La Constanța, studenții de la Jurnalism sunt cei care ne-au inspirat că pot aduce un suflu nou în presa locală. Nu toți sunt siguri că vor să practice meseria, dar există câțiva profesori care reușesc să-i motiveze prin diverse ateliere, workshopuri, invitați speciali – toate aceste activități practice, racordate la realitatea prezentă a meseriei de jurnalist, contează și formează noile generații.

„Am reținut ca drumul unui jurnalist este destul de dificil și ca dacă îți dorești cu adevărat sa profesezi in domeniu nu trebuie sa renunți.”, ne spune un student.

La Masterclassul Superscrieri cu Dragoș Stanca, moderat de Vlad Tăușance, printre cei prezenți au fost și studenți sau masteranzi care au deja inițiative jurnalistice independente (Constanța TV) sau care profesează în presa locală.

Ne-au contrazis, au pus întrebări pertinente, ne-au demonstrat că există „zvâc” la Constanța și ne-au întărit ideea că este nevoie de ghizi, așa cum sunt cei câțiva profesori pe care i-am întâlnit.

Pentru că lucrurile pe care și le doresc cei la început de drum sunt simple și de bun simț, precum „Îmi doresc să scot la iveală adevărul” sau „Sper să fiu într-un colectiv ok unde să nu existe mari presiuni editoriale și compromisuri”, iar energia acestor idealuri pe care le au trebuie ancorată și alimentată continuu.

“Am plecat din presa locală și mă întorc oricând sunt chemat să vorbesc despre rolul esențial pe care presa locală îl are în orice democrație solidă.  O presă locală slăbită înseamnă o democrație slăbită. Din păcate, e situația în care suntem azi, în România. Speranța vine însă de la jurnaliștii care se formează în comunitățile locale, iar la Contanța am văzut speranța asta cât se poate de vie. Cel mai mult m-a bucurat că o parte din cei din sală nu au fost de acord cu mine.

Investiți în presa locală. Fără presă locală, presa națională e mai slabă. Și fără o presă puternică pe plan local și național, democrația gâfâie. E o explicație pentru care orice regim totalitar asta face întâi: încearcă să scape de jurnalism și jurnaliști. Să avem deci grijă de oamenii care se dedică meseriei asteia. Așa avem, de fapt, grijă de noi și de viitorul nostru.” Dragoș Stanca, președintele BRAT/ThinkDigital

„Mă întreb de ce nu facem asta mai des, mai precis, când ne întoarcem. Cred că întâlnirile studenților la jurnalism cu viitorii lor colegi de industrie, fie ei oameni de media sau publisheri, ar trebui să fie dese, iar discuțiile să fie sincere. Așa au și fost. Cred că distanța dintre tinerii jurnaliști de la Constanța și colegii lor din București este o prejudecată peste care putem trece ușor împreună.” Vlad Tăușance, manager de dezvoltare FFFF

În fața Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași se află un coffee shop micuț unde ne-am oprit să ne luăm o cafea înainte de întâlnirea cu studenții Facultății de Litere – Departamentul Jurnalism și reprezentanții presei locale înscriși la Masterclass-ul #Superscrieri cu Alex Nedea.

”Sunt emoționat”, ne-a spus băiatul care ne-a vândut cafeaua și care l-a recunoscut pe Alex – ”eu și prietena mea suntem donatori Recorder și urmărim fiecare material”. 

La Iași, studenții la Jurnalism au revenit la studiile în format fizic. Pentru unii dintre ei este prima dată după doi ani când se întâlnesc și pentru prima dată când văd un jurnalist dincolo de ecranul laptopului. Au decis să dea la Jurnalism în urma unor teste de carieră și pentru plăcerea de a scrie, însă ultimii doi ani nu prea le-au dat ocazia să facă asta. Opinia Studențească, publicația care a dat mulți jurnaliști care se regăsesc printre câștigătorii Superscrieri nu mai există, iar publicațiile locale își desfășoară activitatea cu puține resurse. 

”Iașiul este orașul care are poate cea mai puternică presă locală din țară, asta și pentru că are o formidabilă școală de presă și foarte mulți jurnaliști pasionați. Pe o parte am avut onoarea să îi cunosc și discuțiile cu ei mi-au întărit convingerea că, dacă e să căutăm eroi în presa din România, cu siguranță în presa locală îi vom găsi. Aici colegi de-ai mei de breaslă reușesc să facă o treabă nemaipomenită cu infinit mai puține resurse decât la București și, uneori, cu mult mai multe presiuni.” – Alex Nedea, jurnalist Recorder

Masterclass-ul, moderat de jurnalista Irina Păcurariu, a început cu proiecția filmului ”Spotlight”, o poveste adevărată a investigației cu același nume, unde un grup de jurnaliști locali demască muşamalizarea sistematică de către Biserica Catolică a numeroase acte de pedofilie comise de peste 70 de preoţi ai săi. Echipa Spotlight a primit un Premiul Pulitzer pentru această investigație iar filmul a primit 2 premii Oscar. Dar ”meseria de jurnalist nu înseamnă doar subiecte care ajung filme de Hollywood”, după cum a spus jurnalistul Alex Nedea. 

În cadrul întâlnirii de la Iași s-a vorbit despre subiecte pentru care merită să fii jurnalist, despre schimbările pe care jurnalismul de calitate le poate face în societate, chiar și la nivel de percepție, despre schimbările pe care online-ul le aduce în meserie, despre surse și despre posibilitatea de a spune poveștile unor oameni sau a unor comunități.

“A fost terapeutic să mă întorc în ceea ce pentru mine este cea mai frumoasă școală din lume, adică Universitatea Al I Cuza din Iași, în parte pentru că mi-am petrecut o perioadă vastă acolo, la fel ca și studenții pe care i-am întâlnit. Ei, ca și mine, trec pe acolo în cea mai fericită etapă din viața lor; una în care tot ce pare aparent imposibil poate deveni real. Jurnalismul, deja testat de unii care colaborau cu presa din zonă, va deveni carieră doar pentru cei care se vor lăsa virusați de o meserie pe care n-o poți face cu jumătăți de măsură. Faptul că au fost față în față cu Alex (Nedea), idol și meme pentru generația lor, a contat, măcar pentru sinceritatea cu care au întrebat și normalitatea cu care li s-a confirmat că investigațiile din presă, mai ales cele de calibru, încep, fără glorie, cu ani de conferințe de presă și jurnalism de uzură, în care alergi cu microfonul în mână după știri de duzină, pe principul nu poți ajunge mare, dacă nu ai fost mic.“, a concluzionat jurnalista Irina Păcurariu, membră a juriului Superscrieri și moderatoare a evenimentului

”Fără libertatea noastră de a raporta știrile, de a dezvălui adevărul, niciuna dintre libertățile noastre nu poate supraviețui. Nici în România, nici în Statele Unite. Dar libertatea, așa cum învățăm noi, americanii, este o plantă fragilă ale cărei rădăcini au nevoie de îngrijire constantă. Și acele rădăcini trebuie să fie cele mai puternice la nivel local. (…) Jurnalismul vostru este cel care luminează cele mai întunecate colțuri ale vieții, care face posibil ca cetățenii să cunoască adevărul, care dă putere alegătorilor să ia deciziile corecte, care promovează angajamentul civic, care nu lasă corupția să se poată ascunde. Jurnalismul vostru și un public vigilent ne dau motive să sperăm că nu va mai exista niciun alt Putin. Nicăieri în lume.” – Walter Robinson, jurnalist Boston Globe, într-un mesaj înregistrat special pentru cei prezenți la eveniment

Doar solidaritatea e sustenabilă
Alexandra Cantor (Director Executiv FFFF)

Am trăit cu iluzia că suntem o lume mare fără granițe, în care orice țară este la un click distanță, deschisă să o vizităm și să o explorăm. Ne-am imaginat că, oriunde în lume, o să fim turiști fericiți în căutare de experiențe noi, care vor cunoaște localnici fericiți să ne primească, o lume în care o să alegem pericolele la care suntem dispuși să ne expunem și o să calculăm orice risc în detaliu. O pandemie și un conflict armat mai târziu am aflat că putem fi extrem de individualiști, că vechile granițe există în continuare, că lupta pentru supraviețuire scoate ce este mai bun și ce este mai rău din fiecare, că lumea mare fără granițe a fost de fapt una a comerțului cu consecințe pe termen lung și că lumea previzibilă pe care o știam nu se va mai întoarce. Iar într-o lume în permanentă schimbare, în care trebuie să ne obișnuim cu neprevăzutul, comunicarea este cea care trebuie să fie extrem de flexibilă, adaptabilă și atentă la cum ne modifică amenințările externe comportamentul, nevoile, valorile.

Trebuie să învățăm că, înainte de a fi globali, e bine să fim locali și că sustenabilitatea nu mai este un cuvânt frumos într-un powerpoint, ci o necesitate. Va fi o cursă lungă, în care fiecare dintre noi va avea rolul său, va putea să ajute, va putea să construiască sisteme noi sustenabile și va trebui să își dozeze efortul conștient, astfel încât să treacă linia de sosire. Începem să funcționăm într-o lume a colaborării pe bune, în care avem nevoie unii de alții, în care este necesar să ajutăm și să fim solidari cu cei de lângă noi și zilele astea reprezintă un exemplu extrem de frumos de mobilizare și colaborare între actori diferiți, care stau la aceeași masă și împreună generează o schimbare – ONG-uri, companii, autorități publice, persoane fizice.

Burnoutul nu este o soluție la anxietate
Silvia Guță (manager In a Relationship)

Menține-te informat(ă), dar limitează-ți consumul de știri și fii ancorat(ă) în propria ta realitate.

Burnout-ul este o stare în care te instalezi după ce ți-ai epuizat resursele emoționale și energetice, când nimic nu mai are sens și nu poți să-ți imaginezi o alternativă pozitivă. Burnout-ul este o formă de pierdere a speranței. Cu toții suntem supuși riscului de burnout în proximitatea războiului, după doi ani dificili de pandemie, restricții și anxietate.  

Chiar dacă a fi la curent cu ultimele informații te face să te simți mai puternic(ă) și îți alimentează teoretic capacitatea de a face predicții corecte, capabile să te mențină în siguranță, în realitatea dinamicii emoționale este fix pe dos. Cu cât procesezi mai multe informații din toate părțile, cu atât ai mai multe șanse să te pierzi în analiză și să ratezi esențialul. Lasă interpretările în responsabilitatea experților și profesioniștilor și informează-te din surse de încredere, încercând să păstrezi timpul de expunere la știri și imagini violente cât mai limitat. 

În timpul pe care ți-l eliberezi astfel poți să te ocupi de viața ta de zi cu zi: mănâncă, dormi, întâlnește-te și povestește cu prietenii și familia, lucrează, învață, joacă-te, bucură-te. Dacă ai posibilitatea, donează sau implică-te în sprijinul imigranților sau alătură-te unei cauze sociale în care crezi, dar nu uita că nu ajută pe nimeni să te extenuezi. Viața este mai degrabă un maraton decât un sprint, avem nevoie de rezistență pe termen lung. Nu-ți face nedreptatea de a-ți pune pe hold întreaga viață din cauza războiului. E doar o capcană a gândirii care minimizează importanța emoțiilor și care duce la epuizarea resurselor și a disponibilității de a te implica activ. O poți evita.

Susține presa de la fața locului
Zenaida Tătaru (manager Premiile Superscrieri)

Uite care sunt jurnaliștii români care sunt pe teren:

Băieții de la Recorder (Cristian Delcea & Alex Varninschi) și Mircea Barbu se retrăgeau prin subteranele Kievului, în timp ce trusturi mari de presă străină își retrăgeau echipele din capitala tot mai nesigură a Ucrainei.

Mircea Barbu e jurnalist independent, corespondent special de război al ziarului Libertatea și plănuiește să tot relateze din zona de conflict. Pe canalul de Discord @ucrainalive intră frecvent în dialog cu urmăritorii lui, uneori în timp ce se aud rachete.

Fotojurnalistul român Vadim Ghirda (Associated Press) transmite printre cele mai apreciate imagini de pe front, în toată lumea, preluate de publicații precum The New York Times, Al Jazeera sau CNN.

Viorica Tătaru e o jurnalistă moldoveancă (TV8.MD) care „luptă pe frontul informațional”, tot de la fața locului.

Sunt câțiva dintre cei care riscă pentru ca noi să urmărim războiul live. Ei și cei ca ei merită susținuți cu tot arsenalul nostru de cetățeni informați (dă-le acum Follow, Share, Subscribe, Donate etc.) 

Cum să depistezi o știre falsă
Mihai Ghiduc (redactor șef Mindcraft Stories)

Să depistezi un fake news poate fi extrem de simplu sau extrem de complicat. Și, cel mai adesea, nu ține de cât de bine e făcut, ci de cât de dispus ești să crezi acea informație falsă. Fake news-urile cele mai reușite sunt cele care ți se par credibile, fie pentru că vrei să le crezi, fie pentru că-ți confirmă niște prejudecăți.

Iată câteva sfaturi care te vor ajuta: 

• Verifică sursa. Chiar dacă arată ca o publicație pe care o știi, verifică și URL-ul, s-ar putea să ai o surpriză. Dacă informația vine pe social media, caut-o și pe Google. 
• Verifică mereu dacă știrea a mai fost dată de o publicație în care ai încredere. Dacă nu, ai răbdare, nu e mereu falsă, poate fi prea proaspătă – siteurile importante au mai multe resurse și vor verifica.
• Citește mai mult decât titlul. E o informație sau e o declarație dată de cineva? Dacă e o declarație, e de la Lavrov sau de la cineva de încredere?
• Verifică autorul. De multe ori, ce a mai scris cel care semnează un articol spune multe despre calitatea informației. Prea multe texte despre OZN-uri? Treci mai departe.
• Verifică dacă știrea nu e veche sau nu e o glumă de pe Times New Român sau vreau site similar.
• Mai întreabă-te o dată dacă nu cumva e ceva ce vrei să crezi.
• Întreabă pe cineva care știe subiectul mai bine.

Dincolo de asta, nu te grăbi să o postezi pe social media, nu e un concurs cu premii, până nu ai siguranța că e (aproape) de adevăr. Iar dacă te-ai convins că e falsă și vrei să-i avertizezi pe alții, nu repeta falsul la început, începe cu adevărul (urmăritorii tăi s-ar putea să citească în diagonală și să răspândești dezinformarea fără să vrei), nu pune link la dezinformare și nu da share, folosește capturi (chiar și o etichetă de Fake, dacă ai un program de editare de imagini). 

Ah, și nu urmări pe social media persoane care produc știri false. Algoritmii vor interpreta asta ca un motiv să răspândească acele lucruri la mai multă lume.

Nu lua nimic personal
Danina Arsene (manager Policlinica de Marketing)

Cel mai probabil că toți oamenii din jurul tău sunt fie speriați, fie copleșiți, indiferent cât de compuși par că sunt. Caută să înțelegi că unii o să comenteze de pe canapea, alții o să alerge seară de seară în gară, să care bagaje pentru refugiați, iar alții își vând proprietățile și stau la coada la pașapoarte. Și cu mulți dintre ei lucrezi în fiecare zi, așa că dacă se supăra vreun colaborator că nu ai apucat să le răspunzi la mail sau nu ai trimis ce trebuia la timp, nu e despre tine. 

Pune întrebări deschise, nu presupune dacă nu înțelegi și nu te agita dacă observi că nu mai merge comunicarea cum erai obișnuit. Atenția oamenilor e îndreptată spre conflict, așa că păstrează mesajele scurte și ferește-te de ironii, ca să nu pui gaz pe foc, mai ales când nu ai timp să-l stingi. 

Muncește, dar ai grijă de tine și de ai tăi, ajută dar nu cât să dai din energia ta de life-support. Când o să faci tu o pauză, altul o să-ți ia locul. Ai încredere. Mi-am văzut partenerii de lucru și prietenii clacând în pandemie (care nu a dispărut odată cu restricțiile) și am văzut cât e de complicat să te remontezi, așa că ține-te în continuare de sport și terapie. 

Vine primăvara, poate pui niște flori în geam. Sau o brazdă de ceapă la amicii ăia care și-au luat casă la țară. Și nu uita că sunt oameni în jurul tău cu care poți conecta. A venit vremea să strângem rândurile. 

Gândește pe termen lung
Vlad Tăușance (manager dezvoltare FFFF) 

Oricât am vrea, nu ne putem întoarce în confortul lui 2018, iar geopolitica lucrează cu decade, nu cu anotimpuri. Depășește gândul care te împinge cu bagajele făcute la ușă și vezi ce ar putea să urmeze pentru tine. Cum va arăta jobul tău? Cum va arăta organizația ta sau afacerea ta? Ce poți face pentru și împreună cu familia ta și prietenii tăi?

Singura certitudine este că avem de lucru. De reconstruit țări, relații și încredere. De tradus și de documentat. De rescris liste de priorități. De folosit omenia și ingeniozitatea. 

Un exemplu care îmi ocupă gândurile: agricultura. În urma conflictului recent care scoate din lanțul exporturilor Ucraina și Rusia, agricultura României a devenit un domeniu economic strategic la nivel internațional, producția noastră de grâu și floarea soarelui fiind o garanție pentru cursul leu-euro. Schimbarea asta de leadership în producția agricolă ar trebui să aibă un impact major în multe domenii: de la învățământul de profil la politicile publice pentru mediul rural. Să creeze nevoi, joburi și oportunități noi. Ceea ce nu are cum să nu-mi capteze atenția și imaginația. 

Ție ce-ți ocupă gândurile? Unde vezi schimbările majore care te privesc? În sectorul energetic? În media și informare publică? În servicii publice? În intervenții umanitare? Cum ar arăta domeniul ăsta în zece ani? Cum ar avea nevoie de tine? Ce-ai putea face ca să aibă nevoie de tine?

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lunii februarie, selectate de Daniel Condurache
• best of Mindcraft Stories
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport
• nominalizează la premiile speciale & cele onorifice Superscrieri 
• venim la Iași cu Alex Nedea – primul Masterclass Superscrieri local

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii februarie este Daniel Condurache, considerat profesor și mentor pentru mai multe generații de jurnaliști români, prin „școala” Opinia Studențească, revistă ieșeană.

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE
SELECȚIE DE DANIEL CONDURACHE

Podcast On the Record: Cea mai lungă noapte din ultimii 70 de ani
Anca Simina (Recorder)

„Armata lui Putin a atacat Ucraina din toate părțile după o noapte lungă la capătul căreia lumea noastră din estul Europei a încetat să mai semene cu ce știam.
Refacem ultima noapte de pace, dar și prima dimineață de război cu jurnalistul Mircea Barbu, corespondent al ziarului Libertatea în Ucraina.”

Nădejdea și deznădejdea oamenilor din Cernăuți
Cristian Delcea, Alex Varninschi (Recorder)

„În Cernăuți, orașul ucrainean cel mai apropiat geografic și cultural de România, distanțele par să estompeze groaza de război. Neatinși încă de panica sirenelor și a exploziilor, oamenii de aici încearcă să se pună în slujba refugiaților din nordul, estul și sudul Ucrainei. Un restaurant de pe pietonala orașului oferă mese gratuite celor care fac o escală la Cernăuți în fuga lor spre România. Întâlnim aici două femei venite din Kiev împreună cu copiii lor. Copii, echipați în haine groase de schi, se amăgesc că au plecat într-o excursie la munte.”

Corespondențele lui Mircea Barbu pentru Libertatea

Mircea Barbu este un jurnalist independent, care în ultimii ani a relatat din zone de conflict. Acum este corespondentul special al ziarului Libertatea, pentru situația din Ucraina. Toate materialele lui sunt centralizate în linkul de mai sus.

Exclusiv. Diaspora ucraineană: “Fratele meu are 25 de ani, e programator și azi a plecat la război”
Ioana Epure (PressOne)

„În ultima săptămână au avut loc demonstrații de susținere în toată Europa (Belgia, Franța, Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Irlanda), dar și în SUA și Canada, unde se regăsesc printre cele mai numeroase diaspore ucrainene (peste două milioane de oameni).”

Aici ar trebui să te adăpostești în caz de război
Ionuț Sociu, Vlad Odobescu, fotografii de Claudiu Popescu (Scena9)

„Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă suntem pregătiți pentru orice situație, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.”

Caricatură de la o expoziție stradală din Harkov, Ucraina, 2018. | Foto: Adam Jones / Flickr

Vladimir Putin vorbește cu vorbele lui Adolf Hitler
Redacția Dela0.ro

„Pe Putin și Hitler îi despart peste 80 de ani, dar îi apropie felul în care vorbesc despre lumea din jurul lor. Grandomania, credința că popoarele pe care le conduc sunt unele alese, dar asuprite, nedreptățite, vizate constant de alte puteri – toate aceste lucruri se pot vedea la o simplă comparație de discurs.”

foto: Sevastopol, Crimeea/Rusia, august 2019. Suporterii lui Putin celebrează cinci ani de la anexarea de către Rusia. © Ruslan Shugushev | Dreamstime.com

Portretul românului care crede în Putin
Barbu Mateescu (PressOne)

„Conform INSCOP, unul din puținele institute de sondare a opiniei publice care arată interes față de subiect, ponderea românilor care au încredere mare sau foarte mare în Putin oscilează, de un deceniu, între 19% și 23%. Însă doar jumătate din aceștia (adică 10,4% din românii aflați în țară) consideră că România ar trebui să-și schimbe aliniamentul politic și diplomatic, re-orientându-se către Est.”

Vama Siret, poartă de intrare în Europa, pentru ucrainenii care vor să ajungă în Vest. „Merg undeva, oriunde”
Cătălin Hopulele (Libertatea)

„Mii de oameni așteaptă în continuare să intre în România pe la Vama Siret. Libertatea a vorbit cu ucraineni, români și chiar americani care au plecat din calea bombardamentelor. Oamenii sunt speriați, dar încrezători. Chiar dacă abia au ieșit din Ucraina, nu se gândesc decât la momentul când se vor întoarce acasă.”

—-

Daniel Condurache

Este editor al publicației „Opinia Studențească” din Iași și a format mai multe generații de presă. Este și profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism și Stiințe ale Comunicării.

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Războiul din Ucraina m-a prins la ai mei, la 35 de kilometri de graniță. O noapte de doomscrolling mai târziu, tot mi se părea o chestie îndepărtată, până am avut curiozitatea să măsor distanța, în linie dreaptă, dintre locul în care eram și Kiev. S-a dovedit a fi cu 12 kilometri mai scurtă decât cea față de București. O zi mai târziu, primii refugiați ucraineni au făcut și mai real sentimentul că am putea trăi începutul primului război major european de după WWII. Așa că singurul lucru pe care l-am putut face a fost să ne refugiem în muncă. Iată despre ce am scris.”

🔵 „Războiul în timp real: cum schimbă informațiile open-source monitorizarea conflictului din Ucraina”, de Ionuț Preda
Un articol despre informațiile open-source (OSINT) și rolul lor în urmărirea conflictului. Cu o listă de conturi de Twitter care merită urmărite.

🔵 „Imagini virale false din Ucraina se răspândesc odată cu cele reale. Iată 5 moduri de a le identifica”. T.J. Thomson, Daniel Angus și Paula Dootson
Am preluat acest articol scris de cercetători australieni, pentru The Conversation, pentru că sfaturile din el te pot ajuta să identifici imaginile false, în caz că ai dubii (și e bine să ai dubii).

🔵 „Armele care marchează războiul din Ucraina”, de Ionuț Preda și Mihai Ghiduc
În special despre utilizarea unor arme controversate, precum cele cu dispersie sau termobarice, dar și despre celebrul Javelin.

🔵 „Unitatea Ucrainei se naște din război”, de Dani Sandu
Un text care explică cum s-a schimbat radical felul în care ucrainenii se raportează la propria țară, după opt ani de la Maidan.   

🔵 „Războiul cibernetic din Ucraina nu decurge conform așteptărilor”, de Ionuț Preda
O încercare de a explica de ce Rusia n-a apelat la una dintre cele mai temute (și anticipate) arme ale sale.

🔵 „NATO: Un atac cibernetic poate activa Articolul 5?”, de Radu Stochița
Un articol despre ce s-ar întâmpla dacă Rusia atacă cibernetic țările NATO.

🔵 „Cel mai mare avion din lume, Antonov 225, a fost distrus”, de Adriana Moscu
Nu mai e nevoie de alte explicații.


FYI by Mindcraft Stories înscrie-te în Facebook Group
„Suntem aici pentru a discuta despre știință și tehnologie, și influența acestor domenii asupra societății. Vrem să creăm un spațiu în care vorbim despre ce mai este nou în această lume aglomerată, în care ne împărtășim articole, informații și, da, chiar și glume care au legătură cu știința și tehnologia.”

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

Narațiunile dezinformării pro-Kremlin zilele astea

Poate ai remarcat cum unele din principalele surse care s-au poziționat în timpul pandemiei de COVID-19 ca vectori ai mesajelor antivaccin au devenit deodată și specialiști în geopolitică și războaie informaționale. The Guardian a observat asta la grupurile de Facebook australiene al căror conținut era până acum antivaccin.  Am remarcat cum propaganda pro-rusă și teoriile conspirației promovate de QAnon din SUA se întâlnesc într-un punct comun: admirația față de Vladimir Putin. Vice face o istorie a poziționărilor QAnon față de Vladimir Putin și cum au evoluat ele începând din 2017, de la „Putin face parte dintr-o cabală globală” și până astăzi. Materialul urmărește cum se schimbă atitudinea față de Putin în funcție de atracția pe care liderul de la Kremlin o exercită asupra lui Donald Trump.  Mai puteți recunoaște retorica pro-rusă prin aceea că numesc invazia din Ucraina „operațiune de salvare”, după ce au epuizat termenii „denazificare” sau „demilitarizare”. Europa Liberă observă că în România, această retorică merge mână în mână cu mesajele de tip Roexit sau cele care pun sub semnul întrebării ajutorul dat ucrainenilor, cu explicații de tipul „sunt suficient de mulți români săraci care ar trebui ajutați”. Dacă vrei să verifici singur o informație te poate ajuta să folosești Fact Check Explorer, un motor de căutare pentru fact-checkuri oferit de Google.

NU UITA:

Poți nominaliza la #Superscrieri11 pentru:

• cele două premii speciale de susținere, „Acti-vlogerul anului” și ”Animal welfare în România” – aici detalii.
• cele cinci premii onorifice #Superscrieri11. – aici detalii.
  
  
  

Pe 16 martie, venim la Iași cu Alex Nedea de la Recorder, pentru a discuta despre importanța presei locale cu jurnaliștii, studenții și profesorii de la Jurnalism.
Discuția va fi moderată de Irina Păcurariu.

Dacă ai prieteni jurnaliști în Iași, mai avem locuri libere, le poți da acest link să se înscrie.
ÎNSCRIERI EVENIMENT

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

La ediția 11 a Premiilor Superscrieri oferim două premii speciale de susținere care ne arată onglinzi foarte specifice pentru viitor.

Propune pentru cele două premii speciale pe care le vom acorda în cadrul Galei Premiilor Superscrieri #11, când premiem cel mai bun jurnalism al anului 2021 în România.

Prelungim perioada de propuneri până pe 27 martie.

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI „ACTI-VLOGGERUL ANULUI”

susținut de Bitdefender
jurizat de Vlad Petreanu

Pentru că vlogging-ul este o sursă importantă de informare a adolescenților, vrem să-i susținem pe aceia dintre ei care expun subiecte relevante pentru o mai bună înțelegere a realității. Căutăm vloggeri tineri, care au potențial să schimbe percepții și să devină un model pozitiv, inspirându-i și pe alții să se exprime și să aibă o atitudine sănătoasă pentru poveștile care le definesc lumea.

Acest premiu este co-creat de Fundația Friends For Friends împreună cu Bitdefender, ca un demers de încurajare a vocilor tinere din zona non-ficțiunii, care iau inițiativă în prezentarea unor situații/tematici cu rol educativ & inspirațional pentru comunitățile tinerilor.

Valoare premiu: 600 de euro.

Cum vede Vlad Petreanu (jurnalist, blogger, radiomatinal la Europa FM) acest acti-vlogger:

„Fiecare dintre noi, cei care producem conținut în rețelele sociale, avem o voce publică. Suntem citiți, ascultați, priviți de publicul nostru, mai mic sau mai mare, după posibilități. Ce nu trebuie să uităm niciodată este că, indiferent cât de puțini sau mulți sunt cei care ne urmăresc, avem o responsabilitate față de ei. Suntem ținuți să fim sinceri și corecți în exprimările noastre și, mai ales, să ne întrebăm întotdeauna înainte de a publica ceva: cu ce ajută asta audiența mea, cum devine publicul meu mai bine informat, mai bine intenționat prin ceea ce-i ofer?

Acti-vloggerul anului trebuie să fie un astfel de creator de conținut, care înțelege că poartă răspunderea onestității față de publicul său. El – sau ea – determină schimbări în bine prin exemplul său, prin creativitatea cu care-și construiește mesajul și prin impactul montajelor sale audio-video.”

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI „Animal welfare în România”

susținut de Humane Society International
jurizat de Roxana Bucată

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care abordează mai în profunzime subiecte ce țin de bunăstarea animalelor și felul în care ne raportăm la nivel instituțional sau de societate la acestea.

Împreună cu filiala din România a Humane Society International, creăm acest premiu prin care ne dorim să încurajăm această zonă de documentare în rândul jurnaliștilor români și pentru viitor, scopul fiind să putem regăsi în presa din România informații cu potențial de a genera schimbări mai ales sistemice în ceea ce privește felul în care privim și tratăm situația animalelor din țară.

Premiul va fi jurizat de HSI (în România) împreună cu jurnalista Roxana Bucată și are o valoare de 600 de euro.

Câteva exemple de subiecte posibile pe care le așteptăm: situația urșilor, vânătorii de trofee, felul în care despăduririle abuzive afectează habitatul natural al unor specii, folosirea de animale în cercetări științifice și testarea de produse, exploatarea abuzivă a animalelor pentru carnea, pielea sau blana lor, cruzimea față de animale (de exemplu, luptele de câini), politici publice existente sau posibile, exemple de proiecte și inițiative de succes din această tematică.

Roxana Bucată, jurnalistă interesată de problemele planetei și studentă în politici de mediu la CEU:

„În mijlocul crizei climatice, trebuie să ne uităm cât mai atent la sănătatea ecosistemelor și la relațiile dintre specii. Exploatarea speciilor non-umane, sub toate formele ei, dar și multe dintre măsurile greșite care se iau în numele conservării, siguranței sau protecției provin dintr-o neînțelegere a conviețuirii pe planetă. Explorarea cât mai curajoasă a subiectelor din această aria ne va ajuta să fim o specie mai bună.”

În această ediție:

• cele 8 recomandări (lunile decembrie + ianuarie), selectate de Barbu Mateescu
• despre dezinformare, din newsletterul Misreport
• best of Mindcraft Stories
• newsletterul lunii

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunilor decembrie și ianuarie este sociologul Barbu Mateescu, nou membru al juriului Premiilor Superscrieri, ediția #11.

BARBU MATEESCU: «De ce materialele de mai jos? Citesc haotic, alternând între delicii de moment și articole care chiar mă îmbogățesc (sau în legătură cu care am iluzia asta). În lista de mai jos se află deci de toate, “something old, something new, something borrowed, something blue”. Dar nothing (prea) boring.»

SUPERSCRIERILE LUNILOR DECEMBRIE+IANUARIE
SELECȚIE DE BARBU MATEESCU

foto Octav Ganea / Inquam Photos

Marile pericole care pândesc Bucureștiul. Scenariile luate în calcul de autorități dacă planșeul degradat care susține o parte din Piața Unirii s-ar surpa la un cutremur major
Dragoș Porojnicu (G4Media)

Barbu Mateescu: „O reamintire amicală a faptului că, dacă are loc un cutremur și descoperi ulterior că ești OK, primul tău gând trebuie să fie să ajuți, chiar și necunoscuți. Numărul răniților e de așteptat să fie mult, mult mai mare decât al celor decedați. Va fi nevoie de sprijinul tău – nu vor exista zeci de mii de oameni care să apară magic și imediat, să salveze situația. Primele ore vor conta mult.”

Vor rușii război?
Teodor Tiță (Dilema Veche)

Barbu Mateescu: „Teodor Tiță, ca de obicei, descrie inspirat și cu foarte mult bun simț ce se întâmplă la est de noi.”

foto: Alamy / Profimedia

Cazul Delia-iUmor și întrebarea: De ce râd românii la glume despre femei bătute? Răspund comedianții Teo și Raul Gheba și antropologul Alexandru Bălășescu
Ana Tepșanu (Hotnews)

Barbu Mateescu: „Oameni care fac stand-up duc o discuție dificilă despre granițele umorului. Where do you stop?”

foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Investitorii ascunși din presă. PSD ține informațiile la secret, deși plătește milioane pe lunăCristian Andrei (Europa Liberă)

Barbu Mateescu: „Partidele mari au ajuns să cheltuie munți de bani, în fiecare lună, pentru a influența presa mainstream.”

Orașele care cresc și cele care se contractă. Localitățile care și-au mărit de peste 10 ori suprafața și altele care și-au micșorat-o de aproape 5 ori
DP (Hotnews)

Barbu Mateescu: „Tot auzi de creșterea populației anumitor orașe. Dar care orașe cresc ca suprafață? Bucureștiul e în continuare fruncea, dar alte orașe au crescut mai mult și mai repede.”

L-am găsit pe „dl. Cerneală”. Un interviu exclusiv cu „atacatorul” din Piaţa Unirii
Alex Andrei (Ziarul de Iași)

Barbu Mateescu: „Ce a gândit și cum se simte acum primul om care a protestat explicit (și violent) contra AUR.”

foto: George Călin / Inquam Photos

Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Printre sursele copiate se numără alte două teze de doctorat
Emilia Șercan (PressOne)

Barbu Mateescu: „Un scandal mare și ignorat. Asta și pentru doctoratele NEPLAGIATE au devenit știrea șocantă.”

PODCAST În Centru: Dani Sandu
Teodor Tiță (În Centru)

Barbu Mateescu: „O discuție despre România cu Dani Sandu – un sociolog relaxat și optimist, dar a cărui minte se mișcă cu patru miliarde de neuroni pe secundă.”

—-

Barbu Mateescu

Barbu Mateescu e sociolog. S-a născut în 1981 și a absolvit cursurile de lungă durată ale facultății de sociologie din cadrul University of Pennsylvania. Lucrează în special în sociologie politică/electorală și dezvoltare regională.
Face parte din juriul Premiilor Superscrieri, ediția #11.

 📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Decembrie și ianuarie mi s-au părut mereu luni ciudate. Te apuci să faci bilanțuri și recapitulări, vin apoi două săptămâni de aproape-detașare, după care urmează o lună care începe let, cu o încercare de recăpătare a ritmului și apoi are a nu se mai termina. Acestea fiind spuse, unul din avantajele jobului pe care-l am este că și în perioada astea învăț mereu câte un lucru nou, din articolele pe care le editez.”

🔵 6 cercetări românești din 2021 de ținut minte, de Mădălina Cocea

Deși impresia generală e că nu prea există cercetare românească (un ochi aruncat la bugetul infim alocat de stat explică de unde vine expresia), sunt lucruri care se mișcă, în special datorită universităților și a finanțărilor europene. Mădălina, care trmite săptămânal newsletter-ul Știință și Comunicare, era cea mai în măsură să facă un rezumat al celor mai interesant cercetări locade de anul trecut.

🔵 De ce sarmalele sunt (și) românești și nu sunt turcești, de Cosmin Dragomir

Numai bun pentru perioada Crăciunului a fost acest articol care încearcă să rezolve pentru totdeauna discuția despre originile sarmalelor românești și care spune că, da, după atâtea secole în care sarmalele sunt nelipsite de la nunți, Sărbători și, în general, de pe mese, românii pot să și le revendice ca mâncare națională tradițională. La fel cu, cu o rețetă sau alte, și le pot revendica și alte popoare, de la turci până la suedezi.

🔵 1984: repovestiri, utilizări și abuzuri, de Andrei Paraschiv

Una dintre cele mai abuzate opere a secolului XX, romanul lui Orwell a fost folosit cam de oricine a avut nevoie de un argument–suprem pentru a-și ataca un adversar politic – cel mai recent, de mișcarea anti-vaccin. Andrei abordează însă o altă temă, legată de acuzațiile de „rescriere a istoriei” aduse unei tentative de repovestire a romanului dintr-o perspectivă feministă, arătând că nu e prima dată când distopia orweliană e reinterpretată sau continuată de alți autori.

🔵 5 experimente științifice care au depășit limitele eticii, de Ionuț Preda

Etica și știința n-au fost mereu cele mai bune prietene, după cum o dovedesc multe întâmplări istorice. Ionuț nu a scris însă despre cazurile flagrante din state în care drepturile omului erau încălcate oricum și în viața de zi cu zi, ci despre experimente desfășurată în state în care astfel de lucruri n-ar fi trebuit să se întâmple – și, cu siguranță, este mult mai puțin probabil să se mai întâmple zilele noastre.

🔵 Am vorbit cu cercetătoarea care l-a făcut savant pe Leonardo DiCaprio, de Mihai Ghiduc

Cu ocazia lansării celui mai discutat film din decembrie, Don’t Look Up, am avut oportunitatea să stau de vorbă cu Amy Mainzer, cercetătoare de la NASA care este director adjunct al proiectului WISE și investigator principal al proiectului NEOWISE (Near-Earth Object Wide-field Infrared Survey Explorer), două programe care se ocupă de detectarea și catalogarea asteroizilor și cometelor care ar putea deveni periculoase pentru Pământ. După care am dat interviului un titlu de Vice, că n-am avut o idee mai bună.

Despre dezinformare
de Codruța Simina / Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.

📨 NEWSLETTERUL LUNII
In the news, de Bianca Oanea
Abonează-te aici.

Bianca Oanea este jurnalistă și scrie un rezumat de presă săptămânal, al celor mai importante știri din domeniul social și economic într-o formă ușor de digerat. 
Presărat cu poezie și cu o ironie bună de pus pe rană în aceste vremuri, newsletterul Biancăi te ancorează în prezent cu o sumedenie de linkuri utile și cu o voce prietenoasă care pare că îți face un ”up to date” la o cafea.

NU UITA:
Așteptăm nominalizări pentru cele cinci premii onorifice #Superscrieri11. Vezi aici detalii.

Am lansat ediția a doua a Bursei Superscrieri/Poqe pentru fotojurnaliști amatori. Aici detalii.

—

VEZI AICI SUPERSCRIERILE LUNILOR TRECUTE.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de FAN Courier și Kaufland.
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Savantgarde pentru preluarea topului către mai mulți cititori.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

La această ediție #Superscrieri11 vom oferi cinci premii onorifice prin care ne dorim să aducem recunoaștere unor autori și povești în afara categoriilor principale de concurs. 

Pentru că tema ediției este „Presa locală”, două dintre aceste premii le vom oferi jurnaliștilor locali.

Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale până pe 6 martie.

nominalizează aici
la premiul onorific Redacția anului în presa locală

susținut de Azaria Food

Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională locală, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific
Editorul anului în presa locală

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat din presa locală care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

 

nominalizează aici la premiul onorific
Carte de non-ficțiune

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific
Feature writing / Longform

Această distincție se oferă unui material publicat în 2021, cu un conținut vast, de non-ficțiune creativă sau jurnalism narativ, care prezintă o abordare mai personală în prezentarea unui personaj, grup de personaje sau eveniment.

nominalizează aici la premiul onorific
Best use of digital media

Pe de o parte, ne dorim să scoatem în evidență exemple de webdocs sau storytelling multimedia (inclusiv articole mini-site) sau experimente care includ elemente interactive, componente foto, video și audio. În același timp, ne interesează abordări în publishing care aduc plusurile aduse în experiența cititorului, sau adaptarea la noi obiceiuri de consum (materiale optimizate pentru mobil, folosirea de (noi) platforme de streaming sau publishing).

 

UPDATE: formularul de aplicații rămâne activ până duminică, 6 martie (inclusiv)

Lansăm ediția a doua a Bursei Superscrieri/Poqe (George Popescu) pentru fotojurnalism, prin care ne dorim să oferim susținere financiară și editorială unui fotograf amator, în vederea realizării și publicării primului story documentar profesionist.

Programul constă în acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro + suport logistic și editorial, prin mentorat intensiv alături de un fotojurnalist și un reporter profesioniști (care implică ghidaj și lucru de teren) + oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe) și se desfășoară sub umbrela Superscrieri.

AFLĂ MAI MULTE ȘI APLICĂ AICI