Superscrierile lunii aprilie, selecție de Cătălin Moise


Data publicării: 08/05/2024

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la tine pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice și nu numai – susținut de: Bitdefender, FAN Courier, Kaufland și BRD – Groupe Société Générale..

Pentru realizarea selecției avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în lista Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

În această ediție:

  • cele 8 recomandări ale lui Cătălin Moise
  • din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
  • Superscrierea Cititorilor are nevoie de tine
  • Superscrieri scoate jurnaliștii în stradă sâmbăta asta, 11 mai
  • Bonus: 30 de ani de presă liberă în România (Panorama)

Invitatul lunii este Cătălin Moise, pe care sperăm că îl cunoști pentru super eseurile lui video de pe canalul său de Youtube, pe teme importante pentru societate. Anul trecut, a fost marele câștigător la Superscrieri, la categoria Civic Influencers, pentru „O nouă istorie a umanității”.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” este tema noii ediții Superscrieri, așa că în aceste luni ne dorim să avem și perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.


Cătălin Moise:

Motivul principal pentru care eu am putut să public eseuri video pe YouTube în ultimii 3 ani este că am beneficiat, în fiecare lună, de susținerea a vreo 500 de oameni. Atât. Clipurile mele au sute de mii de vizualizări, așa că 500 de oameni înseamnă mult, sau puțin?

În total, în cei 3 ani, în jur de 1500 de oameni m-au susținut financiar, unii au plecat, alții au venit, dar, fără susținerea lor, canalul meu nu ar fi putut să existe. Și exact pe această susținere m-am bazat de la început, m-am gândit că nu trebuie să conving profund 100.000 de oameni de valoarea materialelor pe care le fac, ci doar vreo 500, și pe acești 500 i-am avut mereu în cap atunci când scriam.

Ce vreau să spun e că atunci când cauți să fii finanțat de public, în anul 2024, cred că e esențial să identifici o nișă, o submulțime de oameni care să aibă un interes deosebit în activitatea ta, într-o asemenea măsură încât să facă niște gesturi minore spre a o finanța. Dacă nișa nu există deja, ea poate fi creată prin diverse acțiuni concertate. Astăzi o asemenea nișă cred că poate fi coagulată din oamenii care realizează că redacțiile independente de presă din această țară sunt printre ultimele bastioane ale unei democrații reale. Și, dacă nu realizează, ar trebui făcuți să realizeze.

Să realizeze gravitatea halucinantă a faptului că presa mainstream este, azi, plătită din bani publici să manipuleze publicul în favoarea unei puteri din ce în ce mai monolitice, din ce în ce mai capabilă să instituie politici criminale fără nicio rezistență. Să realizeze că, în condițiile prezente din România, presa independentă este una dintre foarte puținele forme de a exercita o influență politică zilnică, dincolo de farsa ciclurilor electorale o dată la patru ani. Că atunci când suntem abandonați de niște politicieni care se consideră clasă conducătoare, în loc de servitori ai interesului public, presa independentă reprezintă unul dintre foarte puținele refugii reale din care se poate înfăptui niște control. Așa că, în această țară-tigru al Europei în care ne regăsim, cu o nouă clasă de mijloc care se formează cum-necum, trebuie instalată noțiunea autofinanțării democrației, ca o soluție de urgență, nu una ideală.

Mesajul ar trebui să fie clar: unul dintre cele mai concrete moduri de a contribui, azi, la funcționarea democrației românești e sprijinirea redacțiilor de presă independentă. 5000 de oameni care au 25 de lei de dat în fiecare lună pot, astfel, să aibă o contribuție politică importantă la viața de zi cu zi. 5000 de oameni înseamnă mult, sau puțin? Îmi imaginez că pentru înfăptuirea acestei conștientizări generale, pentru coagularea acestei nișe, în mod ideal ar trebui facilitată cooperarea între redacțiile independente spre acest scop comun, și la asta mă refeream, mai devreme, prin ”acțiuni concertate”, pentru că în condiții de rivalitate, acest mesaj, deja fragil, poate fi foarte ușor estompat.

Mărturisesc că, în cele două ocazii în care am participat la decernarea premiilor Superscrieri, cel mai mult m-a emoționat spiritul comunitar născut, subit, din adunarea unor oameni care înfăptuiesc o slujbă atât de dificilă, și de fiecare dată această adunare m-a lăsat cu un sentiment difuz de speranță.

SUPERSCRIERILE LUNII APRILIE
SELECȚIE DE CĂTĂLIN MOISE

Traseul clonelor din SUMAL
Andrei Ciurcanu (RISE Project)

„Deși România se laudă cu cel mai performant sistem de trasabilitate din Europa (SUMAL), unele companii au găsit imediat breșele din sistem – fotografiile clonă. Autoritățile susțin că metoda ilegală a devenit un fenomen national și că este folosită frecvent de către operatorii economici pentru a expedia și transporta materiale lemnoase de proveniență ilegală. Practic angajații firmelor nu fotografiază camioanele cu lemn, așa cum cere legea, dar încarcă în SUMAL alte poze preluate de pe dispozitive electronice.

În ultimul an fost confiscate volume mari de lemn și au fost date amenzi care depășesc 2 milioane de euro. Am descoperit că mecanismul ilegal a fost folosit inclusiv de filialele grupului Kronospan din România.”

PRIMA VICTORIE. Înalta Curte redeschide o parte a dosarului de kompromat împotriva Emiliei Șercan. Urmărirea penală împotriva lui Lucian Bode “nu a fost temeinică și completă”
Mona Dîrțu (PressOne)

„PressOne prezintă, în premieră, principalele argumente în baza cărora judecătoarea Elena Barbu de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, săptămâna trecută, ca fostul ministru de Interne Lucian Bode să fie investigat în continuare pentru favorizarea făptuitorului. Dosarul a fost deschis după ce jurnalista Emilia Șercan a fost, în 2022, ținta unei operațiuni de kompromat la originea căreia s-a aflat o probă scursă din Poliția Română și publicată pe internet”

Unde ajung banii din defrișări. Legătura unui afacerist controversat cu unul dintre cei mai vechi parlamentari din Suceava
Matthew Garvey (Context.ro)

„În perioada în care procurorii au luat în vizor firmele care taie lemn din pădurile Sucevei, un om de afaceri controversat făcea business cu unul dintre cei mai vechi și influenți politicieni din zonă –  senatorul PSD Ioan Stan, inițiator a zeci de legi din domeniul silvic. Context.ro a găsit o tranzacție prin care un teren deținut de senator a ajuns, la un preț de cel puțin 3 ori mai mare față de media pieței, la controversatul afacerist, trimis în judecată pentru că ar fi încercat să mituiască un anchetator astfel încât să scape de acuzații de evaziune fiscală și tăiere ilegală de păduri. 

INVESTIGAȚIE Banii big farma ajung la societatea medicală condusă de ministrul Rafila prin firma unui fost șef al spitalului SRI
Alina Neagu (HotNews)

„Ministrul Rafila a negat că societatea de microbiologie e sponsorizată de companii farmaceutice. HotNews a descoperit intermediarul: firma Ella Congress&Events, către care companiile de medicamente dau bani, sub formă de prestări servicii. Prin acest mecanism, sumele de la big farma de care beneficiază societatea profesională a lui Alexandru Rafila nu apar în baza de date a Agenției Naționale a Medicamentului unde, conform legii, sponsorizările sunt obligatoriu declarate de către industria sănătății, societăți medicale și medici.”

VIDEO. Înapoi la izvoare. O comună din Oltenia se întoarce la fântâni și la toaletele din fundul curții
Alexandra Șerban, David Muntean, George Vulpe (Recorder)

„Situația de la Vârvoru de Jos, o comună din județul Dolj, aflată la 20 de kilometri de Craiova, este un caz de manual pentru eșecul administrațiilor locale din România: un primar aflat în funcție de decenii, angajări pe criterii politice în poziții care necesită competență și diluarea răspunderii până în punctul în care realizările sunt ale celor care conduc, iar eșecurile – ale întregii comunități.

Iar marele eșec de la Vârvoru de Jos este că, după 17 ani de când au intrat în rândul lumii civilizate, grație unei investiții de 4 milioane de lei finanțată de Banca Mondială, oamenii au rămas fără apă la robinet.”

Biblioteca noastră
Alex Axinte, Alexandru Vârtej (Scena9)

„Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori – o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.”

Întâlnirea anuală a cetățenilor cu primarul
Cosmin Nedelcu (M.C.N Podcast LIVE)

„MCN Podcast te invită astăzi să îi urmărești LIVE pe 4 dintre cei 7 primari ai Bucureștiului, într-o discuție fără perdea și la obiect despre problemele cu care ne confruntăm ca cetățeni ai Bucureștiului. Nicușor Dan, Clotilde Armand, Radu Mihaiu și Ciprian Ciucu au acceptat invitația de a sta în față cu mine, cu invitații din public și cu tine, cel care ne urmărești de-acasă.”

Caterinca, miserupismul și descurcăreala I Kit-ul nostru de supraviețuire I cu Gelu Duminică
Tudor Mușat (This is The Story)

„Alături de sociologul Gelu Duminică, cotrobăim prin bagajul românilor unde caterinca, miserupismul și priceperea la orice par să facă parte dintr-un fel de kit de supraviețuire. Chibițăm de pe margine, ca pe la noi, și concluzionăm: suntem bine, frate, hai că merge :)) Nu credeți?”

Cătălin Moise

Cătălin Moise a început să publice cronici de film de la 14 ani, iar la 19 a primit o bursă la European College of Liberal Arts din Berlin, facultate devenită azi Bard College Berlin. Liberal arts i-a dat o educație universală fiindcă a studiat filozofie, artă, literatură, retorică, științe politice, economie, și l-a ajutat să înțeleagă faptul că toate lucrurile se leagă între ele, într-un mod sau altul. O învățătură foarte utilă în misiunea de a crea eseuri video argumentative pe teme dificile.  

 


🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

 

👉 Comisia Europeană a deschis o anchetă împotriva reţelelor de socializare Facebook şi Instagram ale Meta, suspectate că nu au respectat obligaţiile în materie de combatere a dezinformării înaintea alegerilor din iunie pentru Parlamentul European. (AFP via G4Media)

👉 Nouă instituții din România vor coopera pentru eliminarea conținutului ilegal de pe internet, inclusiv cel creat cu Inteligența Artificială, dar și pentru combaterea dezinformării online în acord cu Regulamentele UE, se arată într-un Memorandum aprobat de Guvern. (HotNews)

👉 Membrii NATO sunt „profund îngrijorați” de recentele atacuri hibride pe care le atribuie Rusiei și care au afectat în special Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Regatul Unit. (Reuters)

👉 Presa pune în atenția publicului politicienii cu atitudini negative, pentru că publicul este atras de aceștia. Nieman Lab ia în considerare că asta creează și un efect de bumerang.


🐝 GOOD TO KNOW

De ce contează pentru jurnaliști un premiu al publicului?

Patru dintre foștii câștigători ai premiului Superscrierea Cititorilor ne spun de ce este important acest premiu, în interviurile publicate de Pagina de media.

🟡 interviu Elena Stancu – câștigătoarea premiului Superscrierea Cititorilor 2023

🟡 interviu Matei Bumbuț – câștigătorul premiului Superscrierea Cititorilor 2022

🟡 interviu Andrada Fiscutean – câștigătoarea premiului Superscrierea Cititorilor 2017

🟡 interviu Ovidiu Vanghele – câștigătorul premiului Superscrierea Cititorilor 2016


Anul acesta, am adunat 1.350 lei din 15.000 lei (3000 euro este valoarea premiului pe care îl oferim). Ne-am propus să fie un premiu total al publicului, decis și finanțat de cititori.
Ne bazăm pe tine, votează și donează.


Avem 47 de materiale nominalizate la Premiile Superscrieri: Îți super mulțumim!

Superscrieri scoate jurnaliștii în stradă
Cât ne costă interesul public

 


 
Pe 11 mai, ieșim în stradă ca să dovedim că finanțarea jurnalismului ne privește pe toți.

Pornim dezbaterea de la tema acestei ediții Superscrieri – Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor – și intrăm în detalii pe Calea Victoriei pietonală, la Străzi Deschise.

Invitați: Emilia Șercan (PressOne), Cristian Pantazi (G4Media), Andreea Pavel & Cristian Leonte (Info Sud-Est), Mihai Voinea (Recorder), Vlad Stoicescu (Dela0)
Moderator: Vlad Tăușance (FFFF)
 

✔️ sâmbătă, 11 mai, ora 19:00 
în fața cafenelei Buimac (Calea Victoriei 25,
 pietonală)


Nu prea suntem obișnuiți să cumpărăm presă. Dacă până la dispariția printului, mai dădeam o sumă oricum derizorie pentru a cumpăra ziare și reviste, de când ne-am mutat în online, nu prea o mai dăm nici pe aia. Prea puțini dintre noi cumpără accesul la conținut sau donează către prea puține instituții media.
Problema evidentă este că toată această apetență pentru jurnalism gratuit se întoarce împotriva noastră. Fără surse de finanțare, presa are două variante: fie dispare, fie este nevoită să facă compromisuri. Am văzut deja cum încearcă casele de pariuri să-și adjudece ziare de sport sau cum își cumpără politica liniștea mediatică. Nu ne-a plăcut.

În oricare dintre situații, costurile pentru noi, cetățenii, pentru democrație, pentru societate, sunt uriașe și greu recuperabile.

Ne vedem în stradă!


Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.