• Începem Superscrieri, ediția #14
• Recomandările & culisele lunii, cu Luiza Vasiliu
• Best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• Despre Dezinformare, de Codruța Simina
• O doză de optimism, cine (ne) face bine

Deschidem Premiile Superscrieri #14 cu o temă chiar sensibilă, pe care nu o mai putem ignora și pe care vom încerca să o abordăm în moduri concrete pe parcursul acestei noi ediții:

SĂNĂTATE MINTALĂ pentru o presă făcută cu capul

Sănătatea mintală și echilibrul emoțional sunt provocări semnificative pentru profesioniștii din media și pentru jurnaliști, ale căror eforturi zilnice pentru informarea publicului sunt adesea realizate sub presiuni intense, chiar dacă insuficient înțelese și conștientizate. 

Educarea și informarea corectă a societății, calitatea informației și a dezbaterii publice se bazează pe sănătatea mintală a jurnaliștilor. Într-un mediu informațional din ce în ce mai complex și agresiv, echilibrul mental devine fundamental pentru a asigura echidistanța și profesionalismul.

Superscrieri adună și recunoaște presa făcută cu cap și onestitate. Dar lumea jurnalismului este „făcută cu capul” din toate direcțiile. Le datorăm jurnaliștilor această discuție, pentru că ne-o datorăm nouă. Soluții există și ne propunem să explorăm câteva dintre ele pe parcursul acestei ediții.

Mai multe despre tema ediției aici.
Înscrierile sunt deschise până pe 31 ianuarie.

Luiza Vasiliu este invitata lunii și am rugat-o să ducem recomandările și discuția mai aproape de tema Superscrieri. 

În prima zi după turul I de la prezidențiale a lansat un newsletter, împreună cu Victor Ilie. Au răbufnit așa cum răbufnesc jurnaliștii, încercând să ne arate faptele cele mai hardcore. Le poți susține munca aici, la Drepturi și strâmbe. 

În prezent, este jurnalistă freelancer. A co-fondat publicația Scena9, pe care a coordonat-o timp de câțiva ani. Îi găsim numele în numeroase publicații și materiale care ne-au dat peste cap: de la Dilema Veche, la Casa Jurnalistului, RISE Project, Snoop și altele. Finalistă la premiul European Science Writer of the Year pentru investigația despre practicile experimentale ale ortopedului Gheorghe Burnei. 

Superscrierile lunii 
recomandări de la Luiza Vasiliu

Curaj – din newsletter-ul jurnalistei Natalia Antelava, care scria din Georgia-cea-curajoasă chiar pe 26 noiembrie: „Redacția Coda e pregătită pentru ce urmează în 2025. Redactorii noștri au crescut în regimuri autoritare. Știm cum arată oligarhia, propaganda și abuzul zilnic de putere, o știm prea bine.” Munca lor de arheologie a dezinformării și regimurilor autoritare merită urmărită cu un subscribe aici, ca să nu mai fim așa de nepregătiți data viitoare.
 
Încredere – nu un text anume, ci toată presa independentă, pentru care am de trimis o inimă mare (Snoop, Context, Public Record, Misreport, Pressone, Casa Jurnalistului, Recorder, Scena9, Europa Liberă, Buletin de București, Info Sud-Est, Captura, Judecata de Acum și toți ceilalți)
 
Speranță – n-am găsit-o în nici un text, doar în întâlnirile cu oamenii, în îmbrățișări și în mesaje cum e ăsta, primit pe 1 decembrie de la o doamnă tare înțeleaptă, martoră a șapte ture de alegeri prin Europa: „Să nu uităm să respirăm și că ne avem unii pe alții oricum !!! Suntem mai mulți decât ei.”
 
De citit:

– o investigație într-un singur om care face cât o redacție: statusul Monei Dîrțu despre probabila influență americană în alegerea lui Călin Georgescu

– un eseu minunat al scriitorului George Saunders, publicat după victoria lui Trump, cu cinci propuneri de experimente de gândire pe care le-am putea face și noi perioada asta

– o veste bună cu cinci puștoaice din Bacău preocupate de numărul mare de mame minore de la noi, care au construit împreună cu profesoara lor o aplicație de educație sexuală

Culisele lunii 
cu Luiza Vasiliu

Pe tine ce te face cu capul în general, în munca ta de jurnalistă? Top 3 chestii (știm că sunt multe).

Poziția de martor (când te uiți drept în ochii întunericului și nu mai poți vedea, nicăieri, vreo lumină)
Neputința (când scrii și simți că scrisul nu ajută la nimic)
Irelevanța (când oamenii nu mai fac nici o diferență între informațiile muncite și verificate și orice porc zburător de pe internet)

Ah, pot să mai adaug?
Acumularea de abuzuri (când îți cad în brațe atât de multe povești oribile încât abia te mai poți mișca sub greutatea lor)
Atacurile (când primești comentarii și mesaje despre cum te-ai vândut pe bani mulți forțelor oculte, deși nici n-ai apucat să bei o cafea caldă de dimineață)
 
Un moment greu dintr-o documentare, când ai simțit că ajungi la capătul puterilor.

Mi s-a întâmplat chiar duminica din ziua votului anulat, după ce toată lumea din jur părea că respiră în sfârșit, când circulau știri că mercenarii lui Georgescu au liste cu jurnaliști și politicieni pe care voiau să-i intimideze. Nu mai făcusem o pauză de fix 16 zile, lucram la raportul despre felul în care Meta a lăsat să zburde liberă o rețea masivă de dezinformare, atac și propagandă pro-AUR și pro-Georgescu și vedeam fix reclame la conținut plin de furie și de ură, care apoi a ajuns să fie repetat de oameni și conturi la infinit.

Am cedat, am plâns, n-am mai vrut să scriu nimic. Spre seară, am reușit să aflăm de la trei surse fără legătură între ele că nu exista o listă cu jurnaliști.
 
Cum ți-ai găsit puterea să continui?

O îmbrățișare (da, pare că ăsta e drogul meu preferat) și câteva mesaje de la cititori care mi-au adus aminte că totuși e important ce facem. 
 
3 emoții care au fost cu tine pe parcursul documentării cazului Burnei.

Furie.
Șoc.
Deznădejde.

Deși au trecut opt ani de când am publicat și nouă de când am început să alerg după povești, tot asta simt când intru în sala de tribunal și văd cum avocații lui Burnei spun fără urmă de regret că pacienții cărora Burnei le-a distrus viața ar trebui, de fapt, să fie recunoscători. Sau când judecătorii dau următorul termen de judecată peste trei luni, căci timpul justiției curge altfel decât timpul dreptărții. 
 
Unde te refugiezi, cum te detașezi de încărcătura emoțională care vine odată cu munca ta?

Uneori uit să fac asta și nu mă refugiez nicăieri și nu e bine. Dacă-mi aduc aminte, sun un prieten, ies la o cafea, fac doi pași în livadă, îi citesc puștiului o carte, deschid radiofip. Dacă nu-mi aduc aminte, se face prea târziu și trebuie să apăs butonul de panică de terapie. Din fericire, funcționează mereu.

Best of Mindcraft Stories
de la Mihai Ghiduc, redactor șef

„Nu cred că e vreo surpriză, toată lumea a scris în ultima vreme despre alegeri și, mai ales, despre cum am ajuns în situația asta. Inclusiv noi:”

Crypto-afacerile dubioase ale lui Prodănescu și bogpr, finanțatorul lui Georgescu: morți subite, firme fantomă și clienți păgubiți, de Ionuț Preda

Politica atenției: cum folosesc candidații suprasaturarea de informație pentru a răspândi vorbe goale și idei periculoase pe rețelele sociale, de Matei Bălan

Politainment: alegerile se vor câștiga cu live-uri și videouri scurte, indiferent de soarta TikTok, de Mihai Ghiduc

Pragul electoral ar fi trebuit să oprească extremiștii. Acum, el ține în afara parlamentului partidele reformiste, de Adriana Moscu

Pe urmele dezinformării
Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Într-o ediție specială, Codruța Simina prezintă Ecosistemul dezinformării în România, care a luat amploare în ultimii ani.

👉 O treime din jurnaliștii uciși în 2024 au fost omorâți de forțe armate israeliene, arată un raport al organizației Reporteri Fără Frontiere, iar numărul jurnaliștilor arestați în acest an a crescut cu peste 7%, în principal din cauza arestărilor din Rusia și Israel.

 👉 Serviciul secret și poliția din Serbia au spionat jurnaliști și activiști prin instalarea de programe de tip spyware pe telefoanele mobile, conform unui raport Amnesty International.

Niște optimism
cine (ne) mai face bine

În această perioadă plină de anxietate și incertitudini, ne-am uitat cu încredere către Funky Citizens, cei care au coordonat eforturi pentru fact-checking live, transparență și desecretizare.
Tot ei au mobilizat peste 700 de observatori independenți pe teren — voluntari care au supravegheat procesul electoral și au semnalat nereguli. 

Tinerii Răzvan Petri și Vlad Adamescu de la Politică la Minut au stat cu ochii pe candidați. Pe baza unui background impresionant în Științe Politice, au fost prezenți constant pe social media și în media mainstream, într-un mod tare accesibil. Ca să ne ajute să votăm informat, traducând întregul proces electoral, dar și fenomenele complexe precum Tiktok și extremismul ivit „de nicăieri”.

Transmitem o îmbrățișare solidară tuturor celor care au investigat, documentat, discutat, sesizat și sărit pentru că vor schimbare în această perioadă. Ne-au dat un reminder bun: nu ne permitem apatie civică. 

Între timp însă, ar fi bine și să avem grijă de noi. Ne explică mai pe larg despre acest echilibru colega noastră, psih. Silvia Ciubotaru.

reminder Burse Superscrieri pentru tineri jurnaliști din presa locală – ediția #2

Înscrierile sunt deschise până pe 15 ianuarie. 

Ghidul aplicantului și Formularul de înscriere.

————–

 Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• recomandările Olgăi Ceaglei și un gând despre presă, din Moldova
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• ediție nouă a Burselor Superscrieri pt tineri jurnaliști din local

Invitata lunii este Olga Ceaglei, cofondatoarea redacției de investigații CU SENS din Chișinău. 

Olga Ceaglei: 
„Mă conving a câta oară cât de valoroase sunt investigațiile jurnalistice și cât bine ne fac. Am simțit-o din plin la referendumul privind includerea vectorului european în Constituția Republicii Moldova și alegerile prezidențiale din această toamnă. Îndrăznesc să spun că fără curajul și dedicația unei mâini de jurnaliști de investigație de la Chișinău, rezultatele scrutinelor ar fi fost, probabil, dezamăgitoare. Ne-ar fi dus mai mult spre Est decât spre Vest. Iar această țară nu ar mai fi fost la fel.
 
S-a făcut presă ca pe timp de război – un război hibrid, în care am luptat cu o mașinărie sofisticată de manipulare, îndoctrinare și corupere a alegătorilor în stil mafiot. Nu s-a luptat pe picior de egalitate, armata propagandistică a Kremlinului fiind mult mai numeroasă, hotărâtă să pompeze milioane de dolari doar pentru a-și atinge scopul. Planul le-a fost deturnat de jurnaliști sub acoperire, dar și de cei care știu să scotocească în baze de date naționale și internaționale, să adreseze întrebări incomode și să pună cap la cap fapte, nu vorbe.
 
În superscrierile lunii octombrie am inclus în listă, mai întâi, investigațiile publicate de jurnaliștii de la Chișinău, ca să remarc, astfel, curajul colegilor mei și să le mulțumesc. Știu cât de greu se fac astfel de subiecte, câtă pregătire și determinare îți trebuie. Știu și cât de greu e să susții activitatea unei redacții de investigație, cât timp și bani se cheltuiesc. Dar mai știu că fără asta nu se poate.”

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE
SELECȚIE DE OLGA CEAGLEI

Spălătoria rusească de creiere și Vasile Tarlev – susținut de Ilan Șor din culisele Kremlinului
de Malvina Cojocari, CU SENS

„Spălătoria rusească de creiere depășește orice limite în preajma alegerilor prezidențiale și a referendumului privind includerea vectorului european în Constituție. Pregătirile au început la Moscova în această primăvara, atunci când politicianul fugar, Ilan Șor, condamnat în țară la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, în calitate de lider al blocului politic „Victorie”, dar și de filantrop apropiat de „Eurasia” – o organizație neguvernamentală și apolitică, pe hârtie, dar conectată strâns la Kremlin, a pornit mașinăria de îndoctrinare și de corupere a alegătorilor din Republica Moldova.
 
Jurnaliștii CU SENS, în colaborare cu OCCRP și Important Stories au urmărit, timp de câteva luni, întreaga mașinărie și vă arată, cronologic, cum s-au desfășurat evenimentele, dar și cine sunt principalii figuranți de la Moscova și Chișinău.”

În slujba Moscovei. Trei luni printre „robii” lui Șor. Investigație ZdG sub acoperire
de Măriuța Nistor, Ziarul de Gardă

„Ziarul de Gardă a pătruns din nou în rețeaua lui Ilan Șor. Timp de trei luni am documentat din interior cu ajutorul unei camere ascunse cum circulă banii și cum sunt racolați și ademeniți oamenii care lucrează pentru Ilan Șor, în slujba Moscovei. Miza – deturnarea cursului european al țării prin compromiterea referendumului din 20 octombrie și votul pentru un candidat susținut de Șor, care urmează să fie anunțat cu doar o zi înaintea scrutinului.”

Cum a fost fraudat referendumul. Rețeaua lui Șor, de partea lui Stoianoglo. În slujba Moscovei (II): o nouă investigație ZdG sub acoperire
de Natalia Zaharescu, Ziarul de Gardă

„Măriuța Nistor nu a fost singura jurnalistă de la Ziarul de Gardă care s-a infiltrat printre oamenii lui Șor. Ea a fost dată afară din „partid” după publicarea investigației, dar Natalia Zaharescu a rămas cu ochii pe ei. Ea a pătruns în alt grup al acestei rețele, fiind racolată ca „activistă” sub numele de cod Irina Zahar.”

„Afacerile lui Șor cu Guvernul Rusiei”
de Iurie Sanduța, RISE Moldova și „Matrioșka lui Șor pentru a salva Kremlinul” de Iurie Sanduța, Ion Preașca, RISE Moldova

„Ilan Șor a creat recent cinci companii la Moscova. Firmele sunt specializate în servicii financiare, credite și împrumuturi. În una dintre ele, Șor s-a asociat cu o corporație de stat deținută de guvernul rus, iar în alta, de tip holding, cu o bancă rusească de stat folosită de oligarh pentru a cumpăra alegătorii moldoveni. Totodată, aceste companii sunt folosite pentru a ocoli sancțiunile internaționale impuse Federației Ruse după ce a invadat pe scară largă Ucraina în februarie 2022.”

Geoană și rușii. Șef de campanie pentru adjunctul NATO, partener de afaceri cu un propagandist care-l admiră pe Putin
de Matei Rosca (reporter.london), Martin Laine (Delfi, Estonia), Dossier Center, Iurie Sanduta (RISE Moldova), Iulia Stănoiu, Mihaela Tănase, Cristian Andrei Leonte, Biro Attila (Context.ro)

„Un coordonator al campaniei lui Mircea Geoană este partener de afaceri cu un propagandist rus care a fost în Crimeea de cel puțin 10 ori după anexarea ilegală din 2014, dezvăluie o investigație internațională. Jurnaliștii rețelei The Organised Crime and Corruption Reporting Project, din care face parte și Context.ro au aflat că Rareș Mănescu, fostul primar al Sectorului 6, a înființat o firmă alături de un om de afaceri rus, în timp ce se ocupa de campania lui Geoană pe când acesta era încă adjunct la NATO. Ancheta jurnalistică arată o serie de ramificații care duc chiar și la un mercenar care a luptat în Donbas de partea rușilor.”

Geoană și rușii (II): Parteneră de afaceri a familiei Mănescu, colaboratoare a unui oligarh sancționat internațional, apropiat al lui Putin
de Matei Rosca (reporter.london), Martin Laine (Delfi, Estonia), Dossier Center, Iurie Sanduta (RISE Moldova), Iulia Stănoiu, Mihaela Tănase, Cristian Andrei Leonte, Biro Attila (Context.ro)

„În timp ce Rareș Mănescu coordona campania lui Geoană, fiul său Vlad Mănescu a vândut o companie de consultanță unei foste colaboratoare a oligarhului rus Moshe Kantor, sancționat internațional. Este vorba de Lisa Schmidt, care a făcut parte din board-ul unei companii deținute de oligarhul care face parte din cercul apropiat al lui Putin.”

Schema Nordis. Mașinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar
de Alex Nedea, Gabriel Nicolae, Recorder și Noi dovezi despre protecția primită de Nordis de la instituțiile statului de Alex Nedea

„Toată acestă schemă frauduloasă n-ar fi fost posibilă fără slăbiciunile majore din legislația românească, însă politicul care ar trebui să îndrepte aceste legi este puternic conectat la afacerea Nordis.Vladimir Ciorbă, asociatul principal al companiei, este căsătorit cu Laura Vicol, unul dintre cei mai influenți parlamentari PSD. Vicol conduce Comisia Juridică din Camera Deputaților, care are un rol cheie în procesul legislativ din Parlament. Afacerea Nordis a beneficiat și de complicitatea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), instituție care are atribuția de a identifica și de a elimina clauzele abuzive din contractele dezvoltatorilor imobiliari.”

Un sistem în terapie – o serie jurnalistică despre sănătatea mintală în România
de Alexandra Nistoroiu, Dariana Ilie (ilustrații), Snoop.ro

„O serie de jurnalism în profunzime care radiografiază sistemul de sănătate mintală din România, explorând eșecurile, provocările și soluțiile necesare pentru o reformă reală și eficientă.”

—

Olga Ceaglei
Cofondatoarea redacției de investigații CU SENS din Chișinău.

Și-a început cariera la Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova. Ulterior, s-a alăturat echipei RISE Moldova. Iar în 2019, împreună cu Liuba Șevciuc, a fondat CU SENS, organizație care a devenit, între timp, membră a rețelelor internaționale a jurnaliștilor de investigație: Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Global Investigative Journalism Network (GIJN). Totodată, anchetele și reportajele CU SENS au fost apreciate, inclusiv în cadrul Galei Premiilor Superscrieri.
Olga a publicat zeci de anchete despre afacerile ascunse ale politicienilor, scheme de corupție, conexiuni din paradisurile fiscale, despre traficanții de carne vie sau de păduri. Este jurnalista care a fost în Elveția și Franța pentru a investiga averea de milioane a lui Vladimir Plahotniuc și a scos la iveală o rețea de pedofilie și trafic de copii, investigație jurnalistică care i-a adus două premii internaționale. După publicarea subiectului, capul rețelei și complicii lui au fost condamnați la 11-21 ani de închisoare. Anchete penale au fost pornite și de procurorii din Danemarca și Grecia care s-au finalizat, la fel, cu condamnări.

📩 Urmărește publicația Cusens.md

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Marile platforme tech au redus semnificativ eforturile de combatere a dezinformării înaintea alegerilor din 2024, permițând răspândirea necontrolată a acuzațiilor de fraudă electorală. (The Washington Post)

👉Canada și Olanda au lansat o inițiativă globală de combatere a dezinformării, și au lansat Declarația Globală privind Integritatea Informațiilor Online, un set de principii și acțiuni care să asigure un spațiu informațional sigur și transparent. (Guvernul Canadei) ⚡Spoiler alert: printre semnatari se numără și Moldova. Nu, Guvernul României nu 🙂 Polonia a anuțat că se alătură inițiativei.  …și Guvernul australian se alătură Regatului Unit și partenerilor semnatari ai Declarației.  

👉 BBC dezvăluie modurile prin care unii utilizatori X câștigă mii de dolari distribuind dezinformări și imagini AI despre alegerile din SUA.

👉 Tech Policy Press scrie despre provocările platformelor sociale în perioada post-electorală, când dezinformarea și revendicările premature de victorie ar putea alimenta tensiuni și instabilitate.

Burse Superscrieri pentru tineri jurnaliști din presa locală – deschidem înscrierile pentru ediția #2

proiect susținut de Ambasada Regatului Țărilor de Jos

————–

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

UPDATE: Ne bucurăm să anunțăm bursierii: Cătălin-Anghel Dimache alături de Andreea-Oana Tudor (Buletin de București).

UPDATE: Prelungim înscrierile până pe 31 ianuarie.

Ne bucurăm să putem continua acest program împreună cu Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România. Ne dorim să încurajăm includerea și/sau profesionalizarea de tineri jurnaliști în echipele redacțiilor locale.

Programul constă în:

– oferirea a 2 burse X 2000 euro pentru susținerea tinerilor din cadrul redacțiilor locale în realizarea unor materiale/serii documentate în profunzime pe subiecte de interes public, local sau național

– suport editorial printr-un program de mentorat alături Ana Poenariu, jurnalistă în rețeaua de investigații din zona independentă (Public Record, OCCRP)

– decontarea cheltuielilor aferente muncii de documentare

– posibilitatea de a participa la un workshop susținut de Ana Poenariu, deschis pentru aplicanții la program, bursieri și colegii acestora din redacții

Vezi aici Ghidul aplicantului și formularul de înscrieri

SCOPUL BURSELOR este să încurajeze redacțiile locale să investească și să creeze oportunități pentru includerea și profesionalizarea de noi generații de tineri jurnaliști și chiar studenți în componența echipei lor.

Dincolo de suportul financiar și editorial, ne dorim ca prin acest program să contribuim la consolidarea unei rețele de jurnalism colaborativ, în care punctele centrale și locale să lucreze împreună pentru dreptul oamenilor la informare.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Lianei
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• materialul de la Bursa Superscrieri/Poqe

Invitata lunii este Liana Ganea, președinta ActiveWatch, activistă civică, specializată în libertatea de exprimare și libertatea presei.

Liana Ganea: 
Ne pregătim să votăm, în curând, politicienii și partidele care vor forma un nou guvern și un nou parlament. Va aduce această schimbare politică ceva pozitiv pentru cetățean și societate? La ActiveWatch nu știm să facem predicții politice, dar știm cât de important este ca cetățenii să fie informați corect de presă, ‘câinele de pază al democrației’. Așa că, atunci când presa își abandonează acest rol, încercăm să tragem un semnal de alarmă.

De aceea, am publicat în pragul campaniei electorale un raport care arată cum spațiul editorial al unor televiziuni de știri este cumpărat direct de partidele politice, nu doar cu încălcarea eticii jurnalistice, ci și a legislației. Am colaborat cu site-ul de investigații Snoop, care dezvăluie, la rândul său, sumele enorme investite de partide în presă și expune opacitatea cu care partidele fac aceste cheltuieli.

„Într-un an marcat de succesive momente electorale, finanţate masiv de la bugetul de stat, partidele şi-au consolidat rolul de investitori semnificativi pe piaţa de media, devenind, în acelaşi timp, finanţatori, actori, reglementatori şi beneficiari direcţi ai procesului mediatic. După decada mogulilor de presă, în care misiunea presei a fost subordonată intereselor politico-economice ale patronilor, am intrat, de câţiva ani, în era redacţiilor finanţate direct de partidele politice, situaţie mai mult decât alarmantă pentru sănătatea dezbaterii publice şi a procesului democratic”, au scris colegii mei de la ActiveWatch în raportul „Timpul înseamnă bani. Spațiul editorial al televiziunilor de știri, cumpărat de partide în campanie”.

Tactica de a cumpăra presa ieșită la mezat nu este singurul instrument folosit de politicienii, partidele, oamenii de afaceri și alții deranjați de jurnalismul în interes public. Atacarea publică a jurnaliștilor, hărțuirea lor fizică, folosirea instrumentelor statului (procurori, polițiști, justiție) pentru a urmări jurnaliști, a le confisca echipamentele, a-i compromite, chemarea abuzivă în judecată a jurnaliștilor, îndepărtarea lor din redacții sunt doar câteva dintre metodele prin care se încearcă reducerea lor la tăcere, intimidarea lor.

În ultimii 25 de ani, ActiveWatch a încercat să îi sprijine pe acești jurnaliști și ne dorim ca și publicul să înțeleagă de ce aceștia devin ținte și să fie solidari cu ei.

Amintim doar câteva nume ale unor jurnaliști și publicații care au fost ținte ale atacurilor în ultimii ani și ale căror cazuri au devenit publice:
Emilia Șercan (PressOne) – țintă a unei campanii de kompromat, în care polițiști și procurori au devenit părtași, cu sau fără voie; Cătălin Tolontan, Cătălin Țepelin, Iulia Roșu, Dan Udrea și ceilalți colegi ai lor care s-au opus presiunilor editoriale și au fost fie concediați, fie au ales să plece de la Libertatea și Gazeta Sporturilor; Redacția RISE Project, căreia DIICOT i-a cerut sursele; Attila Biro (Redacția Context), țintă a unei încercări de kompromat de care e responsabil un fost înalt demnitar NATO, actual candidat la Președinție; Alin Cristea (DeBrăila), care a fost supus de procurori unor percheziții abuzive și ale cărui echipamente au fost confiscate, sursele sale fiind puse în pericol și el fiind în imposibilitatea de a-și mai publica ziarul; Parászka Boróka (radioul public), amenințată cu moartea de un politician maghiar; Cristian Pantazi, amenințat cu moartea de un ofițer al armatei române (G4Media). Lista noastră este departe de a fi exhaustivă și, la un recensământ real, ar conține numele a zeci de jurnaliști.

Nici lista Superscrierilor lunii septembrie, pe care o propun împreună cu colegii mei de la ActiveWatch, nu este atotcuprinzătoare. Știm că în România mai există jurnalism în interes public și profesioniști care își fac treaba cu onestitate, în ciuda mediului care a devenit din ce în ce mai ostil.

SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE
SELECȚIE DE LIANA GANEA

REPORTAJ. Cine câștigă și cine pierde din Sistemul de Garanție Returnare?
Raul Bambu și Anna Constantin (Recorder)

Materialul publicat de Recorder aduce în prim-plan secretomania mult promovatului program RetuRO, care ne-a umplut casele de sacoșe cu reciclabile. De fapt, este vorba de un caz clasic de capitalism verde, în care câștigătorii reali sunt tocmai gestionarii infrastructurii care ar fi trebuit să ne ajute să salvăm și mediul, și bugetul familiei.

Pregătiri pentru inundații. România a pierdut 160 de milioane de euro din PNRR pentru Lunca Dunării, iar acum se protejează cu saci de nisip
Laura Popa (PressOne)

Materialul publicat de PressOne ne arată că avem nevoie de cât mai multe anchete și analize de acest fel, care să ne arate că stihiile naturii, în combinație cu apucăturile omenești din administrație, pot avea efecte dramatice și ireversibile.

Opinie: ciclonul, atac de panică alimentat de presa centrală. Cum a agregat o redacție mainstream fricile oamenilor pentru trafic pe site
Alex Olaru (PressOne)

Ciclonul care n-a fost, dar a lovit în credibilitatea presei. O analiză critică a unei situații care va deveni probabil studiu de caz pentru studenții la jurnalism, înainte să fie trimiși pe teren în cizme pescărești.

Fenomenul creditelor false la IFN-uri. Sute de români s-au trezit cu rate pe numele lor, după ce datele din buletin le-au fost furate sub ochii autorităților
Medeea Stan (Snoop)

Un material care arată cât de important este să ai grijă la siguranța datelor tale personale, pentru a nu pica victimă fraudelor, și cât de ineficiente sunt mecanismele de control atunci când anumite IFN-uri ajung să acorde împrumuturi cu dobânzi mari unor persoane care nu le cer.

Clonele din pădurile noastre
Andrei Ciurcanu (RISE Project)

Ancheta RISE Project dezvăluie o metodă prin care zeci de operatori economici falsifică și modifică fotografiile încărcate în Sistemul de de Trasabilitate a Materialului Lemnos (SUMAL). Echipa RISE Project s-a folosit de inteligența artificială pentru a demonstra clonarea fotografiilor, reconstituind, astfel, o bază de date cu sute de transporturi frauduloase.

Cele două povești din seria „Life Stories, Not Numbers”:
„România înseamnă pace” și „Aici mă simt în siguranță pentru că nimeni nu vrea să mă omoare”
Andra Mureșan (Scena9)

Două povești de viață ale unor solicitanți de azil din Congo și Etiopia, pentru care România este singura barcă de salvare. Ideal ar fi dacă ar citi aceste materiale și candidații cu sânge tricolor, care luptă să salveze țara, sacrificând omenia.

Industria fraudei
Echipa România, te iubesc (ProTV)

Un kind reminder că PNRR îți dă, dar nu îți bagă în traistă. Echipa „România, te iubesc” arată cum statul român nu are instrumente eficiente care să sancționeze și să îndepărteze companiile de rea-credință, care se înscriu în licitații publice.

O afacere de familie în Belgia – de la zero la 20 de milioane de euro
Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț (Teleleu)

Șapte reportaje Teleleu despre viețile românilor din Belgia și încercările acestora de a aduce bucăți din România în viața lor de acolo. În piața „La doi boi” din Bruxelles fac furori ciorba de burtă și sarmalele Ilișcăi din Sighetu Marmației, iar Cosmin din Craiova este proprietarul unei firme de construcții care are o cifră de afaceri de 20 milioane de euro.

—

Liana Ganea

Liana lucrează pentru ActiveWatch, o organizație de referință pentru expertiza sa în domeniul mass-media. ActiveWatch împlinește anul acesta 30 de ani de continuitate în munca de ‘câine de pază al presei’, dar și de promovare a bunei guvernări și a drepturilor omului în general. ActiveWatch apără drepturile jurnaliștilor, dar sancționează și derapajele presei. Și face eforturi pentru a contribui la un discurs public responsabil și în interes public.
Liana deține o licență în jurnalism, un master în științele comunicării (ambele de la Universitatea din București) și un master în drepturile omului (de la University College London). În prezent, este președinta ActiveWatch.

📩 Abonează-te aici la newsletterul ActiveWatch

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

Mircea Geoană, candidat independent la președinția României și fost vicepreședinte al NATO, s-a plâns, săptămâna trecută, că este victima unui kompromat și că împotriva sa a fost organizată o „operațiune de dezinformare”. 

Pentru claritate, kompromatul este definit ca fiind o informație compromițătoare, de multe ori fabricată, folosită pentru șantaj sau pentru a distruge reputația cuiva. (Dicționarul Merriam-Webster)

Ce s-a întâmplat? 

În timp ce făcea parte din echipa de campanie a lui Mircea Geoană – care era, în acea perioadă încă vicepreședinte al NATO – fostul liberal Rareș Mănescu a înregistrat în Ilfov o companie alături de un om de afaceri rus. Doar că omul de afaceri avea și o identitate secretă, cu ajutorul căreia a făcut propagandă pentru Rusia, a dezvăluit Context.ro.

Geoană și Mănescu au fost contactați de Context în timpul documentării, însă Mănescu a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, iar Geoană a spus că nu deținea informații despre activitatea colaboratorului său. 

Context a publicat dovezi clare pentru a susține dezvăluirile făcute.

După publicarea materialului, Mircea Geoană a invocat, fără dovezi, implicarea unor entități „externe” în dezvăluiri, sugerând că în spatele dezvăluirilor despre el ar sta chiar Federația Rusă. Geoană nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmațiilor, dar a folosit drept argument poziția sa în cadrul NATO. (RFI)

…în plus, Geoană a plătit publicitate către Facebook pentru a amplifica postarea sa în care sugerează că în spatele investigației ar sta Federația Rusă. Potrivit înregistrării din Facebook Ad Library, anunțul publicitar sponsorizat a fost afișat de peste 400.000 de ori.

Totul se putea opri aici, dar…

Mircea Geoană și staff-ul său de campanie au revenit, acuzându-l pe Attila Biro, unul din autorii investigației și coordonator Context.ro, că ar fi fost implicat într-o tentativă de asasinat asupra procurorului general al Bulgariei. (G4Media)

Nici de data aceasta Geoană&co nu au adus dovezi în sprijinul afirmațiilor lor (HotNews), ci au vehiculat falsuri dovedite, postate în 2023 de o serie de site-uri din Bulgaria, și care, la rândul lor, citau „surse anonime”. (OCCRP)

…iar Context.ro a revenit cu o nouă dezvăluire: în timp ce Rareș Mănescu coordona campania lui Geoană și înființa o firmă cu propagandistul rus, fiul său, Vlad Mănescu, a vândut o companie de consultanță unei foste colaboratoare a oligarhului rus Moshe Kantor, sancționat internațional.

Căldura unui gol
de Alexandra Corcode, publicat de Scena9

materialul a fost realizat în cadrul proiectului Bursa Superscrieri/Poqe ediția III, oferită în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe)

Alexandra Corcode, câștigătoarea bursei, a fost mentorată de Adrian Câtu (fotojurnalist) și Lina Vdovîi (jurnalistă și regizoare de documentare) în vederea realizării și publicării primului său story documentar.

„De câțiva ani, Larisa și Monica locuiesc doar cu bunica lor și se descurcă cum pot. Larisa e elevă în clasa a 12-a la un liceu din Reghin. Din octombrie – când am întrebat-o prima dată – și până acum, planurile ei de viitor au evoluat de la un curs de unghii, la șoferiță de tir împreună cu prietenul ei, Alex, apoi la facultate – un cuvânt pe care îl pronunță cu multă neîncredere.”
citește povestea și vezi selecția de fotografii pe Scena9

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Anei Poenariu
  
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• good to know
• Panorama, despre cine a sprijinit presa de-a lungul timpului

Invitata lunii este jurnalista Ana Poenariu, care a lansat recent o nouă platformă de jurnalism de investigație – Public Record – alături de Codruța Simina, Bianca Albu, Ovidiu Mihalcea și Sebastian Silvestru. 

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” a fost tema Superscrieri#13, așa că în aceste luni am cerut perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Ana Poenariu: 

„Învață, documentează, întâlnește oameni, scrie, citește, recitește, verifică și reverifică. 

Cam așa arătă o zi la Public Record și cred că așa e în fiecare redacție.  

Noi am apărut pentru că există probleme care ne dor pe toți și care se pot rezolva când suntem conștienți de ele. De multe ori durerile astea se găsesc în date publice și dacă sunt sunt procesate atent ies la iveală ușor.

Suntem la început de drum și existăm de la sfârșitul lunii mai. Ne-am lansat cu ajutorul oamenilor care au încredere în noi. Voluntar, cum au putut și știut mai bine: cineva ne-a găsit numele, altcineva ne-a ajutat să înregistrăm asociația, un avocat ne-a dat permanent sfaturi, o agenție ne-a creat identitatea vizuală. 

Munca noastră, a reporterilor, nu are cum să existe fără colegii noștri care nu se văd în articolele publicate. Pe termen lung nu am putea exista fără patru oameni cheie: managerul de proiecte care caută permanent granturi la care aplicăm, persoana care se ocupă de partea administrativă și care se asigură că toate actele noastre sunt în ordine, programatorul care ne ajută să scoatem la suprafață subiecte din date publice și omul care ne ajută cu promovarea pe social media. Fără ei, munca noastră nu are cum să continue și să aibă impact. 

Nu avem cum să existăm fără ei pentru că nu luăm bani de la statul român, nici de la partide. Ne finanțăm din granturi la care aplicăm continuu și din donații. 

Ne uităm la subiecte în comunitățile mici, în orașele unde presa e aproape invizibilă, dar lucrăm și cu publicații din afara României pentru că suntem parte din rețeaua OCCRP.”

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE
SELECȚIE DE ANA POENARIU

Portretul combinatorului la tinerețe. Cazul Marcel Ciolacu
Anca Simina (Recorder)

„De un an, România are un premier cu aspirații de președinte, dar cu un CV mai mult decât subțire. Noutatea e că până și această biografie a sa, afișată pe site-ul Guvernului, e cosmetizată șmecherește pentru a se apropia, cât de puțin, de exigențele unor funcții atât de înalte.”

Refrenul „Nimeni nu e de vină”: Cazul unei turiste zdrobite de o stâncă îți arată că traseele montane ridică serioase probleme de siguranță
Bianca Felseghi (PressOne)

„Accidentul grav al unei turiste cu zece coaste rupte și un hematom în plămân, petrecut într-o arie protejată din România, scoate în evidență lipsa reglementării traseelor montane pe verticală.
Salvamontul întreține doar potecile, nu și traseele de escaladă, iar administratorii privați nu pot fi trași la răspundere din cauza lacunelor legislative.
Rezervația Naturală Cheile Şugăului-Munticelu este cunoscută pentru traseele de alpinism, dar siguranța acestora nu este verificată de nicio instituție responsabilă.”

Mărturiile jandarmilor în dosarul bărbatului care a murit după intervenția forțelor de ordine. „Pentru mine a fost o traumă! Mi-am propus să uit, să nu mă mai gândesc!”
Maria Andrieș, fotografii de Dumitru Angelescu (Libertatea)

„Cauza bărbatului ucis în Autogara Sud Pitești, în aprilie 2021, după intervenția forțelor de ordine, a ajuns la al cincilea termen la Tribunalul Argeș. Luni au depus mărturie în fața instanței cei doi jandarmi implicați în caz și un membru al echipajului de pompieri care se afla la fața locului, pentru stingerea incendiului de la terasă.”

Freonul negru și samsarii. Cu cât ne topim mai mult, cu atât crește afacerea frigului 
Victor Ilie (Snoop.ro)

„România este poartă de intrare a freonului ilegal în UE, în timp ce autoritățile fac strategii de combatere chiar cu traficanții dovediți. Snoop a investigat traseul tonelor de freon care pătrund ilegal în România, legăturile dintre companiile care importă freon și autoritățile române, precum și lipsa de monitorizare a statului român a gazelor cu efect de seră de pe piața neagră.”

Afacerea „Migrantul” (ll): „Toți au fugit” și Afacerea „Migrantul” (lll):  Fantoma și  multinaționalele 
Daniel Dancea, Romana Puiuleț (RISE Project)

„Mii de cetățeni asiatici ajung pe străzi în România, abandonați de firmele de recrutare care i-au adus aici și decid să fugă în alte țări europene prin intermediul rețelelor de trafic. Fenomenul e posibil pentru că mii de firme fără istoric pot obține avize de muncă pentru sute de migranți, fără să verifice cineva dacă aceștia chiar ajung să muncească la angajatorii pentru care au fost aduși.”

Numele primarului Florentin Pandele de pe școala-container din Voluntari, acoperit cu scotch la câteva luni de la dezvălurile BdB
Florin Râșteiu (Buletin de București)

„Reprezentanții Școlii Gimnaziale nr. 3 din Voluntari au acoperit cu scotch albastru numele primarului din Voluntari, Florentin-Costel Pandele, de pe unul dintre corpurile clădirii. De pe școala-container a dispărut și numele primăriei și al consiliului local, singura instituție care a rămas inscripționată este Ministerul Educației. Schimbările vin la câteva luni de la dezvăluirile Buletin de București despre cum treningurile și uniformele elevilor din Voluntari sunt ștanțate cu „Instituția Primarului” și cumpărate de la o firmă cu un singur angajat și legături în mediul politic din Ilfov, dar și în lumea manelelor. Atunci instituțiile din Voluntari au negat faptul că numele primarului apare pe instituția de învățământ, în ciuda dovezilor prezentate de reporteri.”

Eroul Niță și generația care se străduiește
Andrei Crăciun (Welovesport.ro)

„Sunt la München, nu la Köln, trăiesc încă ecourile victoriei cu Ucraina, am văzut meciul într-o cârciumă croată de cartier, la cevapcici (mici de-ai lor) și bere cu români din Exil, răvășiți de melancolie, la o masă distanță de belgieni beți și fericiți, care cred și ei acum că vor lua Cupa. Cântau și dansau pe muzica Backstreet Boys, ca să vedeți că secolul XX nu s-a încheiat.”

Rețeaua Minciunilor pe TikTok: Europarlamentari români rostogolesc dezinformări, conspirații, propagandă rusă și incită la ură
Iulia Stănoiu (Context)

„Politicieni români trimiși să reprezinte țara în Parlamentul European fac parte dintr-o rețea care amplifică dezinformări, conspirații, propagandă rusă și incită la ură pe TikTok. Am analizat conținutul publicat pe platformă de către șapte eurodeputați aleși pe listele partidelor extremiste AUR și SOS. Un soft creat pentru jurnaliști a stabilit că între 20 și 42% dintre videourile publicate de aceștia pe TikTok au un conținut toxic.”

—

Ana Poenariu

Reporter la Public Record.
A participat la numeroase investigații transfrontaliere și a lucrat la subiecte legate de fondurile europene, grupurile de crimă organizată și activele imobiliare deținute de persoane expuse politic.

Ana este coordonatoarea proiectului Factual.ro, prima platformă în limba română care verifică afirmațiile politicienilor și informațiile diseminate pe rețelele sociale.

A fost, de asemenea, parte a echipei internaționale coordonate de OCCRP pentru seria Riviera Maya Gang, care a câștigat două premii EPPY în 2021.

📡 Best of Mindcraft Stories
      recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „În ultima perioadă ne-am concentrat mai mult pe Instagram și TikTok, unde încercăm să aducem știri despre evenimente de știință și tehnologie publicului din generațiile Z și Alpha. După ce am fost prin Europa cu tinerii creatori de conținut care au participat la POV:Future, ne pregătim să venim cu noi concepte de „emisiuni” de social media. Până atunci, însă, iată despre ce am mai scris pe Mindcraft Stories.”

Europarlamentare 2024. Cum (nu) se văd știinta, tehnologia și mediul în programele partidelor și candidaților și Cine sunt cei 33 de europarlamentari pe care România îi trimite la Bruxelles
Am analizat programele politice ale partidelor și candidaților independenți la europarlamentare ca să (nu prea) găsim ce au de gând să facă cu știința, tehnologia, cercetarea sau cum se poziționează față de criza climatică.

Cyberbullying, printre primele lucruri cu care se confruntă tinerii ce încep explorarea internetului, de Ana-Gabriela Micu
Ana-Gabriela e studentă la jurnalism și a scris despre o problemă cu care se confruntă toți adolescenții atunci când descoperă internetul, învață dur că lumea e plină de bullies, care devin și mai agresivi sub acoperirea anonimatului.

Concertul Coldplay în România: cum s-a văzut rasismul pe Arena Națională – Mindcraft Stories, de Ariana Coman
Ariana e noua noastră colegă cu care te vei întâlni mai des pe TikTok și Instagram, dar care a ținut neapărat să scrie ceva după scandalul cu iz rasist de după primul concert Coldplay din România.

Laura Bouriaud, cercetătoarea în silvicultură care a așezat Suceava pe harta cercetării internaționale, de Oana Racheleanu
Din seria „Portret de cercetător”, un articol despre una dintre cele mai cunoscute cercetătoare române din domeniul silviculturii. Fotografii de Matei Bumbuț.

Neuralink: între promisiunile SF, lipsa de transparență și abuzurile din experimente, de Ionuț Preda
Ca de obicei, Elon Musk e bun la creat hype în jurul oricărui proiect, însă în spatele Neuralink s-au adunat deja destul de multe probleme – în timp ce alții, mai puțin pricepuți la marketing, sunt de fapt mai avansați.

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Banii publici care ajung la partide și apoi la instituții media pentru „publicitate și propagandă” nemarcate corespunzător sunt, în acest moment „cel mai mare instrument de capturare politică a presei românești”. 

Asta arată Misiunea pentru Libertatea Presei în România a Media Freedom Rapid Response (MFRR), o organizație internaţională care militează pentru libertatea presei şi pentru libertatea de exprimare.

Raportul organizației mai spune că o mare parte din mediatizarea campaniilor electorale din România a fost serios compromisă de capturarea politică a mass-media, care nu reușește să ofere relatările politice corecte și echilibrate, necesare pentru ca publicul să ia decizii electorale informate. (HotNews)

👉 Rusia a interzis difuzarea pe teritoriul său a programelor Pro TV, Digi24 și B1 TV, alături de alte zeci de instituții media din Europa, ca răspuns la sancțiunile UE, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe.

Consiliul UE a decis în mai să interzică „orice activitate de difuzare” a trei organizații media finanțate de statul rus: RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta. Comunicatul MAE rus mai afirmă că posturile TV europene interzise în Rusia ar prezenta informații false despre invazia rusă în Ucraina, denumită în comunicat „operațiune specială”. (G4Media)

Good to know
de urmărit

🧩 A apărut revista Moldova Economică
MOLDOVA ECONOMICĂ este un proiect regional de business care conține revistă în format tipărit, website, canal video propriu, newsletter săptămânal și o emisiune pe un canal național de televiziune. 

Obiectivele proiectului sunt de a face mai vizibil mediul de afaceri din regiune în plan national și internațional, de a crea mai multă coeziune cu mediul de business din Republica Moldova și de a impune pe agenda naționala urgența dezvoltării Moldovei. Primul număr al revistei tipărite poate fi răsfoit aici.

🧩 Programul Hubert H. Humphrey pentru burse de dezvoltare profesională în Statele Unite ale Americii
În anul academic 2025-2026, aceste burse sunt adresate experților români din diverse domenii, inclusiv jurnalism.
Data limita de depunere a candidaturilor este 16 iulie, 2024.

🧩 Jurnaliști și influenceri – Emilia Șercan, invitată la Silviu Faiăr Live.
Ne bucurăm că Emilia a povestit pentru o nouă audiență despre cum s-a apucat de documentat doctorate plagiate și cum statul a orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva ei. Poți vedea aici ce publică în PressOne, inclusiv despre ultimul plagiat descoperit, al lui Mircea Geoană. 
Silviu Faiăr a primit unul dintre cele două premii I la Supescrieri, categoria Civic Influencers.

Presă ca afară, pentru o țară ca afară. Ce au obținut 30 de ani de burse, granturi și bani privați pentru jurnalismul românesc
Ciprian Ioana (Panorama)

„În încheierea seriei #PRESSING – despre istoria presei libere din România, ne uităm la cine a sprijinit presa de-a lungul timpului, ce beneficii au avut jurnaliștii și cum s-au adaptat metodele de profesionalizare la era online.

De la guvernul american, la școala BBC-ului britanic și desantul jurnalistic francez din anii ‘90 și până la granturile europene pentru jurnalism transfrontalier de azi, mass-media din România – cu toate neajunsurile de azi – ar fi arătat mult mai rău. La fel și democrația.”

———–
Campania PRESSING e susținută de ING Bank România, care, în parteneriat cu Fundația Friends For Friends, a organizat, în lunile aprilie-iunie, Atelierele Superscrieri pentru jurnaliști interesați să se specializeze în presă economică.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Andrei Mureșan
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• interviuri de la Gala Superscrieri
• 4 super materiale de la tineri jurnaliști locali, susținute de noi prin burse
• știri despre cei care ne aduc știrile
• Panorama elucidează „Cine vă plătește pe voi?”

Invitata lunii Andra Mureșan, este reporter la Scena9, premiată la Superscrieri și o voce a noilor generații de jurnaliști care merită ascultată.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” a fost tema Superscrieri#13, așa că în aceste luni am cerut perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Andra Mureșan: 
Am intrat în presă acum aproape trei ani. Citeam DoR regulat și îmi doream să ajung cândva să lucrez acolo. La fel cum visam să ajung să scriu cândva investigații la fel de bine precum o fac foștii jurnaliștii de la Libertatea. Fast-forward puțin de la acel moment, iar una dintre publicațiile astea două s-a închis, în timp ce din cealaltă au plecat forțat mai bine de zece dintre reporterii ăia care îmi arătau că se poate face presă extrem de bine și la noi.
 
Prietenii mei au ajuns să glumească cinic și să-mi spună „Andra, toate redacțiile în care vrei tu să lucrezi ajung să se închidă sau se întâmplă ceva nasol cu ele. Oprește-te, ca să mai avem și noi unde să ne angajăm”.

Ar fi extrem de simplu dacă asta ar fi singura hibă a presei. Și, cu siguranță, mult mai ușor de explicat.
 
Am avut norocul până acum să fac parte din redacții care nu s-au lovit atât de direct de lipsa banilor. Dar presiunea asta, ce se simte exact ca un bolovan legat de piciorul fiecăruia dintre noi, ajunge cumva să fie peste tot.
 
Se simte în știrea aia dată de la birou, cu titlu doar puțin bombastic și fără prea multă atenție la conținut. Se simte în subiectele refuzate pentru că nu sunt resurse pentru ele, cu toate că ar fi nevoie să fie făcute. Se simte în oboseala jurnaliștilor, care lucrează uneori câte 16 ore pe zi ca să dea ceva bun pentru cititori. Se simte în rigiditatea cu care privim noile forme prin care putem transmite informația, pentru că nu ne aduc bani instant.
 
Cred, totuși, că finanțarea nu e singura problemă pe care o avem. Deși din ea derivă multe altele. Am întâlnit în ultimii ani zeci de jurnaliști care îmi povesteau cât de sleiți de puteri sunt. Alții care se plângeau de șefi abuzivi și care, în prezent, fug de presă mâncând pământul. Jurnaliști pe care-i citeam și de la care speram să învăț, dar care acum se zbat încercând să regăsească măcar o fărâmă din plăcerea aia pe care o aveau când scriau un text la începuturile lor în presă.
 
Nu știu dacă neajunsurile astea au legătură doar cu banii sau și cu felul în care ne raportăm noi, jurnaliștii, la noi înșine. Scriem atât de bine despre abuzuri, burn-out, conflicte, dar ne creăm singuri câmpuri de luptă imaginare, din care tot noi ieșim pe minus. Știm foarte bine ce ar trebui să facă presa și cum ar trebui să apere democrația, dar nu avem strategii care să îi facă și pe cititori să înțeleagă asta.
 
Aș vrea să zic că după trei ani de presă am găsit eu niște soluții magice pe care nu le-au găsit atâția jurnaliști înaintea mea, dar n-am atâta încredere în mine. În schimb, am niște certitudini care nu sunt strict legate de bani, dar care ar putea crește încrederea publicului în ceea ce facem și ar ține jurnaliștii mai mult timp în profesie: 

1. Să încercăm să scriem pentru cititori, nu pentru colegii de breaslă. Asta înseamnă că e nevoie să știm cine-s oamenii ăia care vin la noi pe site zi de zi, dar și cine-s ăia la care nu ajungem niciodată și cum putem să dăm de ei. Am zis-o asta cu colegii de breaslă pentru că, de multe ori, mai ales în mainstream media, știrile se dau pentru că le-a dat și publicația concurentă. Ori asta, ori ne grăbim să dăm primul știrea, fără să avem grijă față de surse sau față de subiect, doar ca să le luăm fața colegilor. Iar asta ne dăunează tot nouă.
2. Practice what you preach. Dacă tot scriem despre locuri de muncă toxice, oboseală și sănătate mintală, ar ajuta foarte mult să și aplicăm lucrurile alea. Doar că asta nu ține doar de reporteri, are legătură cu întreaga organizație și cu valorile pe care și le asumă. E important, mai ales într-o profesie care te poate seca de resurse, să-i ții aproape pe jurnaliștii care lucrează la subiecte sensibile sau pe ăia care dau câte zece știri pe zi. Dacă nu, o să ajungem să spunem foarte cinic „Ei, ăia s-au lăsat de presă că n-au fost făcuți pentru asta”, deși știm cu toții în interior că lucrurile nu-s atât de simple precum sună.
3. Mai multă colaborare. Cred că la gala Superscrieri a întrebat cineva „Dar de ce nu vă uniți voi într-o singură redacție?” și m-am gândit pentru o secundă cum ar arăta asta. E clar că e imposibil, dar colaborarea nu e imposibilă. Concurența aia nemiloasă izvorăște tot din nevoia asta, neacoperită a presei, de a da de bani. Dar cred că învățăm cu toții, chiar din prima zi într-o redacție, că nu poți să faci presă fără colegi. Și nu doar ăia din redacția ta, ci și din celelalte redacții. Cât am fost la Festivalul Internațional de Jurnalism de la Perugia i-am auzit vorbind pe jurnaliști din Gaza, din Ucraina, jurnaliști aflați în exil, care trag acum cu toții la un scop comun: eliberare. Nu știu cât va mai conta cine a dat primul știrea în momentele alea, așa că poate ne gândim cum putem să facem să nu conteze atât de mult acum.

SUPERSCRIERILE LUNII MAI
SELECȚIE DE ANDRA MUREȘAN

Clanul „Sărmanilor”. Cum ajung apartamentele sociale din Otopeni la oamenii primarului
Florin Râșteiu (Buletin de București)

„Într-o documentare care s-a întins pe mai mult de patru luni, reporterii Buletin de București au descoperit că parte din apartamentele sociale ale Primăriei Otopeni sunt ocupate de oameni de la vârful autorității locale și din jurul primarului în funcție, consilieri locali, directori de instituții, preoți, foști angajați în administrația locală ori membri de partid.”

Cum arată progresismul în politica românească din anul electoral 2024
Vlad Dumitrescu (Panorama)

„Într-un an electoral mai aglomerat ca niciodată, cu patru runde de alegeri, pare că și oferta electorală devine, pe ici-pe colo, mai variată. Dacă în Europa există destule partide care marșează pe teme progresiste, atât economic cât și social, în România, acest curent de gândire a fost mai degrabă absent de pe scena politică. Sau și dacă a fost prezent, el nu a fost asumat ca atare, cum fac alți politicieni din Vest. Asta pare să se schimbe încetul cu încetul, parțial și dintr-o nevoie pragmatică de a acapara din votul tânăr.”

Seria Bears Uncovered
Michael Bird, Ovidiu Dunel-Stancu, Stefano Petrelli, Vjosa Cerkini (Scena9)

„Un documentar amplu, în care o echipă internațională de jurnaliști a călătorit în România, Slovenia, Albania, Kosovo și Italia, pentru a cerceta de ce oamenii și urșii își împart din ce în ce mai greu teritoriul. „Bears Uncovered” arată cum am ajuns aici, care sunt problemele dintre oameni și animalele sălbatice, dar și soluțiile care i-ar putea ajuta să trăiască mai bine împreună.”

Studenții de la Sociologie, revoltați de cursurile unui profesor candidat pe listele AUR: „Ne-a spus că femeile cu părul desprins sunt în căutare de bărbați”
Luiza Popovici (PressOne)

„Un profesor de la Facultatea de Sociologie din București candidează pe listele AUR la europarlamentare și între timp le spune studentelor că fertilitatea este indicată de lungimea unghiilor și că e normal să fie puse la punct de capul familiei, dacă vorbesc neîntrebate.”

Cum au inventat polițiștii din Sibiu “certificatul de consumator de droguri”: O mamă acuză abuzuri ale autorităților
Matthew Garvey (Context)

„Un document întocmit de Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate (SCCO) Sibiu, nesemnat de șeful instituției, a ajuns probă într-un dosar civil în care părinții unui copil de cinci ani, separați între timp și prinși în mai multe conflicte legale, se judecau pentru domiciliul minorului. În baza acestei hârtii care atestă, fără să ofere alte detalii, că mama copilului „are preocupări pe linia consumului de droguri”, Tribunalul Sibiu i-a dat câștig de cauză tatălui. Poliția Română refuză să clarifice situația, în timp ce femeia așteaptă procesul din iulie, care va stabili definitiv domiciliul copilului.”

Cartelul din Carpați 
Ionuț Stănescu, Ovidiu Vanghele, David Muntean (Recorder)

„Am mers în Franța să aflăm povestea castelului cumpărat de misterioșii investitori români și ne-am întors în țară pentru a lua urma banilor. Am descoperit o grupare creată și protejată de oameni politici girați de la vârful coaliției de guvernare. O grupare care a pus stăpânire pe cea mai cunoscută stațiune turistică a țării, transformând-o într-o sursă de îmbogățire.”

Într-un act sexual, „«NU» are aceeași valoare, indiferent când este verbalizat”, explică o terapeută / După jurnalistă, alte două femei îl acuză pe Răzvan Băltăreţu că nu le-a respectat consimțământul
Alexandra Nistor, Laurențiu Ungureanu (Hotnews)

„Azi sunt bine, nu vreau să mă mai întorc în mizeria aia, spune una dintre cele două femei care, după mărturia jurnalistei Adina Florea, îl acuză și ele pe Răzvan Băltărețu, fost redactor-şef al publicaţiei Vice, că a ignorat lipsa consimțământului într-un act sexual. Unele dintre femei spun că inițial acceptaseră raportul intim, apoi pe parcursul actului au spus NU, iar bărbatul nu s-a oprit.”

Comunitatea LGBTQ în discursul AUR: De la toleranță mimată la spaimă națională
Luca Istodor, ilustrații de Ramona Iacob (Iscoada)

„Discursul AUR vizează în mod negativ anumite grupuri minoritare, cum ar fi romii, maghiarii sau comunitatea LGBTQ, dar și curente ideologice, cum ar fi liberalismul european. Cu toate acestea, este posibil ca pericolul pe care îl reprezintă AUR să fie încă prea puțin conștientizat în spațiul public românesc. În media mainstream și discursul public, AUR a fost considerat, în special la apariția sa, mai degrabă „exotic și inofensiv, fiind perceput drept mai puțin periculos decât este în mod real”. 

—

Andra Mureșan

Reporter Scena9.
Tocmai își dă licența în Jurnalism.
Câștigătoarea premiul 1 la categoria Debut Jurnalistic, a premiului 2 la categoria Reportaj și a bursei BIRN – Balkan Investigative Reporting Network, Summer School.

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 VIDEO. „Informează-te și votează la timpul potrivit!” e mesajul central al unei campanii derulate de Reprezentanța Comisiei Europene în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare. (Mircea Bravo via YouTube)

Pagina de Media scrie că Mircea Popa, cunoscut ca Mircea Bravo în mediul online, este parte din campanie. Creatorul de conţinut a realizat videoclipul intitulat „Cum se schimbă şeful”, cu scopul informării cetăţenilor asupra riscurilor dezinformării.

👉 Istoricii Cosmin Popa și Armand Goșu, specialiști în istoria Rusiei, au afirmat la unison, în cadrul unei dezbateri de la Constanța: „Da, a început al treilea război mondial”. 

„Doar că nu se desfășoară cum știm noi, e altă treabă. E un alt tip de război, dar a început”, a adăugat Armand Goșu.

Istoricii au explicat la ce se referă și la ce ne putem aștepta de la Rusia în următorii ani. (G4Media).

Idei de pus pe rană,
de la Gala Superscrieri

Știri despre cei care ne aduc știrile
de urmărit

🧩 S-au lansat patru noi platforme de jurnalism:
SPORT: Golazo.ro, parte din grupul Hotnews și GEN, sport, parte din inițiativele GENmedia, alături de GEN,știri (Redacția anului la Superscrieri #13).
INVESTIGAȚIE:
Public Record – Ana Poenariu, Codruța Simina, Bianca Albu
Snoop – jurnalism fără lesă – printre jurnaliștii din echipă: Mirela Neag, Cătălin Tolontan, Iulia Roșu, Dan Duca, Răzvan Luțac, Victor Ilie, Cristian Andrei, Alexandra Nistoroiu, Ioana Moldoveanu

Nu uita să îi susții și cu donații! 

🧩 Interviu video: Emilia Șercan o intervievează pe Maria Ressa, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace în 2022. Interviul a fost intermediat de Editura ZYX Books, care a publicat în limba română cartea Mariei Ressa – „Cum să înfrunți un dictator” – în această primăvară, în traducerea Monei Dîrțu.

„Guvernul din Filipine a emis împotriva Mariei Ressa zece mandate de arestare. Nu pentru că a comis vreo infracţiune, ci pentru că nu a vrut să tacă, încăpățânându-se să spună adevărul și să își facă, practic, treaba de jurnalist. În România, jurnalista Emilia Șercan este una dintre cei care au devenit ținta atacurilor politice. A ales să investigheze și să dezvăluie adevărul despre tezele de doctorat plagiate ale unor politicieni români. Două jurnaliste care își apără profesia și care se află întotdeauna de partea adevărului. Două femei care ne inspiră și care ne aduc aminte cât de important este să luptăm pentru ceea ce contează. Pentru fapte, pentru adevăr și pentru libertate.”

🧩 This Is The Story – Silviu Faiăr, invitat la video-podcastul lui Tudor Mușat: „În episodul ăsta am tocat tot: de la vrăjelile politicienilor în campania electorală până la droguri și păcănele.”

🧩 Într-un proiect internațional cu finanțare UE – alături de alte site-uri din Polonia, Croația, Bulgaria și Lituania – stirileprotv.ro are în derulare proiectul MyImpact, dedicat tinerilor din Generația Z.
O componentă a proiectului este reprezentată de un concurs la care se pot înscrie și tineri jurnaliști din România, prin care se poate demonstra modul în care formele contemporane de media pot promova activismul în rândul tinerilor, pe probleme sociale cruciale, cum ar fi sănătatea mintală, egalitatea și ecologia.  
Înscrierea se face aici https://competition.my-impact.org/start. Termen – 30 iunie 2024. Se vor acorda premii între 2000 si 5000 de euro.

Câteva idei cu care am plecat de la două evenimente Superscrieri
despre finanțarea presei, desigur

🧩 Superscrieri a scos jurnaliștii în stradă, să vorbim despre cât ne costă interesul public

🧩 Tomáš Bella, Denník N @ Superscrieri: un model de succes în media independentă

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

fotografie Claudiu Popescu

Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – realizată de Ovidiu Vanghele, jurnalist la Centrul de Investigații Media și Bianca Albu, jurnalistă la Buletin de București, a câștigat cele mai multe premii (trei) aseară în cadrul Galei Premiilor Superscrieri, eveniment care aduce în prim-plan cele mai bune materiale jurnalistice din România. Premiile obținute de această investigație sunt: „Superscrierea anului”, „Superscrierea cititorilor” (fiind cel mai votat material dintr-un total de peste 5.000 de voturi) și primul loc în categoria „Investigație”.

La această ediție au fost nominalizate 47 de materiale care au fost selectate de un juriu format din 26 de specialiști din media pentru cele nouă categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotografia anului în media, Civic Influencers.

„Este important faptul că oamenii care citesc presa au apreciat munca noastră. Iar povestea aceasta nu ar fi putut fi făcută fără expertiza unui ONG; sunt oameni resursă, precum Georgiana Pascu (n.a. managerul Centrului de Resurse Juridice), fără de care nu îți dai seama ce se întâmplă în niște domenii. Narativul oficial este că această poveste nu există, dar oamenii de aici, de la Superscrieri, consideră că acesta este cel mai bun material de presă al anului și trebuie să ajungem să zicem că acesta este unul dintre subiectele anului. Pentru că noi, jurnaliștii, rămânem pe baricade pentru și cu susținerea celor care caută să fie de partea adevărului”, a spus Ovidiu Vanghele, jurnalist la Centrul de Investigații Media.

„A durat șase luni ca investigația noastră să prindă amploare și, din păcate, a fost nevoie și de o anchetă a DIICOT pentru acest lucru. Ne-am bucurat că am putut să ajutăm și să salvăm oameni. Si ne-am bucurat și de demisii”, a declarat Bianca Albu, jurnalistă la Buletin de București.

„Superscrierea anului ne arată că încă există potențial pentru schimbare, pentru schimbare de viitor și cât de importantă este colaborarea între jurnaliști și activiști. Începem să vedem lucrurile în context”, a afirmat Paul Radu, jurnalist de investigație, fost președinte al juriului Superscrieri și director executiv al The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP.

Pe lângă cele nouă categorii de concurs, juriul a mai oferit opt premii onorifice și alte premii speciale.

Bursa „Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație” a fost oferită Biancăi Albu, iar „Bursa BIRN – Balkan Investigative Reporting Network” a fost oferită Andrei Mureșan – câștigătoarea premiului întâi și la categoria „Debut jurnalistic”.

Premiul juriului a fost câștigat de către reportajul „Cătunul care și-a dorit o școală”, realizat de jurnalista Andreea Archip (Școala9). Acest material a fost nominalizat și la TV&VIDEO-jurnalism, secțiune în care toate cele trei premii au fost obținute de Recorder.

„Cei 12 ani de când există Superscrieri sunt ani în care acești jurnaliști au încercat să ofere informații, onestitate, transparență, jurnalism bine făcut. Nu este vorba doar despre presă independentă, ci mai ales despre practici pe care oamenii aceștia au încercat să le aducă în piață. Celebrăm cel mai bun jurnalism, nu doar pe jurnaliștii care câștigă premii pentru materiale care sunt foarte bune”, a declarat Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri, jurnalist Dela0, Să fie lumină, Judecata de Acum.

Tema Superscrieri din acest an a fost „Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor”.

„Am ales o temă grea anul acesta, finanțarea presei. Ne vom concentra pe a găsi modele inspiraționale pentru a face redacțiile sustenabile pentru că este o temă care ne privește foarte mult pe toți”, a spus Alexandra Cantor, directoarea executivă a Fundației Friends for Friends, organizatoarea Superscrieri.

Cine au fost membrii juriului

Vlad Stoicescu, președintele juriului acestei ediții.

Membrii juriului au fost: Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dan Radu, Dragoș Pătraru, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Irina Păcurariu, Iulia Roșu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz, Tudor Mușat.

La categoria „Fotografia anului în media”: Octav Ganea, Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz; la categoria „Civic Influencers”: Monica Jitariuc și Diana Filimon; pentru premiul special „Animal Welfare în România”: Andrei Ciurcanu.

Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situația de conflict de interese.

Premiile Superscrieri, ediția XIII-a

AUDIO/PODCAST

Locul 1: Podcastul Palianytsia – Iulia Mihaela Verbancu (War Street Journal)

Locul 2: Pe urmele abandonului – Oana Drăgulinescu, Ana Maria Ciobanu, Ion Țurcanu, Iulia Țurcanu, Mihnea Ciulei (Muzeul abandonului)

Locul 3: Viață irosită în cazinouri – Viorica Ștefan (Radio Europa FM – Lumea Europa FM)

OPINIE

Locul 1: Ministrul sănătății nu se poate mira laolaltă cu publicul când, pe trotuarul din fața unui spital, o femeie naște un copil – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Locul 2: Drogurile din școlile și liceele Capitalei: problema „care nu există” și populismul ciclic al politicienilor – Adina Căpîlnean (Buletin de București)

Locul 3: Politicianul român față cu social media – Victor Morozov (Films in Frame)

DEBUT JURNALISTIC

Locul 1: Andra Mureșan, Femei care au omorât pentru viața lor (HotNews)

Locul 2: Matthew Garvey, co-autor: Sănătatea care ne arde – material publicat împreună cu Diana Livesay, Iulia Stănoiu, Mihaela Tănase (Context)

Locul 3: Delia Dascălu, Gabriel Mateescu, Cum am cumpărat licențe la Medicină și Drept de pe site-uri de „copertare și consultanță” (Info Sud-Est)

PRESĂ LOCALĂ

Locul 1: Latifundiarii din Comorova: Cum dispare singura pădure de pe litoral/ Dosarul DNA pe retrocedări și vânzări, clasat pe prescripție – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est, Context)

Locul 2: Afacerea cu jilțuri bisericești de la Catedrala din Voluntari – Florin Râșteiu (Buletin de București)

Locul 3: VIP-uri la apă: În Oradea, malul Crișului Repede a fost „confiscat” de persoane bogate și influente, cu vile în vecinătate – Adriana Totorean (Bihoreanul)

REPORTAJ

Locul 1: Andrei nu se mai întoarce în Transnistria – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

Locul 2: Femei care au omorât pentru viața lor – Andra Mureșan (HotNews)

Locul 3: Lumea unei mame la 16 ani: „Lapte, plânsete, pamperși”. Ce (nu) face statul român pentru copiii cu copii – Oana Moisil (Europa Liberă România)

TV&VIDEO-JURNALISM

Locul 1:  Puterea din umbră – Andreea Pocotilă, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Locul 2:  Adio, arme! Armata României în fața celui mai mare val de demisii – Andrei Udișteanu (Recorder)

Locul 3: „Toate sunteți ale mele!”. Arhidiaconul și elevele de la Seminar – Alina Păduraru, Isabela Pop (Recorder)

INVESTIGAȚIE

Locul 1:  Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

Locul 2: Pe aici nu se trece fără șpagă – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul 3: Lecțiile profesorului Puiu Șerban – Ioana Moldoveanu, Luiza Vasiliu – editor (RISE Project)

Dumnezeul achizițiilor se întoarce – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

FOTOGRAFIA ANULUI ÎN MEDIA

Locul 1: Mândrie și beton – după 10 ani – Petruț Călinescu (CdFD – Centrul de Fotografie Documentară)

Locul 2: Fragmente – Andrei Pungovschi (Liberation)

Locul 3: Frații Tate în fața sediului DIICOT – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

CIVIC INFLUENCERS

Locul întâi a fost obținut de două proiecte:

Newsletterul lunar „Foaia de observație” – Sorana Stănescu

Fără reclame la jocurile de noroc – Silviu Istrate / Faiăr și Ana Racheleanu / Declic (Faiăr Silviu LIVE / Youtube)

Locul 2: Harta Abandonului – un efort de recuperare a memoriei instituțiilor de ocrotire în care au trăit sute de mii de copii din România – Anca Niță, Iris Șerban, Ana Maria Ciobanu, Mirela Petrică, Ina Alecxă (Muzeul Abandonului)

Locul 3: Pe înțelesul rOmului – Florin-Alexandru-Paul Stan (TikTok / Alex Stan)

PREMII SPECIALE

SUPERSCRIEREA ANULUI

Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

PREMIUL JURIULUI

Cătunul care și-a dorit o școală – Andreea Archip (Școala9)

SUPERSCRIEREA CITITORILOR

Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

PREMIUL SPECIAL „Animal Welfare în România”
Căsuța Pisicească. Cum au murit zeci de pisici la cel mai cunoscut adăpost din Iași, sub ochii autorităților și pe banii iubitorilor de animale — Teodora Munteanu (PressOne)

PREMII ONORIFICE

Redacția Anului – GEN, știri

Editorul Anului – Attila Biro (Context)

Best Use of Digital/New Media – Recorder

Carte de non-ficțiune – Mihnea Măruță, „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare”

Feature Writing / Articole longform – „Complicata istorie a utopiei întemeiate de un artist român în Israel” – Andrei Popoviciu (Scena9)

Premiul onorific pentru întreaga activitate: VICE România

Premiul onorific pentru corespondențe de război – Radu Hossu, Jurnal de Front

Premiul onorific „Hold the Line” – pentru jurnaliștii concediați abuziv, din fostele echipe Libertatea & GSP

BURSE

Bursa BIRN – Balkan Investigative Reporting Network – Andra Mureșan

Bursa Superscrieri Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație – Bianca Albu

Vezi aici toți nominalizații ediției, pe care îi felicităm și le mulțumim pentru munca în interesul public. 

***

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată în 2011 de Fundația Friends for Friends si este posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România, BRD – Groupe Société Générale, FAN Courier, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: Ethical Media Alliance, PPC, Povestela, Humane Society International – Europe, DiFine PR, Media Trade Services, Blitz Production.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Ioanei Epure
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina

Invitata lunii este Ioana Epure, director editorial al publicației PressOne.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” este tema noii ediții Superscrieri, așa că în următoarele luni ne dorim să avem și perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Ioana Epure:

„Puține meserii generează atâta tensiune internă și ambivalență ca jurnalismul. Într-o lume din ce în ce mai polarizată, noi ne polarizăm în noi înșine: ne simțim vinovați și când suntem citiți și când nu suntem.

Dă-i publicului ce-și dorește. Nu-i da publicului doar ce-și dorește, dă-i doar ce e important. Cercetează, investighează. Nu scrie prea mult, nu mai are lumea timp să citească. Fii obiectiv. Fii echidistant. Apropie-te de oameni. Empatizează, înțelege. User needs. Audience funnel. De ce citește lumea doar titlurile? 100k Instagram reach. 150 de oameni pe site. Aveți un typo. Avem mai multe. Nu mai există corectori. Suntem împreună. Luptăm împotriva corupției, a nedreptății, a impostorilor. A lipsei de speranță și a blazării. Mai puțin când sunt ai noștri. Așa e omul, mai și greșește.

De ce facem, de fapt, ce facem?
Pentru noi, în PressOne, simplul fapt că încă existăm – după aproape 9 ani – e un premiu în sine pentru o redacție independentă. Și fiecare to do list, fiecare revizuire a strategiei, fiecare exercițiu de planificare trebuie să aibă un singur scop: să existăm în continuare. Și pentru că „în continuare” înseamnă și mâine, și peste o lună, și peste 5 ani, modelul prin care ne finanțăm trebuie să fie, în primul rând, sustenabil. Să nu depindem excesiv nici de vârfuri de trafic, nici de scandaluri punctuale, nici de parteneri comerciali și nici doar de simpatia publicului sau de granturi. Un mic exercițiu de imaginație ne poate lăsa ușor fără oricare dintre ele; iar dacă se nimerește să fie tocmai sursa prin care publicația se finanțează exclusiv, e lesne de observat cât e, de fapt, de fragil acest obiectiv, al supraviețuirii, care la prima vedere pare doar la baza piramidei nevoilor jurnalistice.

Ne place să romantizăm un trecut în care presa „era presă”, un trecut imaginar când jurnaliștii respirau, mâncau și se încălzeau doar cu adevărul. Nu există. Iar o țară în care zece publicații independente supraviețuiesc e mai bună decât una în care mai există doar una care performează.

PressOne e o redacție care a crescut fulminant în ultimul an, din toate punctele de vedere. Și tocmai în acest spirit, al sustenabilității, cultivăm un model hibrid (și transparent) de finanțare, care ne asigură o plasă de salvare indiferent de ce schimbări geopolitice, economice, sociale, se petrec în jurul nostru. Finanțarea noastră provine din patru surse principale: donațiile cititorilor, procentele din impozitul pe venitul persoanelor sau pe profitul companiilor, granturi și publicitate.

Și da, și creșterea trebuie să fie sustenabilă. Mai ales că mulți dintre noi, în redacțiile mai mici, am ajuns din reporteri manageri fără să ne dăm seama că pasiunea cu care am documentat și am scris texte s-ar putea să fie contraproductivă când te gândești la supraviețuirea pe termen lung a unei publicații.

În afară de acest model hibrid, strategia noastră se mai axează pe trei piloni principali: dezvoltarea continuă a abilităților echipei; contactul permanent și constructiv cu zeci de alte redacții din Europa, care împărtășesc valorile și provocările noastre; dar și pe busola noastră internă, a propriilor valori. În ultimă instanță, aceasta ne ghidează când tensiunea dintre problemele de finanțare și misiunea noastră de jurnaliști – care livrează un serviciu public – devine prea mare.”

SUPERSCRIERILE LUNII MARTIE
SELECȚIE DE IOANA EPURE

Operațiune eșuată. Cu fonduri europene de 200 de milioane de euro, autoritățile nu au reușit să rezolve problema spitalelor în care pacienții ard de vii
Mihaela Tănase (Context.ro)

„După ce zeci de români au ars în spitale, România a avut la dispoziție 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitarea rețelelor electrice și a instalațiilor de oxigen din peste 100 de unități medicale. După trei ani, niciun proiect major nu a fost finalizat, peste jumătate au ajuns la maximum 15% și doar șase spitale au reușit să-și instaleze alarme antiincendiu. În total, România a cheltuit doar o treime din banii de care a dispus pentru siguranța pacienților.”

„Am ucis pe cineva în video call”. Rețeaua globală de tineri care își câștigă popularitatea online prin crime, pornografie infantilă și automutilarea victimelor
Diana Meseșan (Recorder)

„În 12 aprilie 2022, viața unei pensionare din județul Sibiu a fost curmată de întâlnirea cu un adolescent german, în vârstă de 17 ani, pe care nu îl cunoștea. Tânărul i-a spus „Bună” și apoi a înjunghiat-o, pe o stradă din Mediaș. În timpul acesta, era într-un apel video, pe platforma Discord, și filma crima.”

„Drama” stradală a Prelungirii Ghencea. Cartiere construite pentru profit, nu pentru oameni
Andreea Tudor (Buletin de București)

„Cum romanii erau faimoşi pentru drumurile lor, faptul că numele unei zone unde se circulă extrem de prost este „Cartierul Latin” e o glumă tristă. Ştie toată lumea – îmbătrâneşti în traficul din Prelungirea Ghencea, iar asta se întâmplă dintr-o serie de cauze: de la încrengătura politico-imobiliară, până la impotenţa administraţiei, care nici nu poate să stăvilească dezvoltarea haiducească, nici să facă o infrastructură adecvată pentru ea. Pentru şoferi e Crimă şi Pedeapsă, iar pentru pietoni e Infernul lui Dante.”

De ce lipsesc peste 700 de medicamente din România – sau când un drum până la farmacie poate să fie de 450 de kilometri
Andreea Ofițeru (Europa Liberă România)

„Dacă te uiți câteva ore la televizor, reclamele predominante sunt din domeniul farmaceutic. Așa rămâi cu impresia că în România abundă medicamentele și suplimentele naturale. Deși consumul de pastile fără prescripție medicală este într-adevăr o problemă, realitatea din teren arată o altă situație mai gravă: în farmacii nu se găsesc medicamente esențiale pentru cancer, diabet, boli cardiovasculare și alte afecțiuni.”

Muncitorii străini care vin în România sunt lăsați de izbeliște de stat și sindicate, iar asta ne afectează pe toți
Călin Căciuleanu (Panorama)

„Muncitorii străini au ajuns o prezență obișnuită pe șantierele și pe străzile României. Deși numărul lor a crescut spectaculos în ultimii ani, contribuind la dezvoltarea economică a țării, îi întâmpinăm în continuare cu legi insuficiente pentru a-i proteja de abuzuri, cu autorități nepregătite și sindicate care-i ignoră. Panorama a discutat cu instituții, sindicaliști și experți pentru a explora amploarea migrației forței de muncă, problemele cu care aceștia se confruntă și felul cum ne afectează asta pe noi.”

În fiecare săptămână, o femeie este ucisă în România. Cum eșuează statul să ofere protecție victimelor
Laura Popa (PressOne)

„În ciuda existenței unor factori de risc, statul eșuează să ofere protecția necesară femeilor victime ale violenței domestice, astfel încât să fie prevenit omorul. De ce? Am încercat să înțelegem, folosindu-ne de date statistice privind violența împotriva femeilor și violența de gen, obținute de la Ministerul Justiției, Inspectoratul General al Poliției Române și de la toate inspectoratele județene de poliție.
Printre acestea se numără și o parte din datele pe care Inspectoratul General al Poliției Române a refuzat în acest an, pentru prima oară, să le comunice, determinând 33 organizații neguvernamentale să trimită o scrisoare deschisă pentru ministrul de Interne reclamând acest refuz, care ar încălca prevederile convenției de la Istanbul.”

Mărturia mamei Amirei, pacienta operată de 11 ori de medicul Burnei pentru că șchiopăta. „În viața mea nu mai este nicio urmă de fericire”
Ariana Coman (PressOne)

„Aceasta este mărturia Emiliei Iliescu, femeia care luptă de 26 de ani să-și salveze copilul: mai întâi de o viață „schilodită” de operațiile făcute de medicul Gheorghe Burnei, de sistemul medical din România și apoi în justiție.”

Cum curg banii în „Fabricile de cetățeni români” din spațiul ex-sovietic sub pretextul operațiunilor umanitare. Rețeaua de la Cernăuți
Gabriel Bejan (Hotnews)

„​În Cernăuți, Ucraina, dacă ai bani și relații, drumul către un pașaport UE devine incredibil de ușor, arată mărturiile culese de HotNews.ro la fața locului și datele oficiale furnizate de autoritățile românești la cererea redacției.”

—

Ioana Epure

Ioana Epure este director editorial PressOne. Jurnalist multimedia, de mai bine de zece ani documentează diferite aspecte ale migrației și probleme sociale, de multe ori în colaborare cu organizații și publicații internaționale.   

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Într-un an în care discuțiile despre alegeri aproape că sufocă orice altă temă (mai puțin eclipsa din SUA), se întâmplă lucruri interesante și în alte domeniu. Despre undele dintre acestea an scris, în luna martie, în Mindcraft Stories.”

Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet, de Alexa Bejinariu
Poate că nu vei cădea victimă unei scheme atât de transparente, dar e interesant de aflat cum îți pot fi furați bani în timp ce ți se promit bani. Mulți.

Platformele online care nu îți fură datele personale, de Oana Racheleanu
Pentru cei interesați de privacy, Oana explică cum poți să-ți construiești o viață digitală mai sigură – și dă și instrumentele necesare. Pentru cei mai puțin interesați, tot e nevoie de niște măsuri de siguranță.

Adina Vălean: „Primele taxiuri aeriene ar putea zbura la Olimpiada de la Paris” , de Mihai Ghiduc
Am vorbit cu comisarul european pentru transporturi despre viitorul transporturilor și telecomunicațiilor, provocările actuale prin care trece Europa și potențialul existenței unor taxiuri aeriene în orașele europene.

Personajul nejucător – cum este să lucrezi în industria de gaming. O discuție cu Andrei Istrate, de Daniela Vasilache
Industria de gaming din România s-a profesionalizat din mers, iar Andrei Istrate are o mare contribuție la organizarea acestui domeniu.  Daniela a scris articolul acesta pentru cursul de jurnalism narativ de la Facultatea de Jurnalism.

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi, de Adriana Moscu
Europa încearcă să facă ordine într-un domeniu în care orice devine mai „natural” sau mai „organic”, adesea pentru a profita de bugetul celor interesați de o viață mai sănătoasă. Va reuși însă acest demers?

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 TikTok are 7,4 milioane de utilizatori români și 167 de moderatori pentru conținut în România, potrivit reprezentanților companiei, citați de Europa FM.

Reacția TikTok vine după ce mai mulți membri PNL și PSD au început să vorbească despre reglementarea conținutului politic pe platforma video, în urma unui sondaj care arăta că tinerii ar avea ca primă opțiune de vot AUR.

👉 PressOne enumeră câteva principii și reguli care vă ajută să vă protejați de fraudele online și reclamele mincinoase care folosesc videouri sintetice (deepfakes). 

👉 UE cere marilor platforme să angajeze verificatori (fact checkers) și moderatori de conținut înaintea alegerilor europarlamentare. (The Guardian)

👉 Conținutul politic pe Instagram va fi limitat automat de către rețea, în afara cazului în care utilizatorii își modifică setările pentru a accepta mai mult conținut politic. (Mashable)

🐝 GOOD TO KNOW

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale până pe 21 aprilie. La această ediție #Superscrieri13 vom oferi cinci premii onorifice prin care ne dorim să aducem recunoaștere unor autori și povești în afara categoriilor principale de concurs. 

nominalizează aici
la premiul onorific Redacția anului

Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific
Editorul anului

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific
Carte de non-ficțiune

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific
Feature writing / Longform

Această distincție se oferă unui material publicat în 2023, cu un conținut vast, de non-ficțiune creativă sau jurnalism narativ, care prezintă o abordare mai personală în prezentarea unui personaj, grup de personaje sau eveniment.

nominalizează aici la premiul onorific
Best use of digital media

Pe de o parte, ne dorim să scoatem în evidență exemple de webdocs sau storytelling multimedia (inclusiv articole mini-site) sau experimente care includ elemente interactive, componente foto, video și audio. În același timp, ne interesează abordări în publishing care aduc plusurile aduse în experiența cititorului, sau adaptarea la noi obiceiuri de consum (materiale optimizate pentru mobil, folosirea de (noi) platforme de streaming sau publishing).

Nu uita să votezi și materialul preferat dintre cele 47 de nominalizări ale acestei ediții Superscrieri.

Dacă vrei să susții acest premiu al publicului, donează aici pentru Superscrierea Cititorilor (un premiu în valoare de 3000 de euro).

Anunțăm nominalizările Premiilor Superscrieri #13 – un concentrat reprezentativ pentru jurnalismul făcut în interes public în anul 2023. Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Superscrieri, din luna mai. Până atunci, publicul este invitat să voteze materialul preferat și să contribuie la premiul Superscrierea Cititorilor.

Anul acesta, 47 de materiale (presă scrisă, audio, video, foto, dar și alte povești în spirit civic) au fost selectate de un juriu format din 25 specialiști din media și sunt nominalizate la cele nouă categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotografia anului în media, Civic Influencers. Alături de acestea, vor fi anunțate premiile onorifice și premiile speciale.

„Sunt de numărat pe degete anii în care jurnalismul de investigație românesc a reușit să zguduie guvernul, dând jos un membru al cabinetului. 2023 a fost un astfel de an – iar de căzut, au căzut chiar doi miniștri, nu doar unul. Strict contabil, așa ceva s-ar califica automat ca un an de impact major pentru media. Sunt însă suficiente câteva insule de jurnalism onest pentru a disloca continentul de propagandă și manipulare de la televiziunile de știri, tradiționalele surse de informare ale românilor? Răspunsul realist e mai degrabă nu. Dar Premiile Superscrieri nu sunt doar despre reflectarea posacă a unei realități media, ci și despre promovarea unei idei generoase, optimiste: aceea că o democrație are nevoie de presă curată ca de aer. Ediția de anul acesta a Superscrierilor va onora, ca de fiecare dată, jurnalismul în interes public, premiind cele mai bune investigații și reportaje din 2023. Dar va încerca să-i reamintească publicului că are și el o parte de responsabilitate în sporirea capacității presei independente de a servi interesul public. Miniștrii vin și pleacă. Faptele de scormonit rămân”, a declarat Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri, jurnalist Dela0, Să fie lumină, Judecata de Acum.

Publicul, juriu și sponsor pentru Superscrierea Cititorilor

În contextul temei acestei ediții, despre finanțarea jurnalismului și despre faptul că acest lucru ne privește pe toți, invităm publicul să voteze materialul preferat dintre cele 47 de nominalizări și, totodată, să contribuie cu o donație pentru acest premiu special în valoare de 3000 de euro.

Nominalizările ediției pot fi votate până pe 10 mai.

👍 VOTEAZĂ AICI MATERIALUL PREFERAT

💰 DONEAZĂ AICI PENTRU Superscrierea Cititorilor

Nominalizările Premiilor Superscrieri #13 

AUDIO/PODCAST

20 OCTOMBRIE 2023. Moartea domnului Grozavu. Internat în spital, mort pe stradă – Filip Standavid, Anna Constantin, George Vulpe, Andrei Ilieș, Raul Bambu (Știrile Zilei de la Recorder)

Podcastul Palianytsia – Iulia Mihaela Verbancu (War Street Journal)

Pe urmele abandonului – Oana Drăgulinescu, Ana Maria Ciobanu, Ion Țurcanu, Iulia Țurcanu, Mihnea Ciulei (Muzeul abandonului)

Cum mi-am dat seama că sunt femeie trans la 36 de ani – Răzvan Băltărețu, Dana Alecu (Pătratul Roșu)

Viață irosită în cazinouri – Viorica Ștefan (Radio Europa FM – Lumea Europa FM)

DEBUT JURNALISTIC

Andra Mureșan, Femei care au omorât pentru viața lor (HotNews)

Bianca Iosef, România datorează refugiaților ucraineni 300 de milioane de lei. În schimb, îi trimite la muncă (PRESShub)

Delia Dascălu, Gabriel Mateescu, Cum am cumpărat licențe la Medicină și Drept de pe site-uri de „copertare și consultanță”/ Ce spune autoritatea care poate închide site-uri/ Poliția face verificări după investigația Info Sud-Est (Info Sud-Est)

Florin Râșteiu, Treningurile și uniformele pentru elevii din Voluntari, ștanțate cu „Instituția Primarului”, cumpărate de la o firmă cu un singur angajat. Legăturile cu „clanurile” politice din Ilfov și lumea manelelor (Buletin de București)

Matthew Garvey, co-autor pentru două materiale:
Avertizorul de integritate de la Transporturi: Sancțiuni și represalii împotriva unui funcționar care a sesizat DNA pentru plăți de zece ori mai mari– material publicat împreună cu Attila Biro (Context)
și Sănătatea care ne arde – material publicat împreună cu Diana Livesay, Iulia Stănoiu, Mihaela Tănase (Context)

PRESĂ LOCALĂ

VIP-uri la apă: În Oradea, malul Crișului Repede a fost „confiscat” de persoane bogate și influente, cu vile în vecinătate – Adriana Totorean (Bihoreanul)

Latifundiarii din Comorova: Cum dispare singura pădure de pe litoral/ Dosarul DNA pe retrocedări și vânzări, clasat pe prescripție – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est, Context)

Afacerea cu jilțuri bisericești de la Catedrala din Voluntari | Strane de top, „patinate auriu”, de 1.000 de euro bucata. Producător: „Ne întâlnim, mai punem ceva peste, îi albim, ăsta-i cash-ul!”– Florin Râșteiu (Buletin de București)

HARTĂ INTERACTIVĂ | 59,5% dintre stațiile GPL și de carburanți din București sunt „surse de risc pentru incendiu“ – Florin Râșteiu (Buletin de București)

serie: EPISODUL 1 | Jaful de la Centrul „fantomă” al Primăriei Generale | Hotel la Bran, vilă în Bragadiru, vacanțe și mașini de lux cu bani „scoși la sacoșă” din Centrul de Protecție a Plantelor București // EPISODUL 2 | Oamenii jafului de la instituția „fantomă“ a Primăriei Generale „lucrează“ noaptea – Florin Râșteiu (Buletin de București)

OPINIE

Analiză | Drogurile din școlile și liceele Capitalei: problema „care nu există” și populismul ciclic al politicienilor – Adina Căpîlnean (Buletin de București)

Revendicarea corpului cu fiecare îmbucătură. Despre mâncatul compulsiv și sexism – Alexandra Bădescu (Cutra)

Ministrul sănătății nu se poate mira laolaltă cu publicul când, pe trotuarul din fața unui spital, o femeie naște un copil – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)    

Spectacolul puterii. Reflecții asupra relației dintre om și șoarecele de casă – Dragoș Rusu (ISCOADA)

Politicianul român față cu social media – Victor Morozov (Films in Frame)

INVESTIGAȚIE

Dumnezeul achizițiilor se întoarce – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Pe aici nu se trece fără șpagă – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Cunoscut activist vegan din București, acuzat că a abuzat sexual fete între 10 și 19 ani. Dezvăluirile a șase victime: „Criteriile lui: să fie virgine, tinere, inocente” – Diana Meseșan, Medeea Stan (Libertatea)

Lecțiile profesorului Puiu Șerban – Ioana Moldoveanu, Luiza Vasiliu – editor (RISE Project)

Seria „Azilele groazei” – ep 1, ep 2, ep 3, ep 4 + seria de follow-up „Toți știau” ep 1, ep 2, ep 3, ep 4, ep 5 – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

REPORTAJ

Femei care au omorât pentru viața lor – Andra Mureșan (HotNews)

ORAȘELE FĂRĂ COPACI. Locuitorii din marile centre urbane din România trăiesc ca în cuptoare: temperaturile cresc, betoanele continuă să se construiască. Ce efecte au asupra sănătății – Cristina Radu (Libertatea)

Trei generații ale unei familii de români stabilite în Suedia își recuperează istoria furată de comuniști – Elena Stancu, Cosmin Bumbuț fotograf (Teleleu.eu și Libertatea)

„Este o urmă mare de rușine în ce privește avortul”. Patru femei vorbesc despre experiența întreruperii de sarcină în România – Medeea Stan (Libertatea)

Lumea unei mame la 16 ani: „Lapte, plânsete, pamperși”. Ce (nu) face statul român pentru copiii cu copii – Oana Moisil (Europa Liberă România)

Andrei nu se mai întoarce în Transnistria – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

TV & VIDEO-JURNALISM

„Toate sunteți ale mele!”. Arhidiaconul și elevele de la Seminar – Alina Păduraru, Isabela Pop (Recorder)

Cătunul care și-a dorit o școală – Andreea Archip (Școala 9)

Puterea din umbră – Andreea Pocotilă, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Adio, arme! Armata României în fața celui mai mare val de demisii – Andrei Udișteanu (Recorder)

Katia Pascariu: „Mi-au zis să îmi ridic fusta la admitere” – Ioana Moldoveanu, Luiza Vasiliu – editor, Ligia Popescu – editor video (RISE Project)

FOTOGRAFIA ANULUI ÎN MEDIA (MASS/SOCIAL)

Fragmente – Andrei Pungovschi (Liberation)

Mândrie și beton – după 10 ani CdFD – Petruț Călinescu (CdFD – Centrul de Fotografie Documentară)

Frații Tate în fața sediului DIICOT – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

Ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului din România – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

Demonstrație de balet la Opera Națională din București – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

CIVIC INFLUENCERS

Harta Abandonului – un efort de recuperare a memoriei instituțiilor de ocrotire în care au trăit sute de mii de copii din România – Anca Niță, Iris Șerban, Ana Maria Ciobanu, Mirela Petrică, Ina Alecxă (Muzeul Abandonului)

Pe înțelesul rOmului – Florin-Alexandru-Paul Stan (TikTok)

Fără reclame la jocurile de noroc – Silviu Istrate (Faiăr) și Ana Racheleanu, de la Declic (Faiăr Silviu LIVE / Youtube)           

FinTube: Cultul Educației Financiare | DOCUMENTAR – Silviu Istrate (Faiăr) și Andrei Petroff (nicknamedpete) (Faiăr Silviu LIVE / Youtube)          

Newsletterul lunar Foaia de observație – Sorana Stănescu

Juriul ediției
Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situația de conflict de interese.

Vlad Stoicescu este președintele juriului acestei ediții. Membrii juriului sunt: Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dan Radu, Dragoș Pătraru, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Irina Păcurariu, Iulia Roșu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz, Tudor Mușat; la categoria „Fotografia anului în media” juriul este format din: Octav Ganea, Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz; la categoria „Civic Influencers” juriul este format din Monica Jitariuc și Diana Filimon.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată în 2011 de Fundația Friends for Friends si peste posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România, BRD – Groupe Société Générale, FAN Courier, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: Ethical Media Alliance, Povestela, Humane Society International – Europe, DiFine PR, PPC Energy Services.

Ne bucurăm să anunțăm o colaborare cu Fundația Caritabilă a Familiei Rațiu, pentru a susține jurnalismul de investigație din România:

Începând cu acest an, în cadrul Galei Premiilor Superscrieri din luna mai, vom oferi împreună „Bursa Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație”, în valoare de 3600 de euro.

Această bursă de merit va substitui tradiționalul „Premiu Ion Rațiu pentru Jurnalism”, lansat în 2015 și inspirat de Ion Rațiu, care – odată revenit în România în 1990, după 50 de ani de exil – a luptat pentru libertatea presei.

Bursa va fi oferită unui jurnalist/unei jurnaliste, în urma unui proces de evaluare a muncii investigative din anul 2023. Vor fi analizați atât jurnaliști participanți la competiția Superscrieri, cât și propuneri care nu se regăsesc în competiție. Vor participa la decizie membri ai juriului Superscrieri și reprezentanți ai Fundației Caritabile a Familiei Rațiu.

„Ion Rațiu s-a întors după 50 de ani în exil având ca principal obiectiv consolidarea democrației în România, înființarea ziarului Cotidianul a fost unul din primele sale succese în acest demers. 25 de ani mai târziu, Fundația Rațiu a decis acordarea unui premiu anual pentru promomovarea jurnalismului de investigație din România.

Suntem încântați să ne alăturăm începând cu acest an Fundației Friends For Friends, organizatoarea Premiilor Superscrieri, întărind astfel efortul comun de încurajare a jurnalismului de calitate.

Pentru democrație, independența și echidistanta justiției și a presei față de orice influență politică sunt de aceeași importantă. În media,  atingerea acestui deziderat e o încercare mult mai dificilă decît ar părea la prima vedere, de aceea Bursa Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație va susține acest demers”, declară Nicolae Rațiu.

„Este o onoare să ne unim forțele cu o fundație pe care o respectăm și o bucurie să putem face încă ceva util pentru munca jurnaliștilor. Mai ales în zona de investigație unde, numai o privire dacă aruncăm pe subiectele ieșite în ultimul an, vedem cât de mult se servește interesul public. Și Superscrieri, și premiul Ion Rațiu pot fi considerate inițiative de succes. Ca notorietate, cel puțin. Însă vremurile sunt în tot mai multe nuanțe de gri și nu o să ne fie ușor dacă nu ne aducem împreună mai des și mai necondiționat, în genul acesta de parteneriate”, declară Alexandra Cantor, directoarea executivă a Fundației Friends For Friends.

Mai mult detalii despre ediția curentă Premiile Superscrieri.

Mai multe detalii despre Premiile Ion Rațiu pentru jurnalism.

***

Fundația Caritabilă a Familiei Rațiu a fost înființată în 1979 la Londra de către Ion și Elisabeth Rațiu, pentru a susține proiecte de educație și cercetare în domeniul culturii și istoriei României, atât în România, cât și în Regatul Unit al Marii Britanii.

Centrul Rațiu pentru Democrație este o organizație non-profit, creată în 2004 la Turda pentru a duce mai departe moștenirea morală a familiei Ratiu,devotamentul față de valorile democrației.

Împreună cu partenerul ING Bank România, propunem un program pilot de specializare dedicat jurnaliștilor din România, indiferent de vârstă și locul în care publică.

În prima parte (9-10 aprilie), jurnalista Mona Dîrțu va aborda principiile jurnalismului, pornind de la jurnalism versus „content” și trecând prin toate fazele unei documentări, redactări și editări.

În a doua parte a programului (4-5 iunie), jurnalista Alina Mărculescu Matiș (Panorama) va aborda jurnalismul economic și de business, explorând instrumente care să facă lucrul cu cifre mai simplu și mai puțin intimidant pentru jurnalist și pentru publicul lui deopotrivă, iar Valentin Tătaru (macroeconomist-șef ING Bank România) va avea o prezentare despre macroeconomie, despre cum pot fi citite informațiile date de un macroeconomist cu presa și care este relația lor.

vezi aici detalii despre program

Atelierele se adresează atât generațiilor mai experimentate, cât și noilor generații.

Înscrierile se fac completând acest formular, până la data de 4 aprilie.