În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Lianei
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• materialul de la Bursa Superscrieri/Poqe

Invitata lunii este Liana Ganea, președinta ActiveWatch, activistă civică, specializată în libertatea de exprimare și libertatea presei.

Liana Ganea: 
Ne pregătim să votăm, în curând, politicienii și partidele care vor forma un nou guvern și un nou parlament. Va aduce această schimbare politică ceva pozitiv pentru cetățean și societate? La ActiveWatch nu știm să facem predicții politice, dar știm cât de important este ca cetățenii să fie informați corect de presă, ‘câinele de pază al democrației’. Așa că, atunci când presa își abandonează acest rol, încercăm să tragem un semnal de alarmă.

De aceea, am publicat în pragul campaniei electorale un raport care arată cum spațiul editorial al unor televiziuni de știri este cumpărat direct de partidele politice, nu doar cu încălcarea eticii jurnalistice, ci și a legislației. Am colaborat cu site-ul de investigații Snoop, care dezvăluie, la rândul său, sumele enorme investite de partide în presă și expune opacitatea cu care partidele fac aceste cheltuieli.

„Într-un an marcat de succesive momente electorale, finanţate masiv de la bugetul de stat, partidele şi-au consolidat rolul de investitori semnificativi pe piaţa de media, devenind, în acelaşi timp, finanţatori, actori, reglementatori şi beneficiari direcţi ai procesului mediatic. După decada mogulilor de presă, în care misiunea presei a fost subordonată intereselor politico-economice ale patronilor, am intrat, de câţiva ani, în era redacţiilor finanţate direct de partidele politice, situaţie mai mult decât alarmantă pentru sănătatea dezbaterii publice şi a procesului democratic”, au scris colegii mei de la ActiveWatch în raportul „Timpul înseamnă bani. Spațiul editorial al televiziunilor de știri, cumpărat de partide în campanie”.

Tactica de a cumpăra presa ieșită la mezat nu este singurul instrument folosit de politicienii, partidele, oamenii de afaceri și alții deranjați de jurnalismul în interes public. Atacarea publică a jurnaliștilor, hărțuirea lor fizică, folosirea instrumentelor statului (procurori, polițiști, justiție) pentru a urmări jurnaliști, a le confisca echipamentele, a-i compromite, chemarea abuzivă în judecată a jurnaliștilor, îndepărtarea lor din redacții sunt doar câteva dintre metodele prin care se încearcă reducerea lor la tăcere, intimidarea lor.

În ultimii 25 de ani, ActiveWatch a încercat să îi sprijine pe acești jurnaliști și ne dorim ca și publicul să înțeleagă de ce aceștia devin ținte și să fie solidari cu ei.

Amintim doar câteva nume ale unor jurnaliști și publicații care au fost ținte ale atacurilor în ultimii ani și ale căror cazuri au devenit publice:
Emilia Șercan (PressOne) – țintă a unei campanii de kompromat, în care polițiști și procurori au devenit părtași, cu sau fără voie; Cătălin Tolontan, Cătălin Țepelin, Iulia Roșu, Dan Udrea și ceilalți colegi ai lor care s-au opus presiunilor editoriale și au fost fie concediați, fie au ales să plece de la Libertatea și Gazeta Sporturilor; Redacția RISE Project, căreia DIICOT i-a cerut sursele; Attila Biro (Redacția Context), țintă a unei încercări de kompromat de care e responsabil un fost înalt demnitar NATO, actual candidat la Președinție; Alin Cristea (DeBrăila), care a fost supus de procurori unor percheziții abuzive și ale cărui echipamente au fost confiscate, sursele sale fiind puse în pericol și el fiind în imposibilitatea de a-și mai publica ziarul; Parászka Boróka (radioul public), amenințată cu moartea de un politician maghiar; Cristian Pantazi, amenințat cu moartea de un ofițer al armatei române (G4Media). Lista noastră este departe de a fi exhaustivă și, la un recensământ real, ar conține numele a zeci de jurnaliști.

Nici lista Superscrierilor lunii septembrie, pe care o propun împreună cu colegii mei de la ActiveWatch, nu este atotcuprinzătoare. Știm că în România mai există jurnalism în interes public și profesioniști care își fac treaba cu onestitate, în ciuda mediului care a devenit din ce în ce mai ostil.

SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE
SELECȚIE DE LIANA GANEA

REPORTAJ. Cine câștigă și cine pierde din Sistemul de Garanție Returnare?
Raul Bambu și Anna Constantin (Recorder)

Materialul publicat de Recorder aduce în prim-plan secretomania mult promovatului program RetuRO, care ne-a umplut casele de sacoșe cu reciclabile. De fapt, este vorba de un caz clasic de capitalism verde, în care câștigătorii reali sunt tocmai gestionarii infrastructurii care ar fi trebuit să ne ajute să salvăm și mediul, și bugetul familiei.

Pregătiri pentru inundații. România a pierdut 160 de milioane de euro din PNRR pentru Lunca Dunării, iar acum se protejează cu saci de nisip
Laura Popa (PressOne)

Materialul publicat de PressOne ne arată că avem nevoie de cât mai multe anchete și analize de acest fel, care să ne arate că stihiile naturii, în combinație cu apucăturile omenești din administrație, pot avea efecte dramatice și ireversibile.

Opinie: ciclonul, atac de panică alimentat de presa centrală. Cum a agregat o redacție mainstream fricile oamenilor pentru trafic pe site
Alex Olaru (PressOne)

Ciclonul care n-a fost, dar a lovit în credibilitatea presei. O analiză critică a unei situații care va deveni probabil studiu de caz pentru studenții la jurnalism, înainte să fie trimiși pe teren în cizme pescărești.

Fenomenul creditelor false la IFN-uri. Sute de români s-au trezit cu rate pe numele lor, după ce datele din buletin le-au fost furate sub ochii autorităților
Medeea Stan (Snoop)

Un material care arată cât de important este să ai grijă la siguranța datelor tale personale, pentru a nu pica victimă fraudelor, și cât de ineficiente sunt mecanismele de control atunci când anumite IFN-uri ajung să acorde împrumuturi cu dobânzi mari unor persoane care nu le cer.

Clonele din pădurile noastre
Andrei Ciurcanu (RISE Project)

Ancheta RISE Project dezvăluie o metodă prin care zeci de operatori economici falsifică și modifică fotografiile încărcate în Sistemul de de Trasabilitate a Materialului Lemnos (SUMAL). Echipa RISE Project s-a folosit de inteligența artificială pentru a demonstra clonarea fotografiilor, reconstituind, astfel, o bază de date cu sute de transporturi frauduloase.

Cele două povești din seria „Life Stories, Not Numbers”:
„România înseamnă pace” și „Aici mă simt în siguranță pentru că nimeni nu vrea să mă omoare”
Andra Mureșan (Scena9)

Două povești de viață ale unor solicitanți de azil din Congo și Etiopia, pentru care România este singura barcă de salvare. Ideal ar fi dacă ar citi aceste materiale și candidații cu sânge tricolor, care luptă să salveze țara, sacrificând omenia.

Industria fraudei
Echipa România, te iubesc (ProTV)

Un kind reminder că PNRR îți dă, dar nu îți bagă în traistă. Echipa „România, te iubesc” arată cum statul român nu are instrumente eficiente care să sancționeze și să îndepărteze companiile de rea-credință, care se înscriu în licitații publice.

O afacere de familie în Belgia – de la zero la 20 de milioane de euro
Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț (Teleleu)

Șapte reportaje Teleleu despre viețile românilor din Belgia și încercările acestora de a aduce bucăți din România în viața lor de acolo. În piața „La doi boi” din Bruxelles fac furori ciorba de burtă și sarmalele Ilișcăi din Sighetu Marmației, iar Cosmin din Craiova este proprietarul unei firme de construcții care are o cifră de afaceri de 20 milioane de euro.

—

Liana Ganea

Liana lucrează pentru ActiveWatch, o organizație de referință pentru expertiza sa în domeniul mass-media. ActiveWatch împlinește anul acesta 30 de ani de continuitate în munca de ‘câine de pază al presei’, dar și de promovare a bunei guvernări și a drepturilor omului în general. ActiveWatch apără drepturile jurnaliștilor, dar sancționează și derapajele presei. Și face eforturi pentru a contribui la un discurs public responsabil și în interes public.
Liana deține o licență în jurnalism, un master în științele comunicării (ambele de la Universitatea din București) și un master în drepturile omului (de la University College London). În prezent, este președinta ActiveWatch.

📩 Abonează-te aici la newsletterul ActiveWatch

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

Mircea Geoană, candidat independent la președinția României și fost vicepreședinte al NATO, s-a plâns, săptămâna trecută, că este victima unui kompromat și că împotriva sa a fost organizată o „operațiune de dezinformare”. 

Pentru claritate, kompromatul este definit ca fiind o informație compromițătoare, de multe ori fabricată, folosită pentru șantaj sau pentru a distruge reputația cuiva. (Dicționarul Merriam-Webster)

Ce s-a întâmplat? 

În timp ce făcea parte din echipa de campanie a lui Mircea Geoană – care era, în acea perioadă încă vicepreședinte al NATO – fostul liberal Rareș Mănescu a înregistrat în Ilfov o companie alături de un om de afaceri rus. Doar că omul de afaceri avea și o identitate secretă, cu ajutorul căreia a făcut propagandă pentru Rusia, a dezvăluit Context.ro.

Geoană și Mănescu au fost contactați de Context în timpul documentării, însă Mănescu a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, iar Geoană a spus că nu deținea informații despre activitatea colaboratorului său. 

Context a publicat dovezi clare pentru a susține dezvăluirile făcute.

După publicarea materialului, Mircea Geoană a invocat, fără dovezi, implicarea unor entități „externe” în dezvăluiri, sugerând că în spatele dezvăluirilor despre el ar sta chiar Federația Rusă. Geoană nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmațiilor, dar a folosit drept argument poziția sa în cadrul NATO. (RFI)

…în plus, Geoană a plătit publicitate către Facebook pentru a amplifica postarea sa în care sugerează că în spatele investigației ar sta Federația Rusă. Potrivit înregistrării din Facebook Ad Library, anunțul publicitar sponsorizat a fost afișat de peste 400.000 de ori.

Totul se putea opri aici, dar…

Mircea Geoană și staff-ul său de campanie au revenit, acuzându-l pe Attila Biro, unul din autorii investigației și coordonator Context.ro, că ar fi fost implicat într-o tentativă de asasinat asupra procurorului general al Bulgariei. (G4Media)

Nici de data aceasta Geoană&co nu au adus dovezi în sprijinul afirmațiilor lor (HotNews), ci au vehiculat falsuri dovedite, postate în 2023 de o serie de site-uri din Bulgaria, și care, la rândul lor, citau „surse anonime”. (OCCRP)

…iar Context.ro a revenit cu o nouă dezvăluire: în timp ce Rareș Mănescu coordona campania lui Geoană și înființa o firmă cu propagandistul rus, fiul său, Vlad Mănescu, a vândut o companie de consultanță unei foste colaboratoare a oligarhului rus Moshe Kantor, sancționat internațional.

Căldura unui gol
de Alexandra Corcode, publicat de Scena9

materialul a fost realizat în cadrul proiectului Bursa Superscrieri/Poqe ediția III, oferită în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe)

Alexandra Corcode, câștigătoarea bursei, a fost mentorată de Adrian Câtu (fotojurnalist) și Lina Vdovîi (jurnalistă și regizoare de documentare) în vederea realizării și publicării primului său story documentar.

„De câțiva ani, Larisa și Monica locuiesc doar cu bunica lor și se descurcă cum pot. Larisa e elevă în clasa a 12-a la un liceu din Reghin. Din octombrie – când am întrebat-o prima dată – și până acum, planurile ei de viitor au evoluat de la un curs de unghii, la șoferiță de tir împreună cu prietenul ei, Alex, apoi la facultate – un cuvânt pe care îl pronunță cu multă neîncredere.”
citește povestea și vezi selecția de fotografii pe Scena9

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Anei Poenariu
  
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• good to know
• Panorama, despre cine a sprijinit presa de-a lungul timpului

Invitata lunii este jurnalista Ana Poenariu, care a lansat recent o nouă platformă de jurnalism de investigație – Public Record – alături de Codruța Simina, Bianca Albu, Ovidiu Mihalcea și Sebastian Silvestru. 

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” a fost tema Superscrieri#13, așa că în aceste luni am cerut perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Ana Poenariu: 

„Învață, documentează, întâlnește oameni, scrie, citește, recitește, verifică și reverifică. 

Cam așa arătă o zi la Public Record și cred că așa e în fiecare redacție.  

Noi am apărut pentru că există probleme care ne dor pe toți și care se pot rezolva când suntem conștienți de ele. De multe ori durerile astea se găsesc în date publice și dacă sunt sunt procesate atent ies la iveală ușor.

Suntem la început de drum și existăm de la sfârșitul lunii mai. Ne-am lansat cu ajutorul oamenilor care au încredere în noi. Voluntar, cum au putut și știut mai bine: cineva ne-a găsit numele, altcineva ne-a ajutat să înregistrăm asociația, un avocat ne-a dat permanent sfaturi, o agenție ne-a creat identitatea vizuală. 

Munca noastră, a reporterilor, nu are cum să existe fără colegii noștri care nu se văd în articolele publicate. Pe termen lung nu am putea exista fără patru oameni cheie: managerul de proiecte care caută permanent granturi la care aplicăm, persoana care se ocupă de partea administrativă și care se asigură că toate actele noastre sunt în ordine, programatorul care ne ajută să scoatem la suprafață subiecte din date publice și omul care ne ajută cu promovarea pe social media. Fără ei, munca noastră nu are cum să continue și să aibă impact. 

Nu avem cum să existăm fără ei pentru că nu luăm bani de la statul român, nici de la partide. Ne finanțăm din granturi la care aplicăm continuu și din donații. 

Ne uităm la subiecte în comunitățile mici, în orașele unde presa e aproape invizibilă, dar lucrăm și cu publicații din afara României pentru că suntem parte din rețeaua OCCRP.”

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE
SELECȚIE DE ANA POENARIU

Portretul combinatorului la tinerețe. Cazul Marcel Ciolacu
Anca Simina (Recorder)

„De un an, România are un premier cu aspirații de președinte, dar cu un CV mai mult decât subțire. Noutatea e că până și această biografie a sa, afișată pe site-ul Guvernului, e cosmetizată șmecherește pentru a se apropia, cât de puțin, de exigențele unor funcții atât de înalte.”

Refrenul „Nimeni nu e de vină”: Cazul unei turiste zdrobite de o stâncă îți arată că traseele montane ridică serioase probleme de siguranță
Bianca Felseghi (PressOne)

„Accidentul grav al unei turiste cu zece coaste rupte și un hematom în plămân, petrecut într-o arie protejată din România, scoate în evidență lipsa reglementării traseelor montane pe verticală.
Salvamontul întreține doar potecile, nu și traseele de escaladă, iar administratorii privați nu pot fi trași la răspundere din cauza lacunelor legislative.
Rezervația Naturală Cheile Şugăului-Munticelu este cunoscută pentru traseele de alpinism, dar siguranța acestora nu este verificată de nicio instituție responsabilă.”

Mărturiile jandarmilor în dosarul bărbatului care a murit după intervenția forțelor de ordine. „Pentru mine a fost o traumă! Mi-am propus să uit, să nu mă mai gândesc!”
Maria Andrieș, fotografii de Dumitru Angelescu (Libertatea)

„Cauza bărbatului ucis în Autogara Sud Pitești, în aprilie 2021, după intervenția forțelor de ordine, a ajuns la al cincilea termen la Tribunalul Argeș. Luni au depus mărturie în fața instanței cei doi jandarmi implicați în caz și un membru al echipajului de pompieri care se afla la fața locului, pentru stingerea incendiului de la terasă.”

Freonul negru și samsarii. Cu cât ne topim mai mult, cu atât crește afacerea frigului 
Victor Ilie (Snoop.ro)

„România este poartă de intrare a freonului ilegal în UE, în timp ce autoritățile fac strategii de combatere chiar cu traficanții dovediți. Snoop a investigat traseul tonelor de freon care pătrund ilegal în România, legăturile dintre companiile care importă freon și autoritățile române, precum și lipsa de monitorizare a statului român a gazelor cu efect de seră de pe piața neagră.”

Afacerea „Migrantul” (ll): „Toți au fugit” și Afacerea „Migrantul” (lll):  Fantoma și  multinaționalele 
Daniel Dancea, Romana Puiuleț (RISE Project)

„Mii de cetățeni asiatici ajung pe străzi în România, abandonați de firmele de recrutare care i-au adus aici și decid să fugă în alte țări europene prin intermediul rețelelor de trafic. Fenomenul e posibil pentru că mii de firme fără istoric pot obține avize de muncă pentru sute de migranți, fără să verifice cineva dacă aceștia chiar ajung să muncească la angajatorii pentru care au fost aduși.”

Numele primarului Florentin Pandele de pe școala-container din Voluntari, acoperit cu scotch la câteva luni de la dezvălurile BdB
Florin Râșteiu (Buletin de București)

„Reprezentanții Școlii Gimnaziale nr. 3 din Voluntari au acoperit cu scotch albastru numele primarului din Voluntari, Florentin-Costel Pandele, de pe unul dintre corpurile clădirii. De pe școala-container a dispărut și numele primăriei și al consiliului local, singura instituție care a rămas inscripționată este Ministerul Educației. Schimbările vin la câteva luni de la dezvăluirile Buletin de București despre cum treningurile și uniformele elevilor din Voluntari sunt ștanțate cu „Instituția Primarului” și cumpărate de la o firmă cu un singur angajat și legături în mediul politic din Ilfov, dar și în lumea manelelor. Atunci instituțiile din Voluntari au negat faptul că numele primarului apare pe instituția de învățământ, în ciuda dovezilor prezentate de reporteri.”

Eroul Niță și generația care se străduiește
Andrei Crăciun (Welovesport.ro)

„Sunt la München, nu la Köln, trăiesc încă ecourile victoriei cu Ucraina, am văzut meciul într-o cârciumă croată de cartier, la cevapcici (mici de-ai lor) și bere cu români din Exil, răvășiți de melancolie, la o masă distanță de belgieni beți și fericiți, care cred și ei acum că vor lua Cupa. Cântau și dansau pe muzica Backstreet Boys, ca să vedeți că secolul XX nu s-a încheiat.”

Rețeaua Minciunilor pe TikTok: Europarlamentari români rostogolesc dezinformări, conspirații, propagandă rusă și incită la ură
Iulia Stănoiu (Context)

„Politicieni români trimiși să reprezinte țara în Parlamentul European fac parte dintr-o rețea care amplifică dezinformări, conspirații, propagandă rusă și incită la ură pe TikTok. Am analizat conținutul publicat pe platformă de către șapte eurodeputați aleși pe listele partidelor extremiste AUR și SOS. Un soft creat pentru jurnaliști a stabilit că între 20 și 42% dintre videourile publicate de aceștia pe TikTok au un conținut toxic.”

—

Ana Poenariu

Reporter la Public Record.
A participat la numeroase investigații transfrontaliere și a lucrat la subiecte legate de fondurile europene, grupurile de crimă organizată și activele imobiliare deținute de persoane expuse politic.

Ana este coordonatoarea proiectului Factual.ro, prima platformă în limba română care verifică afirmațiile politicienilor și informațiile diseminate pe rețelele sociale.

A fost, de asemenea, parte a echipei internaționale coordonate de OCCRP pentru seria Riviera Maya Gang, care a câștigat două premii EPPY în 2021.

📡 Best of Mindcraft Stories
      recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „În ultima perioadă ne-am concentrat mai mult pe Instagram și TikTok, unde încercăm să aducem știri despre evenimente de știință și tehnologie publicului din generațiile Z și Alpha. După ce am fost prin Europa cu tinerii creatori de conținut care au participat la POV:Future, ne pregătim să venim cu noi concepte de „emisiuni” de social media. Până atunci, însă, iată despre ce am mai scris pe Mindcraft Stories.”

Europarlamentare 2024. Cum (nu) se văd știinta, tehnologia și mediul în programele partidelor și candidaților și Cine sunt cei 33 de europarlamentari pe care România îi trimite la Bruxelles
Am analizat programele politice ale partidelor și candidaților independenți la europarlamentare ca să (nu prea) găsim ce au de gând să facă cu știința, tehnologia, cercetarea sau cum se poziționează față de criza climatică.

Cyberbullying, printre primele lucruri cu care se confruntă tinerii ce încep explorarea internetului, de Ana-Gabriela Micu
Ana-Gabriela e studentă la jurnalism și a scris despre o problemă cu care se confruntă toți adolescenții atunci când descoperă internetul, învață dur că lumea e plină de bullies, care devin și mai agresivi sub acoperirea anonimatului.

Concertul Coldplay în România: cum s-a văzut rasismul pe Arena Națională – Mindcraft Stories, de Ariana Coman
Ariana e noua noastră colegă cu care te vei întâlni mai des pe TikTok și Instagram, dar care a ținut neapărat să scrie ceva după scandalul cu iz rasist de după primul concert Coldplay din România.

Laura Bouriaud, cercetătoarea în silvicultură care a așezat Suceava pe harta cercetării internaționale, de Oana Racheleanu
Din seria „Portret de cercetător”, un articol despre una dintre cele mai cunoscute cercetătoare române din domeniul silviculturii. Fotografii de Matei Bumbuț.

Neuralink: între promisiunile SF, lipsa de transparență și abuzurile din experimente, de Ionuț Preda
Ca de obicei, Elon Musk e bun la creat hype în jurul oricărui proiect, însă în spatele Neuralink s-au adunat deja destul de multe probleme – în timp ce alții, mai puțin pricepuți la marketing, sunt de fapt mai avansați.

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Banii publici care ajung la partide și apoi la instituții media pentru „publicitate și propagandă” nemarcate corespunzător sunt, în acest moment „cel mai mare instrument de capturare politică a presei românești”. 

Asta arată Misiunea pentru Libertatea Presei în România a Media Freedom Rapid Response (MFRR), o organizație internaţională care militează pentru libertatea presei şi pentru libertatea de exprimare.

Raportul organizației mai spune că o mare parte din mediatizarea campaniilor electorale din România a fost serios compromisă de capturarea politică a mass-media, care nu reușește să ofere relatările politice corecte și echilibrate, necesare pentru ca publicul să ia decizii electorale informate. (HotNews)

👉 Rusia a interzis difuzarea pe teritoriul său a programelor Pro TV, Digi24 și B1 TV, alături de alte zeci de instituții media din Europa, ca răspuns la sancțiunile UE, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe.

Consiliul UE a decis în mai să interzică „orice activitate de difuzare” a trei organizații media finanțate de statul rus: RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta. Comunicatul MAE rus mai afirmă că posturile TV europene interzise în Rusia ar prezenta informații false despre invazia rusă în Ucraina, denumită în comunicat „operațiune specială”. (G4Media)

Good to know
de urmărit

🧩 A apărut revista Moldova Economică
MOLDOVA ECONOMICĂ este un proiect regional de business care conține revistă în format tipărit, website, canal video propriu, newsletter săptămânal și o emisiune pe un canal național de televiziune. 

Obiectivele proiectului sunt de a face mai vizibil mediul de afaceri din regiune în plan national și internațional, de a crea mai multă coeziune cu mediul de business din Republica Moldova și de a impune pe agenda naționala urgența dezvoltării Moldovei. Primul număr al revistei tipărite poate fi răsfoit aici.

🧩 Programul Hubert H. Humphrey pentru burse de dezvoltare profesională în Statele Unite ale Americii
În anul academic 2025-2026, aceste burse sunt adresate experților români din diverse domenii, inclusiv jurnalism.
Data limita de depunere a candidaturilor este 16 iulie, 2024.

🧩 Jurnaliști și influenceri – Emilia Șercan, invitată la Silviu Faiăr Live.
Ne bucurăm că Emilia a povestit pentru o nouă audiență despre cum s-a apucat de documentat doctorate plagiate și cum statul a orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva ei. Poți vedea aici ce publică în PressOne, inclusiv despre ultimul plagiat descoperit, al lui Mircea Geoană. 
Silviu Faiăr a primit unul dintre cele două premii I la Supescrieri, categoria Civic Influencers.

Presă ca afară, pentru o țară ca afară. Ce au obținut 30 de ani de burse, granturi și bani privați pentru jurnalismul românesc
Ciprian Ioana (Panorama)

„În încheierea seriei #PRESSING – despre istoria presei libere din România, ne uităm la cine a sprijinit presa de-a lungul timpului, ce beneficii au avut jurnaliștii și cum s-au adaptat metodele de profesionalizare la era online.

De la guvernul american, la școala BBC-ului britanic și desantul jurnalistic francez din anii ‘90 și până la granturile europene pentru jurnalism transfrontalier de azi, mass-media din România – cu toate neajunsurile de azi – ar fi arătat mult mai rău. La fel și democrația.”

———–
Campania PRESSING e susținută de ING Bank România, care, în parteneriat cu Fundația Friends For Friends, a organizat, în lunile aprilie-iunie, Atelierele Superscrieri pentru jurnaliști interesați să se specializeze în presă economică.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Andrei Mureșan
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• interviuri de la Gala Superscrieri
• 4 super materiale de la tineri jurnaliști locali, susținute de noi prin burse
• știri despre cei care ne aduc știrile
• Panorama elucidează „Cine vă plătește pe voi?”

Invitata lunii Andra Mureșan, este reporter la Scena9, premiată la Superscrieri și o voce a noilor generații de jurnaliști care merită ascultată.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” a fost tema Superscrieri#13, așa că în aceste luni am cerut perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Andra Mureșan: 
Am intrat în presă acum aproape trei ani. Citeam DoR regulat și îmi doream să ajung cândva să lucrez acolo. La fel cum visam să ajung să scriu cândva investigații la fel de bine precum o fac foștii jurnaliștii de la Libertatea. Fast-forward puțin de la acel moment, iar una dintre publicațiile astea două s-a închis, în timp ce din cealaltă au plecat forțat mai bine de zece dintre reporterii ăia care îmi arătau că se poate face presă extrem de bine și la noi.
 
Prietenii mei au ajuns să glumească cinic și să-mi spună „Andra, toate redacțiile în care vrei tu să lucrezi ajung să se închidă sau se întâmplă ceva nasol cu ele. Oprește-te, ca să mai avem și noi unde să ne angajăm”.

Ar fi extrem de simplu dacă asta ar fi singura hibă a presei. Și, cu siguranță, mult mai ușor de explicat.
 
Am avut norocul până acum să fac parte din redacții care nu s-au lovit atât de direct de lipsa banilor. Dar presiunea asta, ce se simte exact ca un bolovan legat de piciorul fiecăruia dintre noi, ajunge cumva să fie peste tot.
 
Se simte în știrea aia dată de la birou, cu titlu doar puțin bombastic și fără prea multă atenție la conținut. Se simte în subiectele refuzate pentru că nu sunt resurse pentru ele, cu toate că ar fi nevoie să fie făcute. Se simte în oboseala jurnaliștilor, care lucrează uneori câte 16 ore pe zi ca să dea ceva bun pentru cititori. Se simte în rigiditatea cu care privim noile forme prin care putem transmite informația, pentru că nu ne aduc bani instant.
 
Cred, totuși, că finanțarea nu e singura problemă pe care o avem. Deși din ea derivă multe altele. Am întâlnit în ultimii ani zeci de jurnaliști care îmi povesteau cât de sleiți de puteri sunt. Alții care se plângeau de șefi abuzivi și care, în prezent, fug de presă mâncând pământul. Jurnaliști pe care-i citeam și de la care speram să învăț, dar care acum se zbat încercând să regăsească măcar o fărâmă din plăcerea aia pe care o aveau când scriau un text la începuturile lor în presă.
 
Nu știu dacă neajunsurile astea au legătură doar cu banii sau și cu felul în care ne raportăm noi, jurnaliștii, la noi înșine. Scriem atât de bine despre abuzuri, burn-out, conflicte, dar ne creăm singuri câmpuri de luptă imaginare, din care tot noi ieșim pe minus. Știm foarte bine ce ar trebui să facă presa și cum ar trebui să apere democrația, dar nu avem strategii care să îi facă și pe cititori să înțeleagă asta.
 
Aș vrea să zic că după trei ani de presă am găsit eu niște soluții magice pe care nu le-au găsit atâția jurnaliști înaintea mea, dar n-am atâta încredere în mine. În schimb, am niște certitudini care nu sunt strict legate de bani, dar care ar putea crește încrederea publicului în ceea ce facem și ar ține jurnaliștii mai mult timp în profesie: 

1. Să încercăm să scriem pentru cititori, nu pentru colegii de breaslă. Asta înseamnă că e nevoie să știm cine-s oamenii ăia care vin la noi pe site zi de zi, dar și cine-s ăia la care nu ajungem niciodată și cum putem să dăm de ei. Am zis-o asta cu colegii de breaslă pentru că, de multe ori, mai ales în mainstream media, știrile se dau pentru că le-a dat și publicația concurentă. Ori asta, ori ne grăbim să dăm primul știrea, fără să avem grijă față de surse sau față de subiect, doar ca să le luăm fața colegilor. Iar asta ne dăunează tot nouă.
2. Practice what you preach. Dacă tot scriem despre locuri de muncă toxice, oboseală și sănătate mintală, ar ajuta foarte mult să și aplicăm lucrurile alea. Doar că asta nu ține doar de reporteri, are legătură cu întreaga organizație și cu valorile pe care și le asumă. E important, mai ales într-o profesie care te poate seca de resurse, să-i ții aproape pe jurnaliștii care lucrează la subiecte sensibile sau pe ăia care dau câte zece știri pe zi. Dacă nu, o să ajungem să spunem foarte cinic „Ei, ăia s-au lăsat de presă că n-au fost făcuți pentru asta”, deși știm cu toții în interior că lucrurile nu-s atât de simple precum sună.
3. Mai multă colaborare. Cred că la gala Superscrieri a întrebat cineva „Dar de ce nu vă uniți voi într-o singură redacție?” și m-am gândit pentru o secundă cum ar arăta asta. E clar că e imposibil, dar colaborarea nu e imposibilă. Concurența aia nemiloasă izvorăște tot din nevoia asta, neacoperită a presei, de a da de bani. Dar cred că învățăm cu toții, chiar din prima zi într-o redacție, că nu poți să faci presă fără colegi. Și nu doar ăia din redacția ta, ci și din celelalte redacții. Cât am fost la Festivalul Internațional de Jurnalism de la Perugia i-am auzit vorbind pe jurnaliști din Gaza, din Ucraina, jurnaliști aflați în exil, care trag acum cu toții la un scop comun: eliberare. Nu știu cât va mai conta cine a dat primul știrea în momentele alea, așa că poate ne gândim cum putem să facem să nu conteze atât de mult acum.

SUPERSCRIERILE LUNII MAI
SELECȚIE DE ANDRA MUREȘAN

Clanul „Sărmanilor”. Cum ajung apartamentele sociale din Otopeni la oamenii primarului
Florin Râșteiu (Buletin de București)

„Într-o documentare care s-a întins pe mai mult de patru luni, reporterii Buletin de București au descoperit că parte din apartamentele sociale ale Primăriei Otopeni sunt ocupate de oameni de la vârful autorității locale și din jurul primarului în funcție, consilieri locali, directori de instituții, preoți, foști angajați în administrația locală ori membri de partid.”

Cum arată progresismul în politica românească din anul electoral 2024
Vlad Dumitrescu (Panorama)

„Într-un an electoral mai aglomerat ca niciodată, cu patru runde de alegeri, pare că și oferta electorală devine, pe ici-pe colo, mai variată. Dacă în Europa există destule partide care marșează pe teme progresiste, atât economic cât și social, în România, acest curent de gândire a fost mai degrabă absent de pe scena politică. Sau și dacă a fost prezent, el nu a fost asumat ca atare, cum fac alți politicieni din Vest. Asta pare să se schimbe încetul cu încetul, parțial și dintr-o nevoie pragmatică de a acapara din votul tânăr.”

Seria Bears Uncovered
Michael Bird, Ovidiu Dunel-Stancu, Stefano Petrelli, Vjosa Cerkini (Scena9)

„Un documentar amplu, în care o echipă internațională de jurnaliști a călătorit în România, Slovenia, Albania, Kosovo și Italia, pentru a cerceta de ce oamenii și urșii își împart din ce în ce mai greu teritoriul. „Bears Uncovered” arată cum am ajuns aici, care sunt problemele dintre oameni și animalele sălbatice, dar și soluțiile care i-ar putea ajuta să trăiască mai bine împreună.”

Studenții de la Sociologie, revoltați de cursurile unui profesor candidat pe listele AUR: „Ne-a spus că femeile cu părul desprins sunt în căutare de bărbați”
Luiza Popovici (PressOne)

„Un profesor de la Facultatea de Sociologie din București candidează pe listele AUR la europarlamentare și între timp le spune studentelor că fertilitatea este indicată de lungimea unghiilor și că e normal să fie puse la punct de capul familiei, dacă vorbesc neîntrebate.”

Cum au inventat polițiștii din Sibiu “certificatul de consumator de droguri”: O mamă acuză abuzuri ale autorităților
Matthew Garvey (Context)

„Un document întocmit de Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate (SCCO) Sibiu, nesemnat de șeful instituției, a ajuns probă într-un dosar civil în care părinții unui copil de cinci ani, separați între timp și prinși în mai multe conflicte legale, se judecau pentru domiciliul minorului. În baza acestei hârtii care atestă, fără să ofere alte detalii, că mama copilului „are preocupări pe linia consumului de droguri”, Tribunalul Sibiu i-a dat câștig de cauză tatălui. Poliția Română refuză să clarifice situația, în timp ce femeia așteaptă procesul din iulie, care va stabili definitiv domiciliul copilului.”

Cartelul din Carpați 
Ionuț Stănescu, Ovidiu Vanghele, David Muntean (Recorder)

„Am mers în Franța să aflăm povestea castelului cumpărat de misterioșii investitori români și ne-am întors în țară pentru a lua urma banilor. Am descoperit o grupare creată și protejată de oameni politici girați de la vârful coaliției de guvernare. O grupare care a pus stăpânire pe cea mai cunoscută stațiune turistică a țării, transformând-o într-o sursă de îmbogățire.”

Într-un act sexual, „«NU» are aceeași valoare, indiferent când este verbalizat”, explică o terapeută / După jurnalistă, alte două femei îl acuză pe Răzvan Băltăreţu că nu le-a respectat consimțământul
Alexandra Nistor, Laurențiu Ungureanu (Hotnews)

„Azi sunt bine, nu vreau să mă mai întorc în mizeria aia, spune una dintre cele două femei care, după mărturia jurnalistei Adina Florea, îl acuză și ele pe Răzvan Băltărețu, fost redactor-şef al publicaţiei Vice, că a ignorat lipsa consimțământului într-un act sexual. Unele dintre femei spun că inițial acceptaseră raportul intim, apoi pe parcursul actului au spus NU, iar bărbatul nu s-a oprit.”

Comunitatea LGBTQ în discursul AUR: De la toleranță mimată la spaimă națională
Luca Istodor, ilustrații de Ramona Iacob (Iscoada)

„Discursul AUR vizează în mod negativ anumite grupuri minoritare, cum ar fi romii, maghiarii sau comunitatea LGBTQ, dar și curente ideologice, cum ar fi liberalismul european. Cu toate acestea, este posibil ca pericolul pe care îl reprezintă AUR să fie încă prea puțin conștientizat în spațiul public românesc. În media mainstream și discursul public, AUR a fost considerat, în special la apariția sa, mai degrabă „exotic și inofensiv, fiind perceput drept mai puțin periculos decât este în mod real”. 

—

Andra Mureșan

Reporter Scena9.
Tocmai își dă licența în Jurnalism.
Câștigătoarea premiul 1 la categoria Debut Jurnalistic, a premiului 2 la categoria Reportaj și a bursei BIRN – Balkan Investigative Reporting Network, Summer School.

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 VIDEO. „Informează-te și votează la timpul potrivit!” e mesajul central al unei campanii derulate de Reprezentanța Comisiei Europene în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare. (Mircea Bravo via YouTube)

Pagina de Media scrie că Mircea Popa, cunoscut ca Mircea Bravo în mediul online, este parte din campanie. Creatorul de conţinut a realizat videoclipul intitulat „Cum se schimbă şeful”, cu scopul informării cetăţenilor asupra riscurilor dezinformării.

👉 Istoricii Cosmin Popa și Armand Goșu, specialiști în istoria Rusiei, au afirmat la unison, în cadrul unei dezbateri de la Constanța: „Da, a început al treilea război mondial”. 

„Doar că nu se desfășoară cum știm noi, e altă treabă. E un alt tip de război, dar a început”, a adăugat Armand Goșu.

Istoricii au explicat la ce se referă și la ce ne putem aștepta de la Rusia în următorii ani. (G4Media).

Idei de pus pe rană,
de la Gala Superscrieri

Știri despre cei care ne aduc știrile
de urmărit

🧩 S-au lansat patru noi platforme de jurnalism:
SPORT: Golazo.ro, parte din grupul Hotnews și GEN, sport, parte din inițiativele GENmedia, alături de GEN,știri (Redacția anului la Superscrieri #13).
INVESTIGAȚIE:
Public Record – Ana Poenariu, Codruța Simina, Bianca Albu
Snoop – jurnalism fără lesă – printre jurnaliștii din echipă: Mirela Neag, Cătălin Tolontan, Iulia Roșu, Dan Duca, Răzvan Luțac, Victor Ilie, Cristian Andrei, Alexandra Nistoroiu, Ioana Moldoveanu

Nu uita să îi susții și cu donații! 

🧩 Interviu video: Emilia Șercan o intervievează pe Maria Ressa, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace în 2022. Interviul a fost intermediat de Editura ZYX Books, care a publicat în limba română cartea Mariei Ressa – „Cum să înfrunți un dictator” – în această primăvară, în traducerea Monei Dîrțu.

„Guvernul din Filipine a emis împotriva Mariei Ressa zece mandate de arestare. Nu pentru că a comis vreo infracţiune, ci pentru că nu a vrut să tacă, încăpățânându-se să spună adevărul și să își facă, practic, treaba de jurnalist. În România, jurnalista Emilia Șercan este una dintre cei care au devenit ținta atacurilor politice. A ales să investigheze și să dezvăluie adevărul despre tezele de doctorat plagiate ale unor politicieni români. Două jurnaliste care își apără profesia și care se află întotdeauna de partea adevărului. Două femei care ne inspiră și care ne aduc aminte cât de important este să luptăm pentru ceea ce contează. Pentru fapte, pentru adevăr și pentru libertate.”

🧩 This Is The Story – Silviu Faiăr, invitat la video-podcastul lui Tudor Mușat: „În episodul ăsta am tocat tot: de la vrăjelile politicienilor în campania electorală până la droguri și păcănele.”

🧩 Într-un proiect internațional cu finanțare UE – alături de alte site-uri din Polonia, Croația, Bulgaria și Lituania – stirileprotv.ro are în derulare proiectul MyImpact, dedicat tinerilor din Generația Z.
O componentă a proiectului este reprezentată de un concurs la care se pot înscrie și tineri jurnaliști din România, prin care se poate demonstra modul în care formele contemporane de media pot promova activismul în rândul tinerilor, pe probleme sociale cruciale, cum ar fi sănătatea mintală, egalitatea și ecologia.  
Înscrierea se face aici https://competition.my-impact.org/start. Termen – 30 iunie 2024. Se vor acorda premii între 2000 si 5000 de euro.

Câteva idei cu care am plecat de la două evenimente Superscrieri
despre finanțarea presei, desigur

🧩 Superscrieri a scos jurnaliștii în stradă, să vorbim despre cât ne costă interesul public

🧩 Tomáš Bella, Denník N @ Superscrieri: un model de succes în media independentă

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

fotografie Claudiu Popescu

Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – realizată de Ovidiu Vanghele, jurnalist la Centrul de Investigații Media și Bianca Albu, jurnalistă la Buletin de București, a câștigat cele mai multe premii (trei) aseară în cadrul Galei Premiilor Superscrieri, eveniment care aduce în prim-plan cele mai bune materiale jurnalistice din România. Premiile obținute de această investigație sunt: „Superscrierea anului”, „Superscrierea cititorilor” (fiind cel mai votat material dintr-un total de peste 5.000 de voturi) și primul loc în categoria „Investigație”.

La această ediție au fost nominalizate 47 de materiale care au fost selectate de un juriu format din 26 de specialiști din media pentru cele nouă categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotografia anului în media, Civic Influencers.

„Este important faptul că oamenii care citesc presa au apreciat munca noastră. Iar povestea aceasta nu ar fi putut fi făcută fără expertiza unui ONG; sunt oameni resursă, precum Georgiana Pascu (n.a. managerul Centrului de Resurse Juridice), fără de care nu îți dai seama ce se întâmplă în niște domenii. Narativul oficial este că această poveste nu există, dar oamenii de aici, de la Superscrieri, consideră că acesta este cel mai bun material de presă al anului și trebuie să ajungem să zicem că acesta este unul dintre subiectele anului. Pentru că noi, jurnaliștii, rămânem pe baricade pentru și cu susținerea celor care caută să fie de partea adevărului”, a spus Ovidiu Vanghele, jurnalist la Centrul de Investigații Media.

„A durat șase luni ca investigația noastră să prindă amploare și, din păcate, a fost nevoie și de o anchetă a DIICOT pentru acest lucru. Ne-am bucurat că am putut să ajutăm și să salvăm oameni. Si ne-am bucurat și de demisii”, a declarat Bianca Albu, jurnalistă la Buletin de București.

„Superscrierea anului ne arată că încă există potențial pentru schimbare, pentru schimbare de viitor și cât de importantă este colaborarea între jurnaliști și activiști. Începem să vedem lucrurile în context”, a afirmat Paul Radu, jurnalist de investigație, fost președinte al juriului Superscrieri și director executiv al The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP.

Pe lângă cele nouă categorii de concurs, juriul a mai oferit opt premii onorifice și alte premii speciale.

Bursa „Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație” a fost oferită Biancăi Albu, iar „Bursa BIRN – Balkan Investigative Reporting Network” a fost oferită Andrei Mureșan – câștigătoarea premiului întâi și la categoria „Debut jurnalistic”.

Premiul juriului a fost câștigat de către reportajul „Cătunul care și-a dorit o școală”, realizat de jurnalista Andreea Archip (Școala9). Acest material a fost nominalizat și la TV&VIDEO-jurnalism, secțiune în care toate cele trei premii au fost obținute de Recorder.

„Cei 12 ani de când există Superscrieri sunt ani în care acești jurnaliști au încercat să ofere informații, onestitate, transparență, jurnalism bine făcut. Nu este vorba doar despre presă independentă, ci mai ales despre practici pe care oamenii aceștia au încercat să le aducă în piață. Celebrăm cel mai bun jurnalism, nu doar pe jurnaliștii care câștigă premii pentru materiale care sunt foarte bune”, a declarat Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri, jurnalist Dela0, Să fie lumină, Judecata de Acum.

Tema Superscrieri din acest an a fost „Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor”.

„Am ales o temă grea anul acesta, finanțarea presei. Ne vom concentra pe a găsi modele inspiraționale pentru a face redacțiile sustenabile pentru că este o temă care ne privește foarte mult pe toți”, a spus Alexandra Cantor, directoarea executivă a Fundației Friends for Friends, organizatoarea Superscrieri.

Cine au fost membrii juriului

Vlad Stoicescu, președintele juriului acestei ediții.

Membrii juriului au fost: Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dan Radu, Dragoș Pătraru, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Irina Păcurariu, Iulia Roșu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz, Tudor Mușat.

La categoria „Fotografia anului în media”: Octav Ganea, Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz; la categoria „Civic Influencers”: Monica Jitariuc și Diana Filimon; pentru premiul special „Animal Welfare în România”: Andrei Ciurcanu.

Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situația de conflict de interese.

Premiile Superscrieri, ediția XIII-a

AUDIO/PODCAST

Locul 1: Podcastul Palianytsia – Iulia Mihaela Verbancu (War Street Journal)

Locul 2: Pe urmele abandonului – Oana Drăgulinescu, Ana Maria Ciobanu, Ion Țurcanu, Iulia Țurcanu, Mihnea Ciulei (Muzeul abandonului)

Locul 3: Viață irosită în cazinouri – Viorica Ștefan (Radio Europa FM – Lumea Europa FM)

OPINIE

Locul 1: Ministrul sănătății nu se poate mira laolaltă cu publicul când, pe trotuarul din fața unui spital, o femeie naște un copil – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)

Locul 2: Drogurile din școlile și liceele Capitalei: problema „care nu există” și populismul ciclic al politicienilor – Adina Căpîlnean (Buletin de București)

Locul 3: Politicianul român față cu social media – Victor Morozov (Films in Frame)

DEBUT JURNALISTIC

Locul 1: Andra Mureșan, Femei care au omorât pentru viața lor (HotNews)

Locul 2: Matthew Garvey, co-autor: Sănătatea care ne arde – material publicat împreună cu Diana Livesay, Iulia Stănoiu, Mihaela Tănase (Context)

Locul 3: Delia Dascălu, Gabriel Mateescu, Cum am cumpărat licențe la Medicină și Drept de pe site-uri de „copertare și consultanță” (Info Sud-Est)

PRESĂ LOCALĂ

Locul 1: Latifundiarii din Comorova: Cum dispare singura pădure de pe litoral/ Dosarul DNA pe retrocedări și vânzări, clasat pe prescripție – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est, Context)

Locul 2: Afacerea cu jilțuri bisericești de la Catedrala din Voluntari – Florin Râșteiu (Buletin de București)

Locul 3: VIP-uri la apă: În Oradea, malul Crișului Repede a fost „confiscat” de persoane bogate și influente, cu vile în vecinătate – Adriana Totorean (Bihoreanul)

REPORTAJ

Locul 1: Andrei nu se mai întoarce în Transnistria – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

Locul 2: Femei care au omorât pentru viața lor – Andra Mureșan (HotNews)

Locul 3: Lumea unei mame la 16 ani: „Lapte, plânsete, pamperși”. Ce (nu) face statul român pentru copiii cu copii – Oana Moisil (Europa Liberă România)

TV&VIDEO-JURNALISM

Locul 1:  Puterea din umbră – Andreea Pocotilă, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Locul 2:  Adio, arme! Armata României în fața celui mai mare val de demisii – Andrei Udișteanu (Recorder)

Locul 3: „Toate sunteți ale mele!”. Arhidiaconul și elevele de la Seminar – Alina Păduraru, Isabela Pop (Recorder)

INVESTIGAȚIE

Locul 1:  Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

Locul 2: Pe aici nu se trece fără șpagă – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul 3: Lecțiile profesorului Puiu Șerban – Ioana Moldoveanu, Luiza Vasiliu – editor (RISE Project)

Dumnezeul achizițiilor se întoarce – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

FOTOGRAFIA ANULUI ÎN MEDIA

Locul 1: Mândrie și beton – după 10 ani – Petruț Călinescu (CdFD – Centrul de Fotografie Documentară)

Locul 2: Fragmente – Andrei Pungovschi (Liberation)

Locul 3: Frații Tate în fața sediului DIICOT – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

CIVIC INFLUENCERS

Locul întâi a fost obținut de două proiecte:

Newsletterul lunar „Foaia de observație” – Sorana Stănescu

Fără reclame la jocurile de noroc – Silviu Istrate / Faiăr și Ana Racheleanu / Declic (Faiăr Silviu LIVE / Youtube)

Locul 2: Harta Abandonului – un efort de recuperare a memoriei instituțiilor de ocrotire în care au trăit sute de mii de copii din România – Anca Niță, Iris Șerban, Ana Maria Ciobanu, Mirela Petrică, Ina Alecxă (Muzeul Abandonului)

Locul 3: Pe înțelesul rOmului – Florin-Alexandru-Paul Stan (TikTok / Alex Stan)

PREMII SPECIALE

SUPERSCRIEREA ANULUI

Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

PREMIUL JURIULUI

Cătunul care și-a dorit o școală – Andreea Archip (Școala9)

SUPERSCRIEREA CITITORILOR

Seria „Azilele groazei” + seria de follow-up „Toți știau” – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

PREMIUL SPECIAL „Animal Welfare în România”
Căsuța Pisicească. Cum au murit zeci de pisici la cel mai cunoscut adăpost din Iași, sub ochii autorităților și pe banii iubitorilor de animale — Teodora Munteanu (PressOne)

PREMII ONORIFICE

Redacția Anului – GEN, știri

Editorul Anului – Attila Biro (Context)

Best Use of Digital/New Media – Recorder

Carte de non-ficțiune – Mihnea Măruță, „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare”

Feature Writing / Articole longform – „Complicata istorie a utopiei întemeiate de un artist român în Israel” – Andrei Popoviciu (Scena9)

Premiul onorific pentru întreaga activitate: VICE România

Premiul onorific pentru corespondențe de război – Radu Hossu, Jurnal de Front

Premiul onorific „Hold the Line” – pentru jurnaliștii concediați abuziv, din fostele echipe Libertatea & GSP

BURSE

Bursa BIRN – Balkan Investigative Reporting Network – Andra Mureșan

Bursa Superscrieri Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație – Bianca Albu

Vezi aici toți nominalizații ediției, pe care îi felicităm și le mulțumim pentru munca în interesul public. 

***

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată în 2011 de Fundația Friends for Friends si este posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România, BRD – Groupe Société Générale, FAN Courier, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: Ethical Media Alliance, PPC, Povestela, Humane Society International – Europe, DiFine PR, Media Trade Services, Blitz Production.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Ioanei Epure
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina

Invitata lunii este Ioana Epure, director editorial al publicației PressOne.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” este tema noii ediții Superscrieri, așa că în următoarele luni ne dorim să avem și perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Ioana Epure:

„Puține meserii generează atâta tensiune internă și ambivalență ca jurnalismul. Într-o lume din ce în ce mai polarizată, noi ne polarizăm în noi înșine: ne simțim vinovați și când suntem citiți și când nu suntem.

Dă-i publicului ce-și dorește. Nu-i da publicului doar ce-și dorește, dă-i doar ce e important. Cercetează, investighează. Nu scrie prea mult, nu mai are lumea timp să citească. Fii obiectiv. Fii echidistant. Apropie-te de oameni. Empatizează, înțelege. User needs. Audience funnel. De ce citește lumea doar titlurile? 100k Instagram reach. 150 de oameni pe site. Aveți un typo. Avem mai multe. Nu mai există corectori. Suntem împreună. Luptăm împotriva corupției, a nedreptății, a impostorilor. A lipsei de speranță și a blazării. Mai puțin când sunt ai noștri. Așa e omul, mai și greșește.

De ce facem, de fapt, ce facem?
Pentru noi, în PressOne, simplul fapt că încă existăm – după aproape 9 ani – e un premiu în sine pentru o redacție independentă. Și fiecare to do list, fiecare revizuire a strategiei, fiecare exercițiu de planificare trebuie să aibă un singur scop: să existăm în continuare. Și pentru că „în continuare” înseamnă și mâine, și peste o lună, și peste 5 ani, modelul prin care ne finanțăm trebuie să fie, în primul rând, sustenabil. Să nu depindem excesiv nici de vârfuri de trafic, nici de scandaluri punctuale, nici de parteneri comerciali și nici doar de simpatia publicului sau de granturi. Un mic exercițiu de imaginație ne poate lăsa ușor fără oricare dintre ele; iar dacă se nimerește să fie tocmai sursa prin care publicația se finanțează exclusiv, e lesne de observat cât e, de fapt, de fragil acest obiectiv, al supraviețuirii, care la prima vedere pare doar la baza piramidei nevoilor jurnalistice.

Ne place să romantizăm un trecut în care presa „era presă”, un trecut imaginar când jurnaliștii respirau, mâncau și se încălzeau doar cu adevărul. Nu există. Iar o țară în care zece publicații independente supraviețuiesc e mai bună decât una în care mai există doar una care performează.

PressOne e o redacție care a crescut fulminant în ultimul an, din toate punctele de vedere. Și tocmai în acest spirit, al sustenabilității, cultivăm un model hibrid (și transparent) de finanțare, care ne asigură o plasă de salvare indiferent de ce schimbări geopolitice, economice, sociale, se petrec în jurul nostru. Finanțarea noastră provine din patru surse principale: donațiile cititorilor, procentele din impozitul pe venitul persoanelor sau pe profitul companiilor, granturi și publicitate.

Și da, și creșterea trebuie să fie sustenabilă. Mai ales că mulți dintre noi, în redacțiile mai mici, am ajuns din reporteri manageri fără să ne dăm seama că pasiunea cu care am documentat și am scris texte s-ar putea să fie contraproductivă când te gândești la supraviețuirea pe termen lung a unei publicații.

În afară de acest model hibrid, strategia noastră se mai axează pe trei piloni principali: dezvoltarea continuă a abilităților echipei; contactul permanent și constructiv cu zeci de alte redacții din Europa, care împărtășesc valorile și provocările noastre; dar și pe busola noastră internă, a propriilor valori. În ultimă instanță, aceasta ne ghidează când tensiunea dintre problemele de finanțare și misiunea noastră de jurnaliști – care livrează un serviciu public – devine prea mare.”

SUPERSCRIERILE LUNII MARTIE
SELECȚIE DE IOANA EPURE

Operațiune eșuată. Cu fonduri europene de 200 de milioane de euro, autoritățile nu au reușit să rezolve problema spitalelor în care pacienții ard de vii
Mihaela Tănase (Context.ro)

„După ce zeci de români au ars în spitale, România a avut la dispoziție 200 de milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitarea rețelelor electrice și a instalațiilor de oxigen din peste 100 de unități medicale. După trei ani, niciun proiect major nu a fost finalizat, peste jumătate au ajuns la maximum 15% și doar șase spitale au reușit să-și instaleze alarme antiincendiu. În total, România a cheltuit doar o treime din banii de care a dispus pentru siguranța pacienților.”

„Am ucis pe cineva în video call”. Rețeaua globală de tineri care își câștigă popularitatea online prin crime, pornografie infantilă și automutilarea victimelor
Diana Meseșan (Recorder)

„În 12 aprilie 2022, viața unei pensionare din județul Sibiu a fost curmată de întâlnirea cu un adolescent german, în vârstă de 17 ani, pe care nu îl cunoștea. Tânărul i-a spus „Bună” și apoi a înjunghiat-o, pe o stradă din Mediaș. În timpul acesta, era într-un apel video, pe platforma Discord, și filma crima.”

„Drama” stradală a Prelungirii Ghencea. Cartiere construite pentru profit, nu pentru oameni
Andreea Tudor (Buletin de București)

„Cum romanii erau faimoşi pentru drumurile lor, faptul că numele unei zone unde se circulă extrem de prost este „Cartierul Latin” e o glumă tristă. Ştie toată lumea – îmbătrâneşti în traficul din Prelungirea Ghencea, iar asta se întâmplă dintr-o serie de cauze: de la încrengătura politico-imobiliară, până la impotenţa administraţiei, care nici nu poate să stăvilească dezvoltarea haiducească, nici să facă o infrastructură adecvată pentru ea. Pentru şoferi e Crimă şi Pedeapsă, iar pentru pietoni e Infernul lui Dante.”

De ce lipsesc peste 700 de medicamente din România – sau când un drum până la farmacie poate să fie de 450 de kilometri
Andreea Ofițeru (Europa Liberă România)

„Dacă te uiți câteva ore la televizor, reclamele predominante sunt din domeniul farmaceutic. Așa rămâi cu impresia că în România abundă medicamentele și suplimentele naturale. Deși consumul de pastile fără prescripție medicală este într-adevăr o problemă, realitatea din teren arată o altă situație mai gravă: în farmacii nu se găsesc medicamente esențiale pentru cancer, diabet, boli cardiovasculare și alte afecțiuni.”

Muncitorii străini care vin în România sunt lăsați de izbeliște de stat și sindicate, iar asta ne afectează pe toți
Călin Căciuleanu (Panorama)

„Muncitorii străini au ajuns o prezență obișnuită pe șantierele și pe străzile României. Deși numărul lor a crescut spectaculos în ultimii ani, contribuind la dezvoltarea economică a țării, îi întâmpinăm în continuare cu legi insuficiente pentru a-i proteja de abuzuri, cu autorități nepregătite și sindicate care-i ignoră. Panorama a discutat cu instituții, sindicaliști și experți pentru a explora amploarea migrației forței de muncă, problemele cu care aceștia se confruntă și felul cum ne afectează asta pe noi.”

În fiecare săptămână, o femeie este ucisă în România. Cum eșuează statul să ofere protecție victimelor
Laura Popa (PressOne)

„În ciuda existenței unor factori de risc, statul eșuează să ofere protecția necesară femeilor victime ale violenței domestice, astfel încât să fie prevenit omorul. De ce? Am încercat să înțelegem, folosindu-ne de date statistice privind violența împotriva femeilor și violența de gen, obținute de la Ministerul Justiției, Inspectoratul General al Poliției Române și de la toate inspectoratele județene de poliție.
Printre acestea se numără și o parte din datele pe care Inspectoratul General al Poliției Române a refuzat în acest an, pentru prima oară, să le comunice, determinând 33 organizații neguvernamentale să trimită o scrisoare deschisă pentru ministrul de Interne reclamând acest refuz, care ar încălca prevederile convenției de la Istanbul.”

Mărturia mamei Amirei, pacienta operată de 11 ori de medicul Burnei pentru că șchiopăta. „În viața mea nu mai este nicio urmă de fericire”
Ariana Coman (PressOne)

„Aceasta este mărturia Emiliei Iliescu, femeia care luptă de 26 de ani să-și salveze copilul: mai întâi de o viață „schilodită” de operațiile făcute de medicul Gheorghe Burnei, de sistemul medical din România și apoi în justiție.”

Cum curg banii în „Fabricile de cetățeni români” din spațiul ex-sovietic sub pretextul operațiunilor umanitare. Rețeaua de la Cernăuți
Gabriel Bejan (Hotnews)

„​În Cernăuți, Ucraina, dacă ai bani și relații, drumul către un pașaport UE devine incredibil de ușor, arată mărturiile culese de HotNews.ro la fața locului și datele oficiale furnizate de autoritățile românești la cererea redacției.”

—

Ioana Epure

Ioana Epure este director editorial PressOne. Jurnalist multimedia, de mai bine de zece ani documentează diferite aspecte ale migrației și probleme sociale, de multe ori în colaborare cu organizații și publicații internaționale.   

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Într-un an în care discuțiile despre alegeri aproape că sufocă orice altă temă (mai puțin eclipsa din SUA), se întâmplă lucruri interesante și în alte domeniu. Despre undele dintre acestea an scris, în luna martie, în Mindcraft Stories.”

Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet, de Alexa Bejinariu
Poate că nu vei cădea victimă unei scheme atât de transparente, dar e interesant de aflat cum îți pot fi furați bani în timp ce ți se promit bani. Mulți.

Platformele online care nu îți fură datele personale, de Oana Racheleanu
Pentru cei interesați de privacy, Oana explică cum poți să-ți construiești o viață digitală mai sigură – și dă și instrumentele necesare. Pentru cei mai puțin interesați, tot e nevoie de niște măsuri de siguranță.

Adina Vălean: „Primele taxiuri aeriene ar putea zbura la Olimpiada de la Paris” , de Mihai Ghiduc
Am vorbit cu comisarul european pentru transporturi despre viitorul transporturilor și telecomunicațiilor, provocările actuale prin care trece Europa și potențialul existenței unor taxiuri aeriene în orașele europene.

Personajul nejucător – cum este să lucrezi în industria de gaming. O discuție cu Andrei Istrate, de Daniela Vasilache
Industria de gaming din România s-a profesionalizat din mers, iar Andrei Istrate are o mare contribuție la organizarea acestui domeniu.  Daniela a scris articolul acesta pentru cursul de jurnalism narativ de la Facultatea de Jurnalism.

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi, de Adriana Moscu
Europa încearcă să facă ordine într-un domeniu în care orice devine mai „natural” sau mai „organic”, adesea pentru a profita de bugetul celor interesați de o viață mai sănătoasă. Va reuși însă acest demers?

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 TikTok are 7,4 milioane de utilizatori români și 167 de moderatori pentru conținut în România, potrivit reprezentanților companiei, citați de Europa FM.

Reacția TikTok vine după ce mai mulți membri PNL și PSD au început să vorbească despre reglementarea conținutului politic pe platforma video, în urma unui sondaj care arăta că tinerii ar avea ca primă opțiune de vot AUR.

👉 PressOne enumeră câteva principii și reguli care vă ajută să vă protejați de fraudele online și reclamele mincinoase care folosesc videouri sintetice (deepfakes). 

👉 UE cere marilor platforme să angajeze verificatori (fact checkers) și moderatori de conținut înaintea alegerilor europarlamentare. (The Guardian)

👉 Conținutul politic pe Instagram va fi limitat automat de către rețea, în afara cazului în care utilizatorii își modifică setările pentru a accepta mai mult conținut politic. (Mashable)

🐝 GOOD TO KNOW

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale până pe 21 aprilie. La această ediție #Superscrieri13 vom oferi cinci premii onorifice prin care ne dorim să aducem recunoaștere unor autori și povești în afara categoriilor principale de concurs. 

nominalizează aici
la premiul onorific Redacția anului

Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific
Editorul anului

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific
Carte de non-ficțiune

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific
Feature writing / Longform

Această distincție se oferă unui material publicat în 2023, cu un conținut vast, de non-ficțiune creativă sau jurnalism narativ, care prezintă o abordare mai personală în prezentarea unui personaj, grup de personaje sau eveniment.

nominalizează aici la premiul onorific
Best use of digital media

Pe de o parte, ne dorim să scoatem în evidență exemple de webdocs sau storytelling multimedia (inclusiv articole mini-site) sau experimente care includ elemente interactive, componente foto, video și audio. În același timp, ne interesează abordări în publishing care aduc plusurile aduse în experiența cititorului, sau adaptarea la noi obiceiuri de consum (materiale optimizate pentru mobil, folosirea de (noi) platforme de streaming sau publishing).

Nu uita să votezi și materialul preferat dintre cele 47 de nominalizări ale acestei ediții Superscrieri.

Dacă vrei să susții acest premiu al publicului, donează aici pentru Superscrierea Cititorilor (un premiu în valoare de 3000 de euro).

Anunțăm nominalizările Premiilor Superscrieri #13 – un concentrat reprezentativ pentru jurnalismul făcut în interes public în anul 2023. Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Superscrieri, din luna mai. Până atunci, publicul este invitat să voteze materialul preferat și să contribuie la premiul Superscrierea Cititorilor.

Anul acesta, 47 de materiale (presă scrisă, audio, video, foto, dar și alte povești în spirit civic) au fost selectate de un juriu format din 25 specialiști din media și sunt nominalizate la cele nouă categorii de concurs: Audio/Podcast, Debut jurnalistic, Investigație, Opinie, Reportaj, Presă Locală, TV&VIDEO-jurnalism, Fotografia anului în media, Civic Influencers. Alături de acestea, vor fi anunțate premiile onorifice și premiile speciale.

„Sunt de numărat pe degete anii în care jurnalismul de investigație românesc a reușit să zguduie guvernul, dând jos un membru al cabinetului. 2023 a fost un astfel de an – iar de căzut, au căzut chiar doi miniștri, nu doar unul. Strict contabil, așa ceva s-ar califica automat ca un an de impact major pentru media. Sunt însă suficiente câteva insule de jurnalism onest pentru a disloca continentul de propagandă și manipulare de la televiziunile de știri, tradiționalele surse de informare ale românilor? Răspunsul realist e mai degrabă nu. Dar Premiile Superscrieri nu sunt doar despre reflectarea posacă a unei realități media, ci și despre promovarea unei idei generoase, optimiste: aceea că o democrație are nevoie de presă curată ca de aer. Ediția de anul acesta a Superscrierilor va onora, ca de fiecare dată, jurnalismul în interes public, premiind cele mai bune investigații și reportaje din 2023. Dar va încerca să-i reamintească publicului că are și el o parte de responsabilitate în sporirea capacității presei independente de a servi interesul public. Miniștrii vin și pleacă. Faptele de scormonit rămân”, a declarat Vlad Stoicescu, președintele juriului Superscrieri, jurnalist Dela0, Să fie lumină, Judecata de Acum.

Publicul, juriu și sponsor pentru Superscrierea Cititorilor

În contextul temei acestei ediții, despre finanțarea jurnalismului și despre faptul că acest lucru ne privește pe toți, invităm publicul să voteze materialul preferat dintre cele 47 de nominalizări și, totodată, să contribuie cu o donație pentru acest premiu special în valoare de 3000 de euro.

Nominalizările ediției pot fi votate până pe 10 mai.

👍 VOTEAZĂ AICI MATERIALUL PREFERAT

💰 DONEAZĂ AICI PENTRU Superscrierea Cititorilor

Nominalizările Premiilor Superscrieri #13 

AUDIO/PODCAST

20 OCTOMBRIE 2023. Moartea domnului Grozavu. Internat în spital, mort pe stradă – Filip Standavid, Anna Constantin, George Vulpe, Andrei Ilieș, Raul Bambu (Știrile Zilei de la Recorder)

Podcastul Palianytsia – Iulia Mihaela Verbancu (War Street Journal)

Pe urmele abandonului – Oana Drăgulinescu, Ana Maria Ciobanu, Ion Țurcanu, Iulia Țurcanu, Mihnea Ciulei (Muzeul abandonului)

Cum mi-am dat seama că sunt femeie trans la 36 de ani – Răzvan Băltărețu, Dana Alecu (Pătratul Roșu)

Viață irosită în cazinouri – Viorica Ștefan (Radio Europa FM – Lumea Europa FM)

DEBUT JURNALISTIC

Andra Mureșan, Femei care au omorât pentru viața lor (HotNews)

Bianca Iosef, România datorează refugiaților ucraineni 300 de milioane de lei. În schimb, îi trimite la muncă (PRESShub)

Delia Dascălu, Gabriel Mateescu, Cum am cumpărat licențe la Medicină și Drept de pe site-uri de „copertare și consultanță”/ Ce spune autoritatea care poate închide site-uri/ Poliția face verificări după investigația Info Sud-Est (Info Sud-Est)

Florin Râșteiu, Treningurile și uniformele pentru elevii din Voluntari, ștanțate cu „Instituția Primarului”, cumpărate de la o firmă cu un singur angajat. Legăturile cu „clanurile” politice din Ilfov și lumea manelelor (Buletin de București)

Matthew Garvey, co-autor pentru două materiale:
Avertizorul de integritate de la Transporturi: Sancțiuni și represalii împotriva unui funcționar care a sesizat DNA pentru plăți de zece ori mai mari– material publicat împreună cu Attila Biro (Context)
și Sănătatea care ne arde – material publicat împreună cu Diana Livesay, Iulia Stănoiu, Mihaela Tănase (Context)

PRESĂ LOCALĂ

VIP-uri la apă: În Oradea, malul Crișului Repede a fost „confiscat” de persoane bogate și influente, cu vile în vecinătate – Adriana Totorean (Bihoreanul)

Latifundiarii din Comorova: Cum dispare singura pădure de pe litoral/ Dosarul DNA pe retrocedări și vânzări, clasat pe prescripție – Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est, Context)

Afacerea cu jilțuri bisericești de la Catedrala din Voluntari | Strane de top, „patinate auriu”, de 1.000 de euro bucata. Producător: „Ne întâlnim, mai punem ceva peste, îi albim, ăsta-i cash-ul!”– Florin Râșteiu (Buletin de București)

HARTĂ INTERACTIVĂ | 59,5% dintre stațiile GPL și de carburanți din București sunt „surse de risc pentru incendiu“ – Florin Râșteiu (Buletin de București)

serie: EPISODUL 1 | Jaful de la Centrul „fantomă” al Primăriei Generale | Hotel la Bran, vilă în Bragadiru, vacanțe și mașini de lux cu bani „scoși la sacoșă” din Centrul de Protecție a Plantelor București // EPISODUL 2 | Oamenii jafului de la instituția „fantomă“ a Primăriei Generale „lucrează“ noaptea – Florin Râșteiu (Buletin de București)

OPINIE

Analiză | Drogurile din școlile și liceele Capitalei: problema „care nu există” și populismul ciclic al politicienilor – Adina Căpîlnean (Buletin de București)

Revendicarea corpului cu fiecare îmbucătură. Despre mâncatul compulsiv și sexism – Alexandra Bădescu (Cutra)

Ministrul sănătății nu se poate mira laolaltă cu publicul când, pe trotuarul din fața unui spital, o femeie naște un copil – Alexandra Nistoroiu (Libertatea)    

Spectacolul puterii. Reflecții asupra relației dintre om și șoarecele de casă – Dragoș Rusu (ISCOADA)

Politicianul român față cu social media – Victor Morozov (Films in Frame)

INVESTIGAȚIE

Dumnezeul achizițiilor se întoarce – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Pe aici nu se trece fără șpagă – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Cunoscut activist vegan din București, acuzat că a abuzat sexual fete între 10 și 19 ani. Dezvăluirile a șase victime: „Criteriile lui: să fie virgine, tinere, inocente” – Diana Meseșan, Medeea Stan (Libertatea)

Lecțiile profesorului Puiu Șerban – Ioana Moldoveanu, Luiza Vasiliu – editor (RISE Project)

Seria „Azilele groazei” – ep 1, ep 2, ep 3, ep 4 + seria de follow-up „Toți știau” ep 1, ep 2, ep 3, ep 4, ep 5 – Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)

REPORTAJ

Femei care au omorât pentru viața lor – Andra Mureșan (HotNews)

ORAȘELE FĂRĂ COPACI. Locuitorii din marile centre urbane din România trăiesc ca în cuptoare: temperaturile cresc, betoanele continuă să se construiască. Ce efecte au asupra sănătății – Cristina Radu (Libertatea)

Trei generații ale unei familii de români stabilite în Suedia își recuperează istoria furată de comuniști – Elena Stancu, Cosmin Bumbuț fotograf (Teleleu.eu și Libertatea)

„Este o urmă mare de rușine în ce privește avortul”. Patru femei vorbesc despre experiența întreruperii de sarcină în România – Medeea Stan (Libertatea)

Lumea unei mame la 16 ani: „Lapte, plânsete, pamperși”. Ce (nu) face statul român pentru copiii cu copii – Oana Moisil (Europa Liberă România)

Andrei nu se mai întoarce în Transnistria – Polina Cupcea (Oameni și Kilometri)

TV & VIDEO-JURNALISM

„Toate sunteți ale mele!”. Arhidiaconul și elevele de la Seminar – Alina Păduraru, Isabela Pop (Recorder)

Cătunul care și-a dorit o școală – Andreea Archip (Școala 9)

Puterea din umbră – Andreea Pocotilă, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Adio, arme! Armata României în fața celui mai mare val de demisii – Andrei Udișteanu (Recorder)

Katia Pascariu: „Mi-au zis să îmi ridic fusta la admitere” – Ioana Moldoveanu, Luiza Vasiliu – editor, Ligia Popescu – editor video (RISE Project)

FOTOGRAFIA ANULUI ÎN MEDIA (MASS/SOCIAL)

Fragmente – Andrei Pungovschi (Liberation)

Mândrie și beton – după 10 ani CdFD – Petruț Călinescu (CdFD – Centrul de Fotografie Documentară)

Frații Tate în fața sediului DIICOT – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

Ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului din România – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

Demonstrație de balet la Opera Națională din București – Sabin Cîrstoveanu (Inquam Photos)

CIVIC INFLUENCERS

Harta Abandonului – un efort de recuperare a memoriei instituțiilor de ocrotire în care au trăit sute de mii de copii din România – Anca Niță, Iris Șerban, Ana Maria Ciobanu, Mirela Petrică, Ina Alecxă (Muzeul Abandonului)

Pe înțelesul rOmului – Florin-Alexandru-Paul Stan (TikTok)

Fără reclame la jocurile de noroc – Silviu Istrate (Faiăr) și Ana Racheleanu, de la Declic (Faiăr Silviu LIVE / Youtube)           

FinTube: Cultul Educației Financiare | DOCUMENTAR – Silviu Istrate (Faiăr) și Andrei Petroff (nicknamedpete) (Faiăr Silviu LIVE / Youtube)          

Newsletterul lunar Foaia de observație – Sorana Stănescu

Juriul ediției
Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situația de conflict de interese.

Vlad Stoicescu este președintele juriului acestei ediții. Membrii juriului sunt: Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dan Radu, Dragoș Pătraru, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Irina Păcurariu, Iulia Roșu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Paul Radu, Robert Schwartz, Tudor Mușat; la categoria „Fotografia anului în media” juriul este format din: Octav Ganea, Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz; la categoria „Civic Influencers” juriul este format din Monica Jitariuc și Diana Filimon.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată în 2011 de Fundația Friends for Friends si peste posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România, BRD – Groupe Société Générale, FAN Courier, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: Ethical Media Alliance, Povestela, Humane Society International – Europe, DiFine PR, PPC Energy Services.

Ne bucurăm să anunțăm o colaborare cu Fundația Caritabilă a Familiei Rațiu, pentru a susține jurnalismul de investigație din România:

Începând cu acest an, în cadrul Galei Premiilor Superscrieri din luna mai, vom oferi împreună „Bursa Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație”, în valoare de 3600 de euro.

Această bursă de merit va substitui tradiționalul „Premiu Ion Rațiu pentru Jurnalism”, lansat în 2015 și inspirat de Ion Rațiu, care – odată revenit în România în 1990, după 50 de ani de exil – a luptat pentru libertatea presei.

Bursa va fi oferită unui jurnalist/unei jurnaliste, în urma unui proces de evaluare a muncii investigative din anul 2023. Vor fi analizați atât jurnaliști participanți la competiția Superscrieri, cât și propuneri care nu se regăsesc în competiție. Vor participa la decizie membri ai juriului Superscrieri și reprezentanți ai Fundației Caritabile a Familiei Rațiu.

„Ion Rațiu s-a întors după 50 de ani în exil având ca principal obiectiv consolidarea democrației în România, înființarea ziarului Cotidianul a fost unul din primele sale succese în acest demers. 25 de ani mai târziu, Fundația Rațiu a decis acordarea unui premiu anual pentru promomovarea jurnalismului de investigație din România.

Suntem încântați să ne alăturăm începând cu acest an Fundației Friends For Friends, organizatoarea Premiilor Superscrieri, întărind astfel efortul comun de încurajare a jurnalismului de calitate.

Pentru democrație, independența și echidistanta justiției și a presei față de orice influență politică sunt de aceeași importantă. În media,  atingerea acestui deziderat e o încercare mult mai dificilă decît ar părea la prima vedere, de aceea Bursa Superscrieri – Ion Rațiu pentru jurnalism de investigație va susține acest demers”, declară Nicolae Rațiu.

„Este o onoare să ne unim forțele cu o fundație pe care o respectăm și o bucurie să putem face încă ceva util pentru munca jurnaliștilor. Mai ales în zona de investigație unde, numai o privire dacă aruncăm pe subiectele ieșite în ultimul an, vedem cât de mult se servește interesul public. Și Superscrieri, și premiul Ion Rațiu pot fi considerate inițiative de succes. Ca notorietate, cel puțin. Însă vremurile sunt în tot mai multe nuanțe de gri și nu o să ne fie ușor dacă nu ne aducem împreună mai des și mai necondiționat, în genul acesta de parteneriate”, declară Alexandra Cantor, directoarea executivă a Fundației Friends For Friends.

Mai mult detalii despre ediția curentă Premiile Superscrieri.

Mai multe detalii despre Premiile Ion Rațiu pentru jurnalism.

***

Fundația Caritabilă a Familiei Rațiu a fost înființată în 1979 la Londra de către Ion și Elisabeth Rațiu, pentru a susține proiecte de educație și cercetare în domeniul culturii și istoriei României, atât în România, cât și în Regatul Unit al Marii Britanii.

Centrul Rațiu pentru Democrație este o organizație non-profit, creată în 2004 la Turda pentru a duce mai departe moștenirea morală a familiei Ratiu,devotamentul față de valorile democrației.

Împreună cu partenerul ING Bank România, propunem un program pilot de specializare dedicat jurnaliștilor din România, indiferent de vârstă și locul în care publică.

În prima parte (9-10 aprilie), jurnalista Mona Dîrțu va aborda principiile jurnalismului, pornind de la jurnalism versus „content” și trecând prin toate fazele unei documentări, redactări și editări.

În a doua parte a programului (4-5 iunie), jurnalista Alina Mărculescu Matiș (Panorama) va aborda jurnalismul economic și de business, explorând instrumente care să facă lucrul cu cifre mai simplu și mai puțin intimidant pentru jurnalist și pentru publicul lui deopotrivă, iar Valentin Tătaru (macroeconomist-șef ING Bank România) va avea o prezentare despre macroeconomie, despre cum pot fi citite informațiile date de un macroeconomist cu presa și care este relația lor.

vezi aici detalii despre program

Atelierele se adresează atât generațiilor mai experimentate, cât și noilor generații.

Înscrierile se fac completând acest formular, până la data de 4 aprilie.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lui Cristi Lupșa
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• Good to Know: reminder premiul special Animanl Welfare în România, o carte importantă și o nouă rubrică radio de educație digitală

Invitatul lunii este Cristian Lupșa, jurnalist și povestitor, căruia îi atribuim un rol important în mișcarea presei independente din România și, mai ales, a jurnalismului narativ. A creat fenomenul DoR, o revistă de jurnalism narativ pe care a editat-o timp de 13 ani, în jurul căreia s-au adunat și s-au format multe lumi și evenimente.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” este tema noii ediții Superscrieri, așa că în următoarele luni ne dorim să avem și perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Cristian Lupșa: „Starea jurnalismului e o rană deschisă. O extincție, scria recent The New Yorker, uitându-se la câte redacții se închid și câți oameni sunt dați afară.
Asta nu mai e o știre. Nu e nouă nici lamentarea noastră, a celor din profesie, care de cele mai multe ori dăm vina pe forțele externe care ne sunt potrivnice. Dar de câte ori ne-am uitat, cu adevărat, și la noi? Câte dintre motivele suferinței nu țin oare și de cât de puțin rezolvăm nevoile publicului, de cât de lent ne adaptăm la cum se consumă informația, de cât de conservatori suntem când ne întâlnim cu idei noi?
Credem că ne lipsesc doar banii; noi suntem OK. Suntem ca partenerul care ajunge la terapie de cuplu și spune: „relația ar fi perfectă dacă te-ai schimba tu”. Dacă vrem să supraviețuim extincției, ar ajuta să renunțăm la trei credințe:
 
1. Merităm bani, căci salvăm democrația. Oferim un serviciu public, supărăm puterea etc. Dar nu ne datorează nimeni nimic. Nimănui nu „trebuie” să-i pese de ce facem – nici publicului, nici finanțatorilor. Dacă „trebuie” ceva, atunci trebuie să fim un produs dorit, care rezolvă o nevoie în viața unui cititor.
 
2. E suficient că publicăm. Un produs dorit e unul făcut cu intenție și cu atenție. Însă e greu să facem asta când nu ne înțelegem publicurile și nevoile lor, nu folosim date despre cum, când și unde suntem consumați, nu știm să împachetăm produse, nu avem strategii și nici nu integrăm în redacții oameni care știu să facă lucrurile astea.
 
3. Jurnaliștii știu ce-i mai bine. Și totuși, avem zeci de instituții media mici și mari care publică cam aceleași știri sau ating cam aceleași subiecte, împachetate similar, pe care le distribuie identic, pe platforme care nu mai au nicio intenție să ne ajute să ajungem la public. Până nu ne chestionăm certitudinile – ce acoperim, cum, de ce, pentru cine, în ce formă și cum vindem asta – nu vom putea să rezolvăm dilemele care țin de finanțare.
 
Ne place sau nu, suntem și noi vinovați pentru starea de fapt. Anii mogulilor și apoi a managerilor a căror misiune era să exploateze echipe prost plătite (fără vreo strategie dincolo de „să scoatem bani de la companii”) ne-a creat reflexe proaste și ne-a ruginit capacitatea de a vedea dincolo de „așa se face”. Motiv pentru care inovația lipsește, iar de colaborare nu mai vorbesc.
Uneori mă întreb dacă nu cumva ne-ar prinde bine o extincție. Poate ne-ar scăpa de bagaje și de traume și de certitudinea că facem bine, eliberându-ne să construim ceva nou, altfel.”

SUPERSCRIERILE LUNII FEBRUARIE
SELECȚIE DE CRISTIAN LUPȘA

seria Schimbări climatice (5 episoade)
Ioana Moldovan, Andrei Pungovschi (Documentaria)

„Serialul încearcă să abordeze diferit schimbările climatice, dincolo de simple statistici și cifre. Să pună în prim-plan oamenii afectați. Acesta documentează cum sunt resimțite modificările climei în viața de zi cu zi a cinci comunități diferite din România, discutând cu oamenii atât despre provocările cu care se confruntă, cât și despre soluțiile pe care le-au descoperit în încercarea de a se adapta.

Fiecare episod prezintă o comunitate diferită: Jurilovca, o comună din Delta Dunării în care, pe vremuri, majoritatea oamenilor erau pescari; Vatra Dornei, un oraș al cărui turism de iarnă depinde de cât ninge și când; București, o aglomerare urbană în care vara face ravagii printre suferinzii de alergii sau boli cardio-respiratorii; Fântânele, un sat din județul Constanța care s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene; Dăbuleni și sudul Olteniei, zona care se luptă să facă terenurile nisipoase să rodească.”

Vânătorul de bătrâni
Andreea Pocotilă (Recorder)

„Un tânăr din Oradea se specializează, vreme de mai mulți ani, în urmărirea bătrânilor singuri, care dețin bani și proprietăți valoroase. Se apropie de ei, le câștigă încrederea și, în final, ajunge să le preia averea.
Ceea ce părea inițial doar o escrocherie bine elaborată se transformă apoi într-o serie de morți suspecte care ajung știri la televizor și dosare pe mesele procurorilor. Însă povestea nu se termină aici, ci continuă să se desfășoare și astăzi.”

Timișoara 2023, Capitala Culturală a timișoreanului de rând?
Raluca Moșescu Bumbac (Iscoada)

„Anul trecut obișnuiam să-mi întreb familia și prietenii (care activează în diverse domenii profesionale) dacă au fost la Timișoara sau dacă plănuiesc să meargă până la finalul lui 2023. (…) Chiar dacă mă ascultau fascinați, planurile lor de călătorie au ocolit Timișoara în 2023, cu excepția celor care activau deja în sectorul cultural ca producători și/sau consumatori de cultură. M-am întrebat atunci în ce măsură suntem atrași de mega-evenimentul și transformarea urbană prin care trece un oraș care a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii?”

Concediul medical – cine, cum, cât?
Sorana Stănescu (newsletterul Foaia de observație)

„Mărturisesc că în ediția de azi încerc să explic un subiect pe care îl aveam de mult pe listă, dar de care îmi era groază: concediile medicale (CM). Cine le acordă, în ce condiții, cine poate beneficia, plus situații mai aparte. E o coincidență că subiectul a explodat luna asta, din cauza declarațiilor premierului Ciolacu (dezvolt mai jos).”

*Te poți abona la newsletterul „Foaia de observație” aici. „Ca să știi ce să faci când ești bolnav, chiar dacă acum ești sănătos.”

ANALIZĂ. România, educată de profesori puțini și cu note mici la titularizare
Cristina Radu, grafice și analiza datelor: Radu Mihai (Școala9)

„Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.”

Plasa de siguranță“ a Gabrielei Firea și familia politică Piedone – PUSL. Umaniști angajați în Ministrul Familiei și companii municipale
Florin Râșteiu (Buletin de București)

„Nici măcar după anunțarea comasării alegerilor locale cu europarlamentare Gabriela Firea nu a fost desemnată drept candidatul PSD la fotoliul de primar general. Marcel Ciolacu, șeful ei pe linie de partid a anunțat în cadrul conferinței de presă că șansele de a fi numită sunt doar de 50%. Sebastian Burduja, președintele PNL București este și el în cărți. Totuși, Gabriela Firea nu duce lipsă de sprijin politic. PUSL este a treia versiune a unei formațiuni politice ale cărei temelii le-a pus Dan Voiculescu. Aceasta a asimilat în trecut Partidul Umanist din România, care s-a numit şi Partidul Conservator.”

„Îmi spunea că doar el mă poate salva.” Ce se întâmplă când psihoterapia se transformă în abuz
Răzvan Filip (PressOne)

„La începutul lui ianuarie, PressOne începea să documenteze o investigație despre conceptul de «abuz terapeutic». Specialiștii definesc «abuzul terapeutic» drept o trădare gravă a încrederii pe care clientul i-o acordă psihoterapeutului/ psihoterapeutei. De regulă, acesta ia forma unei «duble relații» în care terapeutul depășește limitele profesionale și devine «prietenul», partenerul sexual sau chiar partenerul de afaceri al clientului. 
Din ianuarie până acum am primit mărturiile mai multor oameni care consideră că au fost abuzați, într-un fel sau altul, de terapeuții lor.”

„Proful de licență tocmai s-a dat la mine”
Cristian Lupșa, Carla Lunguți, ilustrații de Simina Popescu (Scena9)

„Comportamentele abuzive și hărțuirea sexuală nu sunt luate în serios de universitățile românești, spun studenți, profesori, rapoarte interne și studii ale organizațiilor care luptă pentru egalitate de gen. 

Uneori aceste comportamente afectează generații de studenți, cum e și în cazul lui Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a Universității din București (UB). Ani de zile, zeci de studente, fără să știe una de cealaltă, au fost victimele unui tipar similar de abordare. Nu au vorbit și nici n-au depus plângeri: de teamă că vor pica examene sau licențe, de rușine, crezând că au greșit ele cu ceva pentru că sunt sunate noaptea sau pentru că li se fac declarații de dragoste și avansuri.”

—

Cristian Lupșa

Cristian Lupșa este jurnalist și povestitor. În acest moment conduce comitetul de preselecție al European Press Prize și-și pune întrebări despre viitorul profesiei. Timp de 13 ani (2009-2022) a fost editorul publicației independente de jurnalism narativ, DoR (dor.ro).

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Mai întâi, o veste. Mindcraft Stories se apucă (mai serios) de video!!! Punem la bătaie 30.000 de euro pentru niște proiecte video făcute de tineri jurnaliști interesați de știință, tehnologie și, în general, viitor. Bonus: o călătorie de o săptămână prin Europa. Detalii despre concursul POV:Future găsești mai jos.”

Iată câteva dintre subiectele interesante din Mindcraft Stories, din luna februarie:

Goana după Ozempic. Cum a ajuns un medicament pentru diabet vedetă în curele de slăbire?, de Adriana Moscu
Un medicament pentru diabet și-a găsit o nouă nișă: e folosit în curele de slăbire. Toate bune, dar asta afectează prețurile, disponibilitatea și creează o adevărată piață neagră.

Cum au ajuns banii cash noua conspirație preferată a conservatorilor?, de Paul Petrache
Paul debutează în Mindcraft Stories cu un text despre cea mai nouă conspirație care ar putea duce la modificări legislative sau chiar la schimbarea Constituției: ideea (falsă) că banii cash vor fi interziși.

Olimpiadă pe steroizi? Visul libertarian al Enhanced Games se bazează pe o știință dubioasă, de Mihai Ghiduc
Cum ar fi sportul fără controale antidoping? Niște libertarieni s-au gândit la mai mult: ce-ar fi să încurajăm dopingul în căutarea unor noi recorduri? Și chiar bagă bani serioși în asta.

TikTok’s enshittification. Despre cum mor platformele digitale, de Cory Doctorow
Platformele de social media, și nu numai, vor utilizatori, deci se vor face utile pentru aceștia. După care vor să-i monetizeze, deci se vor face utile pentru clienții de publicitate. Adesea, în goana după profit, vor uita de primii. Acest lucru se numește „enshittification”, a declarat Cory Doctorow – iar termenul a prins, a devenit cuvântul anului 2023.

Cum și-a distrus Boeing reputația în căutarea profitului, de Ionuț Preda
Tot un fel de „enshittification” s-a produs și la Boeing, dar aici consecințele sunt mai dezastruoase. De data aceasta a zburat „doar” o ușă falsă, iar locurile de lângă erau libere, dar compania americană trebuie să ia măsuri dacă vrea să nu i se lipească eticheta de dezastru pe avioane.

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Parlamentul European a votat săptămâna trecută un regulament care impune mai multă transparență în publicitatea politică plătită pe rețele sociale.
Potrivit acestuia, propaganda politică trebuie marcată ca atare. Regulamentul impune și norme de transparență pentru entitățile care plătesc publicitate politică și, în plus, interzice targetarea utilizatorilor în funcție de etnie, religie sau opțiuni sexuale.

👉 …cu atât mai mult cu cât publicitatea plătită și distribuită targetat pe rețele sociale ne influențează comportamentul. În Regatul Unit, guvernul a început să sponsorizeze campanii care targetează publicul în funcție de unele cuvinte de căutare folosite pe rețele sociale. 
De pildă, The Conversation arată că migranții sunt ținta unor astfel de campanii, menite să-i descurajeze să ajungă în Anglia. 

🐝 GOOD TO KNOW

Nominalizează la Premiul special „Animal Welfare în România”, susținut de Humane Society International și jurizat de Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project.  Te invităm să propui la ediția #13 a Premiilor Superscrieri un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”. Ne pot propune materiale atât autorii acestora, cât și cititorii care le-au observat și le consideră importante, până pe 5 aprilie.

Monica Jitariuc are o rubrică săptămânală de cultură digitală, la Radio România Cultural. În fiecare vineri, Monica este invitată în emisiunea „Orașul Vorbește”, unde abordează subiecte precum: Despre cum dependența de Social Media este o maladie socială, Youtube – cea mai folosită bonă din lume, Supermarketul iubirii – de la anunțurile matrimoniale la aplicațiile de dating.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

susținut de Humane Society International
jurizat de Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project

Te invităm să propui la ediția #13 a Premiilor Superscrieri un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”, iar noi vom premia cel mai bun material în cadrul Galei Premiilor Superscrieri, în luna mai, când recunoaștem cel mai bun jurnalism al anului 2023 în România.

Ne pot propune materiale atât autorii acestora, cât și cititorii care le-au observat și le consideră importante, până pe 5 aprilie.

✍ NOMINALIZEAZĂ AICI un material jurnalistic pe tema „Animal Welfare în România”

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care abordează mai în profunzime subiecte ce țin de bunăstarea animalelor și felul în care ne raportăm la nivel instituțional sau de societate la acestea.

Împreună cu filiala din România a Humane Society International, am creat acum două ediții acest premiu deoarece ne dorim să încurajăm această zonă de documentare în rândul jurnaliștilor români, scopul fiind să putem regăsi în presa din România informații cu potențial de a genera schimbări, mai ales sistemice, în ceea ce privește felul în care privim și tratăm situația animalelor din țară.

Premiul are o valoare de 600 de euro.

Câteva exemple de subiecte posibile pe care le așteptăm: situația urșilor, braconaj cinegetic, felul în care intervențiile umane afectează viețuitoarele, folosirea de animale în cercetări științifice și testarea de produse, exploatarea abuzivă a animalelor pentru carnea, pielea sau blana lor, cruzimea față de animale (de exemplu, luptele de câini), politici publice existente sau posibile, exemple de proiecte și inițiative de succes din această tematică.

„Într-o lume în care suntem asaltați de reportaje, investigații și documentare care vorbesc despre corupție, crimă organizată, conflicte armate și criză financiară, am avea tendința să credem că jurnalismul despre bunăstarea animalelor nu-și găsește locul în lista priorităților jurnaliștilor. Ar fi o imensă greșeală să cădem în această capcană.
Pentru că nu există nicio oglindă mai fidelă a unei societăți decât felul în care acea societate tratează necuvântătoarele. Aceste ființe care au nevoie de ajutor, compasiune, dragoste, bunăstare în aceeași măsură ca și oamenii. Marea diferență constă în faptul că animalele nu știu să-și apere drepturile, devenind astfel victimele corupției, traficului, afacerilor ilegale și relelor tratamente.
Schimbările unei societăți se regăsesc în educație și onesta comunicare. Când aceste două deziderate vor fi măcar pe jumătate îndeplinite și când societatea va înțelege că animalele sunt partenerii egali ai homo sapiens sapiens, nu sunt doar niște produse, atunci vom înțelege că bunăstarea animalelor nu este doar despre necuvântătoare, dar despre noi TOȚI.”
Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project & OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project, jurat al premiului special Superscrieri Animal Welfare în România

„Premiul oferit de noi reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse de jurnaliștii români în explorarea aspectelor legate de bunăstarea animalelor. Este important să înțelegem ce înseamnă bunăstarea animalelor. Este o unitate de măsură a decenței noastre: le condamnăm la o viață de suferință și abuz, sau înțelegem că avem puterea și responsabilitatea să le oferim o viață demnă, să le respectăm nevoile și să împărțim această lume cu ele, așa cum este normal și natural să fie. Acest premiu este o inițiativă menită să aducă în prim planul discuțiilor tema animalelor și să atragă atenția asupra faptelor noaste și a condiției animalelor din România”, a declarat Andreea Roseti, directorul Humane Society International Europe pentru România.

Despre Humane Society International: Prin promovarea bunăstării animalelor în peste 50 de țări, Humane Society International își desfășoară activitatea în întreaga lume pentru a încuraja relația om-animal, salvarea și protejarea câinilor și pisicilor, ameliorarea condițiilor legate de bunăstarea animalelor de fermă, protejarea faunei sălbatice, susținerea practicilor de testare și cercetare fără experimente pe animale, dar și pentru a răspunde în caz de dezastre și a combate orice tip de cruzime față de animale.

Primele două ediții ale acestui premiu au fost câștigate de materialele: Ferma ilegală de urși din Arad începută în anii ’90 și tolerată de autorități până azi. Instituțiile statului ridică din umeri: „Nu este responsabilitatea noastră” – Cristina Radu, Vlad Chirea foto (Libertatea)  în 2022 și de seria „Câini de luptă, returnați proprietarilor” – Sorina Noroc, Maria Ilinca Man, Mădălina Vlăsceanu (TVR Cluj) în 2023.

Urmărește pagina Superscrieri pentru noutăți ale ediției.

Tema Superscrieri din acest an este „Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor”, subiectul finanțării presei fiind esențial atât în România, cât și la nivel mondial.

Nominalizații ediției vor fi anunțați în luna aprilie, iar la Gala Superscrieri din luna mai vor fi anunțați câștigătorii pentru cele nouă categorii de concurs: Investigație, Reportaj, Opinie, Debut jurnalistic, Presă locală, Audio/podcast, TV&Video-jurnalism, Fotografia anului în media, Civic Influencers.

În plus, vor fi acordate premii speciale pentru „Superscrierea Anului” și „Superscrierea Cititorilor”, „Premiul Juriului” și „Animal Welfare în România”, precum și premii onorifice.

Ne bucurăm că am primit multe propuneri interesante la Bursa Superscrieri Poqe pentru fotojurnaliști amatori (ediția a treia) și le mulțumim tuturor participanților.

Juriul – reprezentat de patru fotojurnaliști (Andrei Pungovschi, Bogdan Dincă, Ioana Moldovan, Adrian Câtu), jurnalista Lina Vdovîi și Adina Popescu (soția fotojurnalistului George Popescu) – a evaluat aceste propuneri și a ajuns la următoarele rezultate finale:

BURSIERĂ DESEMNATĂ
Alexandra Corcode

ALȚI FINALIȘTI
Andrei Furnea
Alexandru Măciucă
Sara Pongrac
Andreea Rucsandrescu
Cristina Giurgea

Urmează perioada de mentorat, alături de Adrian Câtu și Lina Vdovîi, urmând ca, la finalul lunii aprilie – început de mai, să publicăm materialul final realizat de bursieră.

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe) și se desfășoară sub umbrela Superscrieri. Detalii despre proiect aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lui Biro
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• Good to Know despre noul program Balkan Watchers + recomandare de podcast, This is the Story de Tudor Mușat

Biro Attila este cofondator al CONTEXT și investighează crima organizată și corupția de 20 de ani, deseori alături de jurnaliștii afiliați rețelei Organised Crime and Corruption Reporting Project.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” este tema noii ediții Superscrieri, așa că în următoarele luni ne dorim să avem și perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Biro Attila: „Banii cu care se finanțează presa cred că trebuie să urmeze un traseu logic, de la cititor la instituția de presă sau la jurnalistul freelancer. Problema e că până și în cazul celor mai independente organizații media de la noi asta nu se întâmplă.

Presa e un serviciu public și jurnaliștii au primit însărcinarea asta prin constituție. Așa că activitatea noastră e esențială. Schimbul și interacțiunea cu publicul ar trebui să fie directă. Jurnaliștii îți dau știrile, articolele, interviurile despre faptele de interes public din jurul tău și tu mă plătești ca să pot continua munca asta. Sigur că uneori o să apară și investigații sau articole care nu o să cadă bine publicului, relatări despre fapte care o să-l ducă în zona de disconfort. Dar presa trebuie plătită și atunci.

Tranzacția și comunicarea directă cu publicul a cam dispărut și avem tot felul de intermediari, mai ales când vine vorba de finanțare. Cel mai nociv fenomen din ultimii ani fiind banii dați de partide pentru media. Sumele pe care partidele le dau pentru propagandă sunt năucitoare. Ultimul raport Expert Forum arată că partidele au spart pe propagandă 120 de milioane de lei într-un an.

Aici avem un intermediar șmecher, pentru că partidele au luat banii cetățenilor și au cumpărat parte din presa mainstream. Practic au făcut ce au vrut pe banii și muzica cetățenilor. Nu mai detaliez pentru că jurnalistul Cristian Andrei a expus fenomenul din fazele incipiente (Bravo, Cristi!). 

Alți intermediari între public și jurnalist sau instituția de presă sunt platformele de social media. Unele sunt chiar antipresă și te jumulesc de bani dacă totuși insiști să ajungi la public prin intermediul lor. Altfel spus, vrei să ajungi la public, atunci trebuie să dai taxa de participare. Vrei să faci crowdfunding, altă taxă de participare. Nu mai adaug faptul că algoritmul face orice doar să nu promoveze materialele care vin cu informații de interes public.

Pentru redacții independente cum e Context.ro, principala sursă de finanțare care să ne asigure funcționarea și independența sunt granturile.

De exemplu, fondurile date de Comisia Europeană sau cele distribuite de Centrul pentru Jurnalism Independent. Sunt însă alte finanțări similare pentru care jurnaliștii consumă un volum imens de energie pentru activități de management. Așa că ajungem ca pe lângă investigații și reportaje să consumăm adesea același volum de timp pentru partea de birocrație.

În unele cazuri e necesară și rezonabilă, în altele e o birocrație care nu a fost sincronizată cu industria noastră. Dar sunt bani curați și cam singurii care vin pentru presa independentă care lucrează pentru cetățeni. Mai sunt și inițiative noi precum EthicalMedia.eu, care vor să aducă bani curați spre presă și sper să reușească.

Gândul meu de final: Trebuie să construim singuri presa independentă de care avem nevoie. Pentru asta, noii antreprenori media au nevoie de ajutor și susținere de la public, de la cei din comunitate, de la alte industrii care performează.”

SUPERSCRIERILE LUNII IANUARIE
SELECȚIE DE BIRO ATTILA

PSD și PNL au cumpărat știri pozitive cu o sumă egală cu cât a costat construcția spitalului „Dăruiește viață”. Plățile au crescut, în secret, de la 60 de milioane de lei pe an la peste 100 de milioane de lei
Cristian Andrei (Libertatea)

„În doar trei ani, începând din 2021, PSD și PNL au plătit peste 257 de milioane de lei pentru știri pozitive în mass-media. Adică aproape 52 de milioane de euro. Cu un milion mai mult decât a costat construcția spitalului „Dăruiește viață”, dedicat copiilor bolnavi de cancer, făcut din donații de la oameni și firme.”

Secretul lui Ciucă și Bode: 9 milioane de euro, bani publici, pentru a cumpăra știri pozitive. Liderul PNL promisese transparență
Cristian Andrei (Libertatea)

„PNL a plătit anul trecut 45,9 milioane de lei (9 milioane de euro) către trei agenții de publicitate pentru apariția unor articole favorabile pe diferite site-uri. O singură agenție a încasat aproape 41 de milioane de lei. Membrii conducerii PNL, cu excepția lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode, nu știu cum s-au utilizat banii, susțin surse din partid.”

Latifundiarii din Comorova: Cum dispare singura pădure de pe litoral/ Dosarul DNA pe retrocedări și vânzări, clasat pe prescripție (I)
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte (Info Sud-Est)

„În timp ce pădurea așteaptă defrișarea și mastodonții de beton ok-ul autorităților, DNA a deschis, în august 2023, un nou dosar privind vânzarea pădurii, după ce pe primul l-a închis pe prescripție.

Cine sunt azi printre cei mai importanți proprietari din Comorova și cum a fost posibil să fie vândută la bucată în timp ce Curtea de Conturi semnala abuzuri ale autorităților?”

AUDIO Cum am cumpărat licențe la Medicină și Drept de pe site-uri de „copertare și consultanță”/ Ascultă negocierea/ Ce spune autoritatea care poate închide site-uri/ Poliția face verificări după investigația Info Sud-Est
Andreea Pavel, Delia Dascălu, Gabriel Mateescu (Info Sud-Est)

„Reporterii Info Sud-Est și G4Media s-au dat drept studenți și au vorbit cu persoane din spatele mai multor site-uri care vând lucrări de licență la prețuri între 1.200 și 1.600 de lei bucata.

Legea învățământului interzice această practică și prevede amenzi care pornesc de la 5.000 de lei pentru cumpărători și merg până la câteva sute de mii de lei pentru vânzători.”

Oligarhii ruși nesancționați
Mihaela Tanase (Context)

„Oligarhi ruși din cercul de apropiați ai lui Vladimir Putin fac afaceri la vedere în România chiar și după izbucnirea războiului din Ucraina. Deși au susținut mașinăria de luptă de la Kremlin, continuă să facă milioane în țara noastră din bani publici, fără să fie sancționați.”

Harta abuzului și hărțuirii în școlile și universitățile din România
Luiza Vasiliu, Ioana Moldoveanu, Andrei Petre (Rise Project)

„O dată la câteva săptămâni apare câte un caz nou. Cel mai recent (ianuarie 2024): un teolog, director al Școlii Postliceale Sanitare din Piatra Neamț, s-a întors la școală, deși e judecat pentru folosirea abuzivă a funcției: a pretins „favoruri de natură sexuală” unei eleve ca să n-o exmatriculeze.

Judecătorii au decis să-i ridice profesorului măsura controlului judiciar, lăsându-l să se întoarcă la catedră. Clemența justiției contribuie întotdeauna la perpetuarea abuzului.”

CARitas de Slobozia
Ana Poenariu (Rise Project)

„Mii de oameni au rămas fără economiile de-o viață după ce le-au depus la Casa de Ajutor Reciproc (CAR) Învățământ din Slobozia, în timp ce șefii au încasat până și sporuri de numărat bani. Dintr-o asociație de întrajutorare a profesorilor și pensionarilor din învățământ, CAR-ul s-a transformat într-o schemă frauduloasă, necontrolată timp de decenii.

RISE a descoperit peste 300 de dosare penale cu nereguli la CAR-uri din țară, iar jumătate au primit decizii de condamnare pentru delapidare, înșelăciune, evaziune fiscală sau fals în acte. În România sunt peste 2400 de case de ajutor reciproc active. Dintre acestea, doar 15 au fost controlate în ultimii cinci ani de Fisc.”

Exclusiv. Dezvoltatorii aplicației AUR, prin care partidul atrage noi membri, conectați la banii SRI și MAE
Răzvan Filip (PressOne)

„Ne-am uitat la trecutul societății care a dezvoltat aplicația și am descoperit contracte cu instituții din subordinea SRI și un fondator care se află în conducerea unei companii desemnate de ministerul de Externe să combată dezinformarea.”

EXCLUSIV Un triunghi periculos: Ciolacu-Docuz-Negoiță și o licitație de 27 milioane de euro la Sectorul 3 / Beneficiară: o mică firmă din Buzău patronată de un fotomodel din Dubai
Sorin Semeniuc, Dan Tăpălagă (G4Media)

„Mai multe documente și indicii descoperite de G4Media.ro dezvăluie faptul că în spatele micii firme care țintește banii de la Sectorul 3 s-ar afla membri a două familii – Docuz și Arghir –, apropiate de actualul primar al Sectorului 3 și de președintele PSD, Marcel Ciolacu.”

—

Biro Attila

Este cofondator al CONTEXT și investighează crima organizată și corupția de 20 de ani. Lucrează deseori în proiecte internaționale alături de jurnaliștii afiliați rețelei Organised Crime and Corruption Reporting Project.

Înainte de a se alătura CONTEXT a făcut parte din echipa RISE Project, fiind și director executiv al platformei, în perioada 2017-2020.

A făcut parte din proiecte jurnalistice internaționale precum Laundromatul din Azerbaidjan sau Panama Papers. A publicat investigații jurnalistice în Digi24, Gândul.info și Hotnews.ro. E mentor și coordonează cursuri pentru jurnaliști si alte categorii profesionale.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Poate că ianuarie a fost o lună mai lentă, dar la Mindcraft Stories n-am simțit-o așa. Pregătim o serie de schimbări importante, iar asta ne ia destul timp. Printre acestea, vom pune mai mare accent pe video. Am început deja asta cu o serie de clipuri despre joburi & finanțe, numită RE/CAP, pe TikTok. Și vor mai fi anunțuri, chiar din această lună. Până atunci, iată cinci texte din ianuarie pe care poate nu le-ai citit.”

Rana urbanistică de 10 hectare din centrul Capitalei. Ce soluții există?, de Andrei Constantin Gudu
Andrei debutează în Mindcraft Stories cu un text despre una dintre zonele abandonate din centrul Bucureștilor și diversele soluții propuse pentru utilizarea sa. Cea mai recentă: un cartier pentru justiție, dar și un posibil parc, pe o parte a terenului.

Unele păsări migratoare nu mai pleacă din România. De ce se întâmplă asta?, de Adriana Moscu
Efectele schimbărilor climatice afectează și comportamentul păsărilor migratoare. Încurajate de iernile scurte și calde, multe preferă să rămână în zonă sau să migreze pe distanțe mai scurte – iar asta le poate oferi un avantaj competitiv în fața celor care aleg să respecte „tradiția”.

Brâncuși, un mămăligar gurmand cu acte în regulă, de Cosmin Dragomir
Că tot s-a vorbit (poate prea mult) despre Brâncuși, cu ocazia expoziției de la Timișoara, Cosmin a cules texte și scrisori care atestă pasiunea sculptorului pentru gătit – și pentru bucătăria românească.

Doi artiști grafici, un scriitor, un jurnalist și o sesiune live de Dungeons & Dragons, de Ionuț Preda
Ionuț a participat la o sesiune de Dungeons & Dragons, alături de alți jucători amatori (deși nu sunt convins că Ionuț intră în categoria asta) și, pentru prima dată, am înțeles cât de cât cum funcționează acest joc.

Tendințe majore la CES 2024: AI pentru toți, televizoare transparente și Metavers industrial, de Mihai Ghiduc
Am participat (virtual) la CES 2024 și evident că tendințele majore din acest an au legătură cu subiectul fierbinte al inteligenței artificiale. Dar mai interesantă mi s-a părut ideea Metaversului industrial, concepută și promovată de o firmă europeană.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Între clipuri amuzante cu câini și pisici sau hack-uri pentru gătit, în newsfeed-urile noastre se strecoară imagini din mijlocul bombardamentelor și instantanee cu trupuri sfâșiate. Printre toate acestea, reclamele, din ce în ce mai insidioase, au transformat platformele sociale într-un peisaj haotic și absurd.

Scena 9 a explorat cum influențează acest amalgam de informații de pe platformele sociale viața noastră morală.

👉 Presa guvernamentală rusă și canalele de Telegram administrate de Moscova au folosit declarația liderului AUR, Claudiu Târziu, privind necesitatea anexării unor teritorii românești din Ucraina, pentru a justifica invazia Federației Ruse în Ucraina. (Veridica)

👉 Factcheck.bg, Radioul Național Bulgar și AFP Factcheck, cele mai influente trei organizații bulgare de verificare a știrilor, susțin că dezinformarea rusească a ajuns de acum în stadiul în care poate influența politica bulgară la nivel național. (G4Media)

👉 Mark Zuckerberg le-a transmis părinților cu copii decedați în urma agresiunii sau exploatării sexuale pe social media că „îi pare rău” pentru suferința lor. (The Guardian)

👉 The Drum face un rezumat al audierilor din congresul american la care au participat șefii Meta, TikTok, X, Snap și Discord. Discuțiile s-au axat pe politicile și abordările platformelor pentru protejarea siguranței copiilor.

🐝 GOOD TO KNOW

Balkan Watchers, un nou program de dezvoltare și finanțare pentru proiecte de film și podcast documentar, la One World Romania:

„Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente.

Noul program, Balkan Watchers – Media Programme for Journalists, susținut de Creative Europe MEDIA, este organizat în 3 module de lucru, dintre care primul va avea loc în aprilie 2024 la București, în cadrul celei de a 17-a ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania.

Vor fi selectate 20 de proiecte, dintre care 6 vor beneficia în final de finanțare.”

🎧 Podcast: THIS IS THE STORY

de Tudor Mușat

„Eu sunt același, cum mă știți: curios, cu chef de vorbă, dornic să cunosc oameni cu opinii interesante, gata de discutat subiecte noi, de impact.

Ce e nou? Podcastul! 🙂 Subiectele despre care ai vrea să afli și să înțelegi mai multe. Invitați informați. Context și explicații.

THIS IS THE STORY!”

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Lansăm ediția a III-a a Bursei Superscrieri/Poqe (George Popescu) pentru fotojurnalism, prin care ne dorim să oferim susținere financiară și editorială unui fotograf amator, în vederea realizării și publicării primului story documentar profesionist.

Programul constă în:

• acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro
• suport editorial, prin mentorat intensiv alături de un fotojurnalist și un reporter profesioniști (care implică ghidaj și lucru de teren)
• oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

ÎNSCRIERI PÂNĂ PE 31 IANUARIE
REGULAMENT ȘI FORMULAR APLICAȚII AICI

Bursa se acordă în memoria fotojurnalistului George Popescu (Poqe) și se desfășoară sub umbrela Superscrieri.

Bursa pentru fotojurnalism nu are o tematică specifică, însă își propune să profesionalizeze fotografi amatori în spiritul onest și dedicat al fotoreporterului George Popescu. Bursa nu presupune doar realizarea de fotografii, ci un proces complex de la alegerea subiectului, la felul în care te raportezi și cum relaționezi cu el, la abordare stilistică și tehnică și, în cele din urmă, a felului în care reușești să transmiți vizual o serie puternică de imagini care prezintă povestea unui om, a unei comunități sau a unui fenomen.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lui Vlad
• Bursa Superscrieri/Poqe pentru fotojurnalism, ed #3
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• Good to Know – cazul Libertatea versus libertatea presei

Ne bucurăm să-l introducem pe Vlad Stoicescu ca fiind noul președinte al juriului Superscrieri #13, ediție pe care o vom lansa foarte curând. Vlad este editor fondator al publicației Dela0.ro, coordonator editorial al proiectului de investigații Să fie lumină și realizator al formatului video Judecata de Acum. 

Vlad Stoicescu: „Dacă nu e un partid politic călare pe purcoiul de bani publici din care plătește comedia intitulată presa de mare audiență din România, e un CEO la costum convins că a găsit rezolvarea tuturor problemelor în buzunarele largi ale industriei de pariuri. Adversarii jurnalismului independent vin adesea de dincolo de ziduri – dar uneori o fac și din interior.

Luna noiembrie ne-a adus dispariția subită din print a Gazetei Sporturilor, la capătul unor săptămâni de tensiuni, manifestate public, între managementul Ringier (care deține și cotidianul Libertatea) și mulți dintre jurnaliștii trustului de presă. Povestea e desigur mai complicată decât poate fi povestit în doar câteva rânduri.

Dar, esențialmente, acest noiembrie care e deja istorie ne-a făcut contemporani cu ceea ce cred că este o premieră în presa mondială: ediția de închidere a unei publicații tipărite deja dispărute să fie găzduită, post-mortem, de o altă publicație, încă în viață (cine știe până când?). Așa a fost: ultimul număr tipărit al Gazetei Sporturilor a apărut, pe 3 noiembrie 2023, în Libertatea.

Sub semnătura lui Cătălin Tolontan, tiparnița a așternut un rând în acest număr de adio.
Speranța moare ultima – iar când moare speranța, rămâne pasiunea pentru jurnalism.”

SUPERSCRIERILE LUNII NOIEMBRIE
SELECȚIE DE VLAD STOICESCU

Șoferul Godei, ales de primărița Firea să o însoțească într-o delegație oficială de șase zile la Madrid
Bianca Albu (Buletin de București) și Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media)

Bianca Albu află cât de mult i-a costat pe bucureșteni vizita delegației condusă de Firea la Madrid, și retrasează legăturile dintre Godei și cuplul Pandele-Firea. 

„Bugetul primăriei generale urma să suporte integral costurile cu avionul, hotelul, transportul și diurna pentru zece persoane: ea, viceprimarul, doi consilieri personali, între care și „sora” lui Firea, Ligia Enache, șefi de direcții, un inspector, un referent și un șofer. Șoferul era Ștefan Godei.”

Din miner, șomer. O regiune din România moare încet, o meserie e pe cale de dispariție, iar statul nu vine cu alternativa
Marian Păvălașc, Andrei Avram (Europa Liberă)

„Sud-vestul țării, dominat de minerit, caută luminița de la capătul abatajului. Minerii rămân în 7 ani fără job, iar alternativa nu se întrezărește. Între timp, în zonă prosperă partidele extremiste.
Aici, în carierele de lignit din Gorj, niciodată nu s-a pus accent pe oameni. Nu s-a pus accent pe trăiri, pe emoții, pe nimic, nici în vremea lui Nicolae Ceaușescu, nici acum în democrație. Omul nu a contat niciodată.”

O toaletă publică la peste 6.000 de bucureșteni. Cât ne costă și câte ne-ar mai trebui.
Gabriel Kolbay (Spotmedia)

„Primăriile din București gestionează puțin peste 320 de toalete publice. Nu pot fi suficiente pentru un oraș pe ale cărui străzi circulă, în zilele de lucru, peste 2 milioane de oameni (rezidenți, navetiști veniți la muncă, studenți din restul țării veniți la studii etc.).
Din păcate, nu știe nimeni câte toalete publice ne-ar trebui. Nici măcar nu se întreabă cineva, în condițiile în care cele pe care le avem deja costă o grămadă de bani.”

Cum au ajuns cinci milioane de euro la firmele controlate de un șef PNL din Capitală
Mihaela Tănase (Context.ro)

„Patru firme afiliate Secretarului General Adjunct al PNL București, Silviu Mototolea, au primit în ultimii zece ani contracte publice de cinci milioane de euro.Mare parte din bani au fost dați fără licitații și au ajuns în conturile unor companii controlate direct sau indirect de politician.
Banii i-a dat un institut medical din București care tratează pacienții într-o clădire în care instalația electrică e nerenovată de zeci de ani.”

Autostrăzi turcești pe bani europeni. Cum construiesc companiile de casă ale lui Erdogan drumurile României
Ioana Epure (PressOne)

Ioana Epure scrie în detaliu despre numărul tot mai mare de firme de construcții din Turcia care construiesc proiecte de infrastructură în România, și legăturile acestora cu regimul iliberal al președintelui Erdogan.

„În noiembrie 2023, cel puțin 10 companii din Turcia au câștigat licitații pentru proiecte mari de infrastructură în România, unele din ele de importanță vitală, precum cel mai dificil segment al autostrăzii A1 sau conducta de peste 300 de kilometri care va transporta gaze naturale din Marea Neagră.”

Corupție în numele Domnului ep. 1 
și ep 2 Șpagă pentru parohie
Alex Nedea (Recorder)

„Corupția din interiorul Bisericii Ortodoxe Române este atât de răspândită încât e nevoie de un serial cu mai multe episoade pentru a-i putea expune toate fațetele.

UPDATE (05.12.2023): Direcția Națională Anticorupție a anunțat, astăzi, că Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a fost pus sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.”

INTERACTIV Ingredientele campionilor în educație. Cum ajunge un sistem școlar să producă performanță
Dávid Soós (Panorama)

Panorama caută explicații în tradiția și excepțiile unor sisteme performante de educație din lume (Finlanda, Estonia, China), dar și în statutul profesorilor într-o societate. 

„Educația e privită în toată lumea drept una dintre pietrele de temelie ale unei societăți, prin care se formează calitățile viitoare ale minților, culturilor și, până la urmă, națiunilor. Cu toții trecem, mai mult sau mai puțin, printr-un sistem de educație formală, începând cu vârste fragede. Cei rămași pe dinafară sunt de obicei oamenii cei mai vulnerabili și defavorizați din societățile în care trăim.”

Deasupra tuturor. Cât costă zborurile pe care președintele le ține secrete
Anca Simina (Recorder)

„Nu mai e vreun secret că președintelui Klaus Iohannis îi plac călătoriile cu avioane de lux. Secretul pe care Președinția insistă să îl păstreze e altul: cât plătește, în detaliu, pentru această plăcere prezidențială.
România se dovedește singura țară din Uniunea Europeană în care președintele merge cu avioane private ca apoi să secretizeze costurile.”

—-

Vlad Stoicescu

Editor fondator al publicației Dela0.ro, coordonator editorial al proiectului de investigații Să fie lumină și realizator al formatului video Judecata de Acum.

Asigură managementul editorial al programului de finanțări EPIC derulat de Internews și CJI în România. Granturile sprijină jurnalismul local cu sute de mii de dolari în 2023 și 2024.

Multipremiat, de-a lungul anilor, la categoriile Reportaj și Investigație ale Premiilor Superscrieri. Noul președinte al juriului Superscrieri pentru următoarea ediție.

În presă din 2008. În media alternativă din 2011.

fotografie de Daniel Ene

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Începând cu această lună, o parte dintre sticlele sau dozele pe care le vei cumpăra vor avea un preț diferit. Acesta a fost subiectul principal al lunii pe Mindcraft Stories, reîntoarcerea garanției pentru sticle. Și e doar unul dintre cele cinci articole publicate în noiembrie pe care ți-l recomand.”

Ambalaje cu valoare adăugată. Ce este Sistemul de Garanție-Returnare?, de Adriana Moscu
Aș vrea să spun că Adriana a răspuns la toate întrebările posibile, dacă n-aș fi primit măcar una care nu-i în articol. Nu că m-aș fi gândit înainte că e cineva interesat dacă există un sistem similar în SUA (come on, nu).

Inteligența artificială discriminează. Dar tu cum afli?, de Mădălina Cocea
În timp ce se dădea lovitura de stat de la OpenAI, Mădălina scria despre discuțiile care s-au purtat la Berlin Science Week despre bias-ul AI și felul în care acesta poate discrimina doar din cauză că a fost antrenat pe date în care discriminarea e evidentă.

Scavengers Reign: Mama plantelor ucigașe e mereu gravidă, de Mihai Tița
Fix când mă pregăteam să zic că n-o să am ce să văd în vacanța de iarnă, a venit Mihai cu o recomandare de serial care a atât de apetisant că mi-e frică să nu-l văd deja până începe vacanța.

Franța vrea mașini de spălat cu filtre de microplastice. Când vine rândul Uniunii Europene?, de Mihai Ghiduc
Într-un an, filtrele de microplastice vor deveni obligatorii pentru mașinile de spălat vândute în Franța. O idee bună care ar trebui implementată și de alte țări. Dar e puțin probabil că se va întâmpla, mai ales că 2024 e an (euro)electoral. 

Art Director-ul lui WALL-E și Finding Nemo: AI-ul va aduce noi oportunități în artele vizuale, de Ionuț Preda
Anthony Christov nu e foarte îngrijorat de efectele AI-lui asupra joburilor din domeniul grafic, însă joburile la care lucrează Anthony nu sunt unele obișnuite. Și da, pentru acea lume, AI-ul poate fi (încă) doar un tool.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 AUR contraatacă, și-a făcut ziar de propagandă din bani publici, arată Libertatea. Se numește „Patrioții” și a apărut în 4 milioane de exemplare.  
Strategia AUR este să tipărească, la fiecare două-trei luni, câte două milioane de bucăți din materialul de propagandă. Nu este un cotidian propriu-zis, deoarece nu are o ediție zilnică.

👉 #DEZINFORMARE Minciunile răspândite de propagandiștii digitali ai Moscovei includ acum afirmația că teroriștii Hamas ar folosi armament NATO pentru a ataca Israelul, respectiv că atentatorii Hamas ar fi fost antrenați de instructori britanici.

De la izbucnirea războiului Israel-Hamas, conturile de Facebook dirijate de Kremlin și-au mărit activitatea cu aproape 400%, iar criza din Orientul Mijlociu domină acum postările diplomaților ruși, publicațiilor finanțate de Moscova și simpatizanților lui Putin din Occident. (Politico via G4Media)

👉 VIDEO. Un nou video Kurzgesagt discută despre fenomenul de polarizare a internetului, în care punctele de vedere ale oamenilor devin din ce în ce mai înrădăcinate și mai divizate, ceea ce duce la erodarea normelor sociale și a democrației. (Kurzgesagt via YouTube)

👉 European Media Freedom Act, legile propuse de Uniunea Europeană cu scopul de a proteja independența și pluralitatea presei și de a împiedica guvernele să acceseze telefoanele jurnaliștilor prin hacking se află în pericol serios, susțin activiștii media.

Potrivit acestora, draftul legii a fost modificat într-atât încât nu mai servește scopurilor sale inițiale. (The Guardian)

🐝 GOOD TO KNOW

Câteva păreri și discuții legate de concedierile de la Libertatea, o lovitură pentru interesul public și pentru libertatea presei:

One Take (PressOne) cu Bianca Oanea – De ce să-ți pese de concedierile de la Libertatea. 

Părerea Emiliei Șercan, exprimată pe pagina ei de Facebook:
„Redacțiile independente publică materiale care răscolesc, cu impact, însă, pentru că numără puțini oameni, o fac rar. Un cotidian, care numără zeci de jurnaliști, are capacitatea de a urmări subiectele importante ale zilei, cele de pe agenda publică, și poate face follow-up zilnic. Zi după zi după zi.
Redacția Libertatea a fost probabil una dintre cele mai influente redacții ale presei din România tocmai prin capacitatea de a ține de subiectele importante pe agenda publică, subiecte pe care puterea politică și Sistemul fie nu și-a le-a dorit scoase la lumină, fie și le-a dorit îngropate rapid.
Probabil că unul dintre motivele pentru care Cătălin Totontan, Iulia Roșu și Camelia Stan au fost dați afară are legătură cu industria mafiotizată a pariurilor sportive.
Eu cred însă că distrugerea echipei Libertatea are de-a face mult mai mult cu anul electoral viitor, în care clasa politică și Sistemul își doresc liniște.
Cu televiziunile de știri cumpărate în cvasitotalitatea lor, cu o bună parte a presei online asertivă până la slugărnicie, cu o flotă de site-uri create pentru a inunda internetul cu nonștiri și cu armate de boți și trolli pregătite să laude până la greață niște nulități politice (vezi cazul Deca de ieri), firava noastră democrație este într-un pericol mortal.
Decimarea unui ziar important ca Libertatea înseamnă că democrația noastră a mai murit un pic.”

Episodul de joi seară din Judecata de Acum, cu Vlad Stoicescu și Ovidiu Vanghele (subiectul este abordat de la minutul 60.)

INFO PROIECTE FFFF

Ne bucurăm să deschidem înscrierile la Bursa Superscrieri/Poqe (George Popescu) pentru fotojurnaliști amatori, ediția #3. Ne dorim să oferim susținere financiară și editorială unui fotograf amator, în vederea realizării și publicării primului story documentar profesionist.

Programul constă în:

• acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro
• suport editorial, prin mentorat intensiv alături de un fotojurnalist și un reporter profesioniști (care implică ghidaj și lucru de teren)
• oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Alexandrei 
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• good to know despre cazul Emilia Șercan și corupția din justiție, whistleblowers, Mircea Barbu în Israel, newsletter Panorama, un ultim text în GSP și sănătate mintală cu Moise
• proiecte FFFF: podcastul In a Relationship with Arts + câteva zile rămase pentru aplicații la Bursele Superscrieri

Alexandra Bădicioiu Matei, Content Manager la IQads, ne propune selecția de 8 superscrieri ale lunii octombrie.

Alexandra: „A fost tipărit ultimul număr din Gazeta Sporturilor. Realiștii spun că nu ar trebui să plângem acest sfârșit. E natural. Avea 99 de ani, și-a trăit viața, să ne concentrăm pe cele vii. Iar presa e vie, încă. Trăiește în online, va supraviețui și în vremea roboților nemuritori. Eu așa cred. Va supraviețui, pentru că avem nevoie de ea.

Va supraviețui în ciuda abuzurilor din partea companiilor care vor să cumpere reclamă și control, 2 în 1, în ciuda faptului că a devenit un bun gratuit și că se zbate, în acest limbo ingrat, între banii brandurilor, influența politică și atenția publicului. Poate că piața liberă va fi mai puternică decât naivitatea extravagantă.

Dar până atunci, să ne bucurăm că încă mai avem ce citi. Idealismul se hrănește și cu Superscrieri, în fiecare lună. Cu încăpățânarea de a înțelege lumea, de a descoase colțurile vulnerabile ale realității și de a vorbi despre ceea ce ne salvează, până la urmă: fragilitatea legăturilor dintre noi.

Lista mea cu materiale din octombrie e cu nostalgie, absurd, frustrare, muzică, război și libertate. Cu florărese, studenți care învață pe stadion, jurnaliști care își apără condiția, așa cum știu mai bine, generații pierdute de elevi, păcănele, avort și căutări culturale.”

SUPERSCRIERILE LUNII OCTOMBRIE
SELECȚIE DE ALEXANDRA BĂDICIOIU MATEI

GSP și Libertatea informează publicul: după ce am refuzat cererile unor manageri din conducerea Ringier de a arăta în avans articolele despre firmele de jocuri de noroc care sunt clienți de publicitate, Ringier a cerut luni, 2 octombrie, plecarea redactorului-șef al GSP, Cătălin Țepelin. Ne opunem
redacția Libertatea

„Alexandra: Când o scrisoare deschisă devine „superscrierea anului”.

„Acest comunicat public este semnat de zeci de jurnaliști care nu-și negociază dreptul de a servi cititorii și guverne, firme sau oameni potenți financiar. Noi suntem loiali companiei Ringier și Codului de Conduită, și niciodată celor care credem că reacționează acum prin represalii la un apel intern, legitim și dovedit”.

„Adio, la Valea Vinului”. Ruina unui monument istoric pierdut în tranziție
Ioan Stoleru (Scena9)

oan Stoleru descoperă istoria de 150 de ani a Casei Scriitorilor, de la localnici și scriitori, din cărți și articole de ziar și de la autoritățile locale.

„Sar gardul de lemn pus de autoritățile locale și intru în curtea Casei Scriitorilor, acum o ruină, la fel ca atâtea altele prin toată țara. Pereți scorojiți, geamuri sparte, camere pline de moloz și mesaje în spray auto lăsate de copiii din sat. În clădirea principală, deasupra unei uși rupte, cineva a scris „welcome”, și pe un perete exterior „I’m the king”, cu o mică coroană deasupra. Cândva regatul băilor, al conților și-al scriitorilor pare la un cutremur distanță de colaps total. Scările și prispa de lemn de la etajele superioare sunt în mare parte rupte sau stau să cadă”.

Frăția Păcănelelor. Statul încasează mai mulți bani din jocurile de noroc, dar tot nu știe câți români joacă
Alex Olaru (PressOne)

Alex Olaru scrie despre industria jocurilor de noroc: tineri dependenți, lobby agresiv și autorități nepregătite.

„Autoritățile române nu știu nici până astăzi și nici nu pot aproxima numărul de jucători din România, deși dau legi în care invocă tocmai implicațiile sociale ale fenomenului jocurilor de noroc”.

Educația Uitată
echipa România, te iubesc! (Pro tv)

Un reportaj realizat de echipa România, te iubesc! despre reforme pe hârtie, profesori de decor și generații pierdute. 

Cum ajungi să mori în România dintr-o întrerupere de sarcină pe bani puțini (2). „Nu mai facem avorturi de când cu pandemia”
Mălina Gîndu (PressOne)

Mălina Gîndu scrie despre femeile din România, ajunse în situații limită, și prejudecățile din sistemul medical.

„Magdalena avea 45 de ani. Era casnică, locuia în Băicoi și o îngrijea pe mama ei, care avea un diagnostic de handicap. Avea deja trei fiice majore. În aceste condiții, a hotărât să renunțe la noua sarcină. Fiica ei, Adelina, a fost cea care a însoțit-o la cabinetul medicului Burciu pentru întreruperea de sarcină”.

Cum au ajuns marile universităţi să cumpere hoteluri, pensiuni, mall-uri și să țină cursuri pe stadion
Ovidiu Cornea (Europa Liberă România)

Ovidiu Cornea despre marile universități din România care își măresc însă constant patrimoniul cu achiziții spectaculoase: de la hoteluri, la pensiuni la munte și la mare, castele și chiar mall-uri.

De la florăresele din colțul blocului, la tururi video pe TikTok: cum s-au transformat anunțurile imobiliare în ultimii 30 de ani
Vlad Dumitrescu (Panorama)

Vlad Dumitrescu ne duce în anii 90, la florării și aprozare, la Anunțul telefonic, ajunge la primele platforme online, ffw până pe TikTok.

„Meseria de agent imobiliar nu era deloc plictisitoare, la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000. Dacă voiai să faci bani, trebuia să te lupți și să fii constant activ și atent. În birouri, aveau loc dueluri serioase și se făceau tactici bine gândite pentru a obține clienți”.

DakhaBrakha: „Lumea în care muzica nu se amestecă cu politica s-a sfârșit”
Ioana Pelehatăi, foto Claudiu Popescu (Scena9)

Ioana Pelehatăi a stat de vorbă cu „ambasadorii culturali ai Ucrainei”.

„O parte însemnată din moștenirea culturală a familiei mele e ucraineană. Am fost prima oară acolo în ‘91-‘97, apoi în 2018, 2019, 2023. Am aflat de mică ce-i aia URSS, cum sună limba ucraineană și că n-ai voie s-o confunzi cu rusa, ce a însemnat hiperinflația de tranziție, dar și mica bișniță transfrontalieră. Am prins limba din aer, am vorbit-o cu bunicii, ei au murit, eu am uitat-o, iar asta m-a șocat. Am rămas în căutarea lor, a copilăriei, a Ucrainei”.

—-

Alexandra Bădicioiu Matei este Content Manager IQads. În presă din 2003: Ziarul Financiar, Cotidianul, Realitatea.net, TVRinfo.ro și IQads. Recent, a coordonat almanahul Scena9 #5.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Oarecum adecvat, ne-am petrecut cea mai caldă lună octombrie de când e monitorizată vremea scriind despre schimbările climatice. Dar nu numai.”

Deciziile despre climă luate acum vor avea efecte pentru multe generații, de Adriana Moscu
Adriana a vorbit cu Hans van detalii, unul dintre speakerii celei de-a doua ediții Climate Change Summit, despre faptul că, după secole de trăit pe un împrumut energetic din milenii de fosile, omenirea va trebui să ia acum niște decizii care vor afecta multe generații viitoare.

Cozzzmonautica a trecut de barierele spațiului și timpului dintre Iugoslavia lui Tito și Timișoara 2023, de Vlad-Marko Tollea
Unul dintre evenimentele noastre preferate s-a desfășurat anul acesta în orașul în care s-a mutat toată cultura românească. Vlad-Marko a scris un reportaj de la fața locului.

Natura devine artă și prinde rădăcini în inima capitalei, de Daniela Vasilache
Proiectele care îmbină arta cu știința, în cazul de față – seria de expoziții Ecologiile grijii și îngrijirii – cu horticultura, sunt tot mai dese, iar Daniela aproape că s-a specializat în a le acoperi.

Starfield: Când galaxia e prea vastă pentru binele ei, de Ionuț Preda
Unul dintre cele mai ambițioase jocuri lansate recent e un pic dezamăgitor, crede Ionuț Preda.

Jupiter stea sau ploi de meteoriți? Alte 5 concepții greșite despre astronomie și spațiul cosmic, de Laurențiu Păiuș
O serie populară pe Minecraft Stories continuă cu explicații despre de ce Jupiter nu e o stea și de ce se spune corect ploi de meteori, printre altele.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

🐝 GOOD TO KNOW

Ce i se întâmplă acum Emiliei Șercan este un red flag major pentru corupția din justiție. Dosarul deschis după ce a acuzat o operaţiune de kompromat în urma dezvăluirilor privind plagiatul tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă a fost închis de procurori.
Aseară, Emilia a povestit mai multe în emisiunea Starea Nației, cu Dragoș Pătraru. Urmărește aici.
Totodată, Organizațiile internaționale care apără libertatea presei, consternate după ce ancheta privind denigrarea și furtul fotografiilor personale ale Emiliei Șercan a fost închisă brusc, la cererea Parchetului General condus de Alex Florența.

Mircea Barbu, jurnalist freelancer, este în Israel și relatează aproape zilnic cele mai importante noutăți despre război pe canalul lui de Telegram, Fără Frontiere, cu Mircea Barbu. Uneori intră și live pentru discuții pe TikTok, unde îi poți pune întrebări. Mai multe despre Mircea vezi aici. Relatarea din zone de conflict nu e cel mai confortabil tip de jurnalism, mai ales când ești freelancer. Merită susținut, îi poți face cinste cu o cafea sau mai multe aici.

Campania „Voci libere” de la Recorder își propune să arate importanța avertizorilor de integritate și să spună poveștile unor astfel de oameni: ce i-a determinat să apară public, ce efecte au avut dezvăluirile lor și ce li s-a întâmplat după ce au ieșit în față și au reclamat abuzuri. Cel mai recent episod este cu medicul care a dezvăluit bomba cu microbi de la Spitalul de Arși.

Andrei Luca Popescu, jurnalist și editor Panorama, trimite o dată pe săptămână newsletterul Panorama cu ALP: „o combinație de opinie/analiză/comentariu într-un stil personal, direct și nu scorțos, despre un eveniment al săptămânii, o controversă, o gafă, un lucru care ne stârnește dezbaterea sau doar mă enervează pe mine”.
Plus alte recomandări, desigur. Te poți abona aici. O ediție arată cam așa.

Ultimul text al lui Răzvan Luțac din Gazeta Sporturilor. „Am învățat să scriu de două ori. Prima oară cu bastonașe și liniuțe, la o școală micuță din Valea Vișeului. Apoi, mutat la București în clasele V-VIII, cumpărând, în paralel, Gazeta Sporturilor și ProSport.”

Până o luăm cu toții razna, să urmărim și ultimul episod al lui Cătălin Moise, Sănătate mintală în 2023. Cătălin a câștigat premiul 1 la categoria Civic Influencers, la Superscrieri #12.

INFO PROIECTE FFFF

Ultimele zile de înscrieri la Bursele Superscrieri pentru redacțiile locale care au tineri jurnaliști în echipă. Detalii aici.

Seria de 7 episoade a podcastului In a Relationship with #ARTS este un spațiu de întâlnire cu emoțiile, valorile și mentalitatea prezentului, așa cum sunt ele văzute de unii dintre cei mai iubiți artiști autohtoni, dar și de reprezentanți ai Generației Z din toată țara.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender, Kaufland și BRD – Groupe Société Générale.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Ne bucurăm să suplimentăm programul cu încă două burse, susținute de Departamentul de Stat al S.U.A.
Cu această ocazie, prelungim termenul pentru aplicații – până pe 15 noiembrie.
—-

Ne dorim să încurajăm includerea și/sau profesionalizarea de tineri jurnaliști în echipele redacțiilor locale, prin acest program susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România și Departamentul de Stat al S.U.A. 

Vezi aici Ghidul aplicantului și alte detalii

Programul constă în:

– oferirea a 4 burse X 9.300 lei pentru susținerea tinerilor din cadrul redacțiilor locale în realizarea unor materiale/serii documentate în profunzime pe subiecte de interes public, local sau național

– suport editorial printr-un program de mentorat alături de reprezentanți ai două dintre cele mai de impact redacții independente de investigații: Recorder (Cristian Delcea) și RISE Project (Ana Poenariu)

– decontarea cheltuielilor aferente muncii de documentare

În această ediție:

• cele 8 recomandări ale Ioanei Pelehatăi
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• good to know

Ioana Pelehatăi, editor Scena9, ne propune selecția de 8 superscrieri ale lunii septembrie.

Ioana Pelehatăi: „Toamna e, tradițional, anotimpul în care se întorc materialele jurnalistice consistente, multe dintre ele lucrate timp de luni de zile. Acest septembrie, după cum veți vedea din selecția de mai jos, nu face excepție. Tema ei generală ar putea fi «tragem semnale de alarmă cât mai putem». Mai multe titluri vorbesc în feluri variate despre mediu și modurile în care decidenții din România îl ignoră, pe principiul «merge și-așa»: nu știm cât e de poluat aerul pe care-l respirăm, iar spațiile verzi din orașe dispar. O altă categorie de materiale arată cât de ușor o ia banul public în România pe calea buzunarelor private. Nu în ultimul rând, în luna care tocmai a trecut s-a vorbit în breaslă despre cât mai valorează munca jurnaliștilor în vremurile noastre – o discuție necesară, dar îndelung amânată.
 
Două bonusuri: un reportaj video despre un sat cu doar 9 oameni din Republica Moldova și un text care pornește de la figura unui important avangardist român și ajunge pe urmele lui până-ntr-o colonie utopică din Israel, a cărei istorie nu e totuși lipsită de cotloane întunecate.”

SUPERSCRIERILE LUNII SEPTEMBRIE
SELECȚIE DE IOANA PELEHATĂI

România poluată. Jumătate din rețeaua care măsoară calitatea aerului e nefuncțională
Lavinia Niță (PressOne)

„În România, gradul de poluare a aerului este dublu față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Iar la nivelul Bucureștiului, valorile sunt chiar și de cinci ori mai mari decât maxima indicată pentru sănătate. Sunt printre concluziile unei investigații internaționale, semnate de jurnaliștii de la The Guardian, care au descoperit că  98% dintre europeni respiră aer poluat, extrem de nociv pentru sănătatea lor. 

PressOne a vorbit cu mai mulți specialiști în domeniu pentru a afla cum are loc monitorizarea calității aerului în România, cât de poluat este aerul pe care îl respirăm și cum ne afectează acest lucru sănătatea.”

Mai avem nevoie de spații verzi în oraș?
Patricia Cîrtog (noua.info)

„Parcul Tineretului s-ar putea micșora cu șapte hectare dacă dezvoltatorii imobiliari vor avea câștig de cauză la voturile Camerei Deputaților privind Codul Urbanismului și Legea Spațiilor Verzi, ambele amânate pentru septembrie 2023. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să conserve spațiile verzi din orașe ca să combată schimbările climatice, România riscă să meargă în direcția opusă, spun activiștii de mediu.

***
Locuitorii capitalei se adăpostesc de căldură în Parcul Tineretului, la doi kilometri de centru. Parcul oferă umbră, aer mai curat și scade zgomotul mașinilor. Adăpostește rațe, gâște, arici și alte vietăți.”

Jaful de la Centrul „fantomă” al Primăriei Generale | Hotel la Bran, vilă în Bragadiru, vacanțe și mașini de lux cu bani „scoși la sacoșă” din Centrul de Protecție a Plantelor București
Florin Râșteiu (Buletin de București)

„Era 2007, România abia aderase la Uniunea Europeană (UE), când directorul Centrului de Protecție a Plantelor București, Grigore Dan Mihail, și afaceristul Petre Iancu s-au întâlnit și au bătut palma pentru o afacere care urma să prejudicieze instituția cu peste 10 milioane de lei, în anii care au urmat. 

În 2023, directorul este încă funcție, deși a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani, iar instituția se află acum în proces de desființare.”

Eșecul Task Force Ucraina: Guvernul a blocat banii europeni pentru refugiați cu proiecte fantomă
Iulia Stănoiu (Context.ro)

„Refugiații ucraineni au povestit pentru Context.ro că au fost nevoiți să se întoarcă în zonele bombardate pentru că luni de zile statul român a blocat banii de ajutoare. Am descoperit că guvernul nu a folosit banii europeni destinați refugiaților, deși o putea face. În loc să deconteze hrana și cazarea ucrainenilor, autoritățile se chinuiau, în februarie anul acesta, să cheltuiască fondurile europene pe măști de protecție pentru elevi sau alte achiziții legate de pandemie.”

Viața și salariile de jurnalist în România. O privire în interiorul unei meserii care nu strălucește dincolo de sticlă
Andreea Bădoiu (Panorama)

„Cariera în jurnalism a devenit fragilă în România, pentru că redacțiile oferă salarii mici care nu le permit jurnaliștilor un relativ confort financiar. În timp, asta afectează calitatea întregului act jurnalistic și amenință democrația.”

Dumnezeul achizițiilor se întoarce
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

„În urmă cu patru ani, Recorder publica investigația Dumnezeul achizițiilor, care avea să provoace mii de share-uri pe rețelele sociale și mai multe dosare penale deschise pe numele personajului principal. Am decis să ne întoarcem la subiectul publicat acum patru ani, pe care procurorii par să-l fi abandonat cu suspect de multă ușurință.”

Satul cu nouă oameni
Eugenia Apostu, Veaceslav Ceban (Radio Europa Liberă Moldova)

„În 20 de ani, populația satului Serghieni din raionul Glodeni, s-a redus de patru ori și numără acum doar nouă oameni. Nu au punct medical sau magazin, dar nu se plâng. Consumă ceea ce produc, iar cea mai importantă sursă de venit este laptele, pe care-l duc la punctul de colectare din satul vecin.”

Complicata istorie a utopiei întemeiate de un artist român în Israel
Andrei Popoviciu (Scena9)

„În fiecare an, în satul israelian Ein Hod din nordul țării are loc Ceremonia Vițelului de Aur. Sătenii și vizitatorii se costumează în personaje antice evreiești cum ar fi profetul Moise și dansează pe cadența hipnotizantă a tobelor, în jurul unui vițel aurit înalt de vreun metru jumate, sculptat de săteni. La sfârșitul unei zile de dans și voie bună, dau foc vițelului aurit, în timp ce participanții continuă să danseze în jurul vâlvătăii. Ceremonia are loc în timpul Pesach, Paștele evreiesc, și comemorează timp de o zi povestea biblică a idolului creat de profetul Aaron pentru israeliți. Evenimentul le e drag sătenilor, dar nu e lipsit de controverse în comunitatea religioasă din Israel, care îl descrie drept păgân.”

—-

Ioana Pelehatăi e editor Scena9, o publicație culturală care vorbește atât despre arte&litere, cât și despre contextul soci(et)al care produce cultura. E în redacție din prima zi, adică de mai bine de 7 ani de zile. În ultimul an a coordonat seria de corespondențe de pe frontul din Ucraina, în cadrul căreia a fost publicat materialul „Sunt viu, am mâncat, am dormit”. Scrisoare de pe frontul din Donbas, pentru care jurnalista Larisa Kalik a primit Premiul I la categoria Reportaj a Premiilor Superscrieri.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Într-o perioadă în care zeci de evenimente vor să te scoată din casă, cine mai are timp să citească? Las mai jos cinci lucruri despre care am scris în septembrie, pentru momentele când vrei să iei o pauză de la socializare.”

Jocurile foamei. Gen Z râde cu farfurii goale de reclamele la păcănele, de Isabelle Toma
Înainte ca discuția despre influența pe care industria păcănelelor o are asupra presei, prin intermediul publicității cumpărate, să se încingă, tinerii s-au apucat să facă mișto de cei care sar calul cu reclamele la păcănele lăsându-le farfurii goale în comentarii. E foame mare, cum ar veni…

(Aproape) totul despre verdictul de dopaj în cazul Simonei Halep, de Mihai Ghiduc
După o așteptare de un an, a venit și așteptata decizie a tribunalului: Halep s-a dopat. Am trecut prin sutele de pagini ale documentului pentru a vedea cum și-au motivat judecătorii decizia.

Dâre pe cer. Cum a fost reactivată o conspirație veche de decenii în era Covid, de Adriana Moscu
Dacă era vreo teorie trăsnită care nu mă așteptam să fie reactivată, cea a contrailsurilor era. Doar că Olivia Steer și gașca locală a conspiraționistilor a avut altă părere.

Cea mai bună jucătoare de Counter-Strike din lume este din România și își dorește ca esport-ul să fie recunoscut juridic ca meserie, de Ionuț Preda
Ionuț a fost la Iași, la Campionatul Mondial de Esports, și a vorbit cu Ana Dumbravă despre cum e să fii jucător profesionist, dar, mai ales, despre cum e să fii jucătoare profesionistă de esports.

Tratarea apei cu lumină. Inovația românească în testarea materialelor, de Oana Racheleanu
Anca Roibu, o cercetătoare româncă, a inventat un sistem prin care oamenii de știință pot testa mai rapid și mai eficient diferite materiale care pot trata apa cu ajutorul luminii.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

🐝 GOOD TO KNOW

💭 În contextul recentelor presiuni asupra jurnaliștilor români, salutăm noile măsuri UE pentru a proteja independența editorială și siguranța jurnaliștilor: UE ia măsuri pentru a proteja independența editorială și siguranța jurnaliștilor. „Am văzut în ultimii ani diferite forme de presiune asupra presei”. Ce se întâmplă la București

Jurnaliștii Libertatea și GSP au transmis într-un comunicat de presă:
„Ingerința comercialului în editorial este interzisă de legea românească, de jurisprudența CEDO și recent de noua lege adoptată de Comisia Europeană. În cazul jurnaliștilor de la Libertatea și Gazeta Sporturilor, acest tip de intervenție comercială sau de altă natură în editorial este interzisă chiar de propriile reguli ale grupului de presă Ringier, din care fac parte cele două redacții, prevăzute în Codul de Conduită și în Editorial Mission Statement unde este statuat: «Jurnaliștii noștri sunt neînduplecați în fața influenței din partea persoanelor, companiilor și autorităților».

Apelul jurnaliștilor celor două redacții cere ca regulile să fie respectate și separarea comercialului de editorial să rămână un principiu de neatins, așa cum este firesc în toată lumea democratică. Jurnaliștii celor două redacții protestează față de orice măsură care ar pune în pericol independența presei și dreptul publicului român la informații corecte, care nu sunt aservite puterii economice și politice.”

💭 Thinkdigital lansează o nouă rețea în premieră în România – dedicată publicității prin newslettere jurnalistice
„Prin această nouă inițiativă, Thinkdigital își continuă misiunea, asumată deja de câțiva ani, de a oferi pieței media din România acces exclusiv la un inventar digital generat de creatori de conținut autentici, pentru oameni, cu responsabilitate și în interesul cititorilor, nu doar pentru satisfacția algoritmilor care produc, prin clickbait, haos informațional generalizat” -spune Dragoș Stanca, Managing Partner Thinkdigital.

💭 Știrile zilei. Pe scurt, de la Recorder
În fiecare seară, de luni până vineri, găsiți pe site-ul Recorder cele mai importante știri ale zilei, în format audio.
Puteți asculta și pe YouTube: https://www.youtube.com/@stirile_zilei_Recorder
Sau pe aplicațiile de podcast:
Spotify http://bit.ly/3IOU7Ts
Google Podcasts http://bit.ly/3kHXKQU
Apple Podcasts http://bit.ly/3XDvPQQ

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender, Kaufland și BRD – Groupe Société Générale.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Ne dorim să încurajăm includerea și/sau profesionalizarea de tineri jurnaliști în echipele redacțiilor locale.

Împreună cu Ambasada Țărilor de Jos în România, lansăm acest program pentru tinerii din echipele redacțiilor locale.

Programul constă în:

– oferirea a 2 burse X 9.300 lei pentru susținerea tinerilor din cadrul redacțiilor locale în realizarea unor materiale/serii documentate în profunzime pe subiecte de interes public, local sau național

– suport editorial printr-un program de mentorat alături de reprezentanți ai două dintre cele mai de impact redacții independente de investigații: Recorder (Cristian Delcea) și RISE Project (Ana Poenariu)

– decontarea cheltuielilor aferente muncii de documentare

Vezi aici GHIDUL APLICANTULUI și alte detalii

În această ediție:

• cele 8 recomandări – materiale de vară
• Bursele Superscrieri pentru tineri jurnaliști din presa locală
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina

Ne-am întors din vacanță și suntem cu gândul tot la NOUA Generație. Cei de care trebuie să avem grijă, să-i prețuim, să-i pregătim să ne suplinească forțele. 🙂

Ne bucurăm să anunțăm primele Burse Superscrieri pentru tineri jurnaliști din presa locală.

Iar pentru superscrierile lunii, am revenit la tinerii jurnaliști finaliști la Superscrieri #12. Ia să vedem ce au mai publicat ei vara aceasta. 

SUPERSCRIERILE LUNII 
ediție specială după vară

Cum poate Netflix să-ți ghicească orientarea sexuală înainte ca tu să fii sigur de ea?
Andreea Vîlcu (Libertatea)

„După ce jurnalista BBC Ellie House a admis public că e gay, și-a dat seama că Netflix părea să știe acest lucru dinaintea ei. Ziarista încearcă să afle cum a fost posibil, într-un articol publicat de BBC.”

Ce se întâmplă cu viața unui spion după ce este demascat
Adrian Anton (Info Sud-Est)

„Ce soartă îl așteaptă pe un spion a cărui acoperire a fost deconspirată? Unii spioni sunt pur și simplu prea importanți pentru a fi lăsați de șefii lor să putrezească într-o închisoare străină după ce au fost prinși și sunt tranzacționați în cadrul unui schimb de spioni, arată o analiză Politico.”

Aplicația care măsoară temperatura apei în stațiunea Mamaia a fost atacată de hackeri anul trecut și este încă nefuncțională/ Autoritățile nu știu când va fi din nou operațională
Adrian Anton (Info Sud-Est)

“Site-ul a fost victima unui atac cibernetic anul trecut și n-am reușit să-l repunem în funcțiune. A fost criptat, s-a cerut recompensă. Am apelat la autorități și nu s-a reușit recuperarea sa“, a declarat Florin Timofte pentru Info Sud-Est.

Eșecul Task Force Ucraina: Guvernul a blocat banii europeni pentru refugiați cu proiecte fantomă
Iulia Stănoiu (Context.ro)

„Refugiații ucraineni au povestit pentru Context.ro că au fost nevoiți să se întoarcă în zonele bombardate pentru că luni de zile statul român a blocat banii de ajutoare. Am descoperit că guvernul nu a folosit banii europeni destinați refugiaților, deși o putea face. În loc să deconteze hrana și cazarea ucrainenilor, autoritățile se chinuiau, în februarie anul acesta, să cheltuiască fondurile europene pe măști de protecție pentru elevi sau alte achiziții legate de pandemie.”

Vocea experților: Top cinci probleme ale instalațiilor electrice din spitalele românești
Iulia Stănoiu (Context.ro)

„Instalațiile electrice din spitale au fost nominalizate ca puncte de pornire a celor mai multe dintre marile incendii, în care au pierit zeci de oameni în ultimele decenii. Doi experți în instalații electrice au explicat pentru Context.ro care sunt problemele de sistem care duc la incendii în unitățile medicale din România. Clădiri vechi și neconforme, instalații electrice defectuoase și mentenanța superficială sunt doar câteva dintre cauzele identificate.”

300 de zile fără mâncare | Când credința în înfometare este mai puternică decât credința în tine
Norbert Nemeș (Europa Liberă)

„Lupta cu imaginea de sine poate fi grea. Mai ales când te uiți în oglindă și nu ești mulțumit de propriul tău corp. Te vezi distorsionat, chiar dacă restul oamenilor nu observă nimic greșit la tine. Atunci, pentru a te simți mai bine, apelezi la diverse metode distructive, care, perpetuate și normalizate, ajung să te urmărească și să te afecteze tot restul vieții.”

„Ne-ar fi plăcut să ne petrecem vara asta altfel”. Un august cu Armata de Voluntari a Ucrainei
Larisa Kalik (Scena9)

„Există un lac la 20 de kilometri de linia frontului. Zacem în apă – eu și soldații. Ne uităm la cer. Deasupra noastră sunt norii și dealurile verzi din Donbas. Mă îndrept înot către noul meu prieten și îl ating cu mâna – are doar 22 de ani, este pe front de un an. În linia întâi, cel mai aproape de inamic, un tânăr infanterist. Mâini cu cicatrici de la schije, mai multe contuzii la cap. Este din orășelul Rakhiv din Munții Carpați, departe de război.”

„Nu am nevoie de recunoștință, nici de mulțumiri.” Cine evacuează răniții de pe frontul din Ucraina?
Larisa Kalik (Scena9)

„Gonim prin oraș într-o mașină verde, greoaie, de pe care sună tare sirena de ambulanță. Toate mașinile ne fac loc – mergem să evacuăm răniții. Avem de făcut un drum de o oră și jumătate. Până ajungem la locul de întâlnire cu armata trebuie să pregătim soluția salină pentru injecții. Nu se poate turna lichid rece într-un corp omenesc, așa că iau câteva sticle și mi le lipesc de piele, pe sub tricou. Sunt mai calmă dacă simt că ajut, oricât de puțin. Am dat mai departe căldură celor care au vărsat sânge pentru viitorul nostru.”

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „De fiecare dată, la început de august, mă gândesc că toată lumea e în vacanță și nu o să se întâmple nimic, iar la finalul lunii mă minunez câte lucruri s-au întâmplat de fapt. August 2023 nu a făcut excepție. Iată cîteva articole pe care merită să le citești.”

🔵 Eroii necunoscuți. Viața secretă a albinelor solitare, de Alexandra Popa

🔵 Albinele în pericol: jumătate dintre polenizatori dispar. Ce soluții există?, de Adriana Moscu
Albinele au fost vedetele lunii, de la povestea fascinantă a albinelor solitaire la o discuție necesară despre pericolul care sunt expuși polenizatorii lumii și, prin extensie, culturile agricole de pretutindeni.

🔵 Zelda și Final Fantasy: și-au trădat fanii sau doar s-au reinventat?, de Alin Răuțoiu

🔵 Baldur’s Gate 3: Un review exhaustiv al celui mai bun RPG din ultimul deceniu, de Ionuț Preda

🔵 Campionatul Mondial de Esport de la Iași: gaming de anvergură globală și sincope în organizare, de Ionuț Preda
August a însemnat gaming, cu o analiză despre reinventarea a două jocuri vechi, o cronică despre cel mai așteptat joc al momentului și un reportaj de la campionatul Mondial de Gaming de la Iași.

🔵 „Cum arată o lume care seamănă cu tine?” Ideo Ideis – un festival ca o poveste, de Daniela Vasilache
Daniela a mers la cel mai important festival cultural pentru adolescenți, desfășurat de mai bine de un deceniu într-un oraș unde te-ai aștepta să nu se întâmple nimic.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Conturile deschise pe rețele sociale, susținute de Kremlin și care nu sunt blocate în interiorul UE au un număr total de cel puțin 165 de milioane de abonați în întreaga Europă.

În mai puțin de un an, conținutul lor a fost vizualizat de cel puțin 16 miliarde de ori, arată un studiu publicat de Direcția Generală pentru rețele de comunicații, conținut și tehnologie (DG Connect) a Comisiei Europene. (G4Media)

👉 BONUS READ. Sub conducerea lui Elon Musk, politicile Twitter au permis propagandei rusești despre Ucraina să se răspândească liber pe platformă și să ajungă la mai mulți utilizatori decât înainte de începerea războiului, arată același studiu. (The Washington Post via The Daily Beast)

 👉 #FALS „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Pacienții în stare rea sunt lăsați în România, să moară aici. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român, acesta este interesul lor”, declara fostul premier Victor Ponta, după exploziile de la Crevedia. 

Europa Liberă România a verificat afirmațiile sale și arată că sunt false.

 👉 #DEZINFORMARE Emigrarea masivă a populației din Moldova în străinătate poate fi considerată o formă modernă de deportare, susține o narațiune dezinformativă. 

Scopul acesteia e să convingă publicul că autoritățile din Moldova exagerează în privința impactului deportărilor sovietice, după ce la Chișinău acestea au comemorat victimele deportărilor, inclusiv printr-o expoziție de aproape o lună în centrul orașului. (Veridica)

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender, Kaufland și BRD – Groupe Société Générale.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

Publicăm discuția care a avut loc în cadrul evenimentului Ziua Superscrieri, înainte de Gala Premiilor Superscrieri ediția#12.

Evenimentul a avut loc la Cinema Elvira Popescu și am discutat despre riscurile jurnalismului de investigație.

Invitați:
Matthew Caruana Galizia (Director al Fundației Daphne Caruana Galizia)

Emilia Șercan (jurnalistă de investigație, victimă a unui kompromat)
Paul Radu (jurnalist de investigație, Director al The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP)
Vlad Stoicescu, moderator (jurnalist de investigații, co-fondator Dela0.ro, Să fie lumină)

Am dorit ca această conversație să reiasă lucruri concrete pe care le putem face la nivel micro sau macro, pentru a-i face pe jurnaliștii de investigație mai puțin vulnerabili.
Am discutat despre siguranța jurnaliștilor de investigații și impactul emoțional și fizic pe care meseria o poate avea atât asupra lor, cât și asupra familiilor lor. Fiecare dintre invitați a împărtășit din experiențele lor concrete, împreună cu tips&tricks despre cum au reușit să le depășească și cum se pregătesc să le prevină.

Ideea principală care reiese în mod repetat este necesitatea de a funcționa în rețele, de a aparține unor comunități mai mari, mai unite și mai bine organizate.

Această apartenență este o soluție de garantare a siguranței și pentru că poți împărtăși informații sensibile cu mai mulți oameni, din mai multe zone geografice, dar și diferite zone de competențe. OCCRP și Fundația Daphne sunt modele de succes la nivel international pentru lucrul în rețele și jurnalism colaborativ.

Un alt aspect important, necesitatea de a colabora cu autoritățile și cu alți stakeholderi, de tipul ONG-urilor specializate. Jurnalismul de investigație servește mereu interesul public, dar informațiile pe care le aduce la lumină trebuie transformate în acțiuni de către alți actori.

S-a discutat despre sisteme de securitate digitală și instrumente de lucru care să ușureze munca – în investigație se lucrează foarte mult cu informații sensibile și cu sisteme de date complexe (data journalism).

Și, în cele din urmă, pentru că este o meserie care te consumă, am discutat despre necesitatea de a avea access la servicii de mental health în urma muncii de investigație.

Mai pe larg, te invităm să urmărești în video.
Discuția a avut loc în limba engleză.

Eveniment powered by Friedrich Naumann Foundation for Freedom și susținut de partenerii Premiilor Superscrieri #12

Cele mai bune materiale jurnalistice publicate în 2022 în România au fost premiate aseară în Galei Premiilor Superscrieri #12, eveniment organizat de Fundația Friends For Friends și care evidențiază în fiecare an vocile puternice din jurnalismul românesc.

Anul acesta au fost nominalizate 46 de materiale (presă scrisă, audio, video și foto) la nouă categorii de concurs: Civic Influencers, Debut Jurnalistic, Presă Locală, Reportaj, Investigație, Opinie, TV & Video-jurnalism, Audio/Podcast și Fotojurnalism (Fotografie documentară și Fotografie de news). Alături de acestea, au fost acordate Premiile Onorifice și Premiile Speciale.

Tema Superscrieri din 2023 a fost „Noile generații – Lupii tineri prind gustul presei”, care a pus în lumină noile generații, provocările pe care le înfruntă, și nevoia de a le oferi grijă, susținere, ghidaj și curaj, într-o lume în care democrația este pusă la încercare.

foto Claudiu Popescu

Marele premiu al Galei, Superscrierea Anului, în valoare de 3.000 de euro, a fost acordat jurnaliștilor Victor Ilie, Mihai Voinea și Cristian Delcea, pentru investigația „Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid”, publicată de Recorder, premiată și la categoria Investigație.

„Cea mai mare parte a presei din România este cumpărată de partide. Este îngrozitor de trist. Materialul nostru a pornit de la un whistleblower, un om care ar merita sa fie aici, dar nu știm cine este. Un om care ne-a trimis un email criptat în care ne-a spus: «Vă urmăresc de mult timp, am niște documente si am încredere că voi știți să faceți ceva important cu ele. Pe unul dintre zidurile clădirii voastre este o bucată de metal rotundă. Mergeți acolo și veți găsi un stick pe care l-am lăsat azi-noapte». Așa a început acest material și cred că atât timp cât vor exista astfel de oameni, va exista și presă a cărei tăcere nu va putea fi cumpărată de nimeni”, a declarat Mihai Voinea, jurnalist co-fondator Recorder.

„Cred că este nevoie mai mult decât oricând să încercăm să ne apărăm meseria făcându-ne treaba în fiecare zi cu pasiune și cu cinste”, a afirmat Cristian Delcea, jurnalist co-fondator Recorder.

foto Adi Bulboacă

Premiul Juriului a mers către o reprezentantă a noii generații de jurnaliști, Andreea Vîlcu, pentru materialul „Să fii sărac e o rușine”, publicat în Decât o Revistă (nominalizat la categoria Debut jurnalistic).

“Acest premiu validează poveștile oamenilor care au trăit povești similare cu a mea. Când mă gândeam să scriu acest articol, aveam încredere că povestea își va găsi locul, iar discutând cu editorul meu, Cristi Lupșa, despre ceea ce îmi doresc de la eseu, îi spuneam că, și dacă doi-trei oameni cu o experiență similară îmi spun că se simt mai puțin singuri, eu sunt mulțumită. După ce am publicat eseul am primit sute de mesaje în care oamenii mi-au povestit prin ce au trecut, spunând că i-a ajutat povestea mea în procesul lor de vindecare și că nu mai simt aceeași rușine și vinovăție. Iar iubirea lor este cel mai important lucru pentru mine. Mă bucur că există un premiu pentru o poveste ca a mea, o poveste care ar fi putut fi scrisă de oricine, pentru că astfel de povești contează în lume”, a afirmat Andreea Vîlcu, fostă jurnalistă Decât o Revistă, în prezent la Libertatea

foto Adi Bulboacă

Premiul întâi pentru Debut Jurnalistic a fost câștigat de Iulia Stănoiu, pentru seria de investigații „Președinte de județ”, publicată pe Context.ro.

„Este un debut în adevăratul sens al cuvântului pentru noi. Este prima mea investigație și investigația cu care s-a lansat publicația în urmă cu un an. Munca aceasta o dedic copiilor mei, o fac pentru viitorul lor și promit că mă voi asigura că viitorul lor va fi mai bun decât ne gândim ca poate fi în acest moment. Viitorul nostru trebuie să fie mai bun decât preconizăm acum”, a spus Iulia Stănoiu, jurnalist Context.ro.

Premiul Superscrierea Cititorilor, selectat prin vot de către cititori, a mers către jurnalista Elena Stancu pentru „Badantele care îngrijesc bătrâni în Italia pentru ca familiile lor să trăiască fără griji în România” (Teleleu.eu și Libertatea).

foto Adi Bulboacă

O noutate în această competiție a fost premierea unor noi forme de conținut, prin categoria de concurs, „Civic Influencers” – dedicată celor care creează conținut în spirit civic sau social în mediul online, pe orice platformă. Categoria recunoaște creatorii de conținut care aduc în fața publicului teme sociale de importanță generală pentru societate în mod responsabil, încurajează implicarea civică și au rol educativ pe diverse subiecte.

Premiul întâi a fost acordat unei voci cu tot mai mult impact în mediul online, Cătălin Moise, pentru „O nouă istorie a umanității”.

“Ce m-a frapat este că văd din ce în ce mai multă tehnologie, chiar și OSINT, acele strategii de open-source intelligence în materialele care au fost jurizate la această ediție. Cred că sunt lupi tineri care vin cu tehnologie nouă, care vin cu mintea fresh, ceea ce îmi dă multă speranță. Este o infuzie nu doar de sânge nou, ci de idei. Văd acest lucru în toată regiunea pentru că eu lucrez cu o organizație globală prin care suntem prezenți pe șase continente. Anul acest este unul foarte, foarte important și este un punct critic fiindcă este într-adevăr o luptă pentru democrație care a început cu invazia Rusiei în Ucraina. Și cred că este un an critic care o să schimbe și jurnalismul în mare, mare parte. Este un val nou de informație, un val nou de a face lucrurile, de a investiga, de a scrie materialele”, a declarat Paul Radu, jurnalist, președintele juriului Superscrieri și director The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP.

foto Claudiu Popescu

Cine a făcut parte din juriu

Lista de câștigători finali a fost selectată de juriu format din 25 de jurnaliști, în urma evaluării înscrierilor făcute de autori în competiție.

Membrii juriului au fost: Paul Radu (co-fondator OCCRP) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dan Radu, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Robert Schwartz, Tudor Mușat, Vlad Stoicescu;

Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz și Octav Ganea pentru jurizarea categoriei Fotojurnalism;
Cosmin Pojoranu și Monica Jitariuc pentru jurizarea categoriei Civic Influencers;
Andrei Ciurcanu pentru jurizarea premiului special „Animal Welfare în România”.

Membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.

PREMIILE PE CATEGORII DE CONCURS

AUDIO/PODCAST

Locul 1: Obiceiul pământului – Ana-Maria Ciobanu (Decât o Revistă)

Locul 2:  Cea mai lungă noapte din ultimii 70 de ani – Anca Simina (Recorder)

Locul 3: Adolescenții și depresia – Viorica Ștefan (Europa FM)

OPINIE

Locul 1: Badantele care îngrijesc bătrâni în Italia pentru ca familiile lor să trăiască fără griji în România – Elena Stancu (Teleleu.eu şi Libertatea)

Locul 2: Românii i-au primit călduros pe refugiaţii ucraineni. Acum jumătate de an, cei sirieni primeau bastoanele poliţiştilor români – Andrei Popoviciu (Libertatea)

Locul 3: Pandemie, război, inflaţie, energie: Cum să (nu di-)speri în mijlocul crizelor – Alina Mărculescu Matiş (Panorama.ro)

DEBUT JURNALISTIC

Locul 1: Președinte de județ – Iulia Stănoiu (Context.ro)

Locul 2: 15 primăveri ale Anastasiei – Djein Vacari (Diez.md)

Locul 3: „Pacea e mai înaltă decât dreptatea”. Filosofia unui abuzator de la vârful unei instituții publice – Isabela Pop și Alina Păduraru (Recorder) –

PRESĂ LOCALĂ

Locul 1: Consultanţă copy-paste pe banii UE: firmele naşei lui Alfred Simonis şi a verişoarei ei, contracte pe bandă rulantă din PNNR şi ITI Delta Dunării – Adrian Anton, Andreea Pavel (Info Sud-Est)

Locul 1 ex aequo: Între agresiune sexuală şi demisie – povestea studentelor de la Facultatea de Teatru din Cluj-Napoca – Georgiana Grigoraş, Oana Bostan, Katja Bauer, Andrei Bonda, Vasile Hotea-Fernezan (The Pressure)

Locul 2: MILIONARI ÎN UNIFORMĂ. Averile poliţiştilor de Frontieră: case pe litoral, vile, ferme şi spaţii comerciale / EP. 1 – Răzvan Moldoveanu (Reporter de Iaşi)

Locul 3: Bicicletele care străbat Europa să-şi trăiască a doua viaţă în Moldova – Ioan Stoleru (Iaşul Nostru)

REPORTAJ

Locul 1: „Sunt viu, am mâncat, am dormit.” Scrisoare de pe frontul din Donbas – Larisa Kalik (Scena9)

Locul 2: După o crimă în familie, ce se întâmplă cu copiii? – Oana Sandu (DoR – Decât o Revistă)

Locul 3: Vara lui David Popovici – Andreea Giuclea (DoR – Decât o Revistă)

TV&VIDEO-JURNALISM

Locul 1: Misiune sub acoperire pentru statul mafiot – Andreea Pocotilă (Recorder)

Locul 2: Mic tratat de corupţie generalizată: cum să prăbuşeşti un pod proaspăt consolidat – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul 2 ex aequo: Operaţiunea Balastul – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Locul 3: De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relaţiei românilor cu banii – Elena Dumitru, Alex Varninschi (Panorama.ro)

INVESTIGAȚIE

Locul 1: Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid – Victor Ilie, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Locul 2: Protestatari în chirie – Natalia Zaharescu, Anatolie Eșanu, Daniela Calmîș, Vasile Ursachi (Ziarul de Gardă, Chișinău)

Locul 2 ex aequo: Ilan Șor – răsfăț în ascunziș – Felicia Crețu (Cusens.md)

Locul 3: CATEDRA DE ABUZ: „AU FOST NIȘTE RELAȚII DE IUBIRE” – Ioana Moldoveanu, editor: Luiza Vasiliu (RISE Project)

FOTOJURNALISM

Fotografie Documentară

Locul 1: Viața într-o valiză – Ioana Moldovan (Ioanamoldovan.com)

Locul 2: Primul val – Andrei Pungovschi (Bloomberg News)

Locul 3: O familie cu rădăcinile în trei țări: „Fiecare loc e acasă” – Cosmin Bumbuț (Teleleu.eu și Libertatea)

Fotografie de News

Unic câștigător: REPORTAJ la 2.025 de metri altitudine. Violonistul Alexandru Tomescu a dus Stradivariusul în Bucegi, în ultimul concert „Paganini Magic” – Vlad Chirea (Libertatea)

CIVIC INFLUENCERS

Locul 1: O nouă istorie a umanității – Cătălin Moise

Locul 2: Romanian Science Digest – Cocea Mădălina

Locul 3: Investigație Misreport – Operațiunea „Românii, chemați înapoi la armată” – Codruța Simina, Ovidiu Mihalcea

PREMII SPECIALE

SUPERSCRIEREA ANULUI

Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid – Victor Ilie, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

PREMIUL JURIULUI

Să fii sărac e o rușine – Andreea Vîlcu (Decât o Revistă)

SUPERSCRIEREA CITITORILOR

Badantele care îngrijesc bătrâni în Italia pentru ca familiile lor să trăiască fără griji în România – Elena Stancu (Teleleu.eu și Libertatea)

PREMIUL SPECIAL „Animal Welfare în România”

Seria „Câini de luptă, returnați proprietarilor” – Sorina Noroc, Maria Ilinca Man, Mădălina Vlăsceanu (TVR Cluj)

PREMII ONORIFICE

Redacția anului: Libertatea
Editorul anului: Alina Mărculescu-Matiș (Panorama)
Best use of digital/New Media: GEN,știri
Carte de non-ficțiune: Sabina Fati, Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi. Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia, Ed. Humanitas
Feature Writing/Longform – Ageism-ul, sau cum să te disprețuiești pe tine din viitor – Iulia Hau și Alec Bălășescu (ISCOADA)

Premiu onorific pentru întreaga activitate – DoR

Lista completă cu toate cele 46 de materiale nominalizate la această ediție a premiilor poate fi accesată aici.

Gala Superscrieri a fost prezentată de jurnalistul Tudor Mușat și poate fi revăzută aici.

Riscurile jurnalismului de investigație, dezbătute la Ziua Superscrieri, premergătoare Galei

Eveniment powered by Friedrich Naumann Foundation

Marți – 16 mai, cu o zi înainte de Gala Superscrieri – a avut loc Ziua Superscrieri, eveniment moderat de Vlad Stoicescu (jurnalist Să fie lumină și Dela0.ro), în cadrul căruia a avut loc o dezbatere despre riscurile jurnalismului de investigație. Panelul de discuție a fost format din Matthew Caruana Galizia (Director al Fundației Daphne Caruana Galizia), Emilia Șercan (jurnalistă de investigație) și Paul Radu (jurnalist și director The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP).

Emilia Șercan a vorbit despre teamă ca fiind parte din proces, Paul Radu a evidențiat importanța unu sistem legal și bine pus la punct pentru protecția jurnaliștilor, iar Matthew Caruana Galizia a scos în evidență caracteristicile unui jurnalist de investigație: firea analitică, încrederea în sine – prezentă, dar nu exagerată, precum și simțul umorului, pentru a putea face față presiunilor.

Premiile Superscrieri reprezintă o inițiativă independentă lansată de Fundația Friends for Friends si posibilă doar cu sprijinul unor companii care își asumă susținerea unei prese de calitate, precum partenerii de creștere Bitdefender, Kaufland România și BRD Groupe Société Générale, împreună cu susținerea sponsorilor de categorie: FAN Courier, MedLife, Ethical Media Alliance, Azaria Food, Enel, Humane Society International.

Parteneri media: Pagina de Media, IQads, Libertatea, Scena9.

Parteneri cadouri: BIRN, Ed Humanitas, Ed. Publica, PopCola, Doamne Ferește, TIFF Unlimited, OTOTO, BOB Coffee Lab, ORIGO.

Echipa video: Creative Broadcast.

***

La această ediție #Superscrieri12 vom oferi cinci premii onorifice prin care ne dorim să aducem recunoaștere unor autori și povești în afara categoriilor principale de concurs. 

Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale până pe 24 aprilie.

nominalizează aici
la premiul onorific Redacția anului

Acest premiu onorific își propune să marcheze excelența susținută, la nivel de echipă redacțională, fiindcă prea adesea tindem să uităm că un Autor, de multe ori, nu ar putea progresa fără eforturile colegilor, fotoreporterilor și, mai ales, ale editorilor săi.

nominalizează aici la premiul onorific
Editorul anului

Intenționăm, cu această distincție, să recunoaștem valoarea unui mentor, a unui editor implicat care se remarcă și aduce valoare în realizarea unor materiale de non-ficțiune de impact.

nominalizează aici la premiul onorific
Carte de non-ficțiune

Premiem o carte de non-ficțiune publicată de un autor român, la o editură din România, care are potențialul de a schimba percepții și atitudini asupra unui subiect de interes public.

nominalizează aici la premiul onorific
Feature writing / Longform

Această distincție se oferă unui material publicat în 2022, cu un conținut vast, de non-ficțiune creativă sau jurnalism narativ, care prezintă o abordare mai personală în prezentarea unui personaj, grup de personaje sau eveniment.

nominalizează aici la premiul onorific
Best use of digital media

Pe de o parte, ne dorim să scoatem în evidență exemple de webdocs sau storytelling multimedia (inclusiv articole mini-site) sau experimente care includ elemente interactive, componente foto, video și audio. În același timp, ne interesează abordări în publishing care aduc plusurile aduse în experiența cititorului, sau adaptarea la noi obiceiuri de consum (materiale optimizate pentru mobil, folosirea de (noi) platforme de streaming sau publishing).