În această ediție:

• cele 8 recomandări ale lui Cătălin Moise
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• Superscrierea Cititorilor are nevoie de tine
• Superscrieri scoate jurnaliștii în stradă sâmbăta asta, 11 mai
• Bonus: 30 de ani de presă liberă în România (Panorama)

Invitatul lunii este Cătălin Moise, pe care sperăm că îl cunoști pentru super eseurile lui video de pe canalul său de Youtube, pe teme importante pentru societate. Anul trecut, a fost marele câștigător la Superscrieri, la categoria Civic Influencers, pentru „O nouă istorie a umanității”.

„Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor” este tema noii ediții Superscrieri, așa că în aceste luni ne dorim să avem și perspectiva invitaților noștri despre cum stă treaba cu finanțarea jurnalismului.

Cătălin Moise:

Motivul principal pentru care eu am putut să public eseuri video pe YouTube în ultimii 3 ani este că am beneficiat, în fiecare lună, de susținerea a vreo 500 de oameni. Atât. Clipurile mele au sute de mii de vizualizări, așa că 500 de oameni înseamnă mult, sau puțin?

În total, în cei 3 ani, în jur de 1500 de oameni m-au susținut financiar, unii au plecat, alții au venit, dar, fără susținerea lor, canalul meu nu ar fi putut să existe. Și exact pe această susținere m-am bazat de la început, m-am gândit că nu trebuie să conving profund 100.000 de oameni de valoarea materialelor pe care le fac, ci doar vreo 500, și pe acești 500 i-am avut mereu în cap atunci când scriam.

Ce vreau să spun e că atunci când cauți să fii finanțat de public, în anul 2024, cred că e esențial să identifici o nișă, o submulțime de oameni care să aibă un interes deosebit în activitatea ta, într-o asemenea măsură încât să facă niște gesturi minore spre a o finanța. Dacă nișa nu există deja, ea poate fi creată prin diverse acțiuni concertate. Astăzi o asemenea nișă cred că poate fi coagulată din oamenii care realizează că redacțiile independente de presă din această țară sunt printre ultimele bastioane ale unei democrații reale. Și, dacă nu realizează, ar trebui făcuți să realizeze.

Să realizeze gravitatea halucinantă a faptului că presa mainstream este, azi, plătită din bani publici să manipuleze publicul în favoarea unei puteri din ce în ce mai monolitice, din ce în ce mai capabilă să instituie politici criminale fără nicio rezistență. Să realizeze că, în condițiile prezente din România, presa independentă este una dintre foarte puținele forme de a exercita o influență politică zilnică, dincolo de farsa ciclurilor electorale o dată la patru ani. Că atunci când suntem abandonați de niște politicieni care se consideră clasă conducătoare, în loc de servitori ai interesului public, presa independentă reprezintă unul dintre foarte puținele refugii reale din care se poate înfăptui niște control. Așa că, în această țară-tigru al Europei în care ne regăsim, cu o nouă clasă de mijloc care se formează cum-necum, trebuie instalată noțiunea autofinanțării democrației, ca o soluție de urgență, nu una ideală.

Mesajul ar trebui să fie clar: unul dintre cele mai concrete moduri de a contribui, azi, la funcționarea democrației românești e sprijinirea redacțiilor de presă independentă. 5000 de oameni care au 25 de lei de dat în fiecare lună pot, astfel, să aibă o contribuție politică importantă la viața de zi cu zi. 5000 de oameni înseamnă mult, sau puțin? Îmi imaginez că pentru înfăptuirea acestei conștientizări generale, pentru coagularea acestei nișe, în mod ideal ar trebui facilitată cooperarea între redacțiile independente spre acest scop comun, și la asta mă refeream, mai devreme, prin ”acțiuni concertate”, pentru că în condiții de rivalitate, acest mesaj, deja fragil, poate fi foarte ușor estompat.

Mărturisesc că, în cele două ocazii în care am participat la decernarea premiilor Superscrieri, cel mai mult m-a emoționat spiritul comunitar născut, subit, din adunarea unor oameni care înfăptuiesc o slujbă atât de dificilă, și de fiecare dată această adunare m-a lăsat cu un sentiment difuz de speranță.

SUPERSCRIERILE LUNII APRILIE
SELECȚIE DE CĂTĂLIN MOISE

Traseul clonelor din SUMAL
Andrei Ciurcanu (RISE Project)

„Deși România se laudă cu cel mai performant sistem de trasabilitate din Europa (SUMAL), unele companii au găsit imediat breșele din sistem – fotografiile clonă. Autoritățile susțin că metoda ilegală a devenit un fenomen national și că este folosită frecvent de către operatorii economici pentru a expedia și transporta materiale lemnoase de proveniență ilegală. Practic angajații firmelor nu fotografiază camioanele cu lemn, așa cum cere legea, dar încarcă în SUMAL alte poze preluate de pe dispozitive electronice.

În ultimul an fost confiscate volume mari de lemn și au fost date amenzi care depășesc 2 milioane de euro. Am descoperit că mecanismul ilegal a fost folosit inclusiv de filialele grupului Kronospan din România.”

PRIMA VICTORIE. Înalta Curte redeschide o parte a dosarului de kompromat împotriva Emiliei Șercan. Urmărirea penală împotriva lui Lucian Bode “nu a fost temeinică și completă”
Mona Dîrțu (PressOne)

„PressOne prezintă, în premieră, principalele argumente în baza cărora judecătoarea Elena Barbu de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, săptămâna trecută, ca fostul ministru de Interne Lucian Bode să fie investigat în continuare pentru favorizarea făptuitorului. Dosarul a fost deschis după ce jurnalista Emilia Șercan a fost, în 2022, ținta unei operațiuni de kompromat la originea căreia s-a aflat o probă scursă din Poliția Română și publicată pe internet”

Unde ajung banii din defrișări. Legătura unui afacerist controversat cu unul dintre cei mai vechi parlamentari din Suceava
Matthew Garvey (Context.ro)

„În perioada în care procurorii au luat în vizor firmele care taie lemn din pădurile Sucevei, un om de afaceri controversat făcea business cu unul dintre cei mai vechi și influenți politicieni din zonă –  senatorul PSD Ioan Stan, inițiator a zeci de legi din domeniul silvic. Context.ro a găsit o tranzacție prin care un teren deținut de senator a ajuns, la un preț de cel puțin 3 ori mai mare față de media pieței, la controversatul afacerist, trimis în judecată pentru că ar fi încercat să mituiască un anchetator astfel încât să scape de acuzații de evaziune fiscală și tăiere ilegală de păduri. ”

INVESTIGAȚIE Banii big farma ajung la societatea medicală condusă de ministrul Rafila prin firma unui fost șef al spitalului SRI
Alina Neagu (HotNews)

„Ministrul Rafila a negat că societatea de microbiologie e sponsorizată de companii farmaceutice. HotNews a descoperit intermediarul: firma Ella Congress&Events, către care companiile de medicamente dau bani, sub formă de prestări servicii. Prin acest mecanism, sumele de la big farma de care beneficiază societatea profesională a lui Alexandru Rafila nu apar în baza de date a Agenției Naționale a Medicamentului unde, conform legii, sponsorizările sunt obligatoriu declarate de către industria sănătății, societăți medicale și medici.”

VIDEO. Înapoi la izvoare. O comună din Oltenia se întoarce la fântâni și la toaletele din fundul curții
Alexandra Șerban, David Muntean, George Vulpe (Recorder)

„Situația de la Vârvoru de Jos, o comună din județul Dolj, aflată la 20 de kilometri de Craiova, este un caz de manual pentru eșecul administrațiilor locale din România: un primar aflat în funcție de decenii, angajări pe criterii politice în poziții care necesită competență și diluarea răspunderii până în punctul în care realizările sunt ale celor care conduc, iar eșecurile – ale întregii comunități.

Iar marele eșec de la Vârvoru de Jos este că, după 17 ani de când au intrat în rândul lumii civilizate, grație unei investiții de 4 milioane de lei finanțată de Banca Mondială, oamenii au rămas fără apă la robinet.”

Biblioteca noastră
Alex Axinte, Alexandru Vârtej (Scena9)

„Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori – o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.”

Întâlnirea anuală a cetățenilor cu primarul
Cosmin Nedelcu (M.C.N Podcast LIVE)

„MCN Podcast te invită astăzi să îi urmărești LIVE pe 4 dintre cei 7 primari ai Bucureștiului, într-o discuție fără perdea și la obiect despre problemele cu care ne confruntăm ca cetățeni ai Bucureștiului. Nicușor Dan, Clotilde Armand, Radu Mihaiu și Ciprian Ciucu au acceptat invitația de a sta în față cu mine, cu invitații din public și cu tine, cel care ne urmărești de-acasă.”

Caterinca, miserupismul și descurcăreala I Kit-ul nostru de supraviețuire I cu Gelu Duminică
Tudor Mușat (This is The Story)

„Alături de sociologul Gelu Duminică, cotrobăim prin bagajul românilor unde caterinca, miserupismul și priceperea la orice par să facă parte dintr-un fel de kit de supraviețuire. Chibițăm de pe margine, ca pe la noi, și concluzionăm: suntem bine, frate, hai că merge :)) Nu credeți?”

—

Cătălin Moise

Cătălin Moise a început să publice cronici de film de la 14 ani, iar la 19 a primit o bursă la European College of Liberal Arts din Berlin, facultate devenită azi Bard College Berlin. Liberal arts i-a dat o educație universală fiindcă a studiat filozofie, artă, literatură, retorică, științe politice, economie, și l-a ajutat să înțeleagă faptul că toate lucrurile se leagă între ele, într-un mod sau altul. O învățătură foarte utilă în misiunea de a crea eseuri video argumentative pe teme dificile.  

🚩Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

👉 Comisia Europeană a deschis o anchetă împotriva reţelelor de socializare Facebook şi Instagram ale Meta, suspectate că nu au respectat obligaţiile în materie de combatere a dezinformării înaintea alegerilor din iunie pentru Parlamentul European. (AFP via G4Media)

👉 Nouă instituții din România vor coopera pentru eliminarea conținutului ilegal de pe internet, inclusiv cel creat cu Inteligența Artificială, dar și pentru combaterea dezinformării online în acord cu Regulamentele UE, se arată într-un Memorandum aprobat de Guvern. (HotNews)

👉 Membrii NATO sunt „profund îngrijorați” de recentele atacuri hibride pe care le atribuie Rusiei și care au afectat în special Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Regatul Unit. (Reuters)

👉 Presa pune în atenția publicului politicienii cu atitudini negative, pentru că publicul este atras de aceștia. Nieman Lab ia în considerare că asta creează și un efect de bumerang.

🐝 GOOD TO KNOW

Superscrieri scoate jurnaliștii în stradă
Cât ne costă interesul public

 
Pe 11 mai, ieșim în stradă ca să dovedim că finanțarea jurnalismului ne privește pe toți.

Pornim dezbaterea de la tema acestei ediții Superscrieri – Cum dă presa de bani, nu doar de urma lor – și intrăm în detalii pe Calea Victoriei pietonală, la Străzi Deschise.

Invitați: Emilia Șercan (PressOne), Cristian Pantazi (G4Media), Andreea Pavel & Cristian Leonte (Info Sud-Est), Mihai Voinea (Recorder), Vlad Stoicescu (Dela0)
Moderator: Vlad Tăușance (FFFF)
 

 sâmbătă, 11 mai, ora 19:00 
în fața cafenelei Buimac (Calea Victoriei 25, pietonală)

Nu prea suntem obișnuiți să cumpărăm presă. Dacă până la dispariția printului, mai dădeam o sumă oricum derizorie pentru a cumpăra ziare și reviste, de când ne-am mutat în online, nu prea o mai dăm nici pe aia. Prea puțini dintre noi cumpără accesul la conținut sau donează către prea puține instituții media.
Problema evidentă este că toată această apetență pentru jurnalism gratuit se întoarce împotriva noastră. Fără surse de finanțare, presa are două variante: fie dispare, fie este nevoită să facă compromisuri. Am văzut deja cum încearcă casele de pariuri să-și adjudece ziare de sport sau cum își cumpără politica liniștea mediatică. Nu ne-a plăcut.

În oricare dintre situații, costurile pentru noi, cetățenii, pentru democrație, pentru societate, sunt uriașe și greu recuperabile.

Ne vedem în stradă!

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări, selectate de Andreea Vîlcu
• un lup tânăr, despre Jurnalism 🙂
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• video Ziua Superscrieri – Riscurile jurnalismului de investigație
• recomandare de newsletter – Draft Four de Cristian Lupșa

autori din NOUA GENERAȚIE 

Invitata acestei luni este Andreea Vîlcu, jurnalistă de la începutul acestui an la Libertatea, după aproape patru ani și jumătate în presa independentă la DoR. Acolo a publicat și un eseu personal, „Să fii sărac e o rușine”, pentru care a primit Premiul Juriului la Premiile Superscrieri de anul acesta.

Andreea Vîlcu: „ Feed-ul meu de știri ale lunii iunie a fost semi eclectic. De la mine, România s-a văzut preponderent prin greva profesorilor și noul guvern, prin nemulțumirile elevilor vizavi de evaluarea națională și BAC, printr-o saga a Facultății de Jurnalism din București, achitări, prescrieri, alături de revenirea lui Piedone la Primăria Sectorului 5. Așa că iată un tablou de început de vară, 2023, color, cu bune și (mai mult) rele, dar cu recunoștință pentru cei care ni le arată:”

SUPERSCRIERILE LUNII IUNIE
SELECȚIE DE ANDREEA VÎLCU

Explainer | Ce au obținut profesorii după trei săptămâni de grevă: un debutant va avea salariul net de 3.157 lei (637 euro)
Andreea Ofițeru (Europa Liberă România)

„După trei săptămâni de grevă și două mari marșuri de protest în Capitală, profesorii au obținut salarii mai mari de la 1 iunie 2023, cu aproximativ 25% pentru toate categoriile de angajați din educație.”

INVESTIGAȚIE „Mai vreți și salariu? Sunteți varză!” – Ce au primit în schimbul entuziasmului angajații de la Aleph News, ultimul proiect „revoluționar” al lui Adrian Sârbu
Andra Mureșan (HotNews)

„Pe 15 aprilie ar fi fost zi de salariu. Spun ar fi fost, pentru că este 17 și nu am nici salariu, nici vreo explicație. Și nu sunt singurul angajat care este în această situație.”

Stăpânul banilor în pandemie, Adrian Ionel, fostul șef al UNIFARM, a scăpat de închisoare
Răzvan Luțac, Adriana Oprea (Libertatea)

„Adrian Ionel, fost șef UNIFARM, trimis în judecată de procurorii DNA pentru mai multe capete de acuzare, a fost achitat în cazurile de abuz în serviciu, luare de mită și complicitate la trafi de influență. El fusese acuzat că a luat o mită de 760.000 de euro pentru atribuirea unui contract de achiziție de echipamente de protecție.”

„Fapta s-a prescris”. Cum au dispărut 5.000 de infracțiuni. Mari beneficiari: politicieni, proxeneți, bătăuși
Virgil Burlă (Europa Liberă România)

„Din luna mai 2022 până în prezent, mii de procese penale s-au închis după ce judecătorii au aplicat o decizie a Curții Constituționale (CCR) și o hotărâre a instanței supreme care au stabilit că, vreme de patru ani, între 2018 și 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripției penale și, mai mult, că decizia se aplică retroactiv. Acest lucru a dus la închiderea a mii de dosare, de la cele de corupție în care erau judecați înalți funcționari publici, până la dosare care judecau fapte de tâlhărie, furturi, proxenetism, trafic de persoane, dar și un dosar de terorism.”

Piedone va fi repus în funcția de primar al sectorului 5, anunță Prefectura București. Poate primi și salariile pentru cele 13 luni în spatele gratiilor
Bobi Neacșu, Răzvan Luțac (Libertatea)

„Judecătorii de la Curtea Supremă au decis ca Cristian Popescu Piedone să fie achitat și eliberat din închisoare în dosarul Colectiv: Conform Codului Administrativ, un primar care revine în funcție după ce este achitat de justiție are dreptul să-și recupereze salariile perioadei în care n-a fost în funcție.”

„Cazul Dragnea” de la Jurnalism: decanul și prodecanul l-au angajat fictiv la facultate pe colegul de partid al celui din urmă. Prodecanul Podaru, demis
Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media)

„Conducerea Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a Universității București l-a angajat pe acționarul agenției de publicitate WOPA, Cosmin Buta, colegul de filiala PNL al prodecanului Dan Podaru, în luna august a anului trecut. Deși este plătit cu aproximativ 3.000 de lei lunar, Buta nu a avut niciun fel de activitate în beneficiul facultății.”

Facultatea-problemă. Câțiva studenți au decis că nu vor mai accepta ca un profesor să-i facă „proști”. Așa că s-au plâns. S-a schimbat ceva?
Carla Lunguți (Libertatea)

„Uitându-se în urmă la ce s-a întâmplat, Raluca Radu, directoarea Departamentului de Jurnalism, spune că scandalul a fost unul excesiv și dă vina pe o schimbare generațională: «Generațiile de studenți au avut o tranziție de la a râde împreună cu cineva, cu domnul Petcu, la a simți că se râde de ei». Crede că, înainte de pandemie, studenții aveau alte modalități care îi ajutatu să echilibreze ce li se întmplă.”

mame, între singurătate și solidaritate
Oana Sandu, Ana Maria Ciobanu, Mara Mărăcinescu (Scena9)

„Am vrut să documentăm cum se simt și alte femei pe sârma asta complicată care se întinde între viața de acasă și cea a unei meserii creative. Iar fiecare conversație înregistrată ne-a apropiat de o lume în care femeile vorbeau pe șleau despre vinovăție, despre presiunea și imposibilitatea de-a le face pe toate, despre ce-au învățat de la mamele și bunicile lor și proiecțiile societății vis-a-vis de mame.”

—-

Andreea Vîlcu
Lucrează de la începutul acestui an la Libertatea, după aproape patru ani și jumătate în presa independentă la DoR. Acolo a publicat și un eseu personal, „Să fii sărac e o rușine”, care a fost premiat cu Premiul Juriului la Premiile Superscrieri de anul acesta.

✍ Despre jurnalism
de la un lup tânăr: Mircea Pătrașcu

Tot în ton cu tema Superscrieri #12, NOUA GENERAȚIE, ne dorim să aducem niște suflu fresh în Superscrieri, așa că ne bucurăm de prezența lui Mircea, el va fi gazda newsletter-ului Superscrierile lunii, de acum încolo:
„Salut, numele meu este Mircea. Sunt student la Jurnalism (anul 3), am fost colaborator la Libertatea, unde am și publicat. Îmi plac poezia, fotografia și jurnalismul făcut cu simț de răspundere.”

Fundații, proiecte și ințiative precum Friends for Friends sunt vitale pentru bunul mers al jurnalismului. Este esențială existența unei astfel de organizații care susține jurnalismul bine făcut și premiază anual cele mai bune articole și redacții. Pentru mine FFFF a însemnat o mână de ajutor întinsă jurnalismului prin promovarea articolelor în newsletter, dar și prin Superscrieri. M-am bucurat să cunosc echipa și să fac parte din ea, să iau legătura cu jurnaliști de care am auzit doar la televizor sau ca autori pe primele pagini ale ziarelor și site-urilor. Este nevoie de un astfel de promotor al jurnalismului adevărat din România.

Între timp am terminat Facultatea de jurnalism din București (FJSC). A fost o experiență destul de confuză pentru mine, deoarece nu știam dacă vreau să fac asta. De-a lungul celor 3 ani, au fost multe lucruri care m-au destabilizat și demoralizat (prea multă teorie, profesori dezinteresați, corupția care a ieșit la iveală în presă recent etc). Însă au fost câțiva profesori care mi-au arătat ce înseamnă jurnalism cu adevărat și ce presupune această meserie, mi-au deschis apetitul pentru presă. Facultatea are multe probleme și probabil va avea în continuare, dar jurnalismul înseamnă mai mult decât o facultate, iar după 3 ani, oamenii, nu facultatea, mi-au demonstrat că merită.

În continuare, viitorul este puțin confuz pentru mine, fiindcă nu știu încotro mă îndrept. Gândul predominant este că vreau să fac jurnalism, poate investigație. Îmi este frică, mă simt nepregătit și nesigur pe mine, dar îmi doresc să mă dedic în totalitate presei.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: Iată o selecție a textelor publicate în luna iunie pe Mindcraft Stories. Și nu le-am inclus pe cele despre recordurile de temperatură, fiindcă e posibil să se adune tot mai multe până la finalul anului.

🔵 De ce crește rapid rata de vaccinare anti-HPV în România? Medicul Gindrovel Dumitra are o explicație, de Adriana Moscu

Societatea românească a avut nevoie de mai bine de un deceniu pentru a atenua efectele negative ale știrilor false despre vaccinul anti-HPV. Acum acesta nu mai e controversat, dar multe persoane vor suferi consecințele amânării.

🔵 Efectele ecologice ale distrugerii barajului Kahovka: de la poluare la deșertificare la scară largă, de Ionuț Preda

Unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din Europa a fost provocat de armata rusă care ocupă ilegal o parte din Ucraina, iar efectele sale vor fi simțite pe termen lung.

🔵 Ophset, start-up-ul care transformă poluanții în produse sustenabile, cu ajutorul algelor și al inteligenței artificiale, de Adriana Moscu

Un profil al start-up-ului care a câștigat ediția din acest an a Innovation Labs și care propune o nouă metodă de a atenua impactul schimbărilor climatice.

🔵 Ospitalitate balcanică la ceașcă: de la „bună dimineața la cafeluță” la sictir caffe, de Cosmin Dragomir

Cafeaua la români a venit pe filieră balcanică dar, deși s-a început cu cele turcești, s-a ajuns cu ușurință la cafeaua de specialitate care împânzește acum orașele României. Cosmin spune povestea acestei băuturi indispensabile.

🔵 Revoluția VR se amână. 5 întrebări despre impactul Apple Vision Pro, de Mihai Ghiduc

Este noul computer spațial anunțat de Apple un preview al viitorului sau este doar concretizarea a ce și-au închipuit autorii SF de pe vremuri. Revoluție sau retrofuturism?

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

 #PROPAGANDĂ Propaganda pro-Kremlin a lansat mai multe narațiuni menite să inoculeze ideea că autoritățile de la Chișinău sunt servile Occidentului și gata să se implice în războiul din Ucraina, de partea Kievului. 

Tezele despre pregătirea Republicii Moldova pentru un război împotriva Rusiei s-au întețit în ultima perioadă de timp, iar scopul lor este de a alimenta fricile cetățenilor și atitudinea negativă față de NATO, explică Veridica.

 #FALS Nu, Forumul Economic Mondial (WEF) nu a cerut interzicerea Bibliei, nici scrierea unei „noi Biblii”, de către o inteligență artificială, așa cum se afirmă în postări de pe rețelele de socializare și în articolele de pe bloguri, care circulă inclusiv în română, de la jumătatea lunii iunie 2023.  (Verificat AFP)

 Odată preferată de fostul președinte SUA, Donald Trump, televiziunea Fox News a ajuns să fie numită de acesta „fake news”, termenul pe care Trump îl atribuie organizațiilor media care atrag atenția asupra erorilor și minciunilor sale. (The Daily Beast)
 O investigație BBC a descoperit că TikTok are mari probleme în a adresa dezinformarea în legătură cu schimbările climatice de pe platformă.

🎥VIDEO Ziua Superscrieri: Riscurile jurnalismului de investigație

💌NEWSLETTER: Draft Four

de Cristian Lupșa

După închiderea DoR, Cristian Lupșa e la jumătatea anului în care și-a propus să scrie scrisori săptămânale ca să-și dea seama de ceea ce urmează în următorul capitol din viața lui.

Abonează-te aici

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender, Kaufland și BRD – Groupe Société Générale.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări, selectate de Iulia Stănoiu
• un lup tânăr, despre Jurnalism 🙂
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• testimoniale de la Gala Superscrieri #12
• making of Gala & Ziua Superscrieri #12
• premiul Ion Rațiu pentru jurnalism 2023

autori din NOUA GENERAȚIE 

Invitata acestei luni este Iulia Stănoiu, reporter de investigații al Context.ro unde a și publicat seria „Președinte de județ”, care a câștigat anul acesta Premiul I la Gala Superscrieri, la categoria Debut Jurnalistic. 

Iulia Stănoiu: „În așteptarea rotației guvernamentale și la câteva luni distanță de un an electoral, greva din învățământ a devenit subiect principal. Educația, acest punct nevralgic, care ar trebui să fie pilon de susținere în dezvoltarea țării, dar, în mod paradoxal, trecută mult prea des la categoria «și altele»… Așadar, am ales să includ în selecția mea o analiză ce conține cifre relevante și care lămurește necesitatea creșterii salariilor dascălilor.
În continuare, pe lista de recomandări găsiți materiale și investigații excelente care devoalează crimă organizată, impostură, risipa banului public, interese politice și nu numai.”  

SUPERSCRIERILE LUNII MAI
SELECȚIE DE IULIA STĂNOIU

De ce educația riscă să intre în colaps fără salarii mărite: veniturile sunt umilitoare, absolvenții buni fug de catedră, profesorii sunt îmbătrâniți, în școli sunt sute de pensionari sau necalificați
Cristian Pantazi (G4Media)

„Rezultatele sistemului de educație din România sunt catastrofale, cu analfabetism și scădere dramatică la matematică. Una dintre principalele cauze este resursa umană: cu salariul de intrare în profesie de 2.400 de lei, mai puțin decât un șaormar din București, meseria de profesor sau învățător a devenit sinonimă cu sărăcia. Coaliția PSD-PNL-UDMR are datoria să crească rapid și substanțial salariile pentru a evita colapsul sistemului. Bani are, voința politică lipsește.” 

Rețetă de albit acuze de plagiat. Victimizare, postări pe bani, haștaguri în favoarea ministrului de Interne
Simona Cârlugea (Europa Liberă)

„După ce Consiliului Național de Etică a dat verdictul în cazul doctoratului ministrului de Interne Lucian Bode, în social media au apărut postări sponsorizate care promovau decizia. Fie pe paginile oficiale ale unor filiale PNL, fie pe cele ale unor lideri, sau pe site-uri resuscitate peste noapte.”

Guvernul României, sfătuit de 500 de consilieri. Sub acoperirea de „specialiști” sunt oameni de partid, cu nume la secret
Oana Despa (Europa Liberă)

„Guvernul a decis scăderea numărului de angajați de la cabinetele demnitarilor, ca urmare a măsurilor de austeritate impuse de gaura bugetară de 20 de miliarde de lei. Până acum, miniștrii aveau chiar și 12 consilieri, iar salariile acestora din urmă îl depășeau, în unele situații, pe cel al președintelui României.”

Afacerea „premii pentru cercetare” (1). Studii științifice la kilogram recompensate din bani publici
Bianca Felseghi (PressOne)

Singurătatea cetățeanului și șansa politicianului care vrea voturi ușoare. Avertisment pentru România preelectorală
Cristina Dobreanu (Panorama)

„Suntem într-o perioadă de tensiuni politice, nesiguranță economică și la câteva luni distanță până la un an electoral de foc pentru România, cu patru runde de alegeri: locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. Dacă mai punem la socoteală și faptul că neîncrederea în partidele politice s-a accentuat în România în ultimul an, pare că avem pe masă toate datele pentru a ne întreba dacă populismul ar putea să câștige și mai mult teren.”

Facultatea de Jurnalism a PNL
Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media)

„Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a Universității București a devenit, mai cu seamă în ultimul an universitar, un fief al intereselor Partidului Național Liberal (PNL). Dan Podaru, unul dintre prodecanii facultății, vicepreședinte al PNL Sector 1 și consilier local al partidului, a fost capul de pod prin care, treptat, facultatea a fost transformată într-o anexă a filialei PNL pe care acesta o reprezintă.”

Fratii Tate împart bani din jocuri de noroc cu un sindicat de crimă organizată
Victor Ilie, Luiza Vasiliu, Bianca Albu – Ilustrație: Andy Sinboy (RISE Project)

„Am găsit șase cazinouri din care fac bani frații Andrew și Tristan Tate. Britanicii sunt asociați cu cea mai mare frăție de crimă organizată din istoria recentă a României: Familia DMS. Membrii grupării au un istoric infracțional bogat: acuzații pentru plănuit asasinate, trafic de droguri, cămătărie, recuperări, bătăi violente de stradă, dar și jonglerii financiare și cu terenuri.”

Terenul de golf fantomă
Mihaela Tănase (Context)

„Un proiect cu bani europeni, început în urmă cu 10 ani, a păgubit statul român cu milioane de euro. Pe terenul din județul Sibiu, unde în 2015 trebuia să apară un grandios circuit de golf, astăzi pasc niște capre și câțiva măgari.”

—-

Iulia Stănoiu
Este reporter de investigații al Context.ro. Anterior, a făcut parte, timp de șapte ani, din echipa radioului din orașul natal, ca prezentator și reporter și a activat vreme de patru ani în presa scrisă. În 2023, a primit Premiul I la Gala Superscrieri, categoria Debut Jurnalistic, pentru seria de investigații “Președinte de județ”. Iulia face parte din proiectul Rețeaua Minciunilor (Firehose of Falsehood) – o echipă de jurnaliști de investigație din 13 țări din Europa Centrală și de Est, afiliată Organized Crime and Corruption Reporting Project, care investighează rețelele care diseminează online dezinformarea, propaganda pro-rusă și conspirațiile. De asemenea, a contribuit la investigația internațională Shadow Diplomats, coordonată de International Consortium of Investigative Journalists.

✍ Despre jurnalism
de la un lup tânăr: Mircea Pătrașcu

Tot în ton cu tema Superscrieri #12, NOUA GENERAȚIE, ne dorim să aducem niște suflu fresh în Superscrieri, așa că ne bucurăm de prezența lui Mircea, el va fi gazda newsletter-ului Superscrierile lunii, de acum încolo:
„Salut, numele meu este Mircea. Sunt student la Jurnalism (anul 3), am fost colaborator la Libertatea, unde am și publicat. Îmi plac poezia, fotografia și jurnalismul făcut cu simț de răspundere.”

Superscrieri 12 a promovat anul acesta noile generații de jurnaliști. S-au unit în același loc atât jurnaliști cu vechime și experiență cât și cei debutanți sau chiar studenți. Noua generație a demonstrat că vine din urmă cu principii cel puțin la fel de puternice și cu noi perspective asupra lumii.

Ziua Superscrieri a fost un semnal de alarmă pentru jurnalism și a arătat tuturor greutățile, riscurile și pericolele cu care jurnaliștii se confruntă de fiecare dată când ies pe teren sau aleg să scrie despre un anumit subiect. Matthew Caruana Galizia, Paul Radu și Emilia Șercan au fost în prim planul unui debate, moderat de Vlad Stoicescu, care a pus în perspectivă riscurile cu care jurnaliștii, cu precădere cei de investigație, își fac meseria în România și nu numai.

Gala Superscrieri a fost un carusel de emoții, prin celebrarea materialelor nominalizate și premiate anul acesta, dar și prin momentele de reculegere care au pus în prespectivă fragilitatea umană și necesitatea de a fi alături unul pentru celălalt.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: Cumva, în mai, am reușit să facem și câteva articole pe care le aveam pe listă de mult, dar am fost și deturnați de la planuri de evenimentele curente. Cam cum se întâmplă în fiecare lună, de fapt.

🔵 Minecraft Stories, de Daniela Vasilache

Ca să nu mai avem eterna problemă a întrebării „Minecraft? E despre joc?”, avem acum și povești despre jocul Minecraft. În rest, Mindcraft Stories rămâne despre rolul științei și tehnologiei în societate.

🔵 Ce obiectiv are algoritmul?, De Alin Răuțoiu

Alin face o paralelă între felul în care inteligența artificială schimbă felul în care privim lumea și cel în care a făcut-o cinematografia, cu ajutorul obiectivului. Da, titlul e un joc de cuvinte pe care, spre rușinea mea, a trebuit să mi-l semnaleze.

🔵 10 rase de câini cu probleme de sănătate și de ce ar trebui interzise de la reproducere, de Adriana Moscu

Lista de subiecte „în așteptare” din redacție e lungă și mereu se întâmplă câte ceva care le amână pe termen nedefinit. Cred că Adriana a propus să scrie despre rasele de câini cu probleme din cauza obsesiei oamenilor pentru siluete „pure” acum vreo doi ani. Luna asta s-a găsit o fereastră pentru acest articol.

🔵 De ce nu e indicat să plantezi palmieri în România?, de Adriana Moscu

Fereasta n-a ținut prea mult, pentru că avem primari care cred că e OK să transformi Bucureștiul într-un oraș de la marginea deșertului. Chiar și cu câteva decenii înainte ca schimbările climatice să deșertifice mare parte din Sudul României.

🔵 Cum a ajuns „orașul de 15 minute” ținta conspiraționiștilor?, de Ionuț Preda

Un alt subiect „la zi” vine, cum se întâmplă mult prea des în ultima vreme, din zona siteurilor coonspiraționiste. Un concept cât se poate de decent de urbanism a devenit ținta extremiștilor, pentru că aceștia au mereu nevoie să se convingă că există cineva care vrea să-i controleze.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

 Petru Barbu realizează pentru Libertatea o analiză a audiențelor de televiziune din mediul rural și orașele mici, segment ignorat de companiile care investesc în publicitatea TV.

VIDEO. Breaking Fake News e o emisiune realizată de jurnalistul Marian Voicu pentru TVR. În ultima ediție, analizează o parte din tezele propagandei ruse propagate de site-uri din România. Consiliul Regional din Cernăuți ar fi votat interzicerea bisericilor românești și confiscarea proprietăților, susține una din aceste teze false, demontată în emisiune. (YouTube/TVR)

 Chatboții care folosesc tehnologie AI și pot genera falsuri sau dezinformare ar trebui să fie etichetați ca atare, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova. (Reuters)

 Uniunea Europeană a adoptat un raport care solicită statelor membre să investească mai mult în educație media și educație despre dezinformare. Raportul adoptat urmărește protejarea spațiului informațional european. (Reporters Without Borders)

🐺Testimoniale de la Gala Superscrieri #12
interviuri cu jurați și câștigătoarea Premiul Juriului

🎥🏆Making of Gala & Ziua Superscrieri #12

Un scurt rezumat al celor două evenimente Superscrieri de anul acesta, în care apare doar o mică parte dintre cei care ne-au ajutat să punem în lumina reflectoarelor jurnalismul adevărat. Le super mulțumim juriului, partenerilor, voluntarilor, jurnaliștilor și publicului.

Dacă vrei să ne susții, dă-ne un semn, ne pregătim deja pentru următoarea ediție.
—-

Ziua Superscrieri, eveniment moderat de Vlad Stoicescu (jurnalist Să fie lumină și Dela0.ro), în cadrul căruia a avut loc o dezbatere despre riscurile jurnalismului de investigație. Panelul de discuție a fost format din Matthew Caruana Galizia (Director al Fundației Daphne Caruana Galizia), Emilia Șercan (jurnalistă de investigație) și Paul Radu (jurnalist și director The Organized Crime and Corruption Reporting Project – OCCRP).

A urmat Gala Premiilor Superscrieri, în care am premiat materiale reprezentative pentru cel mai bun jurnalism al anului trecut.

👏🏻🎉Felicitări, Andreea Pavel, pentru Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism 2023!

Ne bucurăm că acest premiu se oferă pentru prima oară în presa locală,cătreco-fondatoarea info-sud-est.ro (Constanța).

Printre materialele luate în considerare de comitetul de nominalizare se află seria de investigații pe care am premiat-o și la ediția de anul acesta #Superscrieri12, despre fondurile europene accesate pentru Delta Dunării prin mecanismul Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI), urmată în 2022 de o anchetă a Parchetului European.

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender, Kaufland și BRD – Groupe Société Générale.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

În această ediție:

• cele 8 recomandări, selectate de Cristina Radu
• un lup tânăr, despre Jurnalism 🙂
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• interviuri cu patru dintre nominalizații categoriei Debut, Superscrieri 12

autori din NOUA GENERAȚIE 

Invitata acestei luni este Cristina Radu, din echipa Libertatea, unde acoperă zonele de social, actualitate și mediu. Scrie și pentru Școala 9. În 2022, a câștigat premiul special „Animal Welfare în România” la Superscrieri #11.

Cristina Radu: „În aprilie, presa a pierdut unul dintre cei mai buni și talentați tineri jurnaliști, pe Iulia Marin.

Când am ales superscrierile lunii aprilie, m-am gândit la modul în care niște colegi de breaslă au tratat dispariția Iuliei, punându-i la îndoială întreaga muncă, și la ura cu care au vorbit despre o categorie de oameni deja stigmatizată, cea a persoanelor cu suferințe psihice.

Textele de mai jos sunt, așadar, dovada unei evidente diferențe între două tipuri de jurnalism: cel rezumat mai sus și cel corect. Dovada că există jurnaliști care își fac meseria onest, cu responsabilitate și cu respect pentru public. Iar partea cea mai bună este că oamenii de acest gen nu vor dispărea niciodată. Dimpotrivă, vin alții, din noi generații, cu forțe proaspete, cu energie și avânt.

Nu pot pretinde că am ales „cele mai bune” articole ale lunii aprilie – e o selecție subiectivă, iar criteriile de alegere sunt diferite de la cititor la cititor. Sunt însă texte care merită citite, scrise de autori care merită (re)citiți.

Pe lângă cele opt recomandări din luna aprilie, aș vrea să vă mai las cu un text – ca un bonus, dacă vreți -, al Iuliei Marin: „De 8 Martie, pledoarie pentru singurătatea femeilor de pretutindeni”. Am oscilat între el și multe altele care poartă semnătura colegei noastre. Am rămas la acesta nu pentru că îl consider cel mai bun, ci pentru că m-a atins cel mai puternic prin scriitură și mesaj.”   

SUPERSCRIERILE LUNII APRILIE
SELECȚIE DE CRISTINA RADU

Andrew Solomon, unul dintre cei mai cunoscuți profesori și autori de psihologie clinică ai lumii, apel pentru români: „Chiar dacă Iulia Marin a pierdut lupta, e un fapt cert că a oferit lumii întregi dovezi care vor salva viețile altora”
Andrew Solomon (Libertatea)

„Ca jurnalist care am suferit eu însumi de depresie severă, aș vrea să îi aduc un omagiu Iuliei Marin, care și-a expus cu atâta curaj propria luptă cu suferința, documentând, în același timp, problemele acestei lumi, dezvăluind prin investigațiile sale corupția și greutățile care ne înconjoară. Or, iată că un grup de jurnaliști de la România TV au pus la îndoială capacitatea ei de a relata obiectiv, spunând că dizabilitățile ei o descalificau pentru a-și face meseria.” 

Podcast Judecata de Acum – despre derapajul România TV și cazul Iulia Marin
Vlad Stoicescu (Dela0), Ovidiu Vanghele (CIM)

„JOSNICIA TV. Moartea jurnalistei Iulia Marin a fost urmată la România TV de o revărsare de zoaie prezentată ca dezbatere de interes public. Suntem, formal, în punctul cel mai de jos al presei de mare audiență. Ce-i de făcut – ori mai poate fi ceva făcut?”

Rețeaua minciunilor: Influencerii de pe Facebook care ventilează conspirații, dezinformări și propagandă pro-Kremlin
Iulia Stănoiu (Context.ro)

„Dezinformări, narațiuni pro-ruse, opinii de extremă-dreapta și teorii conspiraționiste sunt rostogolite pe rețelele de socializare în contextul războiului din Ucraina sau al crizelor medicale și economice din ultimii ani. În România, ecosistemul de radicalizare a opiniei, de influențare a dezbaterii publice și de alterare a valorilor democratice folosește drept vehicul principal platforma Facebook. Operațiunea de dezinformare este condusă de figuri publice, politicieni, avocați sau jurnaliști care au zeci sau sute de mii de urmăritori. Printre influencerii dezinformării se remarcă George Simion, Dana Budeanu, Cristian Terheș, Iosefina Pascal, Diana Șoșoacă, Mihai Lasca, Dan Chitic, Adriana Bahmuțeanu sau Șerban Nicolae.”

Țară în service | Trenurile care ucid. Falimentul căii ferate, cu locomotive de 50 de ani pe șine și întârzieri de 4 ani într-unul
Marian Păvălașc (Europa Liberă)

România arde (I). Cum a ajuns focul să pună Delta Dunării pe harta incendiilor de vegetație din Europa: „Care trece cu barca și i se pare că e prea mult stuf, îi dă foc”
Laura Popa, fotografii de Andreea Câmpeanu și Octavian Coman (PressOne)

„O privire din satelit, prin intermediul Sistemului european de informații privind incendiile forestiere, ne arată o deltă colorată. Dar nu de verdele stufului, ci de verdele cu care au fost marcate suprafețele incendiate. Un raport european din 2020 arată că România este răspunzătoare pentru aproape jumătate din incendiile petrecute în arii protejate în Europa, doar ca urmare a incendiilor din Deltă.”

„Religia nu este o materie în care elevii sunt obligați să recite versete despre cum vor muri toţi ateii în iad”. Interviu cu profesoara de religie Laura Stifter
Laurențiu Ungureanu (Școala 9)

„O profesoară de religie pentru care educaţia înseamnă căutare, nu credinţă. O absolventă de filosofie pentru care dezbaterea e o oportunitate de a înţelege, nu de a câştiga. Într-o perioadă în care materia religie din învăţământul preuniversitar a adus la aceeaşi masă încrâncenarea elevilor, a părinţilor, a educatorilor, a teologilor, a activiştilor şi a politicienilor, Laura Stifter îşi propune să aducă mai multă înţelegere”. Un interviu în două părți.

EXCLUSIV Vând urgent organe umane. Incursiune în piața clandestină a rinichilor și ficatului de om
Ruxandra Hurezean (Presshub.ro)

„Sunt «Rodica» și am o soră bolnavă care face dializă de doi ani. E pe lista de așteptare pentru transplant renal și  «vreau să cumpăr un rinichi pentru ea». Cam așa îmi pregătesc intrarea pe piața neagră a transplantului din România.”

„Mierea este dulce pentru cine o cumpără, amară pentru cine o produce”
Oana Racheleanu (noua.info)

„Conform etichetelor mai multor borcane de miere din magazine, consumăm «amestec de miere provenită din UE și din afara UE». O formulare vagă, spun apicultorii, care le permite procesatorilor să amestece mierea curată cu siropuri sau miere obținută din zahăr și să vândă apoi produsul la un preț mai mic. Cum poate atunci un consumator să aleagă o miere naturală?”

—-

Cristina Radu
A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. Din 2018, face parte din echipa Libertatea, unde acoperă zonele de social, actualitate și mediu. Scrie și pentru Școala 9. În 2022, a câștigat premiul special „Animal Welfare în România” la Superscrieri #11.

✍ Despre jurnalism
de la un lup tânăr: Mircea Pătrașcu

Tot în ton cu tema Superscrieri #12, NOUA GENERAȚIE, ne dorim să aducem niște suflu fresh în Superscrieri, așa că ne bucurăm de prezența lui Mircea, el va fi gazda newsletter-ului Superscrierile lunii, de acum încolo:
„Salut, numele meu este Mircea. Sunt student la Jurnalism (anul 3), am fost colaborator la Libertatea, unde am și publicat. Îmi plac poezia, fotografia și jurnalismul făcut cu simț de răspundere.”

Unele entități/personaje consideră că fac presă și că servesc interesul public. Defăimarea, denigrarea și aruncatul cu păreri pe un post TV, îmi pare rău să anunț, dar nu se încadrează în jurnalism – sau cel puțin nu în cel pe care l-am învățat în facultate. Decesul unei persoane, mai ales în acest context, nu ar trebui să fie prilej de dat cu părerea sau aruncat cu noroi în stânga și în dreapta dar, din păcate, se pare că este o practică recurentă a presei de acest gen.

Consider că acest model de comportament și de (dez)informare ar trebui condamnat aspru de entitățile responsabile. Și prevenit printr-o reformă, un nou set de reglementări mult mai dure, care să împiedice mai eficient ca așa ceva să se mai propage în societate. A fost o experiență frustrantă să asist la astfel de evenimente din jurnalism (așa numitul „jurnalism” pe care aceste personaje îl practică, cel lipsit de principii).

RomâniaTV și Victor Ciutacu nu sunt străini de astfel de incidente, fiind actorii principali în multiple ședințe CNA. O sinteză foarte relevantă a acestui derapaj a fost realizată de Vlad Stoicescu și Ovidiu Vanghele în cadrul podcastului „Judecata de acum” unde, din punct de vedere jurnalistic, dar și uman, au discutat despre ce s-a întâmplat în cele două emisiuni. 

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: Într-o lună în care de la vacanța de Paștele catolic s-a trecut la cea de Paștele ortodox (după care lumea s-a pregătit de vacanța de 1 mai), nu puteam să nu abordăm și noi acest subiect. Despre asta și alte patru articole interesante publicate pe Mindcraft Stories, mai jos.

🔵 De ce sărbătoresc ortodocșii și catolicii Paștele la date diferite?, de Adriana Moscu
Felul în care este sărbătorit Paștele de cele două facțiuni majore ale creștinismului are legătură cu calendarul la care se raportează. Însă faptul că ortodocșii n-au renunțat la cell iulian e mai degrabă o opțiune politică.

🔵 Nimeni nu știe cum se reciclează plasticul, de Adriana Moscu
Titlul este o metaforă care încearcă să surprindă confuzia creată de existența a zeci de tipuri de plastic, dintre care doar foarte puține ajung să fie reciclate și doar dacă sunt predate în anumite condiții. Confuzia e amplificată de faptul că modul în care plasticul este colectat diferă de la localitate la localitate.

🔵 Asfalt din deșeuri de plastic și sticlă, creat de un start-up din Cluj: „Vrem să fie la fel de comun ca Pepsi sau Coca-Cola”, de Ionuț Preda
O soluție la reciclare o propune un start-up clujean, care a creat o formulă de asfalt în care pietrișul e înlocuit cu un compus special, creat din plastic și sticlă. Avantajul suplimentar este că, la fel ca formele anterioare de asfalt, acesta este complet reciclabil.

🔵 Cum te-au convins companiile de petrol și gaz că (nu ele, ci tu) ești responsabil pentru încălzirea globală, de Daria Hau
O analiză a felului în care companiile de petrol și gaze au știut, încă de acum jumătate de secol, care sunt efectele arderii hidrocarburilor stocate vreme de milenii în subsol, dar au ales – după o vreme – să mute responsabilitatea de pe producători pe consumatori.

🔵 Drepnele, lăstuni și rândunele, vestitoarele primăverii la oraș, de Andrei Ștefan
Micile păsări migratoare care apar în orașe la începutul primăverii, după călătorii de mii de kilometri, sunt fascinante. Andrei Ștefan, cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, le spune povestea.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

 „Protecția Copilului din România îți va lua copilul dacă nu vrei să-l vaccinezi, dacă lipsește de la școală sau vrea să își schimbe sexul  și tu nu ești de acord”, a afirmat, într-o postare de Facebook, Ninel Peia, fost parlamentar PSD, actual președinte al Partidului Neamul Românesc.

Factual a verificat afirmația sa și arată de ce este falsă.

…această minciună a mai fost promovată pe rețele sociale și de senatoarea AUR Rodica Boancă, arată tot Factual.

#PROPAGANDĂ Platforma rusă online Fondul pentru Cultură Strategică este citată în presa din Bulgaria ca sursă de narațiuni dezinformative și de propagandă pro-Kremlin. (G4Media)

 Dezinformarea și conținutul fals sunt mai rele decât programele malware, susțin experți în securitate cibernetică. (PCMag)
 După anularea emisiunii lui Tucker Carlson de la FOX News, CBC analizează moștenirea pe care moderatorul o lasă în urmă: o societate divizată de minciuni, discurs care îndeamnă la ură și propagarea de teorii ale conspirației. 

🐺Vocea noii generații
interviuri IQads cu nominalizați la categoria Debut, Superscrieri #12

Vrei să ne susții?

Statul a hotărât că va redirecționa o parte din impozitele colectate către societatea civilă ca să se ocupe de nevoile societății. Adică 20% din impozitul pe profit al firmelor sau 3,5% din venitul persoanelor fizice. Așa e legea. Noi, organizațiile non-profit, ne ocupăm oricum, și recunoaștem că orice leu ajută.

Dacă vrei să ne ajuți, noi aducem creativitate și inovație în următoarele lumi:

• O presă liberă înseamnă o societate democratică așa că susținem și premiem cele mai bune materiale jurnalistice de 12 ani. Superscrieri.
• Dacă adolescenții învață din timp semnele violenței în relațiile lor (cu prietenii lor, cu școala sau în familie) poate o să avem o Românie mai puțin agresivă și violentă (în special cu femeile și copiii). In a Relationship.
• Ai fi surprins câte organizații non-profit scot România din negură de mai bine de 20 de ani. Programul Policlinica de Marketing ajută aceste ONG-uri să spună poveștile lor și ale beneficiarilor lor.
• Publicăm cele mai comprehensive materiale despre știință și tehnologie în România și punem astfel umărul la educarea științifică a României prin Mindcraft Stories.

Mulțumim că ne susții activitatea!

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.

46 de materiale (presă scrisă, podcast, video, foto, dar și din zona creatorilor de conținut civic) au ajuns în finala competiției Premiile Superscrieri #12. Câștigătorii finali vor fi anunțați în cadrul galei #Superscrieri12, care va avea loc la jumătatea lunii mai.

Perioada de votare pentru premiul special Superscrierea Cititorilor a luat sfârșit. Câștigătorul premiului în valoare de 3000 de euro pe care îl vom oferi celui mai votat material dintre nominalizările ediției, va fi anunțat la Gala Superscrieri.

VOTEAZĂ AICI MATERIALUL PREFERAT
pentru premiul Superscrierea Cititorilor

Superscrieri își propune nu doar să aducă recunoaștere jurnaliștilor și altor autori, ci totodată să încurajeze publicul să fie proactiv și să le susțină munca. Doar având un public antrenat și implicat, poveștile de tip superscrieri pot produce cu adevărat impact.

Paul Radu, jurnalist co-fondator OCCRP, președintele juriului Superscrieri:

„Superscrieri #12 este dedicată jurnalismului deschis și inovator. Mă bucur să descopăr jurnaliști care deschid și mai larg ochii și care înțeleg ca tehnologia și creativitatea merg mână în mână pentru a sluji interesul public.

NOMINALIZĂRILE EDIȚIEI #12

Debut jurnalistic

Consultanță copy-paste pe banii UE: Firmele nașei lui Alfred Simonis și a verișoarei ei, contracte pe bandă – Adrian Anton (și Andreea Pavel) (Info Sud-Est)

Să fii sărac e o rușine – Andreea Vîlcu (DoR – Decât o Revistă)

15 primăveri ale Anastasiei – Djein Vacari (Diez.md)

„Pacea e mai înaltă decât dreptatea”. Filosofia unui abuzator de la vârful unei instituții publice – Isabela Pop (și Alina Păduraru) (Recorder)

Președinte de județ – Iulia Stănoiu (Context.ro)

Casa din Baia Mare a refugiaților ucraineni. „Nu au unde să se ducă, pot sta oricât la noi”. Copiii încep astăzi școala – Norbert Nemeș (Europa Liberă)

Audio/Podcast

Obiceiul pământului – Ana-Maria Ciobanu (DoR – Decât o Revistă)

Cea mai lungă noapte din ultimii 70 de ani – Anca Simina (Recorder)

#1 Memoria generează speranță / #2 Antifonarea durerii / #3 Muzeul nor – Oana Drăgulinescu, Ana-Maria Ciobanu, Mihnea Ciulei, Ion Țurcanu, Vlad Alexandru Coruț, Iulia Țurcanu (Pe urmele abandonului)

Adolescenții și depresia – Viorica Ștefan (Europa FM)

Vaccinarea anti-HPV, armă contra cancerul de col uterin – Viorica Ștefan (Europa FM)

Presă locală

Consultanță copy-paste pe banii UE: firmele nașei lui Alfred Simonis și a verișoarei ei, contracte pe bandă rulantă din PNNR și ITI Delta Dunării – Adrian Anton, Andreea Pavel (Info Sud-Est)

Mărturia unui ucrainean refugiat în Iași – Alexandru Enășescu (Iașul Nostru)

Între agresiune sexuală şi demisie – povestea studentelor de la Facultatea de Teatru din Cluj-Napoca – Georgiana Grigoraş, Oana Bostan, Katja Bauer, Andrei Bonda, Vasile Hotea-Fernezan (The Pressure)

Bicicletele care străbat Europa să-și trăiască a doua viață în Moldova – Ioan Stoleru (Iașul Nostru)

MILIONARI ÎN UNIFORMĂ. Averile polițiștilor de Frontieră: case pe litoral, vile, ferme și spații comerciale / EP. 1 – Răzvan Moldoveanu (Reporter de Iași)

Opinie

Pandemie, război, inflație, energie: Cum să (nu di-)speri în mijlocul crizelor – Alina Mărculescu Matiș (Panorama.ro)

Românii i-au primit călduros pe refugiații ucraineni. Acum jumătate de an, cei sirieni primeau bastoanele polițiștilor români – Andrei Popoviciu (Libertatea)

Badantele care îngrijesc bătrâni în Italia pentru ca familiile lor să trăiască fără griji în România – Elena Stancu (Teleleu.eu și Libertatea)

Cine merită să facă parte din diaspora + 11 răspunsuri la comentarii – Elena Stancu (Teleleu.eu și Libertatea)

Cele două decese care mi-au arătat că ura românilor îți distruge demnitatea și dincolo de moarte – Teodora Munteanu (VICE România)

Investigație

„Mă întorc la noapte”. Cum arată cazul Justițiarului de Berceni că justiția nu poate fi luată în propriile mâini. Înregistrări video – Andrada Lăutaru, Cristina Radu, editor Iulia Roșu (Libertatea)

CATEDRA DE ABUZ: „AU FOST NIȘTE RELAȚII DE IUBIRE” – Ioana Moldoveanu, editor:Luiza Vasiliu (RISE Project)

Protestatari în chirie – Natalia Zaharescu, Anatolie Eșanu, Daniela Calmîș, Vasile Ursachi (Ziarul de Gardă, Chișinău)

Ilan Șor – răsfăț în ascunziș – Felicia Crețu (Cusens.md)

Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid – Victor Ilie, Mihai Voinea, Cristian Delcea (Recorder)

Reportaj

Vara lui David Popovici – Andreea Giuclea (DoR – Decât o Revistă)

Poveste din Kiev: războiul care schimbă orașe și vieți – Cristian Delcea, Alex Varninschi (Recorder)

„Sunt viu, am mâncat, am dormit.” Scrisoare de pe frontul din Donbas – Larisa Kalik (Scena9)

După o crimă în familie, ce se întâmplă cu copiii? – Oana Sandu (DoR – Decât o Revistă)

Cât de uniți mai suntem pentru Ucraina? – Sorana Stănescu (DoR – Decât o Revistă)

TV & video-jurnalism

Mic tratat de corupție generalizată: cum să prăbușești un pod proaspăt consolidat – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Operațiunea Balastul – Alex Nedea, David Muntean (Recorder)

Misiune sub acoperire pentru statul mafiot – Andreea Pocotilă (Recorder)

De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii – Elena Dumitru, Alex Varninschi (Panorama.ro)

Miniseria „Ca noi” (5 episoade) – Mihai Dragolea (Scena9)

Fotojurnalism * fotografie documentară

Primul Val – Andrei Pungovschi (Bloomberg News)

O familie cu rădăcinile în trei țări: „Fiecare loc e acasă” – Cosmin Bumbuț (Teleleu.eu și Libertatea)

80 de electricieni români lucrează într-un șantier naval din Danemarca: „Dacă vor să facă vapoare la Mangalia, ar avea cu cine” – Cosmin Bumbuț (Teleleu.eu și Libertatea)

Viața într-o valiză – Ioana Moldovan (Ioanamoldovan.com)

Totul nou pe frontul de Est – Raul Ștef, Octavian Coman, Durrie Bouscaren (PressOne și The World)

* Pentru subcategoria Fotografie de news anunțăm câștigătorul locului I în cadrul galei.

Civic Influencers

O nouă istorie a umanității – Cătălin Moise

Investigație Misreport – Operațiunea „Românii, chemați înapoi la armată” – Codruța Simina, Ovidiu Mihalcea (newsletterul Misreport)

Neamurile din Consiliul Județean Dâmbovița – Florin Cristian Bobeica, (SENTINEL.news)

Între agresiune sexuală şi demisie – povestea studentelor de la Facultatea de Teatru din Cluj-Napoca – Georgiana Grigoraş, Oana Bostan, Katja Bauer, Andrei Bonda, Vasile Hotea-Fernezan (The Pressure)

Romanian Science Digest — un newsletter săptămânal cu noutăți românești din știință – Mădălina Cocea

JURIUL EDIȚIEI:

Paul Radu (co-fondator OCCRP) – președintele juriului, Alice Iacobescu, Cătălin Striblea, Codruța Simina, Cristian Leonte, Dan Duca, Dan Radu, Daniel Condurache, Emilia Șercan, Florin Negruțiu, Irina Păcurariu, Marius Comper, Mihai Ghiduc, Mona Dîrțu, Oana Giurgiu, Paula Herlo, Robert Schwartz, Tudor Mușat, Vlad Stoicescu;
Alex Gâlmeanu, Ileana Szasz și Octav Ganea pentru jurizarea categoriei Fotojurnalism;
Cosmin Pojoranu și Monica Jitariuc pentru jurizarea categoriei Civic Influencers;
Andrei Ciurcanu pentru jurizarea premiului special „Animal Welfare în România”.

Precizare: membrii juriului s-au recuzat de la evaluarea materialelor aflate în situație de conflict de interese.

În această ediție:

• cele 8 recomandări, selectate de Anna Constantin
• un lup tânăr, despre Jurnalism 🙂
• best of Mindcraft Stories, de Mihai Ghiduc
• din Misreport, despre Dezinformare – Codruța Simina
• noi produse jurnalistice marca Recorder
• premiile onorifice Superscrieri #12
• superscrierea lunară a cititorilor
• cum poți să ne susții activitatea

autori din NOUA GENERAȚIE 

Invitata acestei luni este Anna Constantin, studentă la facultatea de Jurnalism, iar din ianuarie 2023 face parte din echipa Recorder.

Anna Constantin: „Presa a fost și ea în luna martie preocupată să vorbească despre femei, dar s-a concentrat mai mult pe problemele cu care ele se confruntă – statul nu pare să aibă un mecanism prin care să ajute mamele minore, abuzul în școli nu e sancționat, iar accesul femeilor la servicii medicale este întârziat. Deși niciuna dintre aceste situații nu este nouă, încă nu am învățat cum să le tratăm.

Am sperat, totuși, la un prim pas pentru a mai reduce fenomenul dependenței de jocurile de noroc. Schimbarea n-a mai venit exact așa cum ne așteptam noi, dar a adus în spațiul public o discuție pe care trebuia să o purtăm de câțiva ani deja. De la paginile formatorilor de opinie învățăm politică și cum să fim bărbați adevărați, iar autoritățile devin experte în principiul că ce nu știi, nu te afectează. Iar dacă nu te supără pensiile speciale sau dorința de a crește pragul pentru abuzul în serviciul, cu atât mai bine.”

SUPERSCRIERILE LUNII MARTIE
SELECȚIE DE ANNA CONSTANTIN

„Toate sunteți ale mele!”. Arhidiaconul și elevele de la Seminar
Alina Păduraru și Isabela Pop (Recorder)

„Combinând autoritatea unei fețe bisericești cu imaginea profesorului de gașcă, un arhidiacon de la Seminarul Teologic Ortodox din Baia Mare și-a manipulat emoțional elevele minore, trecând din postura de diriginte în cea de prieten apropiat, care își permite să le dea mesaje cu tentă sexuală, să le toarne alcool pe gât și să se pozeze cu ele în pat.”

Reportaj | Lumea unei mame la 16 ani: „Lapte, plânsete, pamperși”. Ce (nu) face statul român pentru copiii cu copii
Oana Moisil (Europa Liberă România)

„Problema mamelor minore se regăsește în mai multe declarații publice din ultimele luni. De la distanță, pare că ceva se întâmplă. Însă la firul ierbii, promisiunile și mesele rotunde la care se discută fenomenul sunt privite cu scepticism de cei care așteaptă de mulți ani diminuarea lui.”

„Nu lucrăm cu bilet de trimitere”. De ce mor femeile din România din cauze care ar putea fi tratate
Mălina Gîndu (PressOne)

„România are cea mai mare rată a mortalității din cauze tratabile din UE și continuă să se plaseze pe ultimul loc în ceea ce privește egalitatea de gen în sănătate, arată ultimul index de egalitate de gen la nivel european. Multe femei din România ajung să acceseze servicii medicale abia când e prea târziu.”

„O să fac o crimă în patru ore”. Autoritățile au ignorat semnele radicalizării adolescentului german care a ucis o pensionară la Mediaș. INVESTIGAȚIE LIBERTATEA-DER SPIEGEL
Diana Meseșan, ilustrație de Roma Gavrilă (Libertatea)

„În timpul plasamentului în România, Luca*, un copil german care a fost relocat la o familie din județul Sibiu în vara lui 2016, s-a alăturat unor grupuri online de extremă dreapta, care promovează supremația albă și violența extremă. Semnele radicalizării adolescentului, în contextul unor probleme psihice extrem de grave, au rămas neînțelese sau ignorate de cei din jurul lui. Până când a omorât un om.”

Tu îl urmărești pe George Simion pe TikTok?
Ina Constantin (Scena9)

„Am 19 ani și sunt neinițiată în politica românească. La anul, când vom avea patru rânduri de alegeri, eu voi vota pentru prima dată. Popularitatea lui Simion în rândul tinerilor m-a făcut să mă întreb: Cât de greu mi-ar fi, de fapt, să cad și eu în capcana AUR?”

Cum să devii bărbat și să ai bani: o incursiune în lumea pastilelor roșii vândute de Cezar Ionașcu
Răzvan Filip (PressOne)

„La începutul lui februarie, am decis să mă înscriu, timp de o lună, la cel mai nou curs născocit de mintea lui Cezar Ionașcu: Fă Ceva Acum. Conceput în colaborare cu Dan Dobre, creator de conținut care în 2020 a participat ca independent la alegerile pentru primăria Alexandriei și a ieșit pe locul 3, cursul costă 350 de lei pe lună (Hustler’s University cerea doar 50 de dolari pe lună) și promite că îți va revoluționa complet viața.”

Cum dă România rateu în lupta cu mirajul nociv că jocurile de noroc te scot din sărăcie
Ștefan Paiu (Panorama)

Festivalul ipocriziei. DE CE MICA „REFORMĂ” A PENSIILOR SPECIALE NU REZOLVĂ PROBLEMA SISTEMULUI
Anca Simina (Recorder)

—-

Anna Constantin
Studentă în ultimul an la Facultatea de Jurnalism, Universitatea din București. A intrat în televiziune în 2020, iar timp de un an și jumătate a fost reporter la Pro TV. Din ianuarie 2023 face parte din echipa Recorder.

✍ Despre jurnalism
de la un lup tânăr: Mircea Pătrașcu

Tot în ton cu tema Superscrieri #12, NOUA GENERAȚIE, ne dorim să aducem niște suflu fresh în Superscrieri, așa că ne bucurăm de prezența lui Mircea, el va fi gazda newsletter-ului Superscrierile lunii, de acum încolo:
„Salut, numele meu este Mircea. Sunt student la Jurnalism (anul 3), am fost colaborator la Libertatea, unde am și publicat. Îmi plac poezia, fotografia și jurnalismul făcut cu simț de răspundere.”

În contextul evenimentelor din ultima perioada de la Facultatea de Jurnalism și Științele comunicării, s-a tot menționat libertatea de exprimare și cum cenzura nu își are locul într-o societate democratică. Total de acord. Libertatea de exprimare este un drept fundamental al omului, care nu ar trebui să fie îngrădit sau reprimat în nicio circumstanță.

Cu toate acestea, în continuare se practică cenzura și/sau autocenzura, la nivel instituțional în acest caz, dar și în viața de zi cu zi. Fie că este practicată de conducere către studenți și profesori, fie o autocenzură provenită din frica de a păți ceva. Astfel, la modul general, se formează o spirală a tăcerii atât la nivelul societății, cât și în micro sistemele ei (instituții publice, comunități, grupuri etc.)

În jurnalism, cenzura încă este o practică des întâlnită, din păcate. Fie că vorbim despre interese politice care se răsfrâng asupra libertății jurnalistului, fie ea pur și simplu o cenzură la nivel intern.

Noile generații sunt conduse de un simț civic puternic și nevoia de dreptate. Cedează tot mai greu presiunilor venite din partea entităților cu autoritate și nu le este frică să vorbească, să fie avertizori ai abuzurilor.

📡 Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories – publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD – Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: Într-o lună în care pare că s-au lansat mai multe proiecte de inteligență artificială decât publicațiile independente care mai există în România, am încercat să scriem și de altfel de subiecte. De la trotinete electrice la urși și de la aer curat la, ei bine, zombies, cred că am acoperit o paletă destul de largă. Iată alte articole interesante publicate în luna martie pe Mindcraft Stories:

🔵 Controversa trotinetelor electrice de închiriat: mobilitate crescută, dar și risc mai mare de accidente, de Ionuț Preda
În contextul în care unele orașe europene le vor interzise, în timp ce contribuția lor la creșterea mobilității urbane e evidentă (dar și la blocarea trotuarelor), trotinetele electrice rămân un subiect controversat pentru o parte a publicului.

🔵 O companie japoneză îți promite viață veșnică. Dacă ți-o permiți, de Mihai Ghiduc
Printre multele proiecte interesante pe care le-au întâlnit la MWC Barcelona a fost și această firmă din Japonia care îți propune să folosească AI-ul pentru a crea o variantă virtuală a ta, bazându-se pe discuții și informațiile pe care le-ai lăsat online.

🔵 Urșii atacă animalele domestice fiindcă oamenii sunt neglijenți, de Adriana Moscu
Un studiu făcut de la cercetători de la Universitățile București și Ohio încearcă să înțeleagă care sunt principalele surse de conflict dintre cel mai mare carnivor al pădurilor carpatine și locuitorii din zonele montane, pentru a oferi soluții de prevenție. 

🔵 Strop de aer: un clujean monitorizează calitatea aerului în mai multe orașe din țară, de Adriana Moscu
Unul dintre cele mai interesante proiecte independente de monitorizare a calității aerului a pornit de la Cluj și se bazează pe un sistem de senzori DYI care pot fi montați și instalați de oricine.

🔵 Trei întrebări cu care am rămas după primul sezon The Last of Us, de Mihai Tița
Așteptările erau mari pentru The Last of Us și, aș spune, rezultatele au fost pe măsură – ba chiar cu niște bonusuri, fiindcă a declanșat ceva controverse. Mihai are însă niște întrebări (aproape) nerezolvate. Din fericire, vine sezonul doi.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
Abonează-te aici la newsletterul Misreport ca să fii la curent cu dezinformările.
Follow Misreport pe Facebook pentru și mai multe updates.

#DEZINFORMARE Senatoarea Diana Șoșoacă a depus în Parlament un proiect care, dacă ar deveni lege, ar presupune anexarea unor teritorii aparținând Ucrainei. Veridica.ro arată cum Șoșoacă a dus în Parlamentul României exact discursul Moscovei. 

Telegram este cea mai mare platformă funcțională de dezinformare din Europa Centrală și de Est, în mare parte ferită de atenția publicului sau a reglementării, arată o analiză realizată de o echipă de jurnaliști din mai multe țări europene. (context.ro)

Jurnalista Marianna Spring de la BBC, specializată pe investigarea dezinformării online, povestește cum e să fii ținta lui Elon Musk, după ce a publicat o investigație în care arată că Twitter nu mai e capabil să-și protejeze utilizatorii de acțiunea trolilor. 

Spring povestește cum a devenit subiectul a sute de postări care îndeamnă la ură și chiar la abuz, după un singur tweet al lui Elon Musk. 

…între timp, avem tot mai multe imagini sintetice pe internet – de tipul fotografiei care îl înfățișa pe Donald Trump arestat – și experții spun că avem nevoie de politici publice pentru a contracara, în viitor, efectele pe care acest tip de informare greșită le poate avea. (Fortune)

Nominalizează la premiile onorifice Superscrieri #12

La această ediție #Superscrieri12 vom oferi cinci premii onorifice prin care ne dorim să aducem recunoaștere unor autori și povești în afara categoriilor principale de concurs. 

• Redacția anului
• Editorul anului
• Carte de non-ficțiune
• Feature writing/longform
• Best use of digital media

Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale până pe 24 aprilie.

Superscrierea lunară a cititorilor

Am creat un formular prin care ne dorim să implicăm oamenii în alegerea celor mai bune materiale de presă (text/video/audio/foto). Orice material jurnalistic care ți-a atras atenția, ți s-a părut interesant sau util, este de interes public sau pur și simplu este bine realizat, își are locul în această listă. 

Scopul nostru este de a acoperi o arie cât mai largă a presei românești și de a descoperi noi perspective. 

În fiecare lună vom alege o recomandare care va apărea în newsletter.

Poți găsi formularul chiar AICI

Vrei să ne susții?

Statul a hotărât că va redirecționa o parte din impozitele colectate către societatea civilă ca să se ocupe de nevoile societății. Adică 20% din impozitul pe profit al firmelor sau 3,5% din venitul persoanelor fizice. Așa e legea. Noi, organizațiile non-profit, ne ocupăm oricum, și recunoaștem că orice leu ajută.

Dacă vrei să ne ajuți, noi aducem creativitate și inovație în următoarele lumi:

• O presă liberă înseamnă o societate democratică așa că susținem și premiem cele mai bune materiale jurnalistice de 12 ani. Superscrieri.
• Dacă adolescenții învață din timp semnele violenței în relațiile lor (cu prietenii lor, cu școala sau în familie) poate o să avem o Românie mai puțin agresivă și violentă (în special cu femeile și copiii). In a Relationship.
• Ai fi surprins câte organizații non-profit scot România din negură de mai bine de 20 de ani. Programul Policlinica de Marketing ajută aceste ONG-uri să spună poveștile lor și ale beneficiarilor lor.
• Publicăm cele mai comprehensive materiale despre știință și tehnologie în România și punem astfel umărul la educarea științifică a României prin Mindcraft Stories.

Mulțumim că ne susții activitatea!

Newsletter-ul Superscrierile Lunii ajunge la voi pe fiecare dată de 8, cu 8 recomandări jurnalistice – susținut de Bitdefender și Kaufland.

Împreună cu reprezentanți ai juriului & ai comunității Superscrieri, scanăm aparițiile cu însemnătate din presa noastră și distilăm un best of de 8 materiale din noul jurnalism românesc, pe care-l trimitem pe newsletter, în fiecare zi de 8 ale lunii. Te poți abona la newsletterul nostru aici.