat banii fără să-și facă treaba.
Pasul trei: După ce le-a luat banii, le-a cerut și primit voturile teleormănenilor. Așa a devenit șeful liberalilor din județ și propovăduia public despre transparență și cinste.

În privat însă își folosea influența ca să obțină avantaje pentru apropiații săi. Context.ro i-a radiografiat activitatea pe parcursul a șase episoade.
A intrat pe radarul procurorilor, dar, după cum chiar el se laudă, a scăpat ușor până acum.”

Gangsterii de pe Riviera Maya. Oamenii lui Florian Tudor, judecați pentru skimming, au cumpărat proprietăți de lux în Paraguay și Brazilia
Daniela Castro (OCCRP), Aldo Benitez, Attila Biro (Context.ro)

„Gangsterii de pe Riviera Maya acuzați că au furat din bancomate folosind carduri clonate, au făcut investiții imobiliare în Paraguay și Brazilia. Operațiunea a fost coordonată de la distanță de interlopul craiovean Florian Tudor, cel care construit o grupare de crimă organizată care acum e investigată la nivel internațional. A fost ajutat în afacerile imobiliare de interpuși care au fost arestați și sunt acum judecați în Paraguay. Dosarul lor, deși unicat pentru poliția paraguayană, e tergiversat de ani de zile.

Reporterii rețelei internaționale Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) la care este afliată și Context.ro, alături de colegi jurnaliști din Mexic și Paraguay, au dat de urma proprietăților plasate de Tudor pe numele apropiaților săi.”

Platforma CAPTURA

Chiar dacă nu au avut o lansare oficială, au început să comunice pe diverse canale din primăvară, și chiar astăzi au publicat pe site-ul work in progress prima investigație (vezi mai jos).

Captura își propune să fie o platformă multimedia specializată în jurnalism de tip watchdog, care abordează, documentează și explică subiecte din unghiuri investigative. Producțiile sunt integrate în proceduri de fact-checking cu experții RISE Project sau RISE Moldova.

👍 Îi găsești pe Facebook, Instagram, Telegram

Marea cumetrie din energie
Elena Dumitru, Captura

„Sistemul energetic național a ajuns, pe timp de criză, terenul de joacă al unor prieteni din Severin.
Majoritatea au fost invitați de Virgil Popescu, ministrul Energiei, la nunta fiicei lui de sâmbăta trecută și populează consilii de administrație sau posturi de conducere în companiile naționale strategice.
Sunt vechii parteneri ai ministrului și copii de-ai lor, aduși masiv din Mehedinți sau pe alte filiere de partid. Alcătuiesc azi un algoritm de încredere, bazat pe obligații politice locale și afaceri personale.”

Mai poți citi câteva analize publicate de Captura pe Facebook și Telegram: 
Fundația prin care George Simion a colectat darul de nuntă a fost înființată de un fost director din cadrul DRP (Departamentul pentru Românii de Pretutindeni)

O cumetrie liberală la nivel înalt răsare maiestuos pe malul lacului Pantelimon, lângă București, în două vile de lux construite pentru copii de politicieni

Podcastul video Judecata de Acum

Lansat la începutul acestui an de jurnaliștii Ovidiu Vanghele (CIM – Centrul de Investigații Media) și Vlad Stoicescu (Dela0, Să fie lumină).
Un podcast foarte util, de actualitate, în care cei doi dezbat subiectele importante ale săptămânii, LIVE pe Youtube în fiecare joi seară de la ora 20:00. 

👍 Follow pe Facebook și subscribe pe Youtube.

Podcastul este independent și are nevoie de susținere, mai ales din luna octombrie, când colega lor, Diana Oncioiu („vocea din cască”) va avea nevoie de un înlocuitor pe care să îl plătească. 
Te încurajăm să donezi pe Patreon: https://www.patreon.com/judecatadeacum

Newsletterul In the News
de Bianca Oanea

Este un rezumat săptămânal al celor mai importante știri din domeniul social și economic într-o formă ușor de digerat, realizat de Bianca Oanea, pentru Concordia.

E o plăcere să te informezi din subiectele și linkurile puse cap la cap de Bianca, cu un stil personal savuros și, mai ales, presărat cu poezie. Uau!

Citește acest proaspăt interviu IQads cu autoarea, ca să afli mai multe din culisele In the News.

👍 Subscribe aici la newsletter.

Proiectul Heritage Constanța

Heritage Constanța este un proiect al Asociației Info Sud-Est și a fost lansat în vară, la 10 ani de la apariția ziarului Info Sud-Est, fondat de Andreea Pavel și Cristian Andrei Leonte și își propune să mențină vie starea patrimoniului cultural al orașului și județului, să-l protejeze și să-l promoveze pentru turiștii de pretutindeni.

👍 Follow pe Facebook

„Suntem Heritage Constanța, prima arhivă digitală a patrimoniului cultural din Constanța. Vă arătăm atât monumentele istorice din lista Ministerului Culturii, cât și clădiri sau spații reprezentative pentru istoria locurilor.

Platforma Heritage Constanța va fi una interactivă, cu noutăți publicate periodic, atât de editori, cât și de invitați, pe blog sau în conținutul arhivei. De asemenea, în viitorul apropiat arhiva va fi completată cu toate monumentele istorice din LMI și cu alte locuri reprezentative pentru oraș și județ.”

Revista pov21.ro
Punctele de vedere ale tinerilor secolului 21

Asociația POV21 a fost înființată acum 4 ani la Bistrița. E o echipă de tineri din toată țara care gestionează o revistă online, organizează evenimente și 6 redacții internaționale. 

👍 Follow pe Facebook

GEN, știri

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Gata și vara, au început să curgă e-mail-urile și evenimentele „în format fizic” (nouă expresie la modă). Un moment bun să fac o selecție a articolelor interesante pe care le-am publicat pe Mindcraft Stories în iulie și august.”

🔵 Gazele cu efect de seră. Cum acționează efectul de seră?, de Alexandru Micu, Clima se schimbă din cauza oamenilor. Dovezile sunt concludente, de Tibi Puiu și Cum s-a schimbat clima planetei în timp geologic – și de ce de data asta e altfel?, de Andrei Mihai

Încăt trei articole din seria Climate 101, scrisă împreună cu jurnaliștii de la ZME Science, în care încercăm să explicăm, ca la un curs, care sunt motivele pentru care schimbările climatice sunt cea mai mare problemă cu care se confruntă omenirea în momentul de față.

🔵 Efectele topirii ghețarilor. Nivelul apelor crește în Pacific, dar scade în Islanda, de Anca Stănescu

Apropo de schimbări climatice, Anca a fost în Islanda și a văzut la fața locului cum arată un fenomen ciudat: topirea ghețarilor de acolo face, paradoxal, ca mai mult pământ să iasă din apele oceanului – inudațiile se produc la zeci de mii de kilometri depărtare.

🔵 Limacșii, melcii fără „casă”. Inspirație pentru un „bio-lipici”, de Oana Popa și Bufnițele. Vestitoare ale morții sau purtătoare de noroc?, de Andrei Ștefan

Seria despre biodiversitate urbană realizată în colaborare cu Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” continuă cu două povești despre animale pe care le vezi mai rar: unele, pentru că nu toată lumea are grădină, altele pentru că sunt silențioase și nocturne.

🔵 Juridiq, aplicația care își propune să eficientizeze munca juriștilor și Algoritmul care transcrie precis înregistrările în română, de Ionuț Preda

Două aplicații realizate de start-up-uri românești ar putea face munca avocaților, respectiv a jurnalișitlor, mai simplă, pentru că ar scurta timpul alocat unor taskuri politicoase (dar esențiale).

🔵 ​​Un circuit integrat românesc este folosit la CERN, de Mădălina Cocea

Începând cu luna august, Mădălina realizează o recapitulare a studiilor românești publicate în luna precedentă. Am aflat, astfel, nu doar de circuitul de la CERN, ci și de o fosilă de cobră găsită în Europa (niciun pericol, a trăit acum șapte milioane e ani).

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii iunie, selectate de Anda Simion
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport
• In a Relationship – despre hărțuirea stradală

Cele 8 superscrieri ale lunii iunie sunt selectate de Anda Simion, jurnalistă la Gazeta de Sud, premiată la categoria Presă Locală de anul acesta la Superscrieri #11.

Anda Simion: Când faci o selecţie de numai 8 materiale de presă, nu te poţi încumeta să pretinzi că le-ai ales pe “cele mai bune”. În plus, selecţia nu poate fi altfel decât extrem de subiectivă, iar mecanismele care produc declicul şi atrag atenţia sau admiraţia diferă enorm de la un cititor la altul. Aşa că nu vă propun, poate, cele mai bune texte jurnalistice ale lunii iunie, dar cu siguranţă vă propun texte asupra cărora merită zăbovit, texte care merită descoperite şi autori care merită citiţi. Iar pe lângă temele rezonante din presa centrală, am făcut loc și unor subiecte “fierbinți” pentru comunitățile de pe plan local, unde lupta crâncenă cu balaurii incompetenței rămâne, uneori, străină de marele public. Am ajuns, așadar, la un potpuriu din care cred eu că nu lipsesc originalitatea, neaşteptatul şi necesarul.

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE
SELECȚIE DE ANDA SIMION

Lăsaţi copiii să ştie că sunt cei mai tari! Să se simtă Cezari pe podium, cu lauri pe frunte. Azi. Ca să n-ajungă mâine să se-ncalţe cu fesul 
Liana Ganea (DCnews)

„Chiar dacă anul şcolar s-a încheiat deja şi subiectul începe să se-nvechească, practic se topeşte odată cu îngheţata din băţ pe temperaturile astea, eu am rămas cu o zgaibă pe marginea minţii. Am citit-o în online si pe Budeanu şi pe Băcanu şi pe toţi şi toate care au luat poziţie în “scandalul coroniţelor” şi am avut impresia, de la un capăt la altul, că au vorbit şi pentru mine, că au dat glas şi convingerilor mele.”

David Popovici vrea să fie cel mai bun înotător din lume și are toate șansele 
Andreea Giuclea (Decât o Revistă), fotografii de Matei Buță

„În bazin, sportivul de 17 ani e un fenomen. Experții spun că un înotător ca el, capabil să zdrobească recorduri mondiale, se naște la 100 de ani.”

Am urmărit banii și neregulile care au făcut posibilă construirea complexului imobiliar chiar pe malul mării.”

Pe toți sfinții! Petrecerile în capelă, obicei vechi al petrecăreților din politica locală 
Ana Maria Gebăilă (Știricraiova.ro)

„Sinistre plăceri în politica locală. Capelele par să fie în topul preferințelor ca locații de petrecere printre unii membri de partide. În ianuarie anul acesta, mai multe persoane publice din Craiova, între care directori de direcții și instituții din oraș, au particiat la o petrecere cu lăutari în capela Căminului de Seniori ”Sf. Mina” din Craiova. Petrecăreții au fost dați de gol de o filmare ”scăpată” în spațiul public.”

Cum a fost direcționat dosarul premierului Nicolae Ciucă prin metoda ”coperta” către judecătorul Marius Iosif, care s-a pensionat imediat după ce a anulat sesizările de plagiat 
Sorin Semeniuc, Dan Tăpălagă (G4Media)

„O scăpare a unui funcționar din cadrul Curții de Apel București constituie un indiciu solid, care arată că dosarul în care premierul Nicolae Ciucă a solicitat anularea sesizărilor de plagiat din teza sa de doctorat ar fi fost ”direcționat” spre un anumit complet, condus de judecătorul Marius Iosif, după cum au explicat pentru G4Media.ro surse din sistemul judiciar.”

Mai egali decât restul: cum parchează gratuit ”unde vor mușchii lor” aleșii și șefii instituțiilor sibiene
Traian Deleanu (Turnul Sfatului)

„În timp ce propovăduiesc mulțimilor despre mijloace alternative de deplasare, aleșii și șefii administrației sibiene nu suportă să-și parcheze mașinile altundeva decât fix în ușa biroului. Aproape zece la sută din totalul locurilor de parcare cu taxă din Sibiu sunt rezervate gratis șefilor și angajaților la stat. Primăria susține că locurile nu sunt pentru șefi și angajați, ci pentru mașinile instituțiilor. Realitatea este alta, cu nuanțe de aroganță gregară pe alocuri. Un milion de lei pierde, anual, bugetul orașului prin faptul că oferă locuri de parcare gratuite aleșilor și șefilor la stat.”

Schema prin care „lumea bună” de la vile își plasează copiii la școlile de prestigiu dintre blocuri 
Vasile Ernu (Libertatea)

Bazinele de înot fantomă din Craiova, pe uscat
Anca Dumitrașcu (Gazeta de Sud)

„În Craiova există două bazine de înot care ar putea fi puse la dispoziţia copiilor doritori să practice acest sport. Este vorba despre Bazinul Carol I şi cel din curtea Colegiului Naţional Ştefan Velovan, care este mai mult o piscină nefuncţională. Practica ne omoară, însă, iar aceste bazine stau pe uscat, în timp ce copiii din oraşul nostru rămân doar cu gândul la un astfel de sport sau merg la piscine private, pe bani mulţi.”

—-

Anda Simion este jurnalistă la Gazeta de Sud. A intrat în echipa cotidianului în 2009, ca specialist PR. A luat o pauză vreo 2 ani, fiind consilier de imagine, iar în 2019 a revenit la ziar, de data aceasta ca jurnalist. 
După liceu, a dat admitere la Jurnalism şi la SNSPA. A intrat la ambele, dar a ales Comunicarea. Viaţa, însă, are ironiile ei, aşa că a întors, până la urmă, cârma, spre redacţie, unde se simte mai acasă decât oriunde.
Este contributor comentator la Republica şi scrie cronici de teatru pentru revista literară Scrisul Românesc. 

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: Mihai Ghiduc: „Este atât de cald, încât cel mai de succes articol de pe Mindcraft Stories, din ultima săptămână, a fost o știre despre un studiu științific în care e calculată temperatura atmosferică maximă la care rezistă corpul uman. Pentru cine e curios, e de sub 30°C – dar măsurată cu un termometru înfășurat într-un material umed, ceea ce înseamnă peste 44°C resimțite real. Nu s-a ajuns acolo, dar e destul de cald încât să preferi să-ți petreci ziua la umbră (sau pe plajă, dacă ai cum să ajungi), citind ceva. De ce nu, unul din articolele pe care le-am publicat recent. Sau o povestire SF.”

🔵 „Bătaia unei inimi de maşină”, de Michael Swanwick

Această povestire, publicată la finalul secolului trecut și premiată cu premiul Hugo în 1999, s a fost ecranizată recent în seria Love, Death & Robots (episodul 3 al sezonului al treilea) de pe Netflix. Traducerea îi aparține lui Radu Pavel Gheo, iar Horia Nicola Ursu a realizat un interviu în exclusivitate cu autorul

🔵 Care e secretul vieții și de ce crede Dennis Sullivan, laureat Abel, că ar trebui schimbat numele matematicii?, de Andrei Mihai

Dacă tot suntem la interviuri, Andrei Mihai a avut ocazia de a vorbi cu cel mai nou laureat al premiului Abel. Acesta susține că matematica ar fi mai atractivă dacă ar primi un nou nume: Logica Spațiului și Numerelor.

🔵 (Aproape) totul despre Net Zero

Am publicat un minidosar despre Net Zero (sau neutralitatea climatică), un concept despre care vom tot auzi în următoarele decenii, și pentru că este o țintă politică importantă, mai ales în Europa, și pentru că ar putea deveni o nouă țintă a războiului cultural. Au contribuit la dosar: Iulian Comănescu, Mihai Ghiduc, Adriana Moscu și Ionuț Preda.
Pe o temă similară este și un articol despre viitorul aviației și cât de sustenabilă poate deveni.

🔵 POPCRAFT

Mihai Tița debutează pe Mindcraft Stories cu ceastă nouă rubrică, dedicată culturii pop, care va conține analize, cronici de filme, seriale și muzică, discuții despre internet și serviciile de streaming. Mihai a promis că va da și note mai mari de 6 filmelor și serialelor pe care le analizează.

🔵 ​​Sunt DALL-E sau GPT-3 o amenințare pentru munca creativă?, de Alin Răuțoiu

Inteligența artificială va înlocuit nenumărate locuri de muncă – e o afirmație care se tot aude în ultimii ani. Puțini s-au gândit însă că ar fi vorba de munca creativă, ba chiar se simțeau confortabili în domenii acestea ce părea intangibile. Și au apărut programe ca DALL-E sau GPT-3, care generează imagini și texte „de la zero”. Cât de periculoase sunt acestea pentru ilustratori și, chiar, jurnaliști?

FYI by Mindcraft Stories înscrie-te în Facebook Group
„Suntem aici pentru a discuta despre știință și tehnologie, și influența acestor domenii asupra societății. Vrem să creăm un spațiu în care vorbim despre ce mai este nou în această lume aglomerată, în care ne împărtășim articole, informații și, da, chiar și glume care au legătură cu știința și tehnologia.”

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Meta, compania mamă Facebook, se pregătește să închidă CrowdTangle, o aplicație de analiză a platformei sociale, și asta îi îngrijorează pe cercetătorii care studiază distribuția falsurilor și a dezinformării în rețea. (The Rappler)  TikTok e folosit pentru a incita la ură în Kenya, și ar putea să reglementeze tipul ăsta de acțiune, dar preferă să ignore problemele legate de propagandă și dezinformare și să susțină mai departe că e doar o platformă lip-sync. (The Guardian)  …iar Facebook bombardează pacienții bolnavi de cancer cu reclame la tratamente care nu au baze științifice și nici nu au fost testate. (MIT Technology Review)

Hărțuirea stradală și vacanța de vară

IN A RELATIONSHIP | Hărțuirea stradală. Ghid de supraviețuire la început de vară

IN A RELATIONSHIP | Ultima vacanță de vară înainte de clasa a XII-a. „Mă gândesc doar la cât stres și zile negre mă așteaptă”

Începutul verii a readus și în rubrica In a Relationship niște subiecte cu caracteristici de cartof fierbinte: hărțuirea stradală ca formă de abuz sexual acceptat tacit de societate prin normalizarea practicilor, scuzarea agresorilor și blamarea victimelor și vacanța de vară, sau mai precis ce ne spune atitudinea elevilor care tocmai au trecut în clasa a XII-a despre relația românilor cu școala, în general.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Jurnalistul Walter Robinson a fost invitatul special al ediției #11 Superscrieri, unde a susținut un Masterclass moderat de jurnalistul Cristian Leonte (Pro tv, emisunea România, te iubesc!).

Walter Robinson a condus diviziunea de investigații Spotlight a ziarului Boston Globe și a primit în 2003 premiul Pulitzer pentru Public Service, pentru investigația privind ascunderea sistematică de către Biserica Catolică a numeroase acte de pedofilie comise de peste 70 de preoţi ai săi.

Investigația stă la baza filmului „Spotlight”, premiat cu 2 Premii Oscar (și alte 4 nominalizări) în 2016.

Tema ediției #11 Superscrieri a fost „presa locală” și s-a concretizat prin introducerea unei secțiuni dedicate jurnaliștilor din presa locală, o caravană Superscrieri în 5 orașe din România (Iași, Constanța, Sibiu, Cluj Napoca și Oradea) și evenimentul Ziua Superscrieri de la București – care a avut loc cu o zi înainte de decernare, în prezența jurnaliștilor din presa locală și a unui jurnalist american premiat cu Pulitzer, la care s-a discutat despre cât de important este să avem o presă locală puternică.

INVITAȚI:

Cristina Lupu – directoare executivă Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Cristian Leonte – jurnalist co-fondator Info Sud-Est

Codruța Simina – jurnalistă Misreport / președintă APPC (Asociația Profesioniștilor din Presa – Cluj)

Florin Ciucaș – redactor-șef Bihoreanul

MODERATOR: Vlad Tăușance – manager de dezvoltare FFFF

foto de Alexandra Iftime

Gala Premiilor Superscrieri #11 a avut loc ieri, 16 mai, la Amfiteatrul Teatrului Național și a fost transmisă live pe pagina de Facebook a Fundației Friends For Friends și pe paginile de Facebook ale partenerilor.

Gala Superscrieri poate fi revăzută aici. 

Tema Superscrieri din acest an a fost presa locală și s-a concretizat prin introducerea unei secțiuni dedicate jurnaliștilor din presa locală, o caravană Superscrieri în 5 orașe din România (Iași, Constanța, Sibiu, Cluj Napoca și Oradea) și evenimentul Ziua Superscrieri de la București – care a avut loc cu o zi înainte de decernare, în prezența jurnaliștilor din presa locală și a unui jurnalist american premiat cu Pulitzer, la care s-a discutat despre cât de important este să avem o presă locală puternică.

Totodată, un premiu important al ediției, Premiul Juriului, a mers către redacția locală Info Sud-Est, pentru seria de investigații „Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării” (premiat și cu locul 1 la categoria Presă Locală). Cei de la Reporter de Iași au primit premiul onorific pentru Redacția Anului, iar Florin Ciucaș de la Bihoreanul a fost recunoscut cu premiul onorific Editorul anului.

Gala Premiilor Superscrieri #11 a fost prezentată de jurnalistul Tudor Mușat. Anul acesta, 44 de materiale (presă scrisă, audio, video și foto) au fost selectate de un juriu format din 21 specialiști din media și sunt nominalizate la cele 8 categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotojurnalism. Alături de acestea, au fost acordate Premiile Onorifice și Premiile Speciale.

Superscrierea Anului, marele premiu al Galei, în valoare de 3000 de euro, a fost câștigată de Victor Ilie de la Recorder, pentru investigația  „Clanul Marelui Alb”:

„Premiul acesta nu e al meu, e al unei echipe care și-a stors creierii să organizeze o documentare mamut. Aș fi luat premiul 1 la SuperDocumentări, dar editorii m-au urcat «cu forța» pe scena SuperScrieri. Mai mult decât premiul m-a bucurat, însă, să văd oameni, zeci de ziariști la un loc, vorbind de subiecte făcute și nefăcute ca într-o mega redacție.”

Walter Robinson, jurnalistul care a condus echipa Spotlight din cadrul publicației Boston Globe în investigația care a primit în 2003 premiul Pulitzer pentru Public Service a fost invitatul special al ediției numărul 11 Superscrieri.

„România este departe pentru mine, dar acest eveniment nu este. Nu vorbesc limba, dar este o limbă pe care o împărtășesc, care nu are nevoie de traducere. Suntem oameni care căutăm doar adevărul, oameni care înțeleg că ceea ce facem contează. Că ceea ce facem întărește rădăcinile democrației. Nu există pentru mine o lumină mai strălucitoare decât jurnalismul bun. Și mai ales la nivel local. Jurnalismul de calitate promovează civilizația în piața publică. Ridică calitatea discursului public. Acesta atrage oamenii împreună, mai degrabă decât să-i depărteze. Face posibil ca cetățenii bine informați să voteze pentru candidații care doresc să servească interesul public. Și nu interesul lor.” – a spus Walter Robinson în discursul susținut la Gala Superscrieri.

Începând de anul acesta, Superscrieri a crescut valoarea premiilor: premiile I pentru fiecare categorie vor au o valoare de câte 1500 de euro; Superscrierea Anului și Superscrierea Cititorilor au fost premiate cu câte 3000 de euro; Premiul Juriului – 1000 de euro, iar premiile speciale de susținere câte 600 de euro.

Premiul Superscrierea Cititorilor, a fost votat de peste 2,500 de cititori și a mers către fotoreportajul lui Matei Bumbuț – „Cea mai mare chestie și apoi nimic”, (Gen, revistă / Decât o Revistă #46).

Lista de câștigători finali a fost selectată de juriu din cele 44 de materiale nominalizate, în urma evaluării înscrierilor făcute de autori în competiție, preponderent independentă, dar și mainstream: Paul Radu (co-fondator OCCRP și RISE Project) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Barbu Mateescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Dan Radu, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Ioana Cîrlig, Irina Păcurariu, Liviu Avram, Marius Comper, Marko Risovic, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Octav Ganea, Paula Herlo, Răzvan Exarhu, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu. Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă și este posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere FAN Courier și Kaufland România, și cu susținerea sponsorilor de categorie: Medlife, Think Digital, Google, Enel, Bitdefender, Azaria Food, Manifatture Neamț, Humane Society International.

CÂȘTIGĂTORII PREMIILOR SUPERSCRIERI #11

PREMII ONORIFICE

Redacția Anului în Presa Locală – Reporter de Iași

Editorul Anului în Presa Locală – Florin Ciucaș, Bihoreanul

Feature Writing/Longform – Rușine, Ionuț Sociu (Scena9)

Best Use of Digital Media – INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora – Alina Mărculescu Matiș; grafică de Edit Gyenge (Panorama)

Carte de non-ficțiune – „Nu te găsesc pe nicăieri”, de Laura Ionescu (Ed. Publica)

CATEGORIILE PRINCIPALE DE CONCURS

PRESĂ LOCALĂ

Locul I – Seria de investigații – Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama, Tristen Taylor (Info Sud-Est)

Locul II – Numărul 2 din Apele Române și-a angajat tatăl de 69 de ani prin „detașare” – Cezar Moraru (Reporter de Iași)

Locul III – Craiova arde – Anda Simion (Gazeta de Sud)

OPINIE

Locul I – Femeie educată, caut partener – Radu Umbreș (ISCOADA)

Locul II – Când presa devine ecoul minciunilor spuse de un înalt prelat al BOR pe tema COVID. Și Libertatea greșește – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Locul III – De ce pleacă românii din țară? – Elena Stancu (Teleleu / Libertatea)

DEBUT JURNALISTIC

Locul I: Bianca Albu pentru cele 3 materiale: Armata de troli a sectorului 4. Peste o sută de conturi false îl susțin și îl apară pe Daniel Băluță pe Facebook / Medalioane „de protecție” împotriva Covid-19 din Coreea, cumpărate cu 30 de mii de EURO de două societăți publice din Voluntari / 12 milioane de lei de la Robert Negoiță către presă, în ultimii doi ani. Digi24, Digi Sport, Antena3 și România TV, cele mai mari sume – (Buletin de București)

Locul II: Țară în service | Poveștile românilor vindecați de Covid-19 pentru care mâncarea are gust de metal și florile miros a gunoi – Gabriela-Lucia Neagu (Europa Liberă România)

Locul III: Închide ochii și imaginează-ți un măr. Poți? – Maria Angele (Gen, revistă)

AUDIO/PODCAST

Locul I: mini-seria Între linii pe drumul morții – Ani Sandu (Europa FM)

Locul II: Viața mea după ce am aflat că am HIV – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu)

Locul III: Viața mea intimă a început cu un abuz sexual în România anilor ‘90 – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu / VICE România)

FOTOJURNALISM

mențiune specială FOTOJURNALISM – YOUNG TALENTS – Matei Bumbuț

Fotografie Documentară

Locul I: The bear neccessities – Ioana Moldovan (ioanamoldovan.com / Scena9)

Locul II: Mândrie și Beton – Petruț Călinescu (Scena9 / Cdfd.ro)

Locul III ex aequo: Supraviețuitori – Andrei Pungovschi (Scena9) / Sfat – Dialog intergenerațional despre sustenabilitate – Claudiu Popescu (claudiupopescu.com)

Fotografie de News

Cine sunt cei care îi ajută pe migranții de pe străzile Timișoarei. „Vreți să ne rugăm acum? Voi în limba voastră, noi în limba noastră” – Vlad Chirea (Libertatea)

Bursa Superscrieri/Poqe pentru Fotojurnalism

Andreea Harabagiu

TV&VIDEO-JURNALISM

Locul I: Singur împotriva mafiei lemnului – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul II: Așa arată un dezastru sanitar – Andrei Udișteanu, David Muntean (Recorder)

Locul III: Noi dezvăluiri despre politizarea Apelor Române: un „animal politic” și o chelneriță pe post de inginer – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

REPORTAJ

Locul I ex aequo: INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora – Alina Mărculescu Matiș; grafică de Edit Gyenge (Panorama.ro) / Blocuri strâmbe: cum ajungem să locuim prost pe bani mulți – Vlad Odobescu (Scena9)

Locul II: Spitalul uman – Ruxandra Pătrașcu-Maian (Inclusiv)

Locul III ex aequo: Am devenit o prizonieră în propria casă – Delia Marinescu (Scena9) / O zi la ATI Covid: Mărturiile dramatice ale unor bolnavi, medici şi asistente din secţiile de Terapie Intensivă ale Spitalului Municipal Oradea – Adrian Criș (Bihoreanul)

INVESTIGAȚIE

Locul I: Clanul Marelui Alb – Victor Ilie (Recorder)

Locul II: Hidra electorală – Ioana Moldoveanu (RISE Project)

Locul III ex aequo: „Domnul Florin Roman nu a urmat cursurile și nu a luat licență la noi” – Răzvan Luțac, Ciprian Ranghel, Cătălin Tolontan (Libertatea) / Judecătorul lui Șor – Iurie Sanduța (RISE Project Moldova)

PREMIILE SPECIALE

Premiul special ACTI-VLOGGER-ul Anului

Ruxandra Gîdei, 4fără15

Premiul special ANIMAL WELFARE ÎN ROMÂNIA

Ferma ilegală de urși din Arad începută în anii ’90 și tolerată de autorități până azi. Instituțiile statului ridică din umeri: „Nu este responsabilitatea noastră” – Cristina Radu, Vlad Chirea foto (Libertatea)

PREMIILE SUPER SPECIALE

SUPERSCRIEREA CITITORILOR

„Cea mai mare chestie și apoi nimic”, Matei Bumbuț (Gen, revistă / Decât o Revistă #46)

PREMIUL JURIULUI

seria de investigații „Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării” – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama, Tristen Taylor (Info Sud-Est)

SUPERSCRIEREA ANULUI

Victor Ilie, Clanul Marelui Alb (Recorder)

Lista completă cu toate cele 44 de materiale nominalizate la această ediție a premiilor poate fi accesată aici: https://www.ffff.ro/premiile-superscrieri-2/nominalizarile-premiilor-superscrieri-11-voteaza-materialul-preferat/

—–

FFFF le mulțumește încă o dată tuturor celor care fac, an de an, ca Superscrieri să se întâmple. Ediția actuală nu ar fi fost posibilă fără susținerea partenerilor și prietenilor: Susținătorii Superscrieri de anul acesta sunt FAN Courier și Kaufland, parteneri de creștere ai proiectului.

Sponsorii de categorie: Medlife, Think Digital, Google, Enel, Humane Society International, Bitdefender, Azaria Food, Manifatture Neamț.

Parteneri media: Rock Fm, Pagina de Media, Iqads, Hotnews, Smark.
Parteneri locații: Teatrul Național București, Apollo111, Club Expirat

Susținători ai galei: Pop Cola, Adrian Bujeniță, Nordic Fokus Lab, Gramma Wines, Editura Publica, Editura Humanitas, Black Button Books, TIFF Unlimited, Doamne Ferește, Anagram, Creative Broadcast, Adistu Visuals, Dare to Rug.

În această ediție:

• 8 recomandări din luna mai, publicate în presa locală
  
• VIDEO dezbatrea de la Ziua Superscrieri, despre importanța presei locale
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport
• romanul „Instabil”

Dedicăm această ediție specială „Superscrierile lunii” presei locale. Am selectat cele 8 materiale ale lunii mai din diverse publicații locale, premiate sau nu anul acesta la Superscrieri, pentru a ne conecta cu câteva știri pe care poate altfel le-am omite. Altă viață sau nu în presa locală, ne privește pe toți, mai mult decât ne imaginăm.

SUPERSCRIERILE LUNII MAI
SELECȚIE DIN PRESA LOCALĂ

Constanța sunt deținute de companii rusești/ Una dintre ele aparține Gazprom Neft, aflat sub sancțiuni UE și SUA (UPDATE)
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est) / a contribuit Attila Biro (OCCRP)

„Una dintre companii face parte din grupul Gazprom Neft, pus sub sancțiuni de Uniunea Europeană și Statele Unite după izbucnirea războiului în Ucraina. Occidentul a stabilit, în 15 martie, că Gazprom Neft intră sub sancțiuni economice, dar a permis în continuare importul de petrol de la gigantul rus, implicit și serviciile navelor de bunkeraj.
Luni seară, însă, liderii UE au decis un nou pachet de sancțiuni pentru Kremlin, cea mai importantă fiind embargoul progresiv privind importurile de petrol rusesc pe mare. În acest context, nu se știe cum vor fi alimentate în viitor navele care ajung în Portul Constanța.”

BREAKING Parchetul European anchetează cum au fost cheltuiți banii din proiectul ITI Delta Dunării/ Percheziții în 15 locații din mai multe județe
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est)

„Parchetul European anchetează cum a fost cheltuit miliardul pentru Delta Dunării. Percheziții în 15 locații din mai multe județe. Info Sud-Est și G4Media au scris în exclusivitate cum a fost cheltuit miliardul din Delta Dunării și a semnalat neregulile din desfășurarea proiectului.”

Investigația cu pricina a primit Premiul Juriului și premiul 1 la categoria Presă Locală la Gala Premiilor Superscrieri #11.

Iașul pierde rușinos prima rundă PNRR: Chirica trage 15,4 milioane de euro, Boc ia 55 de milioane
Cezar Moraru (Reporter de Iași)

„E ciudat cum Emil Boc trage la Cluj 97% din fondurile de reabilitare termică a întregului județ. La Iași, municipiul are cerere doar pentru o treime din suma alocată județului.
Cluj, Oradea, București cumpără mijloace de transport electrice din banii PNRR, Mihai Chirica la Iași preferă să facă 180 de locuințe sociale.”

Se extinde cea mai mare carieră din CEO, Roșia Jiu
Eugen Măruță (Gazeta de Sud)

„Este de amintit că unitatea minieră vizată este cea mai mare din Complexul Energetic Oltenia și din țară. Conform Planului de restructurare și decarbonare va fi principala care va avea continuitate și în care se va investi în continuare. Este singura carieră minieră în care se investește pentru extinderea fronturilor de lucru.”

Primari din Dolj, temători după condamnarea lui Piedone
Anca Dumitrașcu (Gazeta de Sud)

„Mai mulţi primari din judeţul Dolj sunt contrariaţi şi temători după condamnarea la 4 ani de închisoare a lui Cristian Popescu Piedone, după tragedia de la Colectiv, în timpul căreia 65 de oameni şi-au pierdut viaţa. GdS a stat de vorbă cu mai mulţi edili din Dolj şi cu toţii au susţinut că nu cunosc toate detaliile din dosarul fostului primar al Sectorului 5 Bucureşti, însă că este anormal ca un primar să tragă ponoasele după o simplă semnătură. În plus, aceştia au spus că, în fiecare zi, există zeci sau sute de documente pe care trebuie să le semneze.”

Investiţii de 373,6 milioane lei: OTL pregăteşte achiziţia a 130 de autobuze nepoluante și mutarea autobazei
Dan Simai (Bihoreanul)

“Încercăm să modernizăm cât mai mult flota OTL şi să determinăm orădenii să circule cu mijloacele de transport în comun. Suntem conştienţi că blocajele din ultima vreme de pe şantierele din oraş îngreunează transportul în comun, dar, când toate aceste investiţii vor fi finalizate şi toate mijloacele de transport în comun vor fi achiziţionate, se va îmbunătăţii mult calitatea transportului în comun”, a promis Birta.

După ce s-a îmbogățit din comerț online, un sibian s-a mutat în Bali: Visam la asta de când eram angajat într-un call center
Adina Torop (Turnul Sfatului)

„Din Sibiu în Bali, de la un call center, la business-uri de cinci milioane de dolari în vânzări. Cam așa ar putea fi rezumați cei mai recenți ani din viața sibianului Răzvan Aleman. Pasionat de mediul online, tânărul și-a dorit mereu să evolueze, să investească în dezvoltarea personală și să găsească un business care să îi permită să lucreze de oriunde, să călătorească și să fie liber. A muncit în fiecare zi pentru visul său, a cunoscut oameni, a dobândit experiențe, iar în prezent poate spune că trăiește viața la care cu câțiva ani înainte doar visa.”

Gigantul „Perseus”, renașterea navei-fanion a flotei de la Dunăre
Ovidiu Amălinei (Viața Liberă)

“Perseus” are un trecut demn de filmele de acţiune. Iniţial, nava s-a numit “Albatros” și a devenit celebră după ce, în septembrie 2000, după aproape trei luni de sechestrare prin mijloace nu tocmai ortodoxe în Portul Alexandria (Egipt), a reuşit să evadeze şi să ajungă în ţară la capătul unui marş plin de peripeţii.

VIDEO Ziua Superscrieri
Dezbatere despre importanța presei locale

După ce Superscrieri a vizitat 5 orașe din țară, i-am adus la București pe câțiva dintre jurnaliștii locali pe care i-am cunoscut, pentru a-și spune povestea și a ne ajuta să înțelegem mai bine cum funcționează jurnalismul local, de ce avem nevoie să fie puternic și susținut și cum și cum ne influențează viața.

INVITAȚI:
Cristina Lupu – directoare executivă Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Cristian Leonte – jurnalist co-fondator Info Sud-Est
Codruța Simina – jurnalistă Misreport / președintă APPC (Asociația Profesioniștilor din Presa – Cluj)
Florin Ciucaș – redactor-șef Bihoreanul

MODERATOR: Vlad Tăușance – manager de dezvoltare FFFF

>>> URMĂREȘTE DEZBATREA AICI

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Recent, Mindcraft Stories și-a lansat canalul de YouTube cu o serie de video-uri despre echipele de la pre-acceleratorul Innovation Labs 2022 intitulată „Huge if Real”. E o primă încercare a noastră de a spune povești și altfel decât prin text – și chiar îmi doresc să continuăm în direcția asta. 
Între timp, n-am neglijat nici subiectele zilele. Iată câteva recomandări dintre textele publicate în ultima perioadă:”

🔵 O mică istorie a micilor și mititeilor, de Cosmin Dragomir
Un articol care ar fi trebuit să apară pe 1 mai, dacă n-am fi fost învinși de tehnologie – textul lui Cosmin a ajuns în folderul de spam. Nici o problemă, totuși, micii și mititei vor fi un subiect întreaga vară.

🔵 FAQ: Roe v. Wade și disputa pe seama avorturilor din SUA, de Ionuț Preda
Explainer e nouă rubrică (cu un singur articol, momentan), în care încercăm să scriem despre subiecte hot, de aici sau de afară, pentru cei care vor să înțeleagă, pe scurt, care-i treaba cu o anumită temă (nu neapărat de știință și tehnologie).

🔵  Variola maimuței. Cel mai probabil, nu începe următoarea pandemie, de Mihai Ghiduc
Am aruncat un ochi asupra bolii care dă noi bătăi de cap medicilor și, deși e puțin probabil să provoace o nouă pandemiei, ar putea genera noi valuri de homofobie (suspecții de serviciu s-au activat deja).

🔵 Căpușele, vampirii nevăzuți de la firul ierbii, de Rozalia Motoc
Cercetătorii de la Muzeul „Grigore Antipa” au ales un subiect de sezon pentru rubrica lunară de biodiversitate urbană pe care o realizează pentru Mindcraft Stories.  

🔵 ​​„Rusia nu va câștiga războiul din Ucraina.” Interviu cu istoricul Mark Galeotti, de Adriana Moscu
Un interviu destul de lung (dar extrem de interesant) despre cum s-ar putea termina războiul din Ucraina. Cert e că nu va fi o victorie rusă, mai puțin cert e ce se va întâmpla în Rusia.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Uniunea Europeană crește eforturile de a demonta narațiunile dezinformative ale Rusiei care spun că întreaga vină a scumpirilor alimentare din ultimele săptămâni ar fi rezultatul sancțiunilor impuse după invadarea Ucrainei. (Euractiv)  Autorul unui site care promovează fals și dezinformare pro-rusă în Bulgaria a povestit pentru Deutsche Welle că ideea de a crea site-ul i-a venit în 2015, după o perioadă în care a încercat să contracareze sursele de fals pe care le vedea online, pe rețelele de socializare. Când a realizat că nu poate combate dezinformarea, s-a gândit că poate să facă bani din ea.  Una din observațiile sale dezvăluie că sursa de venituri a acestui tip de site-uri sunt marile platforme care monetizează conținut, precum Google.   Mai multe canale de Telegram rusești încearcă să acrediteze ideea falsă că Ucraina ar încerca să construiască o bombă convențională, care conține și material radioactiv. (DFR Lab via Atlantic Council)  PODCAST Cât de relevantă se poate dovedi tehnologia blockchain în protejarea adevărului? Victoria Lemieux, cercetător și profesor asociat la Universitatea British Columbia, vorbește despre cartea sa în care explorează metodele prin care informațiile corecte pot fi stocate fără temerea că acestea ar putea fi deteriorate. (CyberCrimeology.com)

Romanul „Instabil”, de Ruxandra Burcescu
O nouă apariție în urma programului nostru, Prima Carte

Ne bucurăm de o nouă carte publicată în colecția SCRIITORI ROMÂNI CONTEMPORANI de la Humanitas. Manuscrisul acestei cărți a fost selectat în cadrul programului nostru, Bursa Prima Carte, susținut fr Friends\TBWA, din dorința de a oferi sprijin pentru finalizarea unei cărți scriitorilor români talentați, dar nepublicați.

 >>> Găsești romanul „Instabil” aici.
 >>> Ascultă un interviu RRC cu autoarea Ruxandra Burcescu.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În fiecare an căutăm voci ale noilor generații, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

Vlad Petreanu este juratul dedicat acestui premiu special, pe care l-am creat împreună cu Bitdefender.

Iată care sunt acti-vloggerii din finala acestei ediții:

Adriana Radu / SEXUL vs BARZA
„E nevoie de informație publică ușor de înțeles pe subiectul relațiilor sexuale. Adriana Radu face foarte mult pentru comunicarea drepturilor și obligațiilor ce survin o dată cu actul sexual.”

Andrei Terbea
„Andrei e în altă ligă. Nivelul lui de informație, calitatea analizei, elocința și claritatea explicațiilor îl plasează pe lista scurtă a oricui vrea să înțeleagă un pic mai bine cum funcționează lumea de azi.”

Cătălin Moise
„Interesant, polarizant, și presupun că următoarele editoriale despre capitalism vor avea Internaționala pe fundal.”

Eli Neicuț / Eli vorbește
„Remarcabil succesul lui Eli, atunci când își pune în cap să ajute pe cineva. Excepțional s-o vezi cum deconstruiește o campanie de strângere de fonduri, astfel încât oricare dintre privitorii ei să vadă nu doar cum se face, ci și cum nu se face, dacă vrei să-ți iasă.”

Jimmy Hex
„Entertaining, chill, fun, îmi place că pornește mereu de la cererile publicului.”

Ruxandra Gîdei / 4fără15
„Privind-o pe Ruxandra, poți spera că, vreodată, lectura și piața de carte din România vor deveni fenomene măcar semnificative, dacă nu neapărat dominante ca volum și întindere.”

Află câștigătorii finali pe 16 mai, la decernarea Premiilor Superscrieri #11, când premiem cel mai bun jurnalism al anului 2021 în România.

Continuând misiunea asumată în urmă cu 11 ani în urmă, Fundația Friends For Friends anunță nominalizările pentru cele mai bune materiale jurnalistice ale anului, ce vor fi premiate în cadrul galei #Superscrieri11, care va avea loc pe 16 mai 2022.

44 de materiale (presă scrisă, podcast, video și foto) au fost selectate de un juriu format din 21 specialiști din media și sunt nominalizate la cele 8 categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotojurnalism. Alături de acestea, vor fi anunțate premiile onorifice și premiile speciale.

Cele 44 de materiale selectate de juriu pentru finala Superscrieri 2022 sunt piese dintr-un puzzle româno – moldovenesc de presă locală și centrală, care devine mai complet cu fiecare an.

Paul Radu, jurnalist co-fondator RISE Project & OCCRP, președintele juriului Superscrieri:
„Investigațiile superserioase se alătură unor reportaje excelent documentate, dezvăluirile video de profunzime acompaniază podcasturi «earworm», iar reportajele dau și ele și adâncime și context alături de materialele foto care asigură un background cuprinzător pentru opiniile informate. Li se alătură, pentru a completa tabloul, articolele foarte bune din categoriile debut jurnalistic și presă locală unde, din nou, găsim superinvestigații și un mix de reportaj și opinie.
E o ediție Superscrieri cu inovație, educație, mediu, virus, politică și viitor, mult viitor.”

Până pe 9 mai, publicul poate vota pentru premiul special Superscrierea Cititorilor, un premiu în valoare de 3000 de euro pe care îl vom oferi celui mai votat material dintre nominalizările ediției.

VOTEAZĂ AICI MATERIALUL PREFERAT
pentru premiul Superscrierea Cititorilor

NOMINALIZĂRILE EDIȚIEI #11

Presă locală

Drumul nimănui: Drumul construit ilegal în defileul Crişului Repede a fost promis în campanie de Ilie Bolojan – Adriana Totorean (Bihoreanul)

seria de investigații „Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării” – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama, Tristen Taylor (Info Sud-Est)

Craiova arde – Anda Simion (Gazeta de Sud)

Numărul 2 din Apele Române și-a angajat tatăl de 69 de ani prin „detașare” – Cezar Moraru (Reporter de Iași)

Codrii Iașilor, comunitatea care se luptă să salveze plămânii unui oraș – Ioan Stoleru (Iașul Nostru)

Audio/Podcast

Despre corp – vârstă și cunoaștere (partea 1) + Despre corp – tehnologie și atingere (partea 2) – Andreea Novac, Delia Oniga, Laura-Maria Ilie (ISCOADA)

mini-seria Între linii pe drumul morții – Ani Sandu (Europa FM)

Viața mea după ce am aflat că am HIV – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu)

Viața mea intimă a început cu un abuz sexual în România anilor ‘90 – Dana Alecu, Răzvan Băltărețu (Pătratul Roșu / VICE România)

Cea mai absurdă situație în care te-ai putea trezi ca femeie în România mai ales dacă ești educată – Ruxandra Pătrașcu-Maian (VICE România)

Debut jurnalistic

Rușinea – Anna Aroș (Gen, revistă)

12 milioane de lei de la Robert Negoiță către presă, în ultimii doi ani. Digi24, Digi Sport, Antena3 și România TV, cele mai mari sume – Bianca Albu (Buletin de București)

Medalioane „de protecție” împotriva Covid-19 din Coreea, cumpărate cu 30 de mii de EURO de două societăți publice din Voluntari – Bianca Albu (Buletin de București)

Armata de troli a sectorului 4. Peste o sută de conturi false îl susțin și îl apară pe Daniel Băluță pe Facebook – Bianca Albu (Buletin de București)

Țară în service | Poveștile românilor vindecați de Covid-19 pentru care mâncarea are gust de metal și florile miros a gunoi – Gabriela-Lucia Neagu (Europa Liberă România)

Cum e ținută-n viață extrema dreaptă din România prin preoți, tabere izolate şi manipulare – Maria Teodoroiu (VICE România)

Închide ochii și imaginează-ți un măr. Poți? – Maria Angele (Gen, revistă)

Opinie

Când presa devine ecoul minciunilor spuse de un înalt prelat al BOR pe tema COVID. Și Libertatea greșește  – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Problemele reale ale educației, nu fițele lui Selly (și Iohannis) – Dinu Guțu, Sebastian Țoc (Tltxt.ro)

De ce pleacă românii din țară? – Elena Stancu (Teleleu / Libertatea)

Rușine – Ionuț Sociu (Scena9)

Femeie educată, caut partener – Radu Umbreș (ISCOADA)

Investigație

Genocidul stejarilor seculari – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Hidra electorală – Ioana Moldoveanu (RISE Project)

Judecătorul lui Șor – Iurie Sanduța (RISE Project Moldova)

„Domnul Florin Roman nu a urmat cursurile și nu a luat licență la noi” – Răzvan Luțac, Ciprian Ranghel, Cătălin Tolontan (Libertatea)

Clanul Marelui Alb – Victor Ilie (Recorder)

Reportaj

O zi la ATI Covid: Mărturiile dramatice ale unor bolnavi, medici şi asistente din secţiile de Terapie Intensivă ale Spitalului Municipal Oradea – Adrian Criș (Bihoreanul)

INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora – Alina Mărculescu Matiș; grafică de Edit Gyenge (Panorama.ro)

Am devenit o prizonieră în propria casă – Delia Marinescu (Scena9)

Spitalul uman – Ruxandra Pătrașcu-Maian (Inclusiv)

Blocuri strâmbe: cum ajungem să locuim prost pe bani mulți – Vlad Odobescu (Scena9)

TV & video-jurnalism

Ce se ascunde în spatele atacurilor din pădurile Bucovinei – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Singur împotriva mafiei lemnului – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Noi dezvăluiri despre politizarea Apelor Române: un „animal politic” și o chelneriță pe post de inginer – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Așa arată un dezastru sanitar – Andrei Udișteanu, David Muntean (Recorder)

„Soluție anti-Covid-19 de milioane” și „Digital, ne merge prost” – Liuba Șevciuc, Daniela Cuțu (Cusens.md)

Sistemul medical – Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Fotojurnalism * fotografie documentară

Supraviețuitori – Andrei Pungovschi (Scena9)

Dialog intergenerațional despre sustenabilitate – Claudiu Popescu (claudiupopescu.com)

The bear necessities – Ioana Moldovan (ioanamoldovan.com; Scena9)

Cea mai mare chestie și apoi nimic – Matei Bumbuț (Gen, revistă / Decât o Revistă #46)

Mândrie și beton – Petruț Călinescu (Scena 9, Cdfd.ro)

La garaje – Petruț Călinescu (Cdfd.ro)

* Pentru subcategoria Fotografie de news fiind prea puține înscrieri, împreună cu juriul categoriei am decis să anunțăm doar câștigătorul locului I în cadrul galei.

JURIUL EDIȚIEI:
Paul Radu (co-fondator OCCRP și RISE Project) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Barbu Mateescu, Cătălin Striblea, Dan Duca, Dan Radu, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Ioana Cîrlig, Irina Păcurariu, Liviu Avram, Marius Comper, Marko Risovic, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Octav Ganea, Paula Herlo, Răzvan Exarhu, Robert Schwartz, Vlad Stoicescu.

Precizare: membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.

foto de Paul Lelea / Bihoreanul

Am închis seria de evenimente Superscrieri în țară cu orașul Oradea.

După vizionarea filmului „Spotlight”, studenții, profesorii și jurnaliștii locali au participat la o discuție cu jurnalista Diana Oncioiu (Dela0, Să fie lumină), moderată de Octavian Haragoș.

Diana a demonstrat încă de la început că în România se poate face jurnalism de impact, făcând o paralelă între subiectul filmului (premiat cu Oscar și realizat după o investigație premiată cu Pulitzer) și munca pe care o face alături de colegii din proiectul editorial „Să fie lumină”.

Participanții au putut înțelege că, practic, Spotlight se întâmplă chiar acum în România, prin dezvăluirile pe care jurnaliștii independenți de la Dela0 și Centrul de Investigații Media le realizează despre mijloacele prin care se manifestă instituțional cultele religioase din România și, în special, abuzurile sexuale asupra minorilor, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Hușilor.

Pornind de la celebra replică din film „If it takes a village to raise a child, it takes a village to abuse one” / „Dacă este nevoie de un sat pentru a crește un copil, este nevoie de un sat pentru a abuza unul”, Diana a punctat importanța presei locale și puterea pe care ar putea să o manifeste, făcând referire la faptul că, deși în comunitatea din Vaslui se știa de zece ani despre abuzurile investigate de Să fie lumină, subiectul nu a fost tratat așa cum ar fi trebuit de către presă, ceea ce poate ar fi avut ca rezultat mai puțini copii abuzați astăzi.

În același timp, s-a discutat și ideea că, în plan local, presiunea e mai mare și mai greu de dus atunci când se publică subiecte sensibile. Dar că nu trebuie să uităm că presa este un bun public și se face în interes public.

Diana Oncioiu, jurnalistă Dela0 & Să fie lumină: „Dacă nouă la București ni se pare că e greu, pentru presa locală e de două ori mai greu. Presiunile, lipsurile și dependența de partide fac ca astăzi să avem din ce în ce mai puțin jurnalism local, iar asta e o pierdere pentru noi toți. La Oradea, din fericire, avem presă locală. Și încă una foarte bună. Și cred că avem ce învăța de la colegii din local. Trebuie doar să-i ascultăm.”

Florin Ciucaș, redactorul șef al ziarului Bihoreanul, a povestit și el despre lucrurile pe care ți le asumi atunci când ești dedicat meseriei și mai ales investigațiilor care necesită timp și resurse: „Devii singur, nu ai prieteni, ai mai mulți cunoscuți. (…) La Bihoreanul, ne mână pasiunea, suntem forjați, suntem obosiți și, totuși, ziarul funcționează – și online, și tipărit.”

Noi am reușit să cunoaștem echipa Bihoreanul și chiar să le vizităm redacția și suntem impresionați de această pasiune – pe care am regăsit-o în fiecare membru al echipei -, de profesionalismul și standardele la care își fac meseria.

Mai multe despre cum s-a desfășurat vizita noastră poți afla din acest articol scris de Adriana Totorean pentru Bihoreanul și din ziarul Crișana, un articol în print (de Vasilică Ichim) – pentru care le mulțumim foarte mult!

Le mulțumim partenerilor noștri:

FAN Courier și Kaufland România, partenerii de creștere ai acestei ediții Superscrieri

Universitatea din Oradea – Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării

Te invităm să afli aici mai multe despre ediția curentă Superscrieri.

„Toți suntem presă locală”, a spus Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP, în cadrul discuției de la Cluj-Napoca moderată de Remus Florescu (redactor-şef adjunct redacţiile „Adevărul“ din Transilvania), determinând o serie de reacții și discuții în jurul rolului pe care presa o are în comunitate, despre statut și misiune, dar și despre problemele cu care jurnaliștii se întâlnesc în activitatea lor de zi cu zi.

Într-un oraș în care presa reușește să se asocieze, să colaboreze și să se susțină reciproc (existența Asociației Profesioniștilor din presă – Cluj fiind o dovadă în acest sens) discuția despre colaborare a venit natural: ”Jurnalismul este despre echipă și despre dorința nemărginită de a afla adevărul și de a-l spune oamenilor”, a spus Andrei Ciurcanu.

Problemele, dar și oportunitățile sunt similare indiferent de oraș – nevoia de surse de finanțare, influența pe care platformele online le au asupra modului în care informația circulă, interesul pe care noile generații de studenți îl au sau nu pentru presa de calitate.

”Presa locală trebuie să exploreze noi surse de finanțare, care vin la pachet cu o adaptare editorială la nevoile comunității și la cerințele audienței de secol XXI. Există un interes scăzut al studenților de la facultățile de Jurnalism de a urma o carieră în domeniu, care are drept principale cauze salariile mici, dar și paradigma „veche” în care jurnaliștii ieșiți de pe băncile facultății sunt supuși unui proces de „hamsterizare” – fiind transformați în „culegători” de știri, obiectivul principal fiind cantitatea și nu calitatea acestora. Pe de altă parte, tinerii jurnaliștii vor să „ardă” etapele și să lucreze la anchete și reportaje de genul Recorder.”, a spus Remus Florescu, jurnalist la Adevărul și profesor la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Dincolo de problemele comune, la Cluj-Napoca s-a vorbit mult despre jurnalismul responsabil, făcut în slujba cititorului:

”În opinia mea, distincția presa locală și presa centrală de investigație este inadecvată. Există un singur fel de a face jurnalism – prin onestitate, transparență și respect față de public și adevăr. Indiferent de locul unde este stabilit biroul redacției sau al jurnalistului freelance. Într-o perioadă în care presa mainstream e captivă intereselor financiare, politice și de grup, infuzia de sânge proaspăt din rândul tinerei generații, nealterate de vicii și agende ascunse, este mai necesară ca oricând. Digitalizarea și platformele online și social media au modificat din temelii practicarea jurnalismului. Singurul stâlp de rezistență rămâne însă interesul pentru adevăr și obiectivitatea. – Andrei Ciurcanu

Discuția începută la Universitatea a continuat în studioul TVR, care poate fi urmărită aici: https://www.facebook.com/tvrcluj/videos/503659704668865

Le mulțumim partenerilor noștri:

FAN Courier și Kaufland România, partenerii de creștere ai acestei ediții Superscrieri

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj

APPC – Asociația Profesioniștilor din Presa Cluj

Azaria Food

Te invităm să afli aici mai multe despre ediția curentă Superscrieri.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii martie, selectate de Remus Florescu
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport
• Superscrieri vine la Oradea cu Diana Oncioiu – ultimul Masterclass Superscrieri local

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii martie este Remus Florescu, redactor-șef adjunct regional la Adevărul, care coordonează redacțiile din Transilvania ale cotidianului.

REMUS FLORESCU: „Nu trebuie să uităm că la «umbra» unor evenimente care captează atenția publicului se pot comite cele mai mari abuzuri. Războiul din Ucraina a devenit subiectul cel mai important pentru o mare parte dintre jurnaliștii români, iar subiectele naționale/locale au rămas pe locul II. Vom descoperit lunile care vor urma ce au făcut aleșii noștri la «umbra» războiului. Gândiți-vă că în mare parte din localitățile României, se trăiește fără o presă de calitate. Corupția și abuzurile nu au nevoie de un război pentru a nu fi remarcate. Războiul s-a dus cu presa locală, care este foarte aproape de o capitulare.”

SUPERSCRIERILE LUNII MARTIE
SELECȚIE DE REMUS FLORESCU

foto Octav Ganea / Inquam Photos

Manevrele prin care premierul Nicolae Ciucă a blocat, în justiție, analiza acuzațiilor de plagiat în teza sa de doctorat
Emilia Șercan (PressOne)

„Premierul Nicolae Ciucă, general cu patru stele în rezervă, a deschis o bătălie în instanță pentru a bloca procedura de analizare a tezei sale de doctorat, despre care am scris la 18 ianuarie 2022, în exclusivitate pe PressOne, că este plagiată.”

EDITORIAL. De ce stânga (culturală) are dreptate să fie supărată
Tiberiu Farcaș (Clujul Cultural)

„S-a închis Fabrica de Pensule. Nu a fost o surpriză decât pentru cei care nu au auzit de ea. Fabrica s-a închis nu acum ci, simbolic, când proprietarul clădirii a ținut conferința de presă de anunțare a restrângerii activității unor spații redate comerțului. Am fost la acea conferință. De atunci lumina s-a cam stins. Au început să plece galeriile, Plan B-ul lui Ghenie și alții. Fabrica, cum îi ziceau cei din jurul ei, a fost roasă și din interior. S-a rupt în două cu scandal imens, a apărut Centrul de Interes, care s-a închis și el. Fabrica era recunoscută internațional, prima dată a fost recunoscută afară și apoi acasă la ea, că așa e pe la Cluj.”

Cei care nu mai pleacă
Cătălin Suciu (G4 Media)

„Peste 500.000 de refugiați au intrat în România de la începutul războiului, majoritatea femei și copii. Cei mai mulți în tranzit. Alungați de război, cu câte o valiză și câteva lucruri, unii nu se vor mai întoarce niciodată.”

Politicul și mafia pădurilor. Cum blochează politicienii controalele Gărzii Forestiere
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

„Recorder a urmărit activitatea inspectorului Ienea din ultimele luni, pentru a arăta ce se întâmplă atunci când un șef din Garda Forestieră refuză să se supună presiunilor politice.”

foto Mircea Topoleanu

Bolile contagioase pe care războiul din Ucraina le-ar putea readuce în România, deși erau eradicate
Teodora Munteanu (VICE România) 

„Spitalele din Ucraina au fost bombardate, programele de vaccinare au fost suspendate, bolnavii cronici sunt deja în situația în care tratamentele le-au fost întrerupte, iar furnizarea de medicamente deja este problematică. Adaugă la astea sistarea furnizării de apă potabilă în unele orașe și condițiile improprii de igienă. Sunt doar câțiva dintre factorii care i-au făcut pe specialiștii în sănătate să ridice semnale de alarmă despre posibila apariție a unor epidemii de boli foarte contagioase precum difteria, poliomielita și pojarul, dar și dificultatea tratării unor afecțiuni precum Covid, HIV și tuberculoză.”

foto Lucian Muntean

Cum bâlbâie politicienii viitorul energetic al României, în timp ce votanții lor așteaptă gazul la aragaz de 30 de ani
Alex Olaru (PressOne)

„În toată țara, oamenii așteaptă canalizarea sau gazele de zeci de ani, aproape ca pe o minune decisă la București în al 13-lea ceas. Doar că statul român a avansat în ritm de melc, iar acum încearcă să recupereze brusc decalajele de dezvoltare, tocmai când gazul a devenit o problemă pentru întreaga Europă occidentală.”

Războiul de deasupra și viața de sub pământ. Reportaj într-un oraș pe care rușii încearcă să-l cucerească
Cristian Delcea, Alex Varninschi (Recorder)

„În Vasilkiv sunt cinci baze militare și un aerodrom de care rușii au nevoie pentru a aduce trupe cu care să asedieze Kievul. Așa că bombardamentele continuă. Zgomotoul produs de proiectile ne-a întrerupt interviul pe care îl filmam cu primarul localității, fiind nevoiți să coborâm în adăpostul de la subsolul clădirii.”

Moldova, „cel mai fragil vecin al Ucrainei”. Între criza refugiaților și militarii din Transnistria
Ioana Epure (PressOne)

„Pe 10 martie, Nicu Popescu, viceprim-ministru și ministru de Externe al Republicii Moldova, anunța într-un briefing de presă că, de la începutul războiului, 270.000 de refugiați ucraineni au traversat în Moldova. 107.000 sunt încă în țară. Dintre aceștia, 46.000 erau copii. Pe 13 martie, numărul total de refugiați era de 350 de mii, din care 150.000 sunt încă în Moldova.”

—-

Remus Florescu
Remus Florescu este redactor-șef adjunct regional la Adevărul, coordonând redacțiile din Transilvania ale cotidianului.

Este Absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și are un doctorat în Științele Comunicării având ca temă crearea conținutului viral.

Lucrează în presă de peste 15 ani. Printre instituţiile media la care a activat se numără „Bună ziua, Ardeal”, „Ziarul Clujeanului”, „Clujeanul”, „Ziarul Financiar” şi „Adevărul”. Din 2015 până în 2021 a fost preşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor din Presă Cluj. 

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Pentru presa din România, ultima săptămână a fost șocantă: Emilia Șercan, jurnalista care a dezvăluit multe dintre plagiatele unor politicieni, inclusiv pe cel a premierului, a fost ținta unei campanii de compromitere și amenințări, care a culminat cu scurgerea unor informații dintr-un dosar penal, chiar din interiorul poliției.

Poliția a încercat să mușamalizeze cazul, sugerând că, poate, telefonul jurnalistei a fost spionat. Trei companii specializate în securitate cibernetică au infirmat acest lucru. Pentru cei care nu știu care a fost scuza poliției, iată un articol mai vechi de pe Mindcraft Stories despre Pegasus, programul cibernetic israelian folosit pentru spionarea unor jurnaliști, activiști și politicieni, despre care nu există informații că ar fi fost folosit vreodată în România: ​​Pegasus: spionul cibernetic care poate infecta orice telefon din lume.

Alte cinci recomandări din ultima lună, de pe Mindcraft Stories, mai jos:”

🔵 „În ciuda războiului, industria IT din Ucraina continuă să prospere.” Interviu cu Mike Sapiton (Forbes Ucraina) – de Radu C. Stochiță
Înainte de începerea războiului, o companie de gaming din România se pregătea să-și deschidă un birou la Kyiv. Asta ne-a inspirat să căutăm un specialist în piața industriei IT de acolo și să vorbim despre ce se întâmplă acum. Filmele se mută spre vest, programatorii lucrează de la distanță, iar companii care se fereau să spună că sunt din Ucraina, datorită problemelor de imagine (precum Grammarly), acum se laudă cu acest lucru.

🔵 Programul sovietic al armelor biologice este folosit acum de propaganda rusă – de Ionuț Preda

Dacă n-au putut găsi bombe nucleare, rușii au acuzat Ucraina că ar avea arme biologice. De data aceasta, au existat și voci din Occident care au preluat „știrea” – și nu doar din grupările antivaccin. Adevărul despre laboratoarele din Ucraina este mai complex și are legătură cu cercetările dubioase efectuate în Uniunea Sovietică.

🔵  O scurtă istorie a fructelor de mare în România. Care are sute de ani – de Cosmin Dragomir

În România medieval, fructele de mare erau o delicatesă surprinzătoare. Aduse de nave venețiene și genoveze sau cu carele trase de boi, acestea ajungeau pe mesele boierilor și domnitorilor locali – mai ales că mulți dintre aceștia erau fanarioți, deci știu exact ce să ceară. Pentru localnici, existau fructele „de baltă” (melci și scoici).

🔵 Aerodinamica fairplay. Noile monoposturi din Formula 1 fac cursele mai strânse – de Ionuț Preda

Formula 1 a redevenit subit interesantă, după sezonul trecut. O modificare radicală a regulamentului face cursele și mai strânse, dar și crează probleme neașteptate unor echipe de top. De ce Mercedes nu mai domină, iar Ferrari a revenit în bătălia pentru titlu? Are legătură cu „aerul murdar”.   

🔵 ​​Animalele și drumurile. O poveste la care trebuie construit un happy-end – de Oana Popa

Animalele sălbatice nu știu să folosească trecerile de pietoni și să se asigure când traversează. Drumurile ușurează călătoriile umane, dar sunt un pericol pentru biodiversitate și, adesea, pentru supraviețuirea unor specii. Oana Popa, cercetătoare la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, propune soluții pentru a limita numărul de accidente cărora le pică victime animalele. 

FYI by Mindcraft Stories înscrie-te în Facebook Group
„Suntem aici pentru a discuta despre știință și tehnologie, și influența acestor domenii asupra societății. Vrem să creăm un spațiu în care vorbim despre ce mai este nou în această lume aglomerată, în care ne împărtășim articole, informații și, da, chiar și glume care au legătură cu știința și tehnologia.”

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

În ultimele zile am putut vedea crimele comise de soldații Rusiei în Ucraina, după retragerea trupelor rusești din zona Bucha. Publicul din România a putut urmări imagini din Bucha în timpul discursului pe care președintele Volodimir Zelenski l-a susținut luni seara în Parlamentul României. Pentru Rusia, dovezile genocidului din Bucha sunt nimic mai mult decât un complot SUA, care ar fi ordonat crimele pentru a putea da apoi vina pe Rusia. (Reuters)  …care se pregătește pentru un război prelungit în Ucraina, arată Centrul pentru combaterea dezinformării din Ucraina, după ce experții săi au analizat narațiunile de propagandă ale Rusiei, referitoare la război. (Interfax Ukraine)  …iar un editorial publicat de RIA Novosti, agenția de presă de stat a Rusiei, arată noua linie de propagandă a Kremlinului: Ucraina nu merită să fie un stat, pentru că indiferent de câte ori încearcă, rezultatul e nazism, iar națiunea sa trebuie de-europenizată. E prima dată când se vorbește despre denazificarea națiunii, nu a regimului politic. Textul mai vorbește despre o „lustrație totală” în rândul populației. Textul a fost preluat și poate fi citit în limba engleză pe Medium.   Vice a documentat un nou tip de fermă de trolli ruși care răspândesc propagandă pe Telegram și care se prezintă drept „o inițiativă a poporului”.   Companiile big tech ar trebui să răspundă pentru conținutul incorect propagat online și noi înșine trebuie să ne educăm mai mult pe noi și pe copiii noștri despre ce înseamnă, de fapt, ceea ce vedem pe rețelele sociale și cum funcționează algoritmii care le guvernează. Acestea sunt singurele feluri în care putem domoli avalanșa dezinformării online. (Psychology Today)  Un grup de angajați Facebook au descoperit că algoritmii ce guvernează afișările în News Feed nu au funcționat corect în ultimele 6 luni, lucru ce a dus la creșterea numărului de vizualizări pentru postările ce conțineau dezinformare și conținut periculos. (The Verge)  Google lansează modificări pentru rezultatele oferite în căutările web și de știri pentru a încuraja utilizatorii să verifice dacă sursele de știri pe care urmează să le acceseze sunt de încredere sau nu. (Engadget)

NU UITA:

Pe 13 aprilie, venim la Oradea cu Diana Oncioiu, pentru a discuta despre importanța presei locale cu jurnaliștii, studenții și profesorii de la Jurnalism.
Discuția va fi moderată de jurnalistul local Octavian Haragoș.

Dacă ai prieteni jurnaliști în Oradea, mai avem locuri libere, le poți da acest link să se înscrie.
ÎNSCRIERI EVENIMENT.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

La Sibiu există o comunitate activă, în care fiecare caută și găsește resurse pentru a se descurca cât mai bine în aria lui. Printre altele, ne-am bucurat că există presă locală inclusiv în print, studenți care încă idealizează meseria de jurnalist și o societate civilă neobosită.

Ca și în celelalte orașe pe care Superscrieri le-a vizitat până acum (Iași și Constanța), cei mai mulți participanți la Masterclassul Superscrieri din Sibiu au fost studenți – lucru pentru care le suntem recunoscători universităților locale care și-au deschis ușile pentru noi. „Ideea evenimentului a fost extraordinară, la fel și organizarea acestuia. Îmi doresc să existe mai multe astfel de evenimente, întrucât pe lângă faptul că ne scot puțin din rutina cursurilor de la facultate, avem posibilitatea de a învăța multe lucruri practice.”, ne-a spus un student.

Evenimentul a început cu proiecția filmului „Spotlight”, vizionat în premieră de aproape toți participanții, care a fost considerat „foarte interesant” și „foarte relevant pentru importanța presei în societate”.

Cristian Delcea (jurnalist co-fondator Recorder) și Ciprian Ciocan (director executiv Fundația Comunitară Sibiu) au avut apoi o discuție deschisă centrată pe meseria de jurnalist și sustenabilitatea proiectelor jurnalistice locale și centrale.

Un lucru care i-a frapat pe studenții de la Jurnalism a fost declarația lui Cristian Delcea despre faptul că el nu a intrat la această facultate la care ei au ocazia să studieze și că a terminat, în schimb, Științe Politice. Dar că două lucruri sunt importante și de bază pentru cei aflați la început în această meserie: pasiunea și cinstea. În plus, i-a încurajat să aibă ca reper în munca lor și ideea că un jurnalist este ca o prelungire a omului care îl citește, care vine cu o responsabilitate.

Iar pe jurnaliștii locali, Cristian Delcea i-a încurajat să își dorească să evolueze în meseria pe care o practică: pe de o parte, să aibă curaj să realizeze mai multe subiecte de investigație, de interes public; iar pe de altă parte, să încerce să exploreze și alte metode de sustenabilitate pentru redacțiile lor, cum ar fi donațiile – care pentru Recorder reprezintă 80% din finanțarea cu care se susțin – adăugând că investigațiile sunt, de fapt, și tipul de materiale care aduc încrederea oamenilor de a dona.

„Dacă ne luăm după modul în care sunt distribuite informațiile astăzi, granița dintre presa centrală și presa locală e tot mai firavă. Vocea unui ziarist din Sibiu nu se mai oprește acum la chioșcul de ziare din cartier, poate fi auzită în toată țara. Ar fi bine să facem un pas către însănătoșirea presei și să stabilim un clivaj mai actual: presa care servește cetățeanul vs. presa care servește guvernantul. Iar asta nu e o problemă a presei locale sau centrale, privește lumea întreagă. Ne uităm astăzi spre Rusia și vedem cât de viciată e o societate în care presa orientată spre cetățean este aproape inexistentă.” Cristian Delcea, jurnalist co-fondator Recorder

„Avem nevoie să vorbim deschis cu viitoarele generații de jurnaliști, sa descoperim care vor fi modelele de business și de prezentare a conținutului care vor funcționa de aici înainte. A fost un foarte bun început pentru aceasta conversație.” Ciprian Ciocan, director executiv al Fundației Comunitare Sibiu

 „Mi s-a părut foarte interesant acest eveniment și unul necesar atât pentru studenți, cât și pentru jurnaliștii din Sibiu. Mi-a plăcut mult discuția cu Cristi și faptul că a încercat să ne facă să ne simțim cât mai confortabil pentru că majoritatea studenților au avut emoții. Pentru studenți a fost benefică o astfel de întâlnire, deoarece nu au ocazia să vorbească prea des cu jurnaliști atât de calitativi. Îmi pare rău că nu au participat mai mulți jurnaliști din presa locală pentru ca ar fi fost un moment bun în care studenții să se conecteze cu jurnaliștii din zonă. 

Am fost plăcut surprinsă de informațiile pe care le-am primit de la Cristi și cât de deschis a fost în discuția noastră. Consider că întâlnirea cu el a adus un mare plus în jurnalismul din Sibiu pentru că studenții au văzut că se poate și altfel și sper că nu se vor mulțumi cu mai puțin în viitoarea lor carieră și sunt mai motivați să își construiască o carieră plină de principii etice bine stabilite.” Bianca, studentă

Le mulțumim partenerilor noștri:

FAN Courier și Kaufland România, partenerii de creștere ai acestei ediții Superscrieri

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – Facultatea de Litere, care ne susțin cu locația & logistica evenimentului.

Te invităm să afli aici mai multe despre ediția curentă Superscrieri.

La Constanța, studenții de la Jurnalism sunt cei care ne-au inspirat că pot aduce un suflu nou în presa locală. Nu toți sunt siguri că vor să practice meseria, dar există câțiva profesori care reușesc să-i motiveze prin diverse ateliere, workshopuri, invitați speciali – toate aceste activități practice, racordate la realitatea prezentă a meseriei de jurnalist, contează și formează noile generații.

„Am reținut ca drumul unui jurnalist este destul de dificil și ca dacă îți dorești cu adevărat sa profesezi in domeniu nu trebuie sa renunți.”, ne spune un student.

La Masterclassul Superscrieri cu Dragoș Stanca, moderat de Vlad Tăușance, printre cei prezenți au fost și studenți sau masteranzi care au deja inițiative jurnalistice independente (Constanța TV) sau care profesează în presa locală.

Ne-au contrazis, au pus întrebări pertinente, ne-au demonstrat că există „zvâc” la Constanța și ne-au întărit ideea că este nevoie de ghizi, așa cum sunt cei câțiva profesori pe care i-am întâlnit.

Pentru că lucrurile pe care și le doresc cei la început de drum sunt simple și de bun simț, precum „Îmi doresc să scot la iveală adevărul” sau „Sper să fiu într-un colectiv ok unde să nu existe mari presiuni editoriale și compromisuri”, iar energia acestor idealuri pe care le au trebuie ancorată și alimentată continuu.

“Am plecat din presa locală și mă întorc oricând sunt chemat să vorbesc despre rolul esențial pe care presa locală îl are în orice democrație solidă.  O presă locală slăbită înseamnă o democrație slăbită. Din păcate, e situația în care suntem azi, în România. Speranța vine însă de la jurnaliștii care se formează în comunitățile locale, iar la Contanța am văzut speranța asta cât se poate de vie. Cel mai mult m-a bucurat că o parte din cei din sală nu au fost de acord cu mine.

Investiți în presa locală. Fără presă locală, presa națională e mai slabă. Și fără o presă puternică pe plan local și național, democrația gâfâie. E o explicație pentru care orice regim totalitar asta face întâi: încearcă să scape de jurnalism și jurnaliști. Să avem deci grijă de oamenii care se dedică meseriei asteia. Așa avem, de fapt, grijă de noi și de viitorul nostru.” Dragoș Stanca, președintele BRAT/ThinkDigital

„Mă întreb de ce nu facem asta mai des, mai precis, când ne întoarcem. Cred că întâlnirile studenților la jurnalism cu viitorii lor colegi de industrie, fie ei oameni de media sau publisheri, ar trebui să fie dese, iar discuțiile să fie sincere. Așa au și fost. Cred că distanța dintre tinerii jurnaliști de la Constanța și colegii lor din București este o prejudecată peste care putem trece ușor împreună.” Vlad Tăușance, manager de dezvoltare FFFF